Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de către domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Ladislau Borbely şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem prima parte a şedinţei de astăzi cu intervenţiile deputaţilor.

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Pe data de 17, în cursul acestei luni, octombrie, în conferinţa de la Radio Iaşi, am arătat că nu mă voi prezenta la vot pentru anumite motive.

În declaraţia mea politică de astăzi, vreau să continui ce am declarat atunci şi să arăt de ce nu m-am prezentat la votul pentru Referendumul Constituţiei şi ce probleme mi-am pus, atât ca deputat, cât şi ca reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, care mă obligau să nu particip la vot.

În primul rând, prin art.72 al Constituţiei, organizarea şi desfăşurarea Referendumului naţional se face prin lege organică, şi nu prin ordonanţă de urgenţă.

În al doilea rând, conform art.31 al Constituţiei, marele public şi electoratul au dreptul la o informare corectă, fapt pe care Guvernul şi instituţiile abilitate de Parlament nu l-a făcut.

De asemenea, menţionez o serie întreagă de aspecte negative, pe care atunci nu le-am spus, care se găsesc în noua Constituţie: limitarea de la 250.000 la 100.000 a numărului cetăţenilor necesari pentru o iniţiativă legislativă reprezintă o cifră încă prea mare, implicând cheltuieli deosebite; integrarea în Uniunea Europeană va fi decisă doar prin votul Parlamentului, deşi, în toate ţările candidate, ea a fost decisă sau se va decide prin referendum; instituţionalizarea Guvernului ca organ legislativ; ordonanţele de urgenţă vor putea fi emise în continuare, în aproape orice situaţie, ca şi până acum - s-a înlocuit numai sintagma "cazuri excepţionale" cu cea de "situaţii extraordinare"; ordonanţa de urgenţă nevotată în 30 de zile de la depunerea într-una din cele două Camere ale Parlamentului se consideră automat adoptată, iar în acest fel, orice ordonanţă de urgenţă va deveni lege, dacă guvernul majoritar va dori acest lucru.

Dreptul minorităţilor de a folosi în justiţie limba maternă în scris şi oral, acolo unde "ponderea" este semnificativă (art.119 alin.2), iar la art.124 alin.2 - "cetăţenii minorităţilor naţionale au dreptul de a se exprima în limba maternă în faţa autorităţilor de judecată". Acest lucru înseamnă o a doua limbă oficială în România, unde limba oficială este limba română, aşa cum în Statele Unite, în Anglia, în Franţa etc. este limba respectivă, a statului.

Art.41 alin.2: "Cetăţenii străini şi apatrizi pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor (numai în condiţiile aderării la Uniunea Europeană) şi prin moştenire legală". Peste tot în lume terenurile sunt foarte scumpe. Pământul în România este vândut ieftin, datorită sărăciei. Riscăm să devenim străini în ţara noastră. Legat de prevederea "moştenire legală", reamintim că în anul 1920, grofilor din Transilvania, care n-au acceptat cetăţenia română, li s-a ridicat, conform legilor în vigoare la acea vreme, dreptul de a avea proprietăţi în România. Conform noii Constituţii, moştenitorii grofilor din 1920 vor putea prelua pământurile confiscate legal.

Şi mai sunt multe alte probleme, din care voi menţiona numai că: nu a fost stopat traseismul politic, Preşedintele nu poate dizolva Parlamentul, nu se prevede explicit că legile nu se pot adopta retroactiv, procurorii rămân sub autoritatea Ministerului Justiţiei şi aşa mai departe.

În vechea variantă a Constituţiei votate în 1991, la art.135 alin.4, se prevedea: "Bogăţiile de orice natură - şi insist, de orice natură - ale subteranului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public etc., fac obiectul exclusiv al proprietăţilor publice". Textul modificat în noua Constituţie spune: "Bogăţiile de interes public - nu de orice natură - ale subteranului" şi, mai departe, "apele cu potenţial energetic...", sunt de interes naţional, nu de interes public. Deci, "bogăţiile" acestea, de orice natură ale subsolului şi mai departe, că "pot fi în interes public" şi cele care spun că "apele vor fi numai de interes naţional" vor permite o serie întreagă de abuzuri. Dau exemplu numai faptul că aşa vor putea deveni particulare bălţile, lacurile şi râurile de interes judeţean.

În afară de acestea, - şi nu am dat decât câteva exemple -, sunt şi alte prevederi, în prezent incorecte: a) "Învăţământul este gratuit potrivit legii" - aşa se spune în Constituţia respectivă. Este inexact; toate universităţile de stat recurg la tot felul de subterfugii, introducând în învăţământ cât mai multe locuri cu taxe plătibile de student. b) "Fiecare persoană are obligaţia de a proteja şi de a ameliora mediul înconjurător" - spune Constituţia; întrebarea: cum? Cetăţeanul să facă împădurire, să înmulţească fondul cinegetic?

Este, de asemenea, ruşinos că, în campania sa, Guvernul a folosit nu lămurirea sau informatizarea cetăţenilor, ci intimidarea. Este umilitor că, pe lângă intimidare, s-au ademenit cetăţenii la vot cu tombole şi câştiguri la loterie. Şi, după cum am văzut, nici acest lucru n-a fost folositor, pentru că a trebuit să umble cu urnele din casă în casă.

Pentru aceste motive, nu m-am prezentat la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Felicitări cetăţenilor României".

Referendumul pentru aprobarea noii Constituţii a dat ocazia poporului român de a demonstra posibilitatea de mobilizare şi depăşire a situaţiilor deosebite apărute de-a lungul istoriei. Majoritatea populaţiei şi-a exprimat opţiunea în ciuda schimbărilor meteorologice înregistrate sâmbătă şi duminică. Acest referendum a reprezentat şi un test pentru clasa politică românească.

Dacă reprezentanţii PRM au declarat deschis şi s-au mobilizat pentru a împiedica populaţia să participe la referendum, reprezentanţii PD, PNL şi PUR au avut o atitudine duplicitară. Reprezentanţii dânşilor în teritoriu nu au făcut nimic pentru a informa populaţia de importanţa votării noii Constituţii, a cărei formă o aprobaseră în Parlament, dar, mai mult, sâmbătă s-a văzut că, de fapt, ei au jucat la două capete, cum se spune. Dacă se votează, trebuie să se ştie că noi am fost pentru. Dacă nu, noi suntem împotrivă.

Acest examen trebuie să constituie un punct de referinţă pentru PSD, deoarece s-a demonstrat că interesele naţionale pentru partidele din opoziţie sunt date la o parte în faţa politicianismului îngust şi a interesului de partid. Numai că populaţia a înţeles importanţa acestui vot, pentru mersul înainte al României pentru intrarea în Europa. Românii au înţeles că singurul partid care vine cu soluţii şi rezolvări concrete ale problemelor este PSD. El este cel care a reuşit eliminarea vizelor pentru Spaţiul Schengen şi tot PSD este cel care ne va duce demn în Europa şi în NATO.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Brudaşcu. Va urma domnul Ioan Timiş.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi "Adio democraţie, ne-am întors la dictatura de tip nord coreean".

Nu voi da citire întregului text. Îl voi preda la stenograme.

Daţi-mi voie să fac referire însă la alte elemente.

Antevorbitorul meu vorbea despre un test al clasei politice. Într-adevăr, este un test care s-a dovedit a fi real. Nu face parte din arsenalul de diversiuni pe care echipele de propagandă ale PSD le aruncă frecvent pe piaţă.

Este un test de pe urma căruia PSD a ieşit foarte tăvălit. Sondajele de dinaintea acestui referendum dădeau, ca opţiuni ale electoratului, următoarele procente: PNL - circa 20%, PD - 12%, PUR - 1%, alţii - 3%.

Dacă împărţim cele 55,7 procente, care se pare că reprezintă scorul final al acestui referendum, rezultă, după ce eliminăm pe cei 10% care au votat contra, că PSD a ieşit pe locul 4, respectiv doar cu 8,7% din opţiunile electoratului.

Cel mai câştigat din acest referendum a ieşit Partidul România Mare, al cărui scor real este situat undeva între 35 şi 40% din opţiunile electoratului român.

Este dovada că toate sondajele folosite pentru aiurirea populaţiei nu au reuşit absolut deloc. Orice sondaj de viitor va face absolut penibile încercările disperate ale Puterii de a-şi salva imaginea.

Antevorbitorul meu s-a adresat populaţiei şi a felicitat-o pentru rezultatele acestei consultări, acestui plebiscit.

Daţi-mi voie să adresez şi eu aceleaşi felicitări populaţiei din judeţele transilvane care, încă o dată, au dovedit că nu sunt în sfera partidului de guvernământ şi, prin votul categoric dat la acest referendum, şi-a arătat detaşarea faţă de un guvern care nu este capabil să rezolve problemele ţării.

Felicit şi eu populaţia judeţului Cluj, în mod deosebit, judeţ unde, cu toate eforturile disperate, folosindu-se toate mijloacele interzise de lege şi de moralitate, s-au obţinut între cele mai mici scoruri la acest referendum. Populaţia municipiului Cluj-Napoca, municipiu aflat permanent ca ţintă a propagandei PSD, doar 44,7% au votat pentru această Constituţie, iar, la nivelului judeţului Cluj, doar 51,4%, după implicarea abuzivă şi ilegală a tuturor deputaţilor, senatorilor şi chiar a miniştrilor partidului de guvernământ.

Cu acest prilej s-a arătat şi se va mai arăta şi în presă şi probabil şi de la această tribună, că s-au săvârşit o serie de ilegalităţi.

De aceea, în calitate de membru al Parlamentului României, mă adresez preşedintelui PSD şi primului-ministru să dovedească într-adevăr că procesul început ieri, prin eliminarea unor miniştri corupţi, a unor miniştri care au încălcat legea, nu este o întâmplare, ci reprezintă cu adevărat o politică substanţială.

De aceea, cer de la această tribună, pentru faptele şi infracţiunile săvârşite pe parcursul organizării şi desfăşurării acestui referendum, să fie demişi: ministrul Ioan Rus, ministrul delegat Oprea, preşedinţii studiourilor de radio şi televiziune şi directorii studiourilor teritoriale, prefectul şi subprefectul judeţului Cluj, comandanţii poliţiei şi jandarmeriei, pentru transformarea acestor unităţi în unităţi de teroare şi de intimidare a populaţiei şi, mai ales, a Partidului România Mare.

Nu este posibil într-o ţară democratică şi civilizată, ca reprezentanţii PRM să fie în permanenţă reţinuţi de poliţie, anchetaţi, terorizaţi şi ameninţaţi.

Iată de ce consider că ministrul de interne şi adjunctul acestuia nu mai au ce căuta în fruntea Guvernului României.

Declaraţie politică: "Adio democraţie, ne-am întors la dictatura de tip nord coreean".

Întreaga clasă politică, în ciuda diferenţelor doctrinare sau de program, acţionează pentru materializarea obiectivului strategic de aderare a României la structurile europene şi euro-atlantice. Atingerea acestei ţinte presupune, însă, transformări radicale, de esenţă, ale societăţii româneşti. Este vorba, în primul rând, de promovarea principiilor democraţiei, crearea statului de drept şi a economiei funcţionale de piaţă.

Trebuie să recunosc că s-au făcut unele încercări, dar prea puţine reuşite. Guvernele de după 1990 şi-au propus să creeze cadrul instituţional şi legislativ care să asigure funcţionarea democraţiei, separaţia puterilor în stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, trecerea la economia funcţională de piaţă. Din nefericire, în mare măsură, totul s-a rezumat la măsuri declarative, de imagine, având drept consecinţă ruinarea şi mai accentuată a economiei şi revenirea la situaţia de dinainte de 1989. Deteriorarea cea mai gravă a situaţiei economico-sociale a ţării şi subminarea statului de drept şi a instituţiilor sale s-au petrecut sub regimul Preşedintelui Iliescu. Beneficiind de implicarea şi de sprijinul nemijlocit al acestuia, se revine în forţă la dictatura partidului unic, se reînvie vechile forme de totalitarism însoţite însă de sărăcie, insecuritate socială, corupţie şi infracţionalitate.

Ultimul atentat grav împotriva viitorului democratic al poporului român l-a reprezentat pseudo-referendumul pentru votarea Legii de modificare a Constituţiei. S-a recurs la un întreg arsenal propagandistic de minciuni şi diversiuni ordinare pentru a convinge populaţia să voteze nu Constituţia ţării, ci rezultatul acordului dintre PSD şi coloana a V-a a revizionismului unguresc, care aduce atingere demnităţii naţionale şi reprezintă cel mai mare atentat la democraţie şi principiile statului de drept.

Pentru a-şi atinge scopul, Guvernul PSD, cu sprijinul UDMR, a cheltuit oficial circa 350 miliarde de lei, iar neoficial peste 800 de miliarde de lei pentru organizarea referendumului. Dacă PSD ar fi fost cu adevărat interesat de aderarea ţării la U.E. şi NATO, aceste sume puteau fi destinate unor programe de dezvoltare economică, pentru apropierea României de nivelul viitorilor noştri parteneri. Dar pentru actuala Putere, referendumul a reprezentat doar încă o oportunitate de spoliere a bugetului naţional şi de propagandă a PSD.

Sondajele de opinie de dinaintea referendumului au indicat un absenteism masiv şi opoziţia populaţiei faţă de demersul inutil al Puterii. De aceea, Guvernul Năstase a recurs la nesfârşite abuzuri şi ilegalităţi, în total dispreţ faţă de legile în vigoare. Ca să-şi atingă scopurile antinaţionale, Puterea a adoptat, dându-şi arama pe faţă, ordonanţe şi hotărâri care să-i asigure victoria cu orice preţ. Caz unic în istoria ţării, referendumul s-a organizat două zile, iar atunci când s-a constatat că nici aşa populaţia nu se lasă păcălită, s-a trecut la măsuri în forţă. Demonstrând că, în fapt, este vorba de Constituţia PSD, nu a ţării, PSD a organizat duminică, 19 octombrie a.c., o video-conferinţă, unde, după model P.C.R., s-au dictat acţiuni dure şi disperate incluzând minciunile şi ameninţările, intimidările, furtul direct, teroarea, împiedicarea activităţii opoziţiei şi marginalizarea ei etc.

Contrar legii, în acţiunile sale, Puterea a folosit Poliţia şi Jandarmeria, precum şi absolut toate instituţiile publice pentru a realiza cel mai mare furt din istoria acestei ţări. Reprezentanţii PRM au fost în numeroase judeţe reţinuţi, anchetaţi, ameninţaţi şi terorizaţi de Poliţie şi Jandarmerie, apogeul fiind atins în judeţul Cluj.

În ultima zi a referendumului s-a recurs la cele mai incredibile metode. S-a intervenit brutal în activitatea cultelor; au fost speriaţi că-şi vor pierde pensiile, ajutoarele sociale sau chiar slujbele, ţăranii, funcţionarii publici, angajaţii regiilor, profesorii, militarii, precum şi ţiganii. Reprezentanţii PSD şi ai administraţiei locale au furat pe faţă, în secţiile de votare sau cu urna mobilă.

Pentru ce? Vă veţi întreba. Pentru că PSD nu ştie să piardă şi este incapabil să accepte rezultatele unei consultări cu respectarea principiilor democraţiei.

Duminică, încă de la ora 17,00, liderii PSD declarau, la Dej, că rezultatul votului, pe ţară, va fi, în final, de 55%. Au greşit doar cu câteva sutimi. PSD a demonstrat astfel că este duşmanul cel mai înverşunat al democraţiei şi al eforturilor făcute de poporul român, periclitându-i voit viitorul. De această mare şi periculoasă înfrângere a democraţiei româneşti se fac însă vinovate şi acele puteri străine, din NATO şi UE, care sprijină şi încurajează, conştiente sau nu, reinstaurarea dictaturii şi a partidului totalitar în România.

Mie, ca român, îmi este ruşine de cele întâmplate la pseudo-referendumul din 18-19 octombrie. Cred că, în urma lui, România a ieşit şi mai puţin pregătită de marile examene ale aderării. Păcat că am mai irosit o uriaşă şansă şi că, în loc să fim cu un pas mai aproape de Europa, în realitate am ajuns alături de Coreea de Nord.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ioan Timiş. Va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentar la fără frecvenţă".

Recent, într-o conferinţă de presă la Deva, deputatul liberal Dan Radu Ruşanu a afirmat că "parlamentarii PSD de Hunedoara una declară la Deva şi altceva fac la Bucureşti".

Acest tip de observaţie şi apreciere ne surprinde cu atât mai mult cu cât ea apare după aproape 8 luni de la data evenimentului de referinţă.

O astfel de reacţie rapidă ne determină să ne punem o firească întrebare, şi anume: sunt interesaţi realmente liberalii de soarta Siderurgicii Hunedoara, sau au nevoie de încă un abţibild pentru a decora barca cu două timone - PD-PNL?

Evenimentul rememorat cu vâlvă se referea la o întâlnire mai veche între reprezentanţii Sindicatului Siderurgistul Hunedoara, o parte a managementului întreprinderii şi o parte a deputaţilor şi senatorilor judeţului Hunedoara, găzduită de Comisia pentru politici economice, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor.

Rezultatele dialogului urmau să fie cuprinse într-o scrisoare adresată primului-ministru Adrian Năstase.

A fost imposibil de semnat o asemenea scrisoare, care conţinea nişte termeni supărător de imperativi, în condiţiile în care a mai avut loc o astfel de întâlnire în oglindă la Deva, iar soluţiile contraziceau soluţiile propuse de o comisie guvernamentală, care s-a documentat efectiv în teren, cu toţi factorii implicaţi şi în final, domnul deputat liberal Dan Radu Ruşanu confunda Cugirul cu Hunedoara.

Am avut senzaţia că părerea cvasiunanimă a fost aceea că participanţii au apreciat dialogul şi disponibilitatea unor parlamentari de a aborda anumite probleme concrete ale judeţului.

Aş dori să se afle pe această cale publică, să afle şi domnul deputat PNL Ruşanu că, personal, nu-mi schimb părerea pe drumul de la Deva la Bucureşti.

În legătură cu Siderurgica Hunedoara, am considerat şi am afirmat că este inutil să te prefaci că plângi la căpătâiul ei, în loc să cauţi soluţiile care se găsesc în altă parte.

Trebuie spus clar: soluţia la Hunedoara nu este să refaci forţat o structură care dispare. Alternativa este soluţia.

Eleganţa domnului deputat Ruşanu, aşezat în topul eleganţei de către câteva jurnaliste locale, vrea să ascundă o anumită realitate, şi anume că noi, parlamentarii PSD de Hunedoara, am acceptat de multe ori să fim paratrăsnetul nemulţumirilor sindicale pentru multele greşeli ale altora. Acolo, la Hunedoara, liberalii au un primar cu două mandate şi pentru parcul industrial al primăriei, numai Guvernul României, singur, a alocat recent 20 de miliarde de lei. Terenul acestui parc rămâne în paragină şi nici un liberal bogat nu a venit să investească în Hunedoara.

Eu cred că pentru domnul deputat Dan Radu Ruşanu este mai comod să stai la Bucureşti şi să scrii scrisori inutile premierului ca, mai apoi, în timpul doi, să extragi anumite nuanţe percepute în mod strict personal.

Neimplicarea în concret şi în realitate devine o problemă de partid, iar modelul de comportament lansat pentru judeţ este cel al unui parlamentar la fără frecvenţă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul Ştefan Baban să ia cuvântul. Va urma domnul Tiberiu Kovacs.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Cota unică de impozitare - între teorie şi practică economică românească".

Anunţată cu mare tam-tam, cota unică de impozitare a rămas doar un vis frumos şi astfel ne-am făcut din nou speranţe fără acoperire. Guvernul a reuşit, iarăşi sau din nou, să ne demonstreze şi să-şi demonstreze că nu are nici curajul, nici puterea de a lua taurul de coarne şi de a aplica astăzi ceea ce a hotărât şi comunicat ieri. Oricare ar fi motivaţiile oficiale ale expedierii cotei unice de impozitare pe adresa puterii din anul 2005 - probabil că PRM -, realitatea rămâne totuşi una singură: fără măsuri fiscale reale şi eficiente de care să beneficieze angajatorii, aplicarea practică a acestei propuneri fiscale rămâne doar ca un exerciţiu statistic.

Eşecul aplicării cotei unice este datorat, în primul rând, tocmai simplităţii noului sistem de impozitare, simplificare care nu este suficientă pentru rezolvarea marilor şi eternelor probleme ale bugetului de stat: munca la negru, evaziunea fiscală în continuă creştere, numărul mic de salariaţi în raport cu numărul pensionarilor, măsurile fiscale optime care să-i încurajeze pe cei care şi-au riscat banii şi liniştea pentru a desfăşura o afacere în mod legal etc.

Având în vedere toate aceste probleme, te întrebi de ce au făcut atâta zarvă guvernanţii, proclamând aplicarea cotei unice de impozitare cu atâta entuziasm? Şi-au dat seama ulterior că, neprimind nici un protest din partea F.M.I. (care monitorizează de altfel foarte atent "jocurile Guvernului"), nu era un proiect revoluţionar care urma să impresioneze atât pe oamenii de afaceri, prin reducerea cu 2% a C.A.S.-ului, cât şi pe salariaţii care ar fi câştigat puţinii bănuţi la salariile mizere. Bună sau rea, corecta sau incorecta aplicare şi ca procent, cota unică de impozitare şi-a făcut datoria, distrăgând atenţia de la celelalte taxe şi impozite plătite de angajaţi şi angajatori, pe care Guvernul are de gând de fiecare dată să le crească atât ca procente, cât şi ca număr.

Aceste măsuri, coroborate cu respingerea adoptării unor măsuri economice dure, blochează economia românească şi o lasă să se zbată în mocirla tranziţiei. Se respinge cu putere reducerea C.A.S.-ului, dar se continuă sistemul plăţilor compensatorii pentru angajaţii disponibilizaţi, adică se acceptă în continuare sistemul de neplată a muncii, a ajutoarelor pentru încălzire şi a altor măsuri populiste care determină o siguranţă călduţă, siguranţă care este plătită pe an ce trece, din ce în ce mai scump.

Cu toate acestea, guvernanţii se declară mulţumiţi: nu-şi ridică populaţia în cap pe timpul iernii care vine, amână efectele economice şi secundare ale restructurării şi/sau privatizării dinozaurilor economiei româneşti etc. În schimb, se proclamă peste tot câştigul României prin obţinerea ultimei tranşe din împrumutul cu F.M.I., fără să se explice populaţiei că pe viitor, cei ce vor guverna vor avea din ce în ce mai puţine posibilităţi de manevră în dezvoltarea economiei naţionale, în alcătuirea bugetului de stat şi în privatizările care vor mai fi de făcut. Concluzia este tristă: nimeni nu câştigă nimic, decât o imagine de stabilitate şi siguranţă, din aplicarea unor formule importate, care poate au dat rezultate în alte ţări, dar în România, după aproape 14 ani de tranziţie, nu au făcut decât să sărăcească populaţia şi să o izgonească spre alte meleaguri mai prielnice unor câştiguri care sunt sau nu supuse cotei unice de impozitare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Kovacs Tiberiu. Va urma domnul Tiberiu Sbârcea.

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Zilele trecute, comunitatea maghiară din Braşov a comemorat 40 de ani de la demolarea Bisericii Reformate Maghiare din Braşov, a Şcolii elementare reformate şi a Oficiului Parohial.

Construirea care a avut loc la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a realizat cu mari sacrificii.

Deoarece municipalitatea de atunci nu a fost dispusă să pună la dispoziţie teren pentru construirea bisericii, în anul 1873 s-a cumpărat intravilanul necesar cu suma de 3.527 forinţi, o sumă uriaşă în acea perioadă, iar, pentru ca la 12 iulie 1891 să se aşeze piatra de temelie, enoriaşii maghiari au contractat un împrumut de 20 de mii de forinţi restituit în rate anuale, de-a lungul mai multor decenii.

Biserica Reformată, construită în stil neogotic, a fost sfinţită la 24 august 1892 şi a constituit o bijuterie arhitecturală şi o podoabă a centrului braşovean.

În anul 1963, când biserica avea doar 71 de ani, sub pretextul extinderii Hotelului ARO, s-a luat decizia demolării, ce a avut loc în urmă cu 40 de ani, fiind realizată de către armată, în timpul nopţii.

Cu puţină bunăvoinţă, se putea realiza şi extinderea şi se putea păstra şi biserica.

Pentru orice comunitate, dărâmarea, atât a bisericii, cât şi a şcolii, înseamnă o mare tragedie, care lasă urme adânci.

Am comemorat, dar am şi protestat, mai ales recent, că la una dintre şedinţele Consiliului municipal Braşov, s-a aprobat un PUD care vizează din nou extinderea Hotelului ARO şi pune la dispoziţie teren, deşi biserica a solicitat retrocedarea acestuia. Este parte a terenului cumpărat de enoriaşi în secolul al XIX-lea, iar în şedinţă s-a minţit cu seninătate că biserica n-a solicitat nimic, iar votul s-a dat la unison de către reprezentanţii tuturor partidelor, cu excepţia celor de la UDMR.

Iată, deci, motivul protestului nostru împotriva acestei demonstraţii că şi la începutul mileniului III, patria pentru noi rămâne tot vitregă, aşa cum a fost 80 de ani în secolul al XX-lea.

Nu putem accepta o nouă expropriere şi nu putem privi pasivi o nouă profanare a locului sfinţit odată, unde se doreşte realizarea unui local pentru distracţii şi nu înţelegem nici pasivitatea prefectului, care nici măcar nu răspunde contestaţiilor depuse de Biserica Reformată, dar şi de Biserica Romano-Catolică, afectată de noua extindere ilegală, şi nici comentariile maliţioase, cum că în 1963, în locul clădirilor demolate, am primit o sală de gimnastică şi, deci, am fost despăgubiţi.

Am dorit ca protestul nostru să se audă şi aici, să se vadă că nu am uitat şi nu vom uita şi că vom folosi toate mijloacele pe care statul de drept ni le pune la dispoziţie pentru a ne apăra dreptatea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Tiberiu Sbârcea. Va urma domnul deputat domnul Domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Cristian Sandache înţeleg că a depus la secretariat, da? Vă mulţumesc.

Domnul Miclea a mai depus la secretariat.

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Intervenţia mea se intitulează "Zootehnia judeţului Mureş, respectiv specia taurină, îşi intră în drepturi".

Ca o încununare a muncii depuse de Comitetul de organizare pentru expoziţia judeţeană de taurine Tg.-Mureş 2003, de prefectură, consiliul judeţean, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, direcţia agricolă judeţeană, direcţia silvică judeţeană, direcţia sanitară judeţeană, oficiul judeţean de consultanţă agricolă, Staţiunea de Cercetare Bovine din judeţul Mureş, în data de 11 octombrie 2003, la Tg.-Mureş, pe platoul Depozitului de armăsari, a avut loc un impresionant şi remarcabil eveniment zootehnic din activitatea şi viaţa crescătorilor de taurine mureşeni, precum şi a specialiştilor agricoli.

În această zi, s-a desfăşurat expoziţia de taurine din rasa Bălţată românească şi Bălţata românească cu negru, la care au participat cele mai valoroase animale din judeţ, respectiv câştigătoarele locurilor I pe categorii, respectiv vaci multipare, vaci primipare, juninci gestante, tineret reproducţie, colecţii familii şi vaci Bălţata românească cu negru de la cele 7 expoziţii zonale desfăşurate în acest an în localităţile Râciu, Miercurea Nirajului, Daneş, Iernut, Bălăuşel, Luduş şi Gurghiu.

La aceste expoziţii zonale au fost expuse 950 capete de animale aparţinând unui număr de 550 de crescători din judeţ şi selectate de la peste 2.500 de producători participanţi. O dată cu prezentarea animalelor la expoziţii, au fost realizate cataloage privind originea şi însuşirile morfologice ale animalelor, precum şi numeroase pliante şi publicaţii de specialitate, prilej prin care crescătorii au primit cele mai noi informaţii tehnologice din zootehnie, în vederea creării de condiţii de competitivitate şi eficienţă economică.

În viitor, un rol prioritar în conceperea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor din cadrul expoziţiilor agrozootehnice, va trebui să le revină asociaţiilor profesionale ale producătorilor agricoli.

Reuşita acestei grandioase manifestări de confruntare şi competiţie între producătorii agricoli se poate evalua şi din spusele domnului inginer Petre Daia, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor: "Mureşul este un judeţ cu rezultate bune în domeniul agriculturii, pe măsura preocupării pe care o au producătorii agricoli, iar această preocupare se poate vedea cu mare uşurinţă privind aceste animale expuse. Aş vrea acum să-i felicit pe cei care au organizat această expoziţie, să le urez succes în activitatea pe care o desfăşoară cu abnegaţie şi cu mult efort, având în vedere că agricultura se întâlneşte uneori, din nefericire, cu multe situaţii vremelnice, deosebit de potrivite din punct de vedere climateric, aşa cum a fost în acest an ca regim al precipitaţiilor. Mi-a făcut o deosebită plăcere să văd animalele expuse şi să port un dialog cald cu proprietarii acestora, pentru că astăzi este o zi a schimburilor de idei, a înţelegerii fenomenului şi a proiectării gândurilor pentru dezvoltarea sectorului zootehnic care, în preocuparea Guvernului României, are un loc deosebit".

În finalul expoziţiei, a plouat cu premii în bani şi furaje.

Vă mulţumesc. Dumnezeu să ne ajute!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, în sfârşit şi o temă pe o problematică, specială.

Domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman. Va urma domnul Petre Posea.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ziua de 23 octombrie vom comemora 47 de ani de la începutul Revoluţiei anticomuniste din Ungaria.

Revoluţia Maghiară din 1956 a început cu manifestarea de solidaritate a studenţilor de la Budapesta cu poporul polonez şi cu dărâmarea statuii lui Stalin din capitala Ungariei.

Ca răspuns, reprezentanţii serviciului securităţii statului din ţara vecină au început represaliile atât împotriva demonstranţilor, cât şi asupra cetăţenilor care au ocupat clădirea unde funcţiona radioul. La data de 24 octombrie, deci împotriva insurgenţilor s-au folosit tancurile, puterea comunistă nu a putut înăbuşi revoluţia maghiară.

În ziua de 25 octombrie forţele de ordine au organizat un adevărat măcel în faţa Parlamentului, dar lupte grele s-au dat în principalele oraşe ale Ungariei.

Urmare a acestor lupte, la data de 27 octombrie s-a format Guvernul revoluţionar condus de Nagy Imre, guvern care a susţinut revendicările anticomuniste ale poporului maghiar. Mai mult chiar, Guvernul revoluţionar maghiar avea curajul să hotărască ieşirea Ungariei din Tratatul de la Varşovia şi să impună Uniunii Sovietice neutralitatea ţării. Datorită intervenţiei militare a Armatei Roşii dirijată de comuniştii de la Moscova, Revoluţia din Ungaria a fost înăbuşită şi în ziua de 4 noiembrie s-a instalat Guvernul revoluţionar condus de Janos Kadar. Insurgenţii însă au luptat până la începutul anului 1957 când, datorită superiorităţii numerice a armatei sovietice, au fost nevoiţi să-şi depună armele. Intelectualii, savanţii şi studenţii din România s-au solidarizat cu revoluţionarii din Ungaria.

Mai mult chiar, sub influenţa revoluţiei maghiare, profesorii universitari de la centrele universitare din Cluj, Timişoara şi Bucureşti au formulat pentru prima dată necesitatea introducerii autonomiei universitare, însă mişcarea de solidarizare a intelectualilor din marile centre urbane din România a fost înăbuşită cu o cruzime deosebită.

Astfel, 14 simpatizanţi cu Revoluţia maghiară au fost executaţi ca urmare a unor sentinţe judecătoreşti, dintre care doi erau de etnie română. Numărul celor întemniţaţi depăşea cifra de 10 mii, dintre care numai la Tg.Mureş 3000 de cetăţeni au fost trimişi la închisoare. Pe lângă aceasta, numeroşi scriitori, savanţi, profesori universitari şi studenţi au fost deportaţi şi obligaţi la muncă silnică.

Reprezentanţii puterii comuniste în frunte cu Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu s-au folosit de mişcările de solidaritate cu evenimentele revoluţionare din Ungaria pentru a restrânge drepturile minorităţii maghiare din România, dintre care măsura cea mai dură o reprezenta desfiinţarea Universităţii Bolyai din Cluj, fapt ce a dus treptat la îngrădirea şi la desfiinţarea învăţământului superior în limba maternă pentru comunitatea maghiară. Acum, după 45 de ani de la desfiinţarea Universităţii Maghiare din România, când din partea partidului de guvernământ şi din partea domnului prim-ministru Adrian Năstase ni s-a promis înfiinţarea celor două catedre pentru comunitatea maghiară în cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca, s-ar putea remedia măcar în parte acele nedreptăţi la care au fost supuşi intelectualii maghiari la sfârşitul anilor 1950. Se pare însă că aceste promisiuni consemnate şi în Protocol nu vor fi onorate.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Posea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi, 25 octombrie, are titlul "Omagiul Oştirii Române".

Luptele duse la 25 octombrie 1944 în oraşul declarat ulterior erou Carei şi Satu Mare au încheiat operaţiile trupelor române în cooperare cu cele sovietice pentru eliberarea ultimei brazde de pământ românesc de sub ocupaţia străină.

Prin luptele duse în intervalul de timp august-octombrie 1944 s-a afirmat din nou strălucirea eroismului ostaşilor români în rândul cărora se aflau şi unii dintre veteranii de război de astăzi care mai sunt încă în viaţă, lupte care au dus la eliberarea localităţilor Sfântul Gheorghe, Tg.Mureş, Oarba de Mureş, Păuliş, Timişoara, pe Crişuri, pe Someş, în Munţii Mezeş, Făget, Oradea şi Carei.

Prin înfrângerea ultimelor rezistenţe inamice, luptătorii români de toate armele, de la soldat la general, au înscris fapte de vitejie nepieritoare în cartea tradiţiilor poporului român şi pentru a se statornici în istorie, în mintea, inima şi memoria urmaşilor, semnificaţia acestei măreţe zile ce a devenit Ziua Armatei Române.

Astfel, cu prilejul acestei luminoase zile aniversare, toată suflarea românească aduce un binemeritat omagiu de recunoştinţă şi preţuire oştirii române căreia îi doresc succese depline în înfăptuirea programelor de reformă şi de integrare în structurile euro-atlantice, întărirea capacităţii combative pentru a fi în permanenţă scut de neclintit şi santinelă de nădejde la hotarele patriei, garant al independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României.

Totodată, cu pioşenie şi smerenie ne plecăm capetele în faţa memoriei celor peste 800 de mii de ostaşi pe care armata română i-a pierdut nu numai în cel de-al doilea război mondial. Cinstim la această dată şi oricând cu evlavie memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de luptă pentru eternitatea României, celor care odihnesc somnul de veci în glie străbună, în pământ străin, în adâncul apelor, sub lespede de piatră sau fără mormânt şi cruce la căpătâi. Trupurile lor neînsufleţite au jalonat drumul trupelor de toate armele de la Prut până la Caucaz, Cotul Donului şi Stepa Calmucă, de la Stalingrad până la Budapesta şi apoi până la Podişul Boemiei. Ne înclinăm fruntea şi în faţa mormintelor ostaşilor din alte arme care odihnesc în glia străbună.

Un gând luminos de admiraţie şi încurajare adresăm veteranilor şi invalizilor de război, participanţi la luptele pentru eliberarea pământurilor româneşti. În tranşee, în carlinga avioanelor sau pe puntea navelor, ei şi-au îndeplinit misiuni cu vitejie şi abnegaţie, cu toate că în fiecare clipă erau puşi în faţa primejdiei, aducătoare de moarte. Le împărtăşim speranţa că sacrificiul lor nu a fost zadarnic, iar faptele lor de patriotism, demnitate, cinste şi modestie constituie pilda grăitoare pentru tineretul nostru, în general, şi pentru ostaşii de sub arme în activitatea lor pentru propăşirea şi prosperitatea României. Este omeneşte ca la ceas omagial cu toţii să prezentăm în gând şi din inimă, în mod simbolic, arma pentru onor Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României, cu îndemnul de a avea voinţa şi puterea mobilizării tuturor forţelor naţiunii permanent pentru împlinirea intereselor naţionale în rândul cărora întărirea capacităţii combative a forţelor armate ocupă un loc preponderent.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Despre vizita înalţilor parlamentari în judeţul Bistriţa-Năsăud, programată în zilele de 16-17 octombrie anul curent, vreau să vorbesc în declaraţia mea.

Vizita a fost anunţată din vreme cu multă fală, căci era vorba de "floarea cea vestită" a României. Cert este că numărul înalţilor parlamentari s-a restrâns la unul, domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru că cei din suită au fost doamna ministru al muncii şi solidarităţii sociale şi familiei - Elena Dumitru şi şeful Agenţiei pentru strategii guvernamentale, domnul Vasile Dâncu, renumit în sondaje de opinie exagerate. După cum se vede, dânşii au reprezentat puterea executivă. Cu o zi mai devreme, a fost prezent şi domnul Sergiu Sechelariu, secretar de stat venit pentru a tăia panglica la blocurile construite prin ANL, fireşte, o întreprindere sau mai bine zis o afacere despre care nu este exclus să auzim nu peste multă vreme că este în cercetare, pentru că tot cam aşa se întâmplă.

Sigur, demersuri şi promisiuni au fost că va veni în judeţ chiar primul ministru al României, dar ştiţi şi dumneavoastră principiul celor 4 evanghelişti care sunt 3.

Ceea ce m-a frapat pe mine ca observator, domnule Valer Dorneanu, este că aţi făcut abstracţie de parlamentarii bistriţeni, le-aţi anulat total existenţa, deşi, în plen, la Cameră, îi numiţi "stimaţi colegi".

De ce, domnule preşedinte, susţineţi şi dumneavoastră o asemenea tendinţă, parlamentarii bistriţeni au fost aleşi prin voturile a mii de oameni, aşa cum au fost aleşi, dar îi reprezintă pe aceştia şi atunci dumneavoastră pe cine sancţionaţi? Nu înţeleg o asemenea poziţie atât de antidemocratică şi atât de nedemnă.

Domnii parlamentari din Bistriţa sunt oameni cu care vă întâlniţi zilnic şi staţi mereu în faţa lor, chiar dacă nu sunt din acelaşi partid cu dumneavoastră şi chiar dacă puterea locală are rezervele ei faţă de aceştia.

Domnule preşedinte Valer Dorneanu, cetăţenii acestui judeţ au votat cum au crezut în anul 2000. E adevărat în această parte de ţară a fost ales preşedinte senatorul Corneliu Vadim Tudor. A fost e exprimare democratică, aşa cum în celelalte judeţe a fost ales domnul Ion Iliescu preşedinte al României. Într-o democraţie normală este ceva firesc, ştiţi dumneavoastră, domnule Valer Dorneanu, mai bine decât oricine. Tendinţa de anihilare a Opoziţiei sau de desconsiderare este specifică unei puteri totalitare şi, la urma urmei, este una de extremă, aşa că nu noi, cei de la România Mare, suntem extremişti, ci acei care nedreptăţesc ţara şi poporul. Eu niciodată, cel puţin, nu v-aş dori dacă veţi fi în Opoziţie să ajungeţi să vă confruntaţi cu o asemenea putere.

În rest, vă doresc sănătate şi succese ca şi până acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică pe care astăzi o fac în faţa Camerei Deputaţilor este determinată de modul în care a fost organizat referendumul pentru votarea Constituţiei din 18-19 octombrie.

Referendumul organizat la sfârşitul săptămânii trecute pentru aprobarea revizuirii Constituţiei a debutat, aşa cum era de aşteptat din partea PSD-ului, cu adoptarea de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă cu prevederi ce încalcă alte prevederi legale, în speţă, cele ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, prin desfăşurarea acestuia pe parcursul a două zile în loc de o zi, aşa cum este prevăzut în lege.

Ziua în plus alocată votului a salvat, se pare, Guvernul Năstase de la un eşec cvasitotal, ceea ce ar fi condus în mod normal la demiterea acestuia, dar a însemnat şi un vot de blam din partea electoratului pentru partidul aflat azi la guvernare, pentru modul dezastruos în care guvernează, tronând peste corupţie şi sărăcie.

Procentul de prezentare la vot în prima zi, fatidic aş putea spune, a dus la o mobilizare fără precedent a membrilor PSD care au uzitat un întreg arsenal de metode şi mijloace menite să mâne electoratul spre urne. Dictonul "scopul scuză mijloacele" era cel după care s-au condus. Această campanie de ultimă oră a avut se pare rezultat foarte bun, deoarece cu două ore înainte de închiderea urnelor procentul de prezentare la vot a înregistrat o creştere miraculoasă.

Iată câteva din aceste mijloace şi metode magice, a se înţelege ilegale, folosite de reprezentanţii PSD-ului pentru a aduce populaţia la vot. Tombole organizate în secţiile de votare, încălcându-se astfel dispoziţia Legii nr. 3/2000, exemplul primarului de la Bacău, Dumitru Sechelariu. Alocări de resurse din bugetele judeţene după bunul plac al reprezentanţilor Puterii. Astfel, prefectul de Satu Mare a promis edililor din judeţ care vor reuşi să adune oamenii la vot câte o excursie în China. Pe banii cui ne întrebăm. Iar preşedintele Consiliului judeţean Satu Mare, pentru a nu se lăsa mai prejos, le-a reamintit primarilor că localităţile ce se vor situa pe primele trei locuri în ceea ce priveşte prezenţa la urne vor primi de la buget câte un miliard de lei pe care să-i cheltuiască cum vor.

Mă întreb şi-i întreb pe aceşti reprezentanţi ai Puterii cum este posibil să faci asemenea promisiuni şi să cheltuieşti bani de la bugetul judeţean după bunul plac. Membrilor secţiilor de votare care vor înregistra cea mai mare prezenţă la vot le-a fost promisă de către primarul municipiului Piatra Neamţ plata cheltuielilor de întreţinere pe luna noiembrie. Cum îşi poate permite un primar să plătească aceste cheltuieli dintr-un salariu bugetar? Urne mobile au fost scoase pe stradă în toată ţara cu încălcarea prevederilor Legii nr.3/2000 care impun solicitarea expresă a alegătorilor.

Primarul din Râşnov, după un tur al oraşului, le-a spus oamenilor că nu vor mai primi ajutoare sociale dacă nu vor merge la vot. Baronul de Gorj, Mischie, preşedintele Consiliului judeţean a declarat public că nu vor mai primi în audienţe pe cei care nu se vor prezenta la vot şi nu vor vota Constituţia şi aceste exemple ar putea să continue.

Organizarea referendumului a însemnat un efort bugetar de aproape 300 de miliarde de lei la care se adaugă cele folosite în campania pentru promovarea referendumului, de asemenea, impresionante cheltuieli care nu au reuşit să convingă cetăţenii cu drept de vot de necesitatea revizuirii Constituţiei, fiind la un pas de un eşec total.

Nu poţi să nu te întrebi de ce s-a ajuns aici. Un răspuns ar fi acela al neacordării încă din debut a atenţiei cuvenite modificării Constituţiei, al practicilor ilegale folosite pentru atragerea populaţiei la vot în scopul confiscării acestui eveniment de către PSD, în scop electoral, căruia populaţia i-a răspuns printr-o formă de protest, absenteismul la urne. Masiva neparticipare la vot este un vot tăcut împotriva partidului ce ne guvernează, contra politicii dezastruoase ce o promovează, politică ce aduce pe zi ce trece tot mai mulţi cetăţeni în pragul sărăciei şi disperării şi de care PSD-ul îşi aduce aminte numai când are nevoie de votul lor.

Partidul Democrat a votat Constituţia în Parlament şi a cerut membrilor şi simpatizanţilor să se prezinte sâmbătă şi duminică la vot şi să voteze Constituţia. Însă Partidul Democrat nu s-a putut asocia cu partidul la fraudă. Constituţia trebuia votată, dar nu oricum, ci doar în condiţiile stricte ale legii. De aceea, referendumul pentru revizuirea Constituţiei este, în opinia Partidului Democrat, un examen picat de Guvernul Năstase, căruia îi revine obligaţia cel puţin morală a unei demisii în bloc şi nu doar demiterea unuia sau altuia dintre membrii săi, în încercarea de a salva o imagine terfelită şi pătată de prea multe scandaluri de corupţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu şi va urma domnul deputat Ion Mocioi.

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Consecvenţe".

Referendumul a trecut. Ceea ce era normal să se întâmple s-a întâmplat. Constituţia revizuită a fost validată prin votul celor care au crezut cu adevărat în ea.

S-au scris şi se vor scrie multe pe agende pe această temă. Vor fi efectuate analize printre cele mai diverse. Se vor emite aprecieri dintre cele mai subtile şi dintre cele mai originale şi mai pertinente. Din multitudinea de atitudini manifestate în această perioadă mă voi opri succint doar asupra uneia - consecvenţa. A fost prezentă în comportamentul tuturor partidelor politice, al societăţii civile etc. Să le luăm pe rând.

Partidul de guvernământ a fost consecvent cu imensa responsabilitate pe care şi-a asumat-o prin actul guvernării, în raport cu un obiectiv strategic major, integrarea României în structurile Uniunii Europene. De aici promovarea acestui da, fără nici un echivoc.

Din zona Opoziţiei, aceeaşi nedisimulată consecvenţă. Partidul România Mare şi-a susţinut constant opţiunea pentru nu, din motive ce-i aparţin în exclusivitate, deşi a încercat să ridice adevărate linii maginot între alegători şi urne. ADA, alianţa bazată pe un singur element de comuniune - juxtapunerea - şi care e plină de diaclaze, începe să capete patina banalului, a ales să-şi exprime consecvenţa prin duplicitate. A mimat susţinerea prin da a referendumului, în timp ce aştepta cu febrilitate un rezultat contrariu care să-i alimenteze iluzia apropierii mai rapide de putere. Din imensa comoară de înţelepciune care este Biblia a optat doar pentru pilda fariseilor. Şi societatea civilă, pe care aceleaşi personaje de ani de zile pretind că o reprezintă, şi-a trimis actorii de serviciu pentru a se prezenta consecvent, nu faţă de Constituţie, ci faţă de Putere. Au apărut astfel personaje care prin mimică, gestică, limbaj şi mai ales mesaj au demonstrat că unele etape în lungul drum al omului către om, nu sunt obligatorii pentru toată lumea. Această atitudine adoptată de promotorii culturii de tip "mambo Siria" a fost însă rejectată fără reţinere. Şi a mai fost o consecvenţă, cea a ţăranului român către care nu întotdeauna ne aplecăm cu înţelegerea pe care o merită cu prisosinţă. E cazul să rostim nu numai în aceste zile, ci în fiecare oră a existenţei noastre - laudă ţăranului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ion Mocioi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vorbesc şi eu despre neconstituţionalitatea organizării referendumului pentru revizuirea Constituţiei prin câteva aspecte.

Participarea cetăţenilor la votarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei a fost forţată de PSD şi într-un şir de metode pe care presa le-a pus deja în evidenţă. În primul rând, s-a folosit ca instrument de manipulare a populaţiei înfricoşarea oamenilor. Mai ales a ţăranilor prin ameninţarea că nu vor primi lemne de foc sau căldură pentru iarnă, că nu vor mai beneficia de ajutor social şi chiar de pensii. Parcă erau duşi cu arcanul la urne, luându-i pe cetăţeni de acasă, forţându-i să intre în autobuze pentru a fi transportaţi sau prin însoţirea lor prin ploaie către secţiile de votare. Sunt doar câteva aspecte.

Multe altele sunt deja subliniate de colegi, aş vrea însă să mă refer la aşa zisul cod de bună conduită în materie electorală stabilit de Consiliul Europei prin Recomandarea nr.1595 din 2003 a Consiliului Europei, deci al forumului politic, de fapt, al Europei. Practic PSD-ul a încălcat această recomandare depăşind prevederile acestui cod de bună conduită în materie electorală. Prin aceasta, de fapt, a fost lovită în plin democraţia şi este păcat că vrându-se să fim mai democraţi în Europa, atacăm chiar democraţia.

Nu mă voi referi şi la alte aspecte, doar atât aş vrea să mai spun că sunt nemulţumit total de organizatorii referendumului la Gorj şi vreau să fiu glasul cetăţenilor care mi-au spus că trebuie să intervin în Parlament pentru a susţine această neconstituţionalitate a prezentării lor la vot prin forţarea de a participa la urne.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Virgil Popescu. Va urma doamna Lia Olguţa.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte

Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect desfăşurarea referendumului.

Referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei din 18-19 octombrie 2003 este rezultatul acţiunilor începute prin înţelegerea partidelor politice de la Snagov, prin susţinute contacte politice ulterioare alegerilor generale din anul 2000.

Prin Hotărârea Parlamentului din iunie 2002 s-a stabilit începerea discuţiilor în cadrul comisiei de stabilire a propunerilor de modificare, discuţii care au fost finalizate, ca şi propunerile, în 18 septembrie 2003. Acesta a fost momentul până la care PNL şi PD au afirmat public susţinerea pentru convenirea textelor de modificare, bineînţeles, atitudine cu grijă şi intensă căutare mediatizată. Poate nu se putea aprecia de la bun început diferenţa dintre atitudinea publică şi cea practică din teren, dintre teorie şi practică, astfel că cele două partide s-au străduit să demonstreze în desfăşurarea Referendumului din 18-19 octombrie cum se face o politică duplicitară. Crearea de momente tensionate prin proteste şi contestaţii nefondate, lansarea suspiciunilor de fraudă, o adevărată pândă pe teren, în goană după propriile fantasme, declaraţii şi acuze de incorectitudine nesusţinută de probe. Mai mult, cei care în faţa camerelor de luat vederi ale televiziunilor declaraseră că vor susţine votarea noii Constituţii solicitau prin vocea preşedintelui Partidului Democrat demisia Guvernului, sperând în neatingerea pragului majoritar de validare, dându-şi arama pe faţă şi arătând electoratului pe viu politica duplicitară pe care o practică, renunţând la simularea publică a interesului pentru Constituţie. Aceste două partide, nu numai că şi-au arătat incapacitatea politică de participare constructivă, dar într-un moment de interes naţional cu semnificaţii internaţionale deosebite au practicat o politică de formă şi faţadă, de butaforie, de vopsea ieftină aplicată sumar pentru a-şi zugrăvi o imagine amăgitoare pentru electorat.

După anunţarea rezultatelor favorabile ale referendumului, am putut constata, tot din declaraţiile preşedinţilor acestor partide, dezamăgirea lor totală, nemaiputând fi disimulate revolta neputinţei, acuzelor oarbe generalizate asupra Partidului Social - Democrat şi Guvernului, amărăciunea constatării propriei incapacităţi politice. Am putut constata că există partide politice cu pretenţie de reprezentare a cetăţenilor care ar fi dorit să se oprească drumul României către democraţie, către deschiderea politică internaţională actuală, să nu se mai atingă standardele euro-atlantice.

Neîncrederea, bănuiala, jignirea pe care această alianţă politică aruncată asupra celor 55% dintre alegători, care au înfruntat vremea nefavorabilă pentru a-şi exprima votul, ar trebui să fie cu decenţă şi demnitate recunoscute şi retrase în faţa electoratului care nu a ezitat să le acorde aprioric, e drept, încrederea sa.

Desigur, electoratul a apreciat exact câtă încredere mai poate investi pe viitor în alianţa PD şi PNL, aşa zisa alianţă pentru dreptate şi adevăr. Desigur, electoratul şi-a clarificat, cu această ocazie, care este clasa politică pe care a contat şi a apreciat cine, în ce măsură şi cum este interesat de viitorul ţării. Desigur, electoratul a apreciat cine a fost alături de viitorul ţării şi cine a confundat principiile politicii, mandatul politic cu demagogia.

În ultimă instanţă, electoratul constituie supremul judecător.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

După încheierea Referendumului pentru Constituţie nu pot să nu mă întreb unde este electoratul celor 4 partide care au încercat să convingă populaţia României, scârbită de 13 ani de corupţie şi sărăcie, să vină la vot. Să fie printre cei 70%, cât afirma primul mincinos al ţării, directorul Metro Media Vasile Dâncu, că se vor prezenta la vot de bunăvoie? Sau printre cei aduşi cu arcanul de la treburile lor de primarii de la ţară care au fost speriaţi de activistul PCR Octav Cozmâncă de faptul că îşi vor pierde poziţiile pe liste?

Spaima acestora de a se face remarcaţi în ochii stăpânilor de judeţe sau de la Bucureşti, i-a făcut să comită gafe inimaginabile, care dovedesc oricui se mai îndoia că am avut de-a face cu o fraudă de-a dreptul nesimţită.

Astfel, în mai multe comune din judeţul pe care eu îl reprezint în Parlament, Doljul, procentul de participare la vot al cetăţenilor a fost - atenţie! - de 150%. Mai mult, în comuna Mischii, la ora 18, în cea de-a doua zi a referendumului, ajunsese la 160,8%.

Procentul n-a mirat însă presa locală, având în vedere faptul că un ziarist de la "Jurnalul de Oltenia" a demonstrat că a putut să voteze de opt ori în opt secţii de votare diferite. Şi dacă aleşii locali s-au mobilizat să fure atâtea voturi pentru Constituţie, ne întrebăm ce se poate întâmpla la viitoarele alegeri unde miza va fi infinit mai mare.

Disperarea P.S.D. a ajuns, stimaţi colegi, la proporţii de neimaginat. Astfel, nu ne putem închipui cum ar fi putut prefectul Capitalei să-i spună la telefon judecătoarei Orăşanu, preşedinta unei secţii de votare, că-i dă ordin să facă dispensă de la lege.

Moş Teacă se credea la război şi-şi asumase rolul de a fi comandantul armatei care să lupte cu legile ţării, fiindcă îl încurcă sau pur şi simplu nu le pricepe.

Un caz şi mai grav s-a petrecut la Biroul electoral judeţean Constanţa, unde preşedintele acestuia şi alţi vreo zece infractori ca şi el au hotărât anularea proceselor verbale sosite din secţiile de votare şi s-au apucat să completeze ei altele, pentru că scorul trebuia raportat ca pe vremea P.C.R.-ului, de trei ori mai mare.

Expresia "s-a furat ca-n codru" s-a golit de orice conţinut acum. Când vrei să-i spui unuia că e mare hoţ, nu-i mai spui că fură ca în codru, ar trebui să-i spui că fură ca în secţia de votare.

Oricum, dacă cineva se mai îndoia că procentul P.R.M. nu se apropie de 50%, acum are toate motivele să o creadă. Teama lui Vasile Dâncu sau a ministrului Ioan Rus de apariţia lui Vadim la televiziuni încep să o înţeleg. Pur şi simplu nu vor ca oamenii să vadă că în România mai există şi alţi politicieni decât aceia corupţi şi habotnici care au condus ţara timp de 13 ani.

Va veni o vreme când guvernanţii toţi îşi vor da seama de cheltuielile inutile pe care le-au făcut, de încredinţarea comenzilor pentru tipărirea de buletine de vot fără licitaţie la diverşi boiernaşi locali din P.S.D., eu nu le spun baroni, pentru că acest cuvânt are şi ceva nobil în conţinut, sau de faptul că au încălcat legea şi au ameninţat lumea să iasă la vot, ca să mai câştige partidul-statul în imagine.

Credeţi că mai prostiţi mult populaţia, domnilor, cu sondajele domnului Dâncu? Sunteţi jalnici!

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ion Florentin Sandu. Va urma domnul deputat Vlad Hogea.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că în această atmosferă tensionată şi încrâncenată care există sau a existat în ultima săptămână în ţara românească prilejuită de desfăşurarea referendumului, într-un colţ de ţară, la Galaţi, viaţa s-a desfăşurat normal, arătând că sunt şi alte lucruri importante pentru viaţa oamenilor. Şi aş vrea să vă prezint două evenimente pe care eu le consider extrem de interesante.

Aici, la Galaţi, au avut loc săptămâna trecută două evenimente cu deosebite semnificaţii în viaţa cultural-artistică a oraşului, evenimente ce au polarizat atenţia locuitorilor acestui colţ de ţară de la Dunărea de Jos, numit cândva oraş de negustori, oraş cumplit de negustori sau, mai recent, cunoscut şi apreciat de unii doar ca cetate a oţelului românesc sau oraşul "roşu".

Primul dintre ele care a durat circa o săptămână a fost Festivalul pentru arta comediei, festival de tradiţie la Galaţi, care a adunat pe scena Teatrului "Fany Cardini" cele mai cunoscute trupe de teatru ale ţării şi unde au fost prezente personalităţi de prestigiu ale teatrului românesc. Astfel, publicul gălăţean a fost răsfăţat de spectacole precum "A douăsprezecea noapte" prezentat de Teatrul de Comedie din Bucureşti, "Bolnavul închipuit" prezentat de Teatrul Naţional din Cluj-Napoca; "Inimă de câine" cu Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi; "Gaiţele" cu Teatrul "Odeon" din Bucureşti; "Dineu cu proşti" cu Teatrul "Sică Alexandrescu" din Braşov şi, nu în ultimul rând, "Zăpezile de altădată" şi "Steaua fără nume" prezentate de Teatrul "Fany Cardini" din Galaţi.

A onorat festivalul personalităţi de renume ale scenei româneşti şi dacă nu amintesc decât pe Dorina Lazăr, Teodor Chirilă, Tudor Corbu, Ioana Citabaciu, Irina Petrescu, regizoarea Sanda Manu sau actorul Dorel Zamfir, o fac numai din lipsă de timp şi îmi cer scuze pentru aceasta.

În orice caz, în numele gălăţenilor, le mulţumesc tuturor pentru acest eveniment de suflet.

Celălalt reper cultural s-a consumat vineri, 17 octombrie, când în prezenţa ministrului culturii, domnul academician Răsvan Theodorescu, şi a ministrului telecomunicaţiilor, domnul Dan Nica, a fost inaugurat şi sfinţit de către preasfinţia sa Dr. Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, un adevărat templu al artei sunetelor ce poartă pe frontispiciu numele de glorie al unuia din fiii urbei născut nu departe de locul unde acum a fost dezvelit bustul acestuia ca semn al dragostei şi mândriei gălăţenilor pentru artă.

Remarcabilă bijuterie în rândul instituţiilor muzicale din ţară, aşa cum arată astăzi complet renovat şi modernizat la standarde europene, Teatrul muzical "Nae Leonard" şi-a deschis porţile într-un cadru sărbătoresc, încărcat de multiple şi reconfortante emoţii ale celor care-l slujesc de peste o jumătate de veac, având alături toate autorităţile locale şi judeţene, personalităţi ale vieţii culturale şi artistice, un generos public, dornic să vadă ce minunăţie au înfăptuit proiectanţii, constructorii şi meseriaşii de toate specialităţile. Şi trebuie să ştiţi că impresionantele fonduri de investiţii necesare, circa 50 de miliarde de lei, nu au provenit de la nivel central, ci ele au fost exclusiv rodul eforturilor autorităţilor judeţene şi locale, în aceste fonduri regăsindu-se şi nobila contribuţie a celor care trăiesc şi trudesc în oraşul lui Cuza şi pe care, în urmă cu mai bine de un veac şi jumătate, Kogălniceanu, în vizită la Galaţi, îi îndemna: "Faceţi a se construi teatrul, ocupaţi-vă de lucruri serioase şi statornice pentru care vă vor binecuvânta urmaşii dumneavoastră. Teatrul este stabilimentul civilizatoriu al poporaţiunii. Teatrul închide crâşmele şi cafenelele. Teatrul dă nutriment spiritului."

Şi gălăţenii au făcut laolaltă, autorităţi şi cetăţeni, care vor sincer ca oraşul lor, deci asta au făcut cetăţenii care vor sincer ca oraşul lor să se înscrie cu fruntea sus în circuitul valorilor spirituale ale Europei viitorului. Din păcate, s-au remarcat prin lipsă şefii locali ai partidelor de opoziţie, ocupaţi probabil cu împărţirea posturilor într-o viitoare ipotetică guvernare.

Vă invit, dragi colegi, cu sinceritate, să vizitaţi Teatrul muzical "Nae Leonard".

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulţumim pentru momentul spiritual.

Dau cuvântul domnului deputat Vlad Hogea. Va urma domnul Mircea Toader.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimaţi colegi,

De data aceasta, senatorul Solcanu s-a întrecut pe sine. Preşedintele P.S.D. Iaşi a făcut totul pentru a asigura prezenţa la vot a majorităţii populaţiei judeţului, punând în funcţiune o maşinărie infernală. Ne vom referi, în cele ce urmează, numai la câteva rotiţe ale mecanismului de fraudare a referendumului.

Nu mică ne-a fost mirarea să constatăm că bolnavii psihic internaţi la Spitalul de Psihiatrie din Iaşi "Socola" au fost declaraţi peste noapte sănătoşi, şi, ca urmare a existenţei discernământului, s-a purces la transportarea lor cu forţa la secţia de votare special creată în incinta unităţii medicale respective. Însăşi preşedinta secţiei a relatat presei locale că majoritatea erau convinşi că îl vor vota pe Iliescu pentru un nou mandat prezidenţial, ceea ce atestă, evident, că "alegătorii" aveau nervii straşnic de zdruncinaţi.

De fapt, chiar nebunii, cu gura lor, au povestit cum au decurs lucrurile. Bolnavul Gheorghe Moruz, cel care a votat primul din tot spitalul, sâmbătă dimineaţă, la orele 8,oo, a insistat ca ziariştii să noteze neapărat şi rangul său nobiliar: "principe de Iaşi"! Alt om suferind, Ion Filimon, a declarat cu inocenţă: "Nu ştiu pentru ce am votat. Am pus DA pentru că erau două căsuţe cu DA şi NU şi mi-a venit mie să pun DA. Domnul doctor Cârlan a venit sâmbătă în salon şi ne-a spus că "nu avem voie să părăsim salonul, pentru că trebuie să mergem la votare."

De reţinut faptul că, din cei peste 380 de "electori" de la "Socola", peste 30 de bolnavi mintal erau într-o stare atât de gravă încât a fost nevoie de asigurarea unei urne mobile, care li s-a adus la pat. Pe doctori nu i-a interesat de fel însănătoşirea celor care zăceau de luni de zile, degradându-se într-un ritm îngrijorător, ci trucarea procedurilor referendare.

Comentariile sunt de prisos. Dacă un medic profită de ascendentul moral asupra unei paciente şi o seduce, se consideră că e caz penal. Dacă o turmă de medici pesedişti din clica lui Solcanu, pentru a-şi atinge scopurile murdare, profită de situaţia limită în care se găsesc nişte semeni ai noştri, este un act de "conştiinţă civică", pe care tiranii României se grăbesc să-l salute.

Într-o manieră similară a decurs simulacrul de votare de la Penitenciarul de maximă siguranţă din Iaşi, Secţia 149, unde, chiar din prima zi, cei 289 de deţinuţi de drept comun au fost încolonaţi şi obligaţi să voteze Constituţia. Întrebarea care a revenit obsesiv "După ce pun ştampila, pot pleca acasă?", este de natură să ne creeze suspiciuni serioase cu privire la influenţele malefice ale conducerii închisorii asupra celor aflaţi la mâna lor. Versul eminescian "Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni" a fost reinterpretat, în sensul "reciclării" celor izolaţi, vremelnic sau veşnic, în dosul zidurilor acestor instituţii.

Nici în libertate lucrurile n-au stat mai bine. Fruntaşii P.S.D. din multe localităţi au condus ei înşişi operaţiunile de fraudare, inclusiv în oraşul Târgu Frumos, unde primarul şi alţii au mers din uşă-n uşă, cu urna volantă, făcând presiuni asupra oamenilor pentru a vota o Constituţie pe care nici măcar nu o cunoşteau. Manevre ordinare s-au întâlnit şi în Mădârjac, Vânători, Comarna, Voineşti, unde buletinele erau introduse în urne de-a valma, ca să îngroaşe rândurile celor care, chipurile, ar fi venit să voteze. În comune precum Butea, Hălăuceşti, Oţeleni, Strunga, Răducăneni, Al.I.Cuza, listele electorale au fost subţiate în mod abuziv, prin ştergerea celor plecaţi la muncă în străinătate. S-a vizat astfel diminuarea absenteismului prin eliminarea nejustificată a mii şi mii de ieşeni de pe listele permanente. Putem afirma că s-a realizat, implicit, decăderea acestor cetăţeni din drepturile lor constituţionale, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale mai multor infracţiuni. Dar cine să-i sancţioneze pe fraudatori, când chiar ei făceau cărţile!?

Inutil să mai precizăm că şi în Iaşi, ca de altfel în toată ţara, s-a votat de mai multe ori, pe baza aceloraşi documente de identitate, de către o singură persoană. Metoda e banală: prima dată la o secţie, cu cartea de alegător; a doua oară, în altă parte, cu paşaportul; a treia oară cu cartea de identitate şi apoi, practic, la infinit, cu aceeaşi carte de identitate de pe care timbrul se desprinde cu uşurinţă, fiind lipit cu o superficialitate... programată!. Aşa că dovada care atestă exercitarea votului dispare miraculos în câteva secunde.

Controlul computerizat în privinţa prezenţei la urne a cetăţenilor nu vizează persoanele ca atare, ci doar numărul lor. Nu numai teoretic, ci şi practic, o minoritate formată din câteva sute de mii de inşi se poate plimba pe la secţii, obţinând şi folosind milioane de buletine de vot asupra cărora nu aveau nici un drept, o scamatorie periculoasă, dintr-n jalnic circ în care P.S.D. vrea să transforme procesul electoral din România. Se înşeală dacă se consideră învingători. În realitate, şi-au devoalat planul din 2004, şi-au dat arama pe faţă înainte de vreme, iar această nouă Constituţie, ilegală şi imorală, le va ieşi pe nas!

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Toader. Va urma domnul Gheorghe Popescu.

Domnul Nicu Mircea Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se referă la o problemă de interes naţional cu impact major asupra sănătăţii populaţiei.

După cum se ştie, în art.33 din Constituţia care n-a fost încă promulgată, dreptul la ocrotire a igienei şi sănătăţii publice este garantat, statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice. În plus, Legea nr.48 din 2002 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare prevăzută la art.1, paragraful 2, lit.e) alin.4 arată că "În România, principiul legalităţii între cetăţeni este garantat prin exercitarea dreptului la sănătate, la îngrijire medicală, la securitate socială şi la serviciul social."

Din nefericire, toate aceste măsuri sunt doar vorbe, acţiunile întreprinse de Guvernul Năstase în domeniul sănătăţii sunt contrare tuturor acestor prevederi legislative. Ba, mai mult, ultimele măsuri ale domnului ministru demisionar Beuran, şi de care domnia sa este deosebit de mândru, a aruncat în neputinţă şi disperare zeci de mii de bolnavi. Domnia sa îşi făcea un titlu de glorie din a anunţa într-o emisiune televizată că acum, în România, nu se mai moare cu reţeta în mână. Este adevărat! Dar acum se moare fără reţetă, pentru că a-ţi procura o reţetă trebuie să ai puterea să poţi să baţi pe la toate uşile din circuitul propus de fostul domn ministru.

Astfel, medicii din spitale nu mai pot elibera reţete compensate. Acestea pot fi transcrise de medicul de familie sau pe baza unei trimiteri a acestuia de un medic specialist din ambulatoriu. Până la iniţiativa domnului ex-ministru Beuran, reţetele compensate puteau fi eliberate şi de medicii din spitale, în special pentru persoanele care primeau asistenţă şi servicii medicale în unităţi spitaliceşti.

În prezent, reţetele compensate sunt eliberate numai de medicul de familie, pe baza unei trimiteri din partea unui medic specialist din ambulatoriu. Există marea probabilitate ca atunci când după o spitalizare eşti externat pentru a obţine un medicament absolut necesar, eşti obligat să faci un traseu format din medic de familie, medic specialist, funcţie de numărul listei eşti înscris în prescripţia medicală, farmacie şi apoi să-l poţi procura în condiţia că mai ai bani în buzunar şi ai ajuns la farmacie în prima zi a lunii.

Acest sistem este o barbarie şi un atac la sănătatea publică, de altfel garantată de Constituţie, făcând de multe ori imposibilă obţinerea medicamentelor de care ai absolută nevoie sau să fii obligat să te rogi la Dumnezeu să-ţi dea zile până ai norocul să cumperi medicamentul după ce stai la coadă la farmacie sperând că nu se va termina plafonul pentru luna respectivă.

O altă carenţă a sistemului de sănătate este cel legat de neasigurarea asistenţei medicale în aşa-zisele centre de permanenţă. În acestea, asistenţa este asigurată de către un singur medic cu un program de câteva ore. Cum credeţi că se poate asigura o asistenţă de calitate într-un oraş de 300.000 de locuitori, cum este oraşul Galaţi, cu un singur medic pediatru sau un singur medic oftalmolog la un asemenea centru.

Cred că domnul Beuran nu are în familie oameni bolnavi ca să vadă cum aceştia sunt condamnaţi să moară. Sigur că nu doresc să relatez numai o situaţie anacronică în sistemul de sănătate creat de inovaţiile manageriale ale domnului Beuran şi o propunere de rezolvare ar fi acordarea unei mai mari competenţe medicului de familie care în prezent este un simplu scriitor de trimiteri către medicul specialist, acolo unde se găseşte, şi se poate asigura o permanenţă sau măcar o perioadă de timp mai mare decât cea alocată în prezent.

De asemenea, cred că o soluţie ar fi şi posibilitatea ca asiguraţii să se adreseze unui medic specialist de la cabinetele private, urmând ca decontarea contravalorii consultaţiei să se facă prin casa de asigurări.

Sper că noul ministru interimar Blănculescu să îndrepte eroarea pe care fostul ministru Beuran a făcut-o în defavoarea oamenilor care au nevoie reală de asistenţă sanitară, nu de a deveni nişte marionete şi curieri pentru obţinerea unui drept de asistenţă medicală pe care cu mare emfază o prezentaţi ca soluţii de redresare a disfuncţionalităţii sistemului sanitar.

Şi, fiindcă colegul meu, Sandu Florentin, a prezentat un eveniment cultural la Galaţi, mă simt - e partea doua a declaraţiilor politice - dator să-i spun dânsului că într-adevăr evenimentele au fost frumos transmise, dar faptul că ne-a sancţionat pe noi, liderii politici ai opoziţiei, că n-am fost prezenţi la evenimentul de la Teatrul muzical, trebuie să-i spun că atunci noi am fost pe teren să explicăm Constituţia, asta a fost poziţia noastră, iar duminică când dânşii probabil erau, sau sigur erau pe teren să ducă oamenii la vot, noi eram la teatru "Fany Cardini" şi sala era aproape goală, toţi liderii P.S.D. fiind bineînţeles în zonele rurale pentru a găsi soluţii de a creşte numărul de votanţi.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Popescu. Nu este domnul Gheorghe Popescu, a plecat? Da.

Domnul Ionel Olteanu. va urma doamna Lucia Cornelia Lepădatu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Adoptarea de către o largă majoritate a Parlamentului României a prevederilor de revizuire a Constituţiei contura şansa unui semnal important privind maturizarea clasei politice româneşti, îndeosebi a partidelor parlamentare. Era cred eu ocazia unui semnal de normalitate începerea lucrărilor de revizuire a Constituţiei şi constituirea Comisiei de revizuire, din care am avut onoarea să fac parte, s-a făcut pe baza acordului politic semnat de toţi reprezentanţii partidelor parlamentare. Apoi, P.R.M. s-a retras, după cum se ştie, din Comisia de revizuire, timp de un an şi jumătate, pentru a reveni apoi în plen cu amendamente şi sugestii, zic eu, interesante.

Inexplicabil, însă, atitudinea sa a fost aceea de a îndemna cetăţenii să nu participe la vot, ceea ce, daţi-mi voie s-o spun cu toată tăria, mi se pare un mijloc nedemocratic, pentru că nu poţi să împiedici sau să sugerezi unui cetăţean să nu participe la vot, să îşi exprime opţiunea în sens favorabil sau nefavorabil unor dispoziţii legale, unui proiect, cu atât mai mult dispoziţiilor privind revizuirea Constituţiei.

Potrivit ultimelor date publicate de presă, 55,7% din cetăţenii României cu drept de vot s-au prezentat la urne demonstrând, cred eu, un comportament civic admirabil, în ciuda condiţiilor climaterice nefavorabile şi eu cred că noi toţi trebuie să le mulţumim pentru efortul lor şi, mai ales, pentru simţul lor civic, patriotic. Aş spune că această ocazie de maturitate din partea unor lideri politici a fost ratată din păcate. De aceea, cred eu că acest referendum reprezintă totuşi, ar trebui să reprezinte un moment de reflecţie, un moment de reflecţie care să determine o reformă reală a atitudinii şi a comportamentului nostru, al tuturor.

Prezenţa mai slabă la referendum cred că este un semnal adresat de cetăţean în toate cele patru puncte cardinale tocmai ca percepţia noastră să răspundă la un asemenea semnal. S-a invocat de multe ori că P.S.D. ar fi fost principalul beneficiar al votării Constituţiei revizuite. Este o eroare pentru că, cred eu, principalul beneficiar nu era altcineva decât cetăţeanul, decât România, în raport cel puţin de dispoziţiile de integrare europeană şi euroatlantică a României. Ipocrizia unora, duplicitatea altora nu au făcut decât să răspândească confuzie. De multe ori s-a spus, fără îndoială, că această Constituţie revizuită n-a fost suficient de bine explicată. Poate că e şi puţin adevăr şi poate că responsabilitatea revine nu doar unora, ci tuturor, nu doar parlamentarilor, chiar aş spune chiar şi reprezentanţilor societăţii civile, posturilor de radio şi televiziune, dar când vezi că un post de televiziune îşi plasează revizuirea Constituţiei în derizoriu, invitând-o pe Ciociolina să promoveze adoptarea acestei Constituţii, aceasta cred că este o chestiune de societate. Şi aceasta cred că este o chestiune de reflecţie din partea noastră, a tuturor.

Sigur, se putea face mult mai mult, se putea face mai bine, dar dintr-o perspectivă în care noi toţi, ca oameni politici responsabili în faţa cetăţenilor, chiar dacă cu opţiuni diferite ar fi trebuit să acţionăm în mod responsabil şi coerent cel puţin pentru participarea masivă a electoratului la vot, dacă nu chiar pentru adoptarea favorabilă a Constituţiei României revizuite, în măsura în care este foarte clar că aceste dispoziţii sunt europene şi reprezintă un progres real, evident.

De aceea, domnule preşedinte, stimaţi colegi, cred că ar trebui să reflectăm, spuneam, pentru a nu pierde şi momentul de reflecţie în măsura în care acest moment de reflecţie ar trebui să însemne de la reforma Parlamentului, a funcţionării şi competenţei comisiilor parlamentare. Iată este obligaţie determinată nu doar de modificarea structurii ministerelor, ci şi de modificarea Constituţiei.

De asemenea, ar trebui să înţelegem că dispoziţiile constituţionale, în măsura în care ele vor fi validate, trebuie umplute de substanţa legilor organice care să le consacre viabilitate şi aplicabilitate nemijlocită. Dincolo de toate acestea, în măsura în care noi nu vom şti să înţelegem, cel puţin să gândim, să reflectăm împreună în legătură cu modul în care noi toţi trebuie să reprezentăm interesul naţional, vom rata nu doar semnalul de maturitate la care mă refeream şi chiar reflecţia însăşi care este, practic, la originea oricărei dezbateri, oricărei democraţii reale.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Doamna Lucia Cornelia Lepădatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am intitulat declaraţia mea politică de astăzi "Ianus sau politică originală, solidaritate, referendum".

Există momente în viaţa unui om în care primează raţiunea. Există etape în existenţa unui popor în care unitatea şi solidaritatea cetăţenilor sunt esenţiale. De un astfel de moment, de un astfel de etapă am avut parte noi, românii, zilele trecute, în cadrul referendumului pentru revizuirea Constituţiei şi, iată, procentul de participare la vot de circa 55% dovedeşte simţul civic de care a dat dovadă majoritatea populaţiei.

Mă bucur şi mă mândresc că Partidul Social-Democrat este cel care, consecvent angajamentelor sale, a ştiut să conjuge eforturile politice şi să ne conducă pe acest drum european în ciuda opoziţiei şi a boicotului manifestate de unele forţe politice.

Mă bucur şi mă mândresc că am putut contribui alături de colegii mei la această victorie a noastră, a românilor, la această victorie a democraţiei în România. Din păcate, responsabilitatea civică nu s-a manifestat la toţi oamenii politici, la toţi responsabilii politici. Am văzut reacţii primitive, reacţii imature politic ale unor reprezentanţi P.R.M. care îndemnau populaţia la nerespectarea drepurilor constituţionale, respectiv, la neexercitarea dreptului la vot.

Am văzut reacţii atavice, uneori viscerale ale unor reprezentanţi şi chiar lideri ai P.N.L. şi P.D., manifestări care nu mai surprind şi nu mai pot înşela pe nimeni. În Parlament, P.D. şi P.N.L. au votat pentru revizuirea Constituţiei şi pentru dimensiunea europeană a acesteia, dar comportamentul reprezentanţilor celor două partide în timpul desfăşurării referendumului a dovedit duplicitate. În fapt, atât P.D. cât şi P.N.L. au vocaţie duplicitară manifestată de multe ori până acum şi, evident, nici de data aceasta nu puteau face excepţie.

Între Ianus şi P.D.-P.N.L. nu există deosebiri majore decât aceea că Ianus era zeu şi cele două sunt partide. În rest, ca şi Ianus, P.D.-P.N.L., adică alianţa, da, reprezintă simbolul dublu al celor cu două expresii, al celor cu două feţe, una privind spre trecut, iar cealaltă spre viitor. Mitologia spune că Ianus ţinea în mâna stângă cheia cu care să deschidă viitorul, iar în dreapta coasa, ca simbol al faptului că timpul distruge ceea ce a construit. La fel, şi P.D.-P.N.L. Alianţa DA priveşte spre viitor folosind trecutul, folosind cheia CDR ca să găsească dreptatea şi priveşte spre trecut folosind coasa, ca şi Ianus, ca să şteargă urmele adevărului privind guvernarea dezastruoasă la care P.N.L. şi P.D. au fost parte. Şi toate acestea, sub vorbe meşteşugite, cu haine europene şi cu mimarea democraţiei. Numai că România nu are nevoie de manifestări declarative de solidaritate şi efectiv de solidaritate pentru realizarea proiectelor de interes naţional, fapt înţeles de populaţie şi dovedit în cadrul referendumului.

Ştiu că în politica românească sunt multe de făcut, dar mai ştiu că suntem pe drumul cel bun, drumul democraţiei consolidate, drumul european pe care învăţăm cu toţii să mergem şi pentru care Guvernul PSD condus de premierul Adrian Năstase a angajat pricepere, eforturi şi înaltă responsabilitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Roşculeţ şi va urma ultimul vorbitor, domnul Bercăroiu Victor.

Domnul Gheorghe Roşculeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi în declaraţia de astăzi la adoptarea unor măsuri care vizează îmbunătăţirea calităţii învăţământul rural.

Reforma învăţământului este o componentă esenţială a strategiei Guvernului privind dezvoltarea economică şi socială. Reformarea acestui domeniu vital pentru evoluţia societăţii româneşti a fost şi este orientată spre adoptarea unor măsuri care să asigure îmbunătăţirea calităţii învăţământului, în special a învăţământului la nivelul comunităţilor rurale.

Şi în perspectiva integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, obiectivele strategice pentru perioada 2001 - 2010 în domeniul educaţiei şi, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţământ şi asigurarea unor condiţii de desfăşurare a acestuia conform unor standarde europene, reprezintă priorităţi ale Guvernului României.

De altfel, în cei aproape trei ani de guvernare, Cabinetul Adrian Năstase a reuşit să promoveze o serie de măsuri care conturează acest vast proiect de reformă a învăţământului. Pentru buna şi corecta informare a colegilor noştri din Opoziţie, care nu ratează nici un prilej de a se face de râs criticând, fără să aibă un suport real, măsurile concrete adoptate de Guvernul României, am să reamintesc doar câteva dintre acestea. Modernizarea a peste 1200 de şcoli din mediul urban şi rural, construirea sau modernizarea a peste 300 de săli de sport, implementarea cu succes a Programului "cornul şi laptele" în învăţământul preşcolar şi şcolar. Concretizarea acestor măsuri a presupus un efort financiar deosebit dar necesar pentru continuitatea procesului de reformă.

Din această perspectivă trebuie privite şi recentele acte normative privind ratificarea unor Acorduri de împrumut dintre România şi diverse organisme financiare internaţionale, adoptate de Parlamentul României.

Aceste acorduri se referă atât la continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii şcolare din Români, cât şi la finanţarea Proiectului privind învăţământul rural.

Având în vedere obiectivele actuale ale sistemului de învăţământ privind necesitatea asigurării egalităţii şanselor de acces la educaţie în mediul urban şi rural, prin desfăşurarea unui proces educaţional de calitate, conform standardelor europene, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a stabilit unele activităţi prioritare în domeniul învăţământului rural. Costul acestui proiect se ridică la 91 milioane de dolari, din care 60 de milioane provin de la BIRD, 30 de milioane sunt asigurate de Guvernul României, urmând ca un milion de dolari să reprezinte contribuţia comunităţilor locale. Componentele principale ale proiectului, prevăzut să se realizeze pe o perioadă de 6 ani, sunt: îmbunătăţirea procesului de predare şi învăţare în şcolile rurale prin pregătirea profesorilor (calificarea a circa 4000 de cadre didactice), asigurarea utilităţilor de bază (instalaţii electrice, sanitare şi de alimentare cu apă, sisteme de încălzire) şi mobilier pentru 1500 de şcoli, asigurarea unui minim de materiale didactice pentru unităţile şcolare rurale; îmbunătăţirea relaţiilor comunitate-şcoală, prin acordarea unor granturi, în valoare de până la 7000 de dolari, unităţilor şcolare pentru realizarea unor subproiecte care să conducă la dezvoltarea de activităţi comune, specifice respectivei comunităţi; întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare şi luare a deciziilor şi a capacităţii de management.

O altă prioritate strategică a ministerului de resort vizează continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii din învăţământul preuniversitar. Vor fi reabilitate, reconstruite, modernizate şi dotate 1400 de unităţi din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi alte clădiri din sistemul educaţional, atât din mediul rural, cât şi urban, din toate judeţele ţării. Principalele activităţi ale proiectului se referă la reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu mobilier a 700 de unităţi şcolare din mediul rural şi a 300 de unităţi şcolare din mediul urban; reconstruirea şi dotarea cu mobilier a peste 370 de şcoli din sate şi cătune; finalizarea şi reabilitarea a 10 cămine studenţeşti din 9 judeţe; reabilitarea, modernizarea şi dotarea a 44 de tabere şcolare. Costul total al acestui program se ridică la 201 milioane de Euro.

Nu cred că mai este nevoie să insist asupra amplitudinii şi importanţei acestor programe. Cifrele prezentate vorbesc de la sine. Suntem însă convinşi că şi în acest caz se vor găsi cârtitori ce vor strâmba din nas şi vor încerca să găsească, ca de obicei, nod în papură. Dar tot ca de obicei, vor bate câmpii în pustiu. Iar Guvernul îşi va vedea de treabă, pentru că are lucruri mai importante de făcut decât să plece urechea la fel de fel de bârfe politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să vorbesc în declaraţia mea de astăzi despre principalele coordonate ale bugetului de stat pe anul 2004.

Consecvent politicii sale responsabile faţă de ţară, Guvernul a depus pentru al treilea an consecutiv la Parlament bugetul de stat în termen legal, dând posibilitatea parlamentarilor să îl dezbată şi să îl aprobe în timp util, încât anul bugetar 2004 să poată începe la 1 ianuarie.

Obiectivele şi priorităţile stabilite prin programul macro-economic pe 2004 vizează menţinerea tendinţelor favorabile, prezente, ale principalelor variabile macro-economice, dar şi în contextul constrângerilor europene, impuse de exigenţele de aderare la Uniunea Europeană.

În acest context, strategia de consolidare a finanţelor publice, focalizată pe sustenabilitatea şi stabilitatea acestora, reprezintă obiectivul central pe termen mediu al politicii fiscal-bugetare, orientându-se spre o nouă cultură managerială, bazată pe criteriul performanţei, fiind o garanţie a continuării pe termen lung a rolului bugetului, de susţinător al dezvoltării economice sustenabile.

Proiectul de buget pe anul 2004 este elaborat în contextul păstrării echilibrelor macro-economice, astfel încât ţintele propuse pentru anul 2004, şi anume: creşterea economică, inflaţia, deficitul contului curent să fie ţinute în limitele proiectate.

Principalele coordonate sunt: reducerea treptată a presiunii fiscale şi îndeosebi a celei pe forţa de muncă; aplicarea unei politici a veniturilor care să susţină procesul de dezinflaţie, creşterea transparenţei fiscale, elaborarea unor legi unitare, stabile, cu proceduri simplificate de punere în aplicare, în strânsă concordanţă cu directivele Uniunii Europene; menţinerea deficitului bugetar la un nivel redus, finanţat în condiţii neinflaţioniste, respectiv 3% din p.i.b.; ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de acumulare a veniturilor la buget şi obţinerea unei stabilităţi bugetare; continuarea sistemului de programare bugetară, prin fundamentarea bugetului şi alocarea fondurilor publice pe bază de programe.

Stimaţi colegi,

Proiectul de buget prevede o creştere a produsului intern brut cu 5,5%, o rată a inflaţiei de 9%, o reducere treptată a presiunii fiscale şi îndeosebi a celei pe forţa de muncă până la nivelul care să asigure o creştere durabilă a producţiei şi investiţiilor. În acest sens, se vor avea în vedere: reducerea în continuare a costului muncii, prin scăderea cotelor de contribuţii de asigurare socială cu 3 puncte procentuale; reducerea la 9% a taxei pe valoarea adăugată pentru unele produse şi servicii, medicamente de uz uman, servicii hoteliere etc.

Cheltuielile de capital propuse pentru anul 2004 sunt în sumă de 77.416,4 miliarde lei, respectiv 3,6% din p.i.b. Fondurile vor fi direcţionate către următoarele domenii prioritare: transporturi, locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, sănătate şi învăţământ, mediu şi apă.

Consecvent politicii sale democratice, Guvernul propune fonduri pentru a fi alocate în principal familiilor şi grupurilor sociale cele mai sărace. În acest sens, se are în vedere majorarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor, finalizarea procesului de recorelare a pensiilor - 5.167 miliarde lei, continuarea procesului de indexare a pensiilor, dublarea pensiilor pentru agricultori - 7.000 miliarde lei, introducerea unei alocaţii suplimentare pentru familiile cu mai mulţi copii şi cu un venit mediu pe membru de familie de până la 1,5 milioane lei - 5000 miliarde lei, finanţarea programelor de protecţie socio-profesională a persoanelor cu handicap, finanţarea programelor pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului. Cheltuielile pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii cuprinse în bugetul general consolidat au ponderea cea mai mare în p.i.b., respectiv 10,8%.

În domeniul învăţământului se prevăd: măsuri de prevenire a abandonului şcolar, dotarea şcolilor cu calculatoare, program de alimentaţie pentru copiii din grădiniţe şi învăţământul primar - 2.025,3 miliarde. Toate aceste fonduri pentru învăţământ sunt estimate la 4,1% din p.i.b.

În domeniul sănătăţii se urmăreşte aplicarea strategiei şi politicii Guvernului şi realizarea de reforme în acest fel, prin programe, precum: programul de sănătate a copilului şi familiei - 776,5 miliarde; programul de prevenire şi control al bolilor transmisibile - 293 miliarde; programul de administrare sanitară şi politici de sănătate - 7.780,3 miliarde; programul comunitar de sănătate publică - 1.433,8 miliarde.

În domeniul agriculturii şi silviculturii, sprijinirea producătorilor agricoli, prin acordarea unei sume de 2 milioane de lei pe hectar, pentru suprafeţe arabile de 5 hectare inclusiv.

Acestea ar fi, stimaţi colegi, principalele coordonate ale bugetului general consolidat pe anul 2004, un buget al creşterii economice şi al ridicării nivelului de trai.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

(Următoarele declaraţii au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Adrian Moisoiu:

"Poporul român s-a predat?"

Dacă nu era certitudinea că s-a prezentat la vot peste 50% din populaţia Ţării, probabil că referendumul s-ar fi desfăşurat şi astăzi! Amintirea meciului de fotbal cu Danemarca de la Copenhaga, care s-a prelungit până ne-au dat danezii gol, ne este prea proaspătă în memorie ... De această dată pe Urs Meier l-a chemat Adrian NĂSTASE!

Absenteismul ridicat, dar şi necunoaşterea totală a modificărilor care s-au adus Constituţiei, reprezintă un vot de blam adresat tuturor celor care au îndemnat lumea să iasă la vot, politicienilor care văd în politică doar un mod de a-şi mări averea. Ce au ştiut sau ştiu despre noua Constituţie recruţii, marinarii aflaţi la mii de kilometri de Ţară, bolnavii din spitale, ţăranii - fie îmbătaţi, fie ameninţaţi, fie ademeniţi cu neprimirea subvenţiei pentru agricultură sau aprobări pentru lemne, bătrânii - speriaţi că nu vor primi la timp pensia sau ajutorul pentru încălzire, care stăteau la coadă la secţiile de votare duminică între orele 12 - 20 ? Sau cei cărora li s-a trimis urna volantă acasă, ca de exemplu în cătunul Subpădure, aparţinând comunei Găneşti, cu 60 de buletine de vot şi cărora li s-a completat o cerere de solicitare tip, sau ciobanul din Chinciuş, comuna Aţintiş, care a vrut să aibă şi el plăcerea să voteze în faţa stânii, cu paharul de palincă în faţă, după ce şi-a ostoit câinii ca să permită urnei mobile să urce până la el ...?

Curba prezenţei la vot a descris o traiectorie greu credibilă şi deoarece un vot de blam exprimat prin tăcere ar fi fost mult mai periculos pentru viitorul unei naţiuni decât orice alt gen de rezistenţă, alarmaţi, şefii din Palatul Victoria au sunat goarna mobilizării generale. La chemarea lui Octavian Cozmâncă, care i-a ameninţat pe liderii locali PSD din teritoriu cu demiterea, care la rândul lor au făcut apel la preoţi şi le-au bătut oamenilor în poartă pentru a-i chema la vot, au pornit o caravană cu steaguri, portavoce şi tot dichisul corespunzător, ca prin minune procentul de prezentare la vot a crescut pe parcursul a 8 ore cu peste 30%, adică de la 23,19% la ora 12, la 54,46% la ora 20, făcându-l invidios şi pe Făt Frumos din lacrimă!

Neprecupeţind nici un efort, P.S.D., împreună cu U.D.M.R., au băgat românilor pe gât cu de-a sila o nouă lege fundamentală a Ţării, o lege care înseamnă mai multe limbi oficiale în România, care de fapt desfiinţează în mod mascat statul unitar român, iar pentru noi, ardelenii, cuprinde obligaţia de a scrie şi citi în limba maghiară, de a ne da copiii la şcolile ungureşti, pentru ca astfel să poată lucra în administraţia publică, şi care nu stabileşte că limba română trebuie cunoscută de către toţi românii! Dat fiind că modificările Constituţiei au fost votate mai ales în mediu rural, întreb: bade Ioane, ce-ai făcut, te-ai gândit bine înainte de a merge la vot? Dacă ai o vacă bună, care îţi dă 20 de litri de lapte pe zi dar care are prostul obicei de a da cu piciorul şi de a răsturna şistarul, încât nu te alegi cu nimic, ce faci cu ea? Între garantarea proprietăţii Dumitale, care oricum era garantată, şi limba pe care ţi-au lăsat-o străbunii, ce-ai ales, ţi-ai apreciat bine interesele? Aşa de uşor ai uitat de anii Diktatului de la Viena?

Referendumul de sâmbătă şi duminică a parafat sărăcia în care se zbate populaţia Ţării, modul ciocoiesc în care este tratată orice încercare de protest faţă de actuala stare de lucruri. A parafat minciunile servite cu aroganţă, dispreţul faţă de cei mulţi, cortegiul de promisiuni neonorate de către guvernanţi după aproape trei ani de la preluarea Puterii ... A scos în evidenţă umilinţa şi lipsa noastră de demnitate, faptul că nu suntem în stare să rezistăm terorii psihologice ... A scos în evidenţă modul în care suntem dispreţuiţi de cei care astăzi ne conduc, care cheltuiesc cum vor banul public şi care în loc să fie alocat pentru medicamente, pentru mărirea pensiilor umilitoare pe care le primim, pentru repararea drumurilor, pentru scăderea preţului energiei electrice sau termice şi atâtea altele, îl aruncă pe campanii deşănţate, în stil occidental, cu milioane de fluturaşi, cu bannere sau eşarfe expuse pe marginea şoselelor, pe tricouri şi şepcuţe cu care sunt ornaţi membrii PSD din birourile secţiilor de votare (ca în municipiul Târnăveni), pe incitări şi ameninţări transmise în cadrul unor mitinguri organizate ilegal sub ochii închişi ai unor primari care încalcă legea şi vor să vadă doar ce le poruncesc stăpânii!

Oameni buni, de ce nu aţi vrut să luaţi atitudine în faţa şirului de încălcări ale legii referendumului, votată doar cu câteva zile mai înainte? Este oare admisibil ca o campanie electorală să se desfăşoare şi în sala de votare, concomitent cu organizarea în aceasta a unei tombole, şi să nu se încheie niciodată, după cum au stabilit guvernanţii printr-o ordonanţă de urgenţă? Refuz să cred că admiteţi ca o persoană dubioasă să vă reprezinte şi să voteze de mai multe ori, folosind fie cartea de identitate, fie cartea de alegător, fie paşaportul. Nu pot crede că aţi dat crezare gogoriţei cu intrarea în Uniunea Europeană, care doar ştiţi că la ora actuală nu are încă o constituţie proprie şi care nu se va elabora după modelul constituţiei României, ţară care încă nici nu este invitată pentru a adera! Oare aşa ne vrea Uniunea Europeană?

Refuz să cred că poporul român s-a predat! Românii nu trebuie să uite niciodată acest "viol în grup" petrecut sub ochii noştri! Toate procentele care indicau participarea populaţiei la vot din ziua de duminică 19 octombrie au fost false şi făcute cu scopul de a duce populaţia în eroare. Partidul România Mare vă invită să meditaţi la toate acestea şi vă reaminteşte că numai el este singura forţă politică în care mai puteţi avea încredere, el fiind consecvent poziţiei adoptate, de apărare a intereselor reale ale populaţiei şi naţiunii române! Încă nu este totul pierdut ! Nu uitaţi că 2004 va fi an electoral! La ce să ne aşteptăm?

Domnul Costache Mircea:

Lume, lume... Comedie mare, revizuirea Constituţiei! Cea din '91 este perimată. Atunci stăteau cu toţii (cu tonţii) la bloc. Nu aveau vile, firme, limuzine, bănci, fonduri devalizate, păduri terminate, palate furate. S-a declanşat nebunia, abureala, mahmureala, şi prosteala. Actori, sportivi, lideri sindicali, studenţeşti, ţigăneşti umplu ecranele. Lume, lume... Votaţi garantarea proprietăţii (furate), votaţi maghiara, ţigăneasca, hoţeasca. Votaţi vânzarea terenurilor către apatrizi. Ei n-au avut, sărmanii, pământ sub picioare, n-au Patrie, daţi-le şi lor pământuri stropite cu sânge românesc.

Votaţi Constituţia, salvaţi prostituţia.

Ia ştampila, neamule: 30.000 la Iaşi, 350.000 la Buzău. Au valoare istorică. Hău, hău la Buzău ".. Buletine multe, bani peşin, prefect ţanţoş, el ştie multe, împărţeala dreaptă ţine Mafia la Putere, misterul echilibrului social la români. Constituţia antinaţională, antipopulară şi antieuropeană promovată ca detergenţii cei noi care, nu-i aşa, sunt mai buni decât cei vechi. Nebunie curată. Mobilizare generală. Poliţia, cu toate cele patru servicii speciale ale sale (nu ale noastre), Jandarmeria, Justiţia, Armata, Biserica (Teoctist scrie preoţimii şi se adresează mulţimii), şcoala (şedinţe cu părinţii), administraţia, regiile, direcţiile silvice, teatrele, filarmonicile, ziarele, radiourile, televiziunile, loteria naţională, rudele, soacrele testamentare, lemne de foc gratis, bilete de tombolă, spectacole de teatru, de circ gratis, asistenţă medicală gratis, meciuri de fotbal gratis. Isterie în toată regula. Frisoane autumnale. Pulvis...

Lumea nu vrea să iasă la vot. Nu vrea? Ba o să iasă! Cozmâncă: "până la urmă vor fi 60 %". "Îi scot eu din casă cu Poliţia" (Primarul Brânduşă din Balta Albă).Aşa e prin bălţi. Ştefan Marin din Amara :"M-a chemat la Poliţie că am pus afiş cu NU pe gardul meu". Ilinca Costel din Săgeata: "Dom` profesor Toma a ieşit din cancelarie cu un teanc de buletine şi le-a băgat în urnă". Prefectul Ion şi primarul Boşcodeală votează la vedere. Exhibiţionism totalitar. Mafia e veselă. Aparent. În fond: panică mare.

Preşedintele cheamă din cinci în cinci minute electoratul la urne. E singurul care mai are trecere. La babe şi la moşi. Pe uliţi doar bătrâni sprijinindu-se în bastoane. Iliescienii. "Votez pentru Ioropa, taică". Deputatul Costache Mircea: "Poate pentru Interlopa !". Maşini burduşite cu ţigani asaltează secţia 14. Bulibaşii îşi numără ciracii. "Bre, io am votat, cine dă suta? , Cine-i de la PSD ". Votează şi echipa de handbal Dinamo; la o secţie sunt refuzaţi, la celelalte le-a mers. Moaşa din Movila Oii crede că "ardelenii sunt proşti, că cu maghiara e în binele lor ". E primăriţă. Deputatul: " lăsaţi-o baltă ". Doamna procuror de la secţia 22: " Aveţi dreptate că o hotărâre nu poate modifica legea, mai ales că unele prevederi din hotărâre se bat cap în cap". La final, secţia 72, 129% prezenţă la vot. Afişe şi pliante albastre lipite direct pe urne. Se aşteaptă căderea întunericului de duminică. Ora 18: 35%, ora 20: 70%. Bravo băieţi, v-aţi făcut treaba. Urna mobilă, pieţe, târguri, oboare, gări, spitale, scara blocului, uliţi noroioase, liste suplimentare. Trăiască bezna !

Preşedintele s-a supărat pe popor. Ori iese la vot, cu mic cu mare, ori acceptă dictatura minorităţii. Democraţie originală.

O rază de lumină: Biroul Electoral al Capitalei invalidează referendumul. (ziarul "Naţional").

"Ei aşi, nu ne înecăm noi la mal, chiar dacă suntem" "..Lume, lume, cântece, veselie, dansuri în pieţe. Ioropa - Interlopa ne iubeşte. PRM : atenţie, în 2004 ŢAL !"

Circumscripţia Electorală nr. 10, Judeţul Buzău

Secţia de votare nr. 72

Proces-verbal privind rezultatele referendumului naţional asupra Legii de revizuire a Constituţiei României

1. Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum - 299;
2. Numărul participanţilor* - 384;
3. Numărul de buletine de vot primite pentru a fi întrebuinţate - 400;
4. Numărul de buletine de vot rămase neîntrebuinţate - 16;
5. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA" - 319;
6. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "NU" - 57;
7. Numărul voturilor nule - 8;
8. Numărul voturilor contestate - ;
9. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor primite - ;
10. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor soluţionate - ;
11. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie - ;

*) Numărul participanţilor trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiţionarea cifrelor de la pct. 5, 6 şi 7.

(Extras din "România Liberă" din 16 octombrie 2003)

"Diferenţe mari la preţurile pentru materialele necesare referendumului.

O ştampilă: 29.750 lei la Iaşi, 345.353 lei la Buzău!

Lipsa totală de transparenţă în achiziţiile materialelor necesare desfăşurării referendumului a condus în multe judeţe ale ţării la jefuirea bugetului public. Clienţi mai mari sau mai mici ai Puterii au beneficiat de contracte oferite prin "negociere cu o singură sursă" sau "prin încredinţare directă". În urma "negocierilor" făcute de prefecţii PSD au rezultat diferenţe enorme, inexplicabile, de preţuri la aceleaşi produse. Drept urmare, fondurile de 163,6 miliarde nu au mai ajuns, astfel că acum se cere suplimentarea cu 472 milioane de lei.

Cetăţenii judeţului Buzău care se vor prezenta la urne vor avea în mâinile lor adevărate comori, căci ştampilele lor cu "Votat" sunt cele mai scumpe din ţară. La Guvern s-a raportat că o ştampilă s-a făcut cu 245 lei, dar în realitate calculele arată că o bucată a costat... 345.353 lei. În majoritatea judeţelor o astfel de ştampilă a fost cumpărată la preţuri cuprinse între 45.000 şi 60.000 de lei. În Gorjul lui Mischie a costat însă 222.000 lei, în Călăraşi 170.000 lei, în Ilfov 172.500 lei, iar în Cluj 144.000 lei. Diferenţele nu le poate explica nimeni, deşi sumele puse în joc nu sunt deloc neglijabile. În Buzău s-au realizat nu mai puţin de 721 de ştampile la preţul-record prezentat, iar în Gorj alte 522. Chiar dacă sunt identice cu cele de 345.353 lei, comandate de prefectul de Buzău, Ion Vasile, ştampilele cumpărate în judeţul Iaşi au costat contribuabilii doar 29.750 lei.

Şi în ce priveşte costul unui buletin de vot regăsim aceeaşi situaţie. În Suceava s-au achiziţionat cu 29 lei/bucată, în timp ce în Ilfov preţul le-a fost "umflat" la 267 lei/bucată. În Teleorman, firma prefectului Niţulescu le tipăreşte cu 250 lei (M.C.)".

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Intervenţie intitulată "O nouă lovitură dată patronatelor"

Pe ordinea de zi a Guvernului şi PSD s-a aflat, în ultima perioadă, proiectul de Cod Fiscal. PNL avertizează că majoritatea acestor modificări vor duce la o înăsprire a mediului de afaceri, precum şi la măsuri discreţionare ale inspectorilor fiscali. Mergând pe principiul: " să luăm de la cei bogaţi şi să dăm celor săraci ", Guvernul PSD face o greşeală elementară şi uită că pentru o astfel de politică, trebuie ca şi primii să se poată dezvolta şi să se poată bucura de o serie de avantaje care să-i ajute să producă banii necesari. Elaborat în viteză de către Guvern, Codul Fiscal cuprinde o serie de prevederi intens contestate de către patronate, care fie că este vorba de patronii unor IMM-uri, fie de directorii unor companii multinaţionale, toţi au o bază comună de contestare în legătură cu proiectul de Cod.

Una dintre cele mai mari nemulţumiri o reprezintă încălcarea secretului bancar. Conform noului proiect de cod, acesta nu poate fi opozabil organelor de control fiscal. Astfel, oricărui inspector fiscal i se va permite accesul la toate operaţiunile bancare ale unei firme pe care el doreşte să o investigheze. Pe lângă acest lucru, Asociaţia Română a Băncilor a fost deja de acord să transmită lunar situaţia deschiderilor şi închiderilor de conturi. De asemenea, în viitor responsabilitatea întârzierilor din circuitul bancar, la plăţile obligaţiilor către stat, va trece tot în grija contribuabililor. Nepermisă este şi intervenţia Ministerului Finanţelor in tranzacţiile comerciale, organele fiscale trebuind să avizeze vânzările de acţiuni. Firmelor nu li se va permite să aleagă între amortizarea accelerată şi reducerea impozitului pe profitul reinvestit, prima fiind obligatorie. O altă prevedere neechitabilă este legată de posibilitatea deductibilităţii pentru cheltuielile de transport al angajaţilor către şi de la locul de muncă, care mai este posibilă doar pentru unele regii autonome. Mai mult, astfel de cheltuieli, de care este destul de greu de abuzat, ar trebui să fie deductibile integral, declară mai mulţi reprezentanţi ai patronatelor. Oricum, necesitatea asigurării transportului personalului este rezultată din vina autorităţilor locale care nu asigură mijloace de transport în comun, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Nemulţumirile companiilor se îndreaptă şi către cota extrem de mică, de numai 3 la mie din cifra de afaceri, în limita căreia se acordă deduceri pentru sponsorizări.

După cum se vede, acest Cod Fiscal are foarte multe lacune şi prevederi abuzive, formulări ambigue, care lasă loc de interpretări. Dacă unele din aceste prevederi mai au o şansă de a fi modificate în Parlament, la altele, Ministerul Finanţelor Publice nu este dispus sub nici o formă să renunţe.

PNL solicită guvernului şi primului-ministru Adrian Năstase deschiderea de urgenţă a unor dezbateri la care să aibă acces atât reprezentanţii tuturor partidelor politice, cât şi partenerii de dialog social, în egală măsură. Guvernul trebuie să-şi aducă aminte că oricare proiect de lege trebuie să fie adoptat într-un cadru cât mai transparent, la care să participe toţi cei interesaţi.

Domnul Ioan Sonea:

Declaraţie cu titlu "Cu legea pe lege călcând"

Am avut ocazia în zilele de 18 şi 19 octombrie 2003, o dată cu desfăşurarea Referendumului pentru Constituţie, să fim martori la fenomene social-politice curioase.

De la extaz la agonie şi din nou la extaz au fost fazele prin care au trecut PSD şi aliaţii la Constituţie. După promisiuni pur politicianiste, de forma celor prin care se spunea că dacă votăm noua lege se dau burse , se face un mediu curat, se face dreptate, se intră în NATO şi UE, nu se mai face armata etc., promisiuni care au ridicat în slăvi pe cei care le făceau, ajungându-se, datorită rarefierii atmosferei din înalturi, chiar să se creadă în aceste fantasme, iată că faptele au dat fiori reci organizatorilor. Până în seara primei zile s-a dezbătut şi s-a pus la cale cum va trece noaptea şi cum se vor înmulţi buletinele în urnele păzite de fantomele nopţii. Procente totuşi insuficiente. Începutul jocului. Oamenii cu funcţii în PSD - viceprimari, consilieri, primari, prefecţii - fac "vizite la domiciliu". Dau peste nunţi, petreceri, botezuri. Pun pe masă cereri tip şi nici nu se mai caută motive. Tot dumnealor le depun la secţiile de votare, cum se nimereşte. Se constituie repede grupa de şoc cu urna volantă. Oamenii petrec şi recunosc sprijinul "substanţial" al PSD-ului, care vrea să-i scutească de o plimbare la secţia de votare, ca să poată petrece liniştiţi.

Zori noi, griji noi, procente tot mici de prezenţi la vot. Lucrurile trebuie reglementate. Mobilizare generală la PSD. Duminică se distribuie banii pentru subvenţii la hectar, se fac plăţi pentru "lapte", se iese cu megafonul. Din nou oamenii Puterii (la Bistriţa, concret, viceprimarii) dau dispoziţii ferme, ca fiind venite din partea BEC, să se iasă cu urna mobilă în stradă, fără să mai intre în discuţie cererile de solicitare expresă din partea unor persoane cu probleme deosebite. Nimeni nu-şi mai aminteşte prevederile legii, conform cărora acei care fac promisiuni sau exercită presiuni asupra cetăţenilor în timpul votului pot fi acuzaţi şi pot intra sub incidenţa legii. Tombole, păduri, buget, premii pentru primari şi prefecţi, diriginţi, profesori, medici, ameninţări, pentru aceiaşi, dacă planul nu se realizează. Propaganda continuă până în secţia de votare. Pe urne îndemnuri şi lozinci.

Nici o limită, nici un pic de bun simţ. Procedeul este astfel verificat, repetiţia pentru 2004 a dat rezultate, românii nu văd, nu aud, nu ştiu ce se întâmplă în jurul lor. Nimeni dintre cei abilitaţi să urmărească, să verifice legalitatea acţiunilor din timpul votului nu are vreo reacţie. Totul este de domeniul absurdului. Totul este permis. Şi cu toate acestea PSD, UDMR, ROMI, PD, PNL, PUR "reuşesc" să acumuleze 58 %. Unde încap în aceste procente cele 45% ale PSD, 7% ale UDMR, 5% ROMI, 15 % PD, 20% PNL , 6% PUR, din sondajele vehiculate şi lansate de renumitele agenţii specializate, care au devenit simplii agenţi electorali?

Poate acum se vor dezmetici PD şi PNL că au făcut jocul PSD. Oricum sunt acuzaţi că au fost duplicitari în privinţa votului. Totuşi domnii Stolojan şi Băsescu şi alţii nu pot fi acuzaţi că nu au fost adevăraţi propagandişti ai puterii în această perioadă. Oricum, s-ar putea să nu mai conteze procentele de acum înainte, pentru că preşedintele României are ideea strălucită să nu mai fie necesar un minim de 50% pentru validarea unui referendum.

Nu considerăm că voturile negative şi procentul de neprezentaţi este integral al PRM. Dar putem spune că românii sunt în faza de trezire. Poate frigul, foamea şi teroarea...

Cineva a văzut, totuşi, realist ce s-a întâmplat în România. Ziarişti şi posturi tv străine au transmis şi au arătat lumii, dacă mai era nevoie, o faţă urâtă, chiar monstruoasă a realităţii din România guvernată de PSD şi asociaţii săi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declaraţie intitulată "Referendumul şi corupţia la români"

PSD-ul a mai bifat o realizare cu care poate să se mândrească, ca de obicei, singur: modificarea Constituţiei României. Sigur că eliminarea stagiului militar obligatoriu sau garanţia proprietăţii - pentru care Partidul Naţional Liberal a strâns sute de mii de semnături, ignorate la vremea respectivă, deopotrivă de PDSR şi PNŢCD, aparţin doar PSD. PSD-ul îşi arogă de unul singur meritul schimbării Constituţiei, aşa după cum îşi arogă în mod exclusiv şi creşterea economică a ultimilor trei ani, sau eliminarea vizelor şi aderarea la NATO.

Ceea ce nu doreşte însă PSD-ul sub nici o formă să recunoască este zona neagră a guvernării sale, care îi este caracteristică în mod exclusiv: nerecunoaşterea corupţiei instituţionalizate şi generalizate, dezvoltate şi încurajate de şi în jurul clicii sale de partid, punerea în pericol a exerciţiilor democratice, prin acapararea mass-media, influenţarea şi politizarea justiţiei şi mai ales manipularea opiniei publice chiar şi la urnele de vot, lucru demonstrat chiar în zilele referendumului şi, cel mai grav, menţinerea ţării în zona gri, dinafara proceselor de globalizare şi integrare, prin întârzierea reformei şi încurajarea economiei clientelare. Toate acestea - mai puţin, poate, manipularea la vot a opiniei publice - au fost semnalate clar, în repetate rânduri, de oficialităţi internaţionale interesate de mersul ţării noastre pe calea dezvoltării şi a integrării şi tot de atâtea ori au fost ignorate.

Referendumul totuşi, aşteptat şi deja prezentat ca un succes de către toţi liderii partidului de guvernământ, în frunte cu preşedintele ţării, a fost o jalnică repetiţie pentru alegerile locale, un "succes" de măsluire a intenţiei de vot a românilor, şi nicidecum un exerciţiu corect de democraţie românească. Este evident că prezentarea la vot a românilor a fost de sub 50%. Doar 14,29% dintre români, după rezultatele oficiale, se prezentaseră la vot în prima zi a referendumului, adică pe parcursul a nu mai puţin de 14 ore. "Surprizele" au venit duminică, începând cu ora 15,00. La ora 15,00 votaseră 34,27% din români; la 18,00 - 45,50%, iar la ora 20,00 - după doar două ore, când ploaia şi frigul se înteţiseră şi nimeni nu mai ieşea din case, votaseră 54,46% dintre români! Rezultatele record din Vrancea şi Gorj, care mai aveau puţin şi se apropiau de fatidicele raportări ceauşiste de peste 100%, nu fac decât să confirme modul de lucru discreţionar al baronilor Oprişan şi Mischie, baza puterii partidului unic, când vine vorba de umblat la urna mobilă şi de raportări la ordin. În aceste judeţe, ca şi în altele, ca Vaslui, Brăila sau Dolj, şantajul şi intimidările sau chiar ameninţările directe, mai ales la adresa populaţiei rurale, dar şi a celei urbane, dar fără îndoială şi alte metode, ca votul la mai multe buletine, au constituit principala metodă de strângere a rezultatelor record. În altele, unde obrazul liderilor PSD este ceva mai subţire iar electoratul mai elevat şi mai educat, ca în Bacău sau în Bucureşti, a abundat cu tombole, concursuri şi premii, care au pervertit adevărata intenţie de vot a cetăţenilor. Bucureştiul a rămas totuşi la coada ţării ca prezenţă la vot, şi aceasta nu pentru că bucureştenii nu sunt interesaţi de soarta ţării sau de prevederile noii constituţii, ci pentru că s-au săturat de actualii guvernanţi şi mai ales au fost agresaţi în cea mai mare măsură de campania pro-referendum a lui Dâncu şi compania. S-a raportat, pentru această campanie deşănţată şi falsă, cheltuirea a peste un milion de euro! Cum rezultatele acestei campanii, acum, după referendum, s-au demonstrat a fi inverse, cer Guvernului României să rezolve şi această afacere, prin demiterea domnului Dâncu şi imputarea sumei cheltuite tuturor celorlalţi vinovaţi. Nu m-ar mira ca de intermedierea întregii afaceri să se fi ocupat vreo firmă a "familiei" PSD, sau, de ce nu, a familiei Puwak, că doar era "Da, pentru Europa !". Cum au reacţionat guvernanţii la atitudinea faţă de referendum a bucureştenilor? Păi, dacă ar fi după preşedintele Iliescu, sex-simbolul democraţiei post-decembriste, statul nu ar mai trebui să catadicsească să îi ia în seamă pe cei care nu votează şi nici să mai cheltuiască vreun ban pentru ca aceştia să aibă posibilitatea să îşi exercite dreptul de vot, adică ar trebui să ignore categoria care contribuie probabil în cea mai mare măsură la bugetul de stat. Cum mai mult ca sigur aceasta este şi opinia primarilor de sector, care de trei ani oricum îi ignoră sau îi trimit pe bucureşteni la Băsescu să le rezolve problemele, de ce să ne mire proiectul de lege prin care Bucureştiul va fi pus la dispoziţia unui guvernator numit, şi nu ales, iar bucureştenii lipsiţi de reprezentanţi aleşi şi cu contribuţiile la taxe şi impozite vârâte laolaltă cu cele ale Ilfovului? Dacă ar fi după PSD, sloganul american "No taxation without representation" este pe cale să fie adoptat cât de curând şi de cetăţenii Capitalei.

"Ajustarea" rezultatelor votului a obligat Guvernul să distragă atenţia populaţiei şi să facă totuşi o mutare de sacrificiu, prin demiterea celor trei miniştri corupţi, a căror prezenţă în guvern ne-a facut de ruşine în lume. Din acest punct de vedere, cred că această mutare s-a făcut oricum prea târziu, Guvernului României punându-i-se la Bruxelles ştampila de neserios şi necredibil. Cum poate fi explicată absenţa doamnei Puwak, ministrul integrării europene, din delegaţia condusă de Primul-Ministru la Summitul Uniunii Europene de la Bruxelles? Când negocierile cu UE sunt cel mai sensibil subiect al Romaniei, de care depinde integrarea ţării în 2007, când România este în topul ţărilor corupte şi UE ne reproşează acest lucru, poate Guvernul să-şi permită o criză creată chiar de ministrul integrării, aflat într-un confict grav de interese ?

Cazul celor trei miniştri demişi de PSD relevă adevărata faţă a guvernării PSD: minciuna şi nedreptatea au ajuns să se cocoaţe în cele mai înalte scaune şi, mai rău, au ajuns cu nesimţire să fie considerate un semn de putere, corectitudine şi chiar virtute (cum de exemplu îl scuza domnul Năstase pe Beuran, pretextând că de fapt acesta este atacat pentru cât de viteaz atacă corupţia din spitale!).

Referendumul a demonstrat intenţia PSD de a se menţine la putere cu orice preţ, partidul-unic pregătindu-se pentru falsificarea şi furtul masiv al alegerilor de anul viitor, dacă nu cu înlocuirea urnelor sau cu urna mobilă, în mod sigur cu mici, bere şi intimidări la adresa tuturor celor care refuză compromisul şi corupţia. Alianţa PNL-PD cere tuturor cetăţenilor ţării să se mobilizeze pentru bătălia de anul viitor contra Restauraţiei partidului unic, a nomenclaturiştilor săi din vremurile pre-revoluţionare, deveniţi baroni şi miliardari de carton locali, şi a obiceiurilor acestora. Din păcate, alegerile din 2004 vor fi o luptă între cei care încurajează minciuna şi injustiţia ca politică de stat şi cei care luptă pentru Dreptate şi Adevăr în Romania!

Domnul Puiu Haşotti:

Intervenţie intitulată "Premise proaste pentru noua Constituţie"

Nici nu s-au stins bine ecourile negative privind validarea referendumului de revizuire a Constituţiei, că premierul Adrian Năstase a şi organizat o conferinţă de presă, pentru a-şi aroga merite deosebite în desfăşurarea acestui spectacol penibil. În loc să-şi asume responsabilitatea pentru slaba prezenţă a cetăţenilor la vot şi pentru modul în care partidul de guvernământ a organizat referendumul, şeful Guvernului a aruncat pisica în ograda altora. Premierul a preferat, în stilu-i caracteristic, să fugă de răspundere, identificând în schimb vinovaţi în sânul partidelor parlamentare, nu în ograda PSD, şi lansând atacuri la adresa alianţei PNL-PD, care ar fi mimat interesul pentru un rezultat pozitiv.

Adevărul este că nu cele două partide au organizat campania de informare a cetăţenilor, ci însuşi PSD-ul, în frunte cu acest Goebbels al său - Vasile Dâncu -, şi baronii locali ai PSD, care au reuşit să transforme revizuirea constituţională într-un jalnic show mediatic. Neîncrederea populaţiei a pornit nu din faptul că Andreea Marin, Nadia Comăneci, Adrian Mutu au votat pentru Constituţie, ci din faptul că dezbaterea de fond - cu argumente pro şi contra - a lipsit, fapt ce a determinat o lehamite a populaţiei faţă de reforma constituţională şi de actuala putere.

Neîncrederea cetăţenilor a sporit atunci când au fost practic obligaţi să intre în Hora Constituţiei, alături de Mischie, Sechelariu, Oprişan, Vanghelie şi alţi baroni locali. Cetăţenii au refuzat să participe la vot, ca o dovadă a dispreţului faţă de baronii locali, faţă de actele lor de corupţie, săvârşite şi în ziua votului, şi faţă de politizarea (pesedizarea) campaniei de modificare a Constituţiei.

Absenteismul din zilele de 18 şi 19 octombrie este un vot de blam dat actualei puteri. A spune acum că votul acordat noii Constituţii este un vot dat Guvernului şi PSD este o dovadă de naivitate şi de imaturitate politică. Este o dovadă că premierul nu a învăţat nimic din eşecul referendumului şi nici nu o să înveţe vreodată.

Când sunteţi sincer, domnule prim-ministru: atunci când afirmaţi că revizuirea Constituţiei este proiectul Parlamentului, sau atunci când afirmaţi că votul la referendum este pentru Guvern şi PSD?

Eu cred că nu puteţi fi sincer niciodată şi cred, de asemenea, că aceste afirmaţii se contrazic, fiind o dovadă de manipulare a opiniei publice.

Realitatea este alta. PSD nu a reuşit să transforme dezbaterea constituţională într-un subiect interesant pentru cetăţeni, într-un proiect la care să participe şi cetăţenii. Pentru a surmonta acest handicap, baronii locali au încălcat regulile democratice şi legale ale desfăşurării referendumului, utilizând din nou metoda furtului, pentru a trece noua Constituţie. Maniera de informare a cetăţenilor ne-a amintit de piesele lui Caragiale.

Pentru a vota, cetăţenii au fost atraşi de PSD cu mici, bere, lemne pentru foc, excursii în China, tombole, autovehicule etc. În sute de localităţi, urnele nu au stat în secţiile de votare, ele au fost plimbate la ordin de liderii PSD în munţi, în trenuri, pe pârtiile de schi, în parcuri, pieţe, doar-doar să se mai adune câteva voturi. Proasta organizarea a referendumului dovedeşte falimentul actualei puteri, care nu mai este capabilă să reprezinte interesele cetăţenilor.

PSD a furat astfel dreptul alegătorilor de a se exprima corect, liber şi moral la referendum. Pentru validarea acestuia, PSD a organizat o fraudă de proporţii, reuşind performanţa de a încălca noua Constituţie încă de la adoptarea ei.

Noua Constituţie Europeană a fost călcată în picioare de comportamentul politic medieval al baronilor locali PSD. Aceasta este realitatea acestui referendum, domnule prim-ministru, pe care nu o puteţi ascunde cetăţenilor prin mesaje meşteşugite şi lovituri de imagine. Demisiile tocmai acum ale miniştrilor corupţi din Guvern sunt măsuri menite a distrage atenţia opiniei publice de la eşecul referendumului privind noua Constituţie.

Măsluirea lui reprezintă deja un semnal de alarmă privind intenţia partidului de guvernământ de a frauda alegerile locale şi parlamentare de anul viitor, ca singura modalitate de a rămâne la putere. Cum este posibil ca, în a doua zi a referendumului, la ora 12 să fi votat 18 % dintre cetăţenii cu drept de vot, iar la ora 20, 58%?

Societatea românească s-a convins că PSD este departe de a fi partidul pro-european şi progresist, aşa cum premierul încerca să acrediteze fals în discursul său. Chiar deunăzi agenţia Reuter amintea de rădăcinile comuniste ale partidului de guvernământ. Marile nenorociri ale României post-decembriste sunt legate de PSD, indiferent de ce denumire a purtat. Mineriadele, marile cazuri de corupţie, Bancorex-ul, Banca Agricolă, eşecurile Guvernului Văcăroiu, pedeserizarea din '92-'96, eşecul actualei guvernări, toate aparţin PSD. Istoria deja le menţionează, iar cetăţenii sunt convinşi de această stare de fapt.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Declaraţie politică intitulată "Referendumul constituţional - prilej de presiuni la adresa opoziţiei. Desfăşurarea referendumului privind revizuirea Constituţiei din 18 şi 19 octombrie 2003 a constituit pentru liderii centrali ai PSD un bun prilej de a se deplasa în circumscripţiile electorale. În mod normal, scopul acestor deplasări ar fi trebuit să fie convingerea cetăţenilor de a se prezenta la vot şi a vota proiectul Constituţiei modificate. Numai că, în unele cazuri, liderii centrali ai Partidul Social Democrat au folosit aceste vizite pentru a face presiuni la adresa liderilor opoziţiei din teritoriu.

Un asemenea caz a avut loc în judeţul Arad. Domnul Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, s-a deplasat, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Caius Parpală, în localitatea Târnova, unde a recurs la presiuni la adresa primarului comunei, Florin Fărcaşiu, vicepreşedintele PNL Arad, pentru a renunţa la calitatea de membru PNL şi a se înscrie în PSD.

După atâţia ani de la Revoluţie, PSD nu s-a obişnuit încă cu ideea pluralismului politic şi a votului democratic. Unii lideri PSD nu pot accepta realitatea că există aleşi locali care nu au aceeaşi culoare politică cu cea a partidului de guvernământ, ce se manifestă şi astăzi ca un partid-stat, de tip totalitar. Prin presiunile ministrului PSD la adresa unui primar ales al opoziţiei, partidul de guvernământ continuă politica de intimidare a primarilor, consilierilor locali şi judeţeni. Modaliltăţile de şantaj politic au la bază alocările de sume de la buget, care sunt discreţionare şi în funcţie de apartenenţa politică a primarilor.

Este motivul pentru care cer Guvernului Adrian Năstase şi membrilor Cabinetului să renunţe la şantajul politic la care sunt supuşi primarii opoziţiei, să stopeze intimidările şi presiunile la adresa acestora şi să înţeleagă că aleşii locali reprezintă alegătorii şi interesele comunităţilor locale, şi nu interesele partidului de guvernământ.

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două zile în care alegătorii români au votat textul noii Constituţii sunt un bun prilej de reflecţie pentru întreaga clasă politică din România. Şi spun asta gândindu-mă la faptul că un asemenea eveniment ar trebui să fie într-o mai mică măsură un prilej de dispute politice derizorii, şi mai degrabă o ocazie de a pune în discuţie, într-un mod serios şi responsabil, soluţiile pentru viitorul nostru comun.

Iată de ce n-aş vrea să abordez, în această intervenţie, atitudineea pe care acea parte extremistă a opoziţiei a avut-o faţă de referendum, în încercarea de a folosi nişte vechi fantome, în scopul acumulării de capital politic. După cum spunea şi premierul Adrian Năstase, cred că lucrul cel mai important, acum, după încheierea referendumului, este ca noi toţi să tragem toate învăţămintele necesare, atât în ceea ce priveşte promovarea unor astfel de evenimente, cât şi organizarea lor propriu-zisă.

Celor care sunt atât de sarcastici în judecarea acestui referendum le-aş aminti un singur lucru: discuţiile teribile generate de ultimele alegeri prezidenţiale din Statele Unite ale Americii. Fără a face un paralelism facil, cred că ar fi util să ne amintim ce zarvă au creat nişte banale aparate de perforat cartele electorale, ajungându-se până la contestarea violentă a alegerii preşedintelui George W. Bush! Iar asta se întâmpla în ţara nr. 1 a democraţiei...

Sper ca acest exemplu recent şi celebru să fie o bună temă de reflecţie pentru cei care fac ţăndări referendumul constituţional. Suntem încă la şcoala primară a democraţiei, mai avem multe de învăţat. A cere pentru România aceleaşi standarde milimetrice, ca în ţările cu vechi democraţii, ar fi o reeditare a bancului cu elefantul şi şoricelul.

Tropăiţi, stimaţi prieteni ai lui Mickey Mouse, dar gândiţi-vă că viaţa reală nu e un desen animat.

Domnul Kovács Zoltán:

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică va atinge OUG nr. 94/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002.

Au trecut 14 ani de când cultele religioase aşteaptă cu nerăbdare restituirea imobilelor care au fost preluate abuziv, cu sau fără titlu, de statul român sau de alte persoane juridice.

Cererile de retrocedare au fost primite în 2003 pentru 7.568 de imobile, din care pentru biserica reformată - 899, biserica romano-catolică - 992, biserica evanghelică - 690, biserica greco-catolică - 2.207, cultul mozaic - 1.809.

Cu întârziere au apărut în 2002, noiembrie, Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Tot cu întârziere au fost stabiliţi membrii Comisiei speciale de retrocedare.

Încet, încet ar exista toate condiţiile legale pentru a începe procesul de retrocedare, mai puţin Legea despăgubirilor, care e în curs de elaborare, dar se amână apariţia.

Comisia specială, care ar trebui să se întrunească săptămânal, în 11 aprilie 2003 a iniţiat o întâlnire cu reprezentanţii cultelor religioase, când au fost dezbătute şi clarificate câteva probleme esenţiale privind procesul de retrocedare.

Toţi am fost de acord şi am acceptat, inclusiv preşedintele comisiei speciale de retrocedare, domnul secretar de stat Adrian Mărăşoiu, ca retrocedarea clădirilor unde situaţia juridică e clară să se facă cu prioritate, lăsând în urmă pe cele cu probleme.

După această "consfătuire" am aşteptat până în luna iunie 2003, când au fost retrocedate pe hârtie 50 de imobile pentru cultele religioase ale minorităţilor naţionale, 3 - 4 bucăţi în cele două şedinţe din 18 iunie şi 29 iunie.

A urmat o linişte totală, parcă legea n-ar exista sau Normele metodologice n-ar fi în funcţiune.

La 14 octombrie, în mass-media am citit un articol în care se vorbeşte despre o şedinţă a comisiei, din 9 octombrie 2003, când au fost aprobată retrocedarea altor clădiri pentru cultele religioase. Culmea ironiei este că sunt enumerate poziţiile aprobate din şedinţa din 18 iunie 2003.

Domnule ministru al Ministerului Culturii şi Cultelor, sunteţi responsabil direct de aceste anomalii care se întâmplă în jurul acestei OUG 94/2000 şi Legii nr. 501/2002.

Trebuie să ştiţi că până-n prezent nu s-a elaborat nici o decizie prin care se dispune retrocedarea clădirilor "aprobate". Fără decizia motivată a comisiei nu se pot întocmi formele, procese-verbale etc.

La art. 4.1 se spune clar: "Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeşte pe baza deciziei Comisiei speciale", iar comisia e obligată ca în 60 de zile de la data depunerii să elibereze decizia motivată.

Domnule ministru, constatăm că până-n prezent, 21 noiembrie 2003, nu s-a rezolvat nici o clădire, nici o cerere din cele 7.568, cu posibilitatea de luare în proprietate.

În acest ritm, comisia poate să iasă la pensie din această funcţie, iar clădirile cerute, revendicate de culte religioase, vor fi demolate, degradate, părăsite.

Nu putem accepta acest stil de lucru!

Domnul Ion Bozgă:

Declaraţie politică privind modul cum a răspuns electoratul din judeţul Olt efectelor OUG nr. 72/2003.

O situaţie fără precedent a apărut după 1989, când un Guvern social-democrat acordă gospodarilor de la sate suma de 2.000.000 lei pentru fiecare hectar cultivat.

Judeţul Olt este o zonă în general săracă, cu câteva excepţii, şi acestea sunt oraşele industrializate, bântuită de secetă în ultimii trei ani, lucru ce a făcut ca populaţia de la sate de la o zi la alta să devină tot mai săracă.

Populaţia din localităţile aflate în partea de nord a judeţului Olt, unde apa potabilă se află la 60 metri adâncime, unde condiţiile de viaţă au fost pe zi ce trece mai grele, a apreciat foarte mult sprijinul acordat de Guvernul României pentru cultivarea terenurilor agricole.

În acest moment, toată suprafaţa agricolă din judeţul Olt, care de obicei se cultiva cu grâu şi orz, se află însămânţată cu acest tip de culturi, şi acest lucru înseamnă 95 mii hectare cultivate şi tot atâtea milioane de lei încasate de gospodarii satelor. Mai precis, pentru cele 95 mii hectare cultivate, statul a alocat judeţului Olt suma de 95 miliarde lei.

Am datoria să răspund cerinţelor şi dorinţelor electoratului din judeţul Olt prin a transmite sincere mulţumiri Guvernului României pentru sprijinul acordat tuturor lucrătorilor pământului din judeţul meu şi nu numai.

Sincere felicitări Guvernului României.

Domnul Ştefan Giuglea:

Intervenţie cu titlu "Sistemul public de pensii - solidaritate între generaţii"

În România, dreptul constituţional la asigurări sociale se exercită prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, reglementat prin Legea nr. 19/2000. Acesta este un sistem unic, obligatoriu, cu contribuţii precizate, garantat de stat, administrat public.

Pentru fiecare român, reforma sistemului de pensii înseamnă pe de o parte solidaritatea cu cei care sunt mai în vârstă şi primesc deja pensii, dar şi cu cei mai tineri, atunci când au nevoie de unele prestaţii care se plătesc prin sistemul public de pensii.

Asiguraţii sistemului sunt atât salariaţii şi persoanele asimilate acestora, pentru care contribuţiile sunt achitate parte de către un angajator, parte de către un asigurat, cât şi persoanele care desfăşoară activităţi independente (administratori, manageri, asociaţi unici, agricultori, notari publici, medici cu cabinete individuale etc.)

În ceea ce priveşte sistemul de asigurări sociale pentru agricultori, în legislaţia anterioară acesta era susţinut financiar din contribuţiile fostelor CAP, ale statului şi alte ţăranilor cu gospodărie individuală. O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, la 01.04.2001, sistemul pensiilor pentru agricultori a fost inclus în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Sistemul s-a confruntat şi a fost afectat de crize majore, economice şi demografice, care au marcat România, respectiv:

• o tranziţie demografică rapidă, cauzată de creşterea speranţei de viaţă şi declinul fertilităţii, care a condus la creşterea rapidă a ponderii persoanelor vârstnice în totalul populaţiei;
• reducerea numărului de contribuabili din cadrul populaţiei active, astfel ca pentru cele 6 milioane şi jumătate de pensionari există doar 4.700.000 de persoane active, plătitoare de contribuţii;
• reducerea considerabilă a numărului salariaţilor.

Principalele cauze ale acestui fenomen au fost: creşterea numărului de persoane din agricultură care desfăşoară activităţi independente, amploarea muncii la negru, restructurarea întreprinderilor şi şomajul masiv indus, pentru care nu s-a mai plătit contribuţia de asigurări sociale. Reducerea gradului de acoperire a sistemului a avut drept consecinţe dezechilibrului financiar cronic al bugetului de asigurări sociale, afectarea bugetului de stat prin creşterea continuă a subvenţiilor, epuizarea rezervei necesare pentru plata la timp a drepturilor de asigurări sociale. În paralel cu reducerea gradului de acoperire, sistemul asigurărilor sociale s-a confruntat şi cu explozia numărului de pensionari, precum şi cu insuficienţa resurselor pentru pensii decente, în contextul în care pensia reprezintă singurul venit cert pentru cea mai mare parte a populaţiei vârstnice.

Involuţia sistemului asigurărilor sociale de stat (prin creşterea numărului de pensionari) a avut drept cauze majore adoptarea unor reglementări privind pensionarea anticipată, dublarea numărului pensionarilor de invaliditate, încadrarea unui număr nejustificat de mare de activităţi în grupe superioare de muncă.

Carenţele legislative, fenomenele sociale, economice şi demografice menţionate, precum şi dificultăţile tot mai mari privind asigurarea echilibrului financiar al sistemului de asigurări sociale au impus necesitatea reformării acestuia, în scopul creşterii cuantumului pensiilor şi asigurării unui buget echilibrat.

Tranziţia la un sistem complex de asigurări sociale şi pensii, fundamental reformat, a implicat, pe lângă proiectarea noului sistem, stabilirea strategiei, elaborarea legislaţiei, precum şi crearea cadrului instituţional necesar.

Reforma sistemului de pensii, documentaţia privind experienţa internaţională în domeniu, precum şi recomandările unor instituţii internaţionale au relevat faptul că siguranţa financiară a persoanelor vârstnice şi dezvoltarea economică pot fi mai bine susţinute dacă sistemul de pensii se bazează pe mai multe componente:

• o componentă obligatorie, redistributivă, administrată public (pilonul I);
• componente bazate pe capitalizare, obligatorii şi facultative administrate privat (pilonul II şi III).

Proiectul de lege privind pensiile ocupaţionale, facultative, aprobat în şedinţa din 09.10.2003, reprezintă cel de-al treilea sistem de pensii prevăzut în cadrul reformei începute la 1 aprilie 2001 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000.

Primul pilon este cel existent, al sistemului public de pensii, cel de-al doilea pilon prevede fondurile universale de pensii, sistem obligatoriu, iar cel de-al treilea pilon este cel care a fost aprobat în recenta şedinţă a Guvernului. Sistemul facultativ de pensii va funcţiona independent de sistemul public şi va fi supravegheat şi controlat de un departament specializat al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Potrivit actului normativ fondurile de pensii ocupaţionale se constituie din contribuţii plătite periodic atât de angajat, cât şi de angajator, şi vor fi administrate de bănci, societăţi de asigurare, societăţi de servicii financiare sau societăţi de administrare a investiţiilor.

Participanţii la acest sistem vor putea solicita plata pensiilor ocupaţionale după ce împlinesc vârsta de pensionare şi dacă au plătit cel puţin 60 de contribuţii lunare. Procesul de amendare a sistemului de asigurări sociale a continuat şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, concretizat în elaborarea a numeroase proiecte de acte normative care au vizat aplicarea şi amendarea Legii pensiilor, creşterea încasărilor la sistem, indexarea pensiilor, măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor, combaterea fraudei şi executarea silită.

Cu toate acestea, probleme cu care se confruntă Casele Judeţene de Pensii sunt numeroase, dar ele sunt în fapt inerente unui început de reformare a sistemului de asigurări sociale. Pentru eliminarea neajunsurilor manifestate este necesar ca cei care deţin funcţii de conducere şi execuţie la Casele Judeţene de Pensii, care sunt puşi în situaţia de a transpune în practică dispoziţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, se impune să organizeze cursuri de perfecţionare în care să fie cuprinşi toţi funcţionarii publici din sistem.

Din dialogul zilnic cu beneficiarii drepturilor de pensie rezultă nemulţumirea acestora faţă de politica de indexare şi recorelare a drepturilor de pensie. Persoanele înscrise la pensie în intervalul 1999-31.03.2001 solicita cuprinderea lor în anexele hotărârilor guvernamentale privind recorelarea drepturilor de pensie.

Beneficiarii unor pensii în cuantumul de până la 2.000.000 lei solicită acordarea unor facilităţi care să conducă la îmbunătăţirea stării materiale prin raportare în beneficiari de legi speciale (Decretul-lege nr. 118/1990, Legea nr. 189/2000 şi Legea nr. 309/2002).

Creşterea numărului biletelor de tratament repartizate, având în vedere că solicitările sunt tot mai mari, atât pentru persoane cu contribuţie personală, cât şi pentru cei care beneficiază de tratament gratuit.

Reducerea, până în anul 2004, a contribuţiei de asigurări sociale cu încă 3 procente, care va însemna până la sfârşitul mandatului o cotă globală de contribuţie socială în apropierea mediei europene.

Domnul Grigore-Emil Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-un clasament european întocmit de Uniunea Angajatorilor din Europa (UAE), România ocupă locul 19 în ceea ce priveşte nivelul salariului minim pe economie, cu 66,6 euro pe lună.

Cu un salariu minim de 533 euro, Malta este în fruntea statelor care urmează să adere la Uniunea Europeană în mai 2004, valoarea câştigului minim din această ţară reprezentând 73 la sută din venitul mediu pe economie.

O altă candidată, Ungaria, are un salariu minim de 206,6 euro, deşi acesta este mai mic decât jumătatea celui minim din Slovenia, care este de 447 euro. După Ungaria, urmează în ordine Cehia - 365 euro, Polonia - 230 euro, Slovacia - 200 euro. Pe ultimele două locuri ale clasamentului se află Ucraina, cu un salariu minim pe economie de 29,7 euro, şi Rusia, cu 12,4 euro.

Potrivit raportului furnizat de Uniunea Angajatorilor Europeni, care analizează situaţia salariului minim pe economie în 22 de ţări din Europa, Luxemburgul este statul membru al U.E. cu cel mai mare salariu minim pe economie - 1363,74 euro, urmat de Olanda, cu 1249 euro şi Franţa - 1215 euro. Cel mai mic salariu minim pe economie dintre ţările membre ale Uniunii Europene este în Portugalia - 800 de euro.

Reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor susţin că, pe lângă fiscalitatea excesivă şi pensiile derizorii, valoarea unică a salariului minim reprezintă principalul obstacol în calea integrării ţării noastre în Uniunea Europeană.

În discuţiile avute cu oficialii europeni, cu sindicatele, aceştia au afirmat, în nenumărate rânduri, că pentru a avea şanse de integrare, România trebuie să facă eforturi pentru a ridica salariul minim pe economie cel puţin la jumătatea celui minim existent în ţările Uniunii Europene, adică la 600 de euro. O familie trebuie să aibă o sursă mai bună de venituri. În acest moment, câştigul minim de 2,5 milioane de lei nu acoperă nici pe departe valoarea coşului lunar stabilit de către guvernanţi. Toate utilităţile sunt enorm de scumpe. Sunt milioane de oameni care ni-şi pot acoperi cheltuielile.

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, Elena Dumitru, a declarat la sfârşitul lunii septembrie că salariul minim pe economie va creşte, începând cu luna ianuarie 2004, însă nu va atinge valoarea de 100 euro.

Deşi ministrul muncii a evitat să dea cifre, surse din Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei au declarat că la începutul anului viitor, salariul minim va fi de 2.750.000 de lei.

Convenţia încheiată între Guvern şi marile confederaţii sindicale în iunie 2002 prevedea o creştere a salariului minim la 2,5 milioane de lei, începând cu ianuarie 2003, ţinta pentru următorii ani fiind: 1 ianuarie 2004 - 100 de euro; 1 ianuarie 2005 - 150 de euro; 1 ianuarie 2006 - 225 de euro; 1 ianuarie 2007 - 330 de euro.

După cum se vede, sunt slabe speranţe ca România să îndeplinească la capitolul salariu minim pe economie, condiţiile impuse de Uniunea Europeană, pentru aderare.

Doamna Liana Elena Naum:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea se intitulează "Românii sunt pentru Europa".

Momentul important pentru România, votul pentru Constituţie, s-a produs! Două zile, românii au avut de ales între viitor şi stagnare, între stabilitate şi destin european, progres şi indiferenţă, nepăsare. Cei conştienţi de importanţa acestei opţiuni, de valorile pe care le garantează şi de propria lor responsabilitate cetăţenească au spus "Da" pentru legea fundamentală a ţării.

Partidul Social Democrat a iniţiat şi sprijinit campania de revizuire a Constituţiei, iar prin aceasta şi-a manifestat grija pe care o poartă atât pentru binele poporului român, cât şi pentru viitorul european pe care aceasta tinde să îl urmeze.

România trece în prezent printr-o perioadă de transformări benefice, dar dificile. Cu toate acestea, Partidul Social Democrat şi-a asumat responsabilitatea politică de a duce până la capăt acest proiect extrem de necesar pentru societatea românească de azi şi care reflectă schimbările care s-au produs în ultimii 12 ani. Constituţia revizuită este spre şi pentru binele tuturor cetăţenilor români, garantând drepturi fundamentale adaptate normelor comunitare.

La celălalt pol, cei care nu au avut capacitatea să conştientizeze că o transformare spre bine este în folosul tuturor, au încercat să transforme un interes naţional într-un interes de grup.

Sunt surprinsă că unii dintre aleşii poporului au votat împotriva poporului! Dar mai ales că aceştia au propagat o campanie de dezinformare a populaţiei, speculând anumite articole din viitoarea Lege supremă şi încurajând izolarea noastră în plan comunitar.

Este destul de facil să te declari că eşti european, că aparţii acestor valori milenare, iar atunci când este cazul să o şi demonstrezi, refuzi să-ţi recunoşti opţiunile, crezurile. Şi mai sofisticat este când încerci să te trădezi pe tine însuţi, dar şi pe cel alăturat, denaturând adevărul şi apelând la fraudă. Faptul că s-a încercat convingerea populaţiei de a vota împotriva revizuirii Constituţiei este un act imoral şi de imaturitate politică.

PSD a dus o campanie corectă, a încercat să informeze populaţia despre noile prevederi constituţionale, prin metode licite. Ceilalţi, însă, care se considerau la fel de corecţi, au ales cealaltă cale, şi anume de a combate adevărul. Or, din asemenea poziţie, este foarte uşor să infirmi, decât să încerci să prezinţi realitatea aşa cum este. A duce populaţia în eroare cu privire la noile prevederi constituţionale este un act de totală iresponsabilitate cetăţenească.

Neţinând cont de toate aceste obstacole, de dezinformările create de oameni incompetenţi, consider că majoritatea absolută a cetăţenilor este pentru un destin mai bun al României, aşa cum îl prevede şi noua Constituţie, care sper că în scurt timp o va şi demonstra, pentru că România merită să fie în Europa.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două zile de desfăşurare a Referendumului constituţional au reprezentat, pe lângă importanţa de necontestat a actului în sine, încă un prilej pentru Partidul Democrat de a-şi demonstra incapacitatea de a adopta o conduită politică matură, responsabilă şi morală.

Inadaptarea PD la o realitate dată se traduce astfel automat prin solicitarea demisiei imediate a Guvernului PSD, fapt intolerabil şi care nu conţine de altfel nici un element de conexiune cu prezenţa sau, dimpotrivă, cu absenţa cetăţenilor la vot.

S-ar putea spune că reprezentanţii Alianţei PD-PNL îşi doreau, cu disperare şi chiar cu sacrificiul unei naţiuni întregi, un absenteism în masă, care să le ofere pretextul absurd al culpabilizării PSD.

S-a demonstrat însă mai târziu că, în ciuda încercării de boicotare a Referendumului de către PD, prin scandalurile declanşate la secţiile de votare, cetăţenii au fost prezenţi la urne, spre dezamăgirea evidentă a reprezentanţilor acestei formaţiuni. Este evidentă atitudinea duplicitară a Partidului Democrat, care, sub aparenţa unei conduite tolerante iniţial la aprobarea Proiectului de Constituţie, a urmărit de fapt consolidarea imaginii liderului Traian Băsescu.

Devin deja evidente intenţiile PD, care în cadrul propriei Alianţe duce o bătălie de imagine vicleană şi perfidă, care nu ţine cont de partidul aliat, acest stil de comportament fiind mai periculos chiar decât cel extremist.

Ne întrebăm care va fi poziţia domnului Stolojan în faţa unor situaţii în care adevărul pentru PD este minciună pentru naţiune, comportamentul specific sabotor se va regăsi şi în cadrul alegerilor viitoare, iar singura politică după care se ghidează acest partid este împlinirea visului domnului Băsescu - acela de a ocupa scaunul de la Cotroceni.

Indignat de tupeul de neconceput arătat prin solicitarea demisiei Guvernului Adrian Năstase, consider că ţine de obligaţia PD să ceară scuze pentru această gafă politică, consecinţă a incapacităţii de a se face remarcat pozitiv prin eforturi proprii.

Domnul Cristian Sandache:

Declaraţie intitulată "Patriotism şi democraţie".

Acel personaj care privea cu ostilitate neputincioasă spre ideea de Europa şi se manifesta cu superior dispreţ faţă de tot ceea ce înseamnă aceasta nu era un rod al închipuirii. Din păcate, există încă indivizi la noi în ţară care se transformă în arici atunci când li se aminteşte faptul că nu întotdeauna noi, românii, am fost cei mai cei şi că mai trebuie să mai şi învăţăm câte ceva.

Nu e vina noastră, ci a istoriei pe care am trăit-o. Suntem un popor talentat şi imaginativ. Avem şi noi mândria noastră colectivă.

E bine însă să ştim că ceea ce îndeobşte numim patriotism nu trebuie identificat nici cu o odă narcisiacă permanentă, nici cu atitudini de ură faţă de alţii (pentru simplul fapt că aparţin altor etnii sau confesiuni), nici cu resemnarea. Adevăratul patriotism este lucid, dinamic, tolerant, creator şi inteligent orchestrat. Este patriotismul propriu conceptului de democraţie - veritabil motor al evoluţiei societăţilor dezvoltate.

Sărăcia, birocraţia excesivă, indiferenţa faţă de aproapele nostru - toate acestea reprezintă un teren fertil pentru apariţia atitudinilor radical-extreme. Este ceea ce istoria modernă şi contemporană a cunoscut şi care a purtat diferite denumiri: antisemitism, xenofobie, populism, autoritarism, fascism, comunism.

Antisemitismul, spre exemplu, a fost denumit "socialismul proştilor", iar comunismul a reprezentat, la rândul său, un veritabil blestem planetar. Ecouri ale acestor "isme" mai apar şi astăzi, iar unii oameni disperaţi, abrutizaţi, neinformaţi au senzaţia că au aflat calea care duce spre adevăr şi mântuire.

Teribilă iluzie! Demagogi de excepţie sau pur şi simplu lideri cu coifuri din hârtie de ziar pe cap (şi care cred că poartă pe creştete tricornul lui Napoleon) vorbesc aparent frumos, aparent pătimaş, aparent convingător, despre suferinţă, moarte, patrie, iubire, demnitate... Ochii le strălucesc, expresiile li se metamorfozează. Degrelle, în Belgia perioadei interbelice, Mussolini, în Italia, Hitler, în Germania, Le Pen sau Haider, astăzi. Am oferit doar câteva exemple. Ele sunt cu mult mai numeroase.

Democraţiei i se opune falsa idee a ordinii bazată pe ură, patriotismului real - cultivarea spaimelor şi prejudecăţilor. Şi, în final, beţia tristă a deziluziilor.

De aceea, patriotismul autentic şi democraţia au, în contextul timpurilor de astăzi, incontestabile legături. Patriot este cel care munceşte cinstit şi statornic pentru ţara lui şi îi apără valorile prin forţa inteligenţei, iar nu prin atitudini primitive. Spiritul european nu echivalează cu renunţarea la patriotism.

Ar trebui, poate, ca unii să-i mai recitească pe Eugen Lovinescu, Emil Cioran, Nicolae Iorga. Asta dacă nu cumva văd în cărţi un echivalent al lemnelor sau cărbunilor...

Domnul Ioan Miclea:

Intervenţie cu titlu "În diversiunea "Statuia Libertăţii", ascultaţi şi părerea românilor!"

Recenta adunare a elitei maghiare de la Arad, care a găsit un nefericit prilej de a aţâţa focul mocnit al neînţelegerilor, a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, extremismul şi iredentismul şefilor din UDMR. Am atras atenţia de la această tribună, nu o dată, despre pericolul ce-l reprezintă pentru unitatea naţională, pentru liniştea şi înţelegerea în această ţară, aceste aşa-zise "adunări" ale maghiarimii, la care se rostesc discursuri iredentiste, fasciste, din care se revarsă ura revanşardă şi dispreţul pentru naţiunea română.

Atunci când adunările de la Cluj-Napoca, Tuşnad, Şumuleul de Ciuc au hotărât formarea unui comitet de iniţiativă pentru elaborarea unei legi care să confere statut de independenţă Ţinutului Secuiesc, atunci când comitetul de iniţiativă s-a autodefinit drept un mini-parlament al acestui ţinut, atunci când la universităţile de vară de la Balvanyos şi Tuşnad s-au proferat grave jigniri la adresa României şi a poporului român, atunci când ameninţările cu autonomia teritorială au devenit realităţi am atras atenţia Guvernului şi partidului de guvernământ că faptele conducătorilor maghiarimii transilvane frizează penalul. Domnul prim-ministru mi-a răspuns că în ţara noastră operează principiul separării puterilor în stat, şi chestiunea este de competenţa justiţiei.

Nu am înţeles şi nici nu voi înţelege niciodată, nici eu şi nici milioanele de români transilvăneni, cum un guvern nu poate lua măsuri, prin organele represive ce-i sunt subordonate, împotriva acelora care atentează clar şi răspicat la unitatea, integritatea şi liniştea publică într-un stat de drept.

Pe noi, cei din PRM, Guvernul ne-a taxat de foarte multe ori drept extremişti, pentru că am cerut respectarea legilor şi măsuri aspre împotriva celor care le încalcă. Iată, acest Guvern se aliază în fapt cu cei care încalcă legile, creând astfel un drum liber trădării şi revizionismului maghiar, iar ei, spre deosebire de noi, se autodefinesc "democraţi". Halal democraţie! Aceasta-i trădare!

Mi s-a răspuns, la una din interpelările pe care le-am formulat în problema revizionismului maghiar, că Guvernul are o viziune proprie asupra problemei Transilvaniei. În această privinţă, nici măcar nu pot să îl contrazic. Păcat, însă, că această viziune nu concordă cu cea a românilor din Transilvania. Un apreciat condeier a definit această viziune drept una balcanică, specific dâmboviţeană. Şi avea dreptate.

Din discursurile participanţilor la reuniunea de la Arad, din zilele trecute, am desprins câteva perle. Ascultaţi, judecaţi şi vă cruciţi: "În Ardeal nu este loc pentru libertatea maghiarilor, nici măcar pentru libertatea unei statui!" Aceasta a fost o concluzie, după cum puteţi constata. Iată, domnilor psd-işti, că ruşinoasele dumneavoastră cedări şi compromisuri, ca să nu spun trădări, nu au avut ecou în inima conducătorilor maghiari din Transilvania. în van, orişice trudă!

V-am atras atenţia, domnilor guvernanţi, că în România a luat fiinţă o organizaţie fascistă denumită: "Misiunea tinerilor din cele 64 de comitate". Delegaţia acestei organizaţii, îmbrăcată în cămăşi negre, pe care scria: "Rezistenţa maghiară" (din câte îmi aduc aminte, aceasta este o uniformă fascistă) a participat activ la comemorarea de la Arad, iar liderul acesteia, un anume Toroczkay Laszlo, a declarat: "Într-un fel, este bine că statuia nu a fost reamplasată. Monumentul este un simbol al libertăţii maghiare şi trebuie ridicat doar în momentul în care maghiarii din Transilvania vor fi într-adevăr liberi". Ce dovadă mai clară a intenţiilor acestor fascişti mai doriţi, domnilor guvernanţi?

Vreau să atrag atenţia domnilor din UDMR care afirmă sus şi tare că reamplasarea acestei statui este dorinţa populaţiei maghiare, că aceasta va fi reamplasată numai dacă va dori şi populaţia română majoritară din Ardeal. Va trebui, domnilor colegi maghiari, vreţi nu vreţi, să înţelegeţi că trăiţi în România şi că nu aveţi voie să ne mai zgândăriţi resentimentele ce le avem pentru crimele comise de înaintaşii voştri pe pământul ţării noastre.

Statuia pe care voi o numiţi a "libertăţii" este statuia călăului în ograda victimei! Nu putem ierta fărădelegile părinţilor voştri, dar să nu ne cereţi să le şi uităm! În acest sens, ne veniţi în ajutor, cerând amplasarea la Arad a statuii celor 13 generali criminali, care ne va aminti mereu că ei au ucis peste 40 de mii de români în Revoluţia de la 1848! Se vede treaba că, de fapt, asta şi doriţi!

Vă mai spunem încă o dată, vă facem cadou această statuie, duceţi-o unde doriţi, în Ungaria sau în altă parte! Pe pământul nostru, ea nu are loc, precum nu are loc în mintea şi în inima noastră!

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Noua Constituţie este acum o certitudine, chiar dacă, o vreme, s-a aflat sub semnul întrebării. La capătul a două zile de alegeri, 54,46% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne, astfel încât Biroul Electoral Central a validat referendumul organizat pentru aprobarea noii legi fundamentale a ţării.

Chiar dacă nu pe deplin mulţumiţi de textul revizuit al Constituţiei, rezultat după mai bine de doi ani de dezbateri, reprezentanţii clasei politice au mers sâmbătă şi duminică la urne pentru a vota noua formă a legii fundamentale.

Indiferent pe ce parte a scenei politice se situează partidele pe care le reprezintă, în Opoziţie sau la Putere, ei şi-au îndemnat alegătorii să le urmeze exemplul. Faptul este, fără îndoială, demn de toată lauda, întrucât votul nu a fost politic, nu s-a votat un partid sau altul. Constituţia nu este a preşedintelui ţării sau a premierului, s-a votat o lege de căpetenie, pentru care s-au trudit multă vreme atât parlamentarii, cât şi organismele societăţii civile.

A fost supus votului popular actul fundamental al ţării, în totalitatea lui, după ce a fost disecat în cele două Camere ale Parlamentului. Stringenţa modificărilor, recunoscută de partidele parlamentare, cu o singură excepţie, semnifică înţelegerea adevărului că la mijloc se află interesele poporului român, nu ale uneia sau alteia dintre formaţiunile politice, că actul fundamental este al naţiunii în întregul său.

Absenteismul înregistrat a fost pus pe seama mai multor factori de către analişti. Eu vreau să mă refer, cu permisiunea dumneavoastră, la unul singur şi, ca să mă fac bine înţeles, plec în demonstraţia mea de la două fapte de presă, amândouă aparţinând mass-mediei internaţionale.

Astfel, un reportaj de aproximativ un minut, cu imagini sugestive, difuzat de mai multe ori duminică seara pe Canalul de televiziune "Euro News" informa telespectatorii că în România s-a validat referendumul asupra noii constituţii, text legislativ prin care populaţia era chemată să spună "da" Europei". Apoi, prestigiosul cotidian francez "Le Figaro" nota, în ediţia sa de luni, că noua Constituţie a României, armonizată cu legislaţia comunitară, în perspectiva aderării României, în 2007, la Uniunea Europeană, reprezintă un semnal pozitiv adresat Occidentului.

Ecouri ca acestea au mai fost, desigur, în presa internaţională. Nimic nu este senzaţional în relatări de acest tip, ele circumscriu o stare de normalitate, la care aspirăm de multă vreme. Am făcut un pas înainte, am reuşit să arătăm lumii că lucrurile se mişcă în România în direcţia bună. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi scris presa occidentală în cazul, nedorit, al invalidării referendumului.

Contestatarii revizuirii sunt greu de înţeles. Îndemnul negativist conduce la reflecţii serioase: vor binele ţării aceşti instigatori la gesturi necugetate, aşa cum clamează peste tot, sau doresc să lase România la periferia lumii moderne? Pot înţelege că există duşmani ai partidului de guvernământ, dar să fie şi vrăjmaşi ai României, pe care vor să o îngroape în izolare, mi se pare de neacceptat.

Gesturile sinucigaşe de boicotare a referendumului, indiferent din partea cui au venit, trebuie condamnate ca atare. Ele vor fi, cu siguranţă, sancţionate cum se cuvine de electorat, la viitoarele alegeri.

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu aceasta, prima parte a şedinţei noastre de astăzi a luat sfârşit. Vă mulţumesc.