Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,50.

Lucrările şedinţei sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedinte al Senatului şi de domnul deputat Miron Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Antonie Iorgovan, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Titu Nicolae Gheorghiof, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit colegii senatori şi deputaţi în sală. Invit colegii senatori şi deputaţi în sală.

Stimaţi colegi,

Vă invit să luaţi loc, vă rog să vă ocupaţi locurile. Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, stimaţi colegi, ca să putem începe.

Vom continua şedinţa noastră, ordinea de zi a fost aprobată şi programul de lucru, până la epuizarea punctelor care le avem înscrise pe ordinea de zi.

Pe cale de consecinţă, stimaţi colegi, trecem la partea a treia a şedinţei noastre de astăzi şi vom începe cu Raportul anual 2004 al Băncii Naţionale a României.

Îl invit pe domnul guvernator al Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu, pentru a face o sinteză a raportului pe 2004.

Domnule guvernator, aveţi cuvântul.

Domnul Mugur Isărescu - guvernatorul Băncii Naţionale a României:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Banca Naţională a României, potrivit prevederilor legale, vă supune atenţiei, spre dezbatere, raportul anual pe 2004.

Documentul a fost trimis celor două Camere ale Parlamentului României în termenul stabilit de lege, după ce a fost aprobat de către Consiliul de administraţie al Băncii Centrale.

Doresc să precizez, încă de la început, că raportul ce vă este supus spre examinare, arată, detaliat, direcţiile în care a acţionat Banca Naţională a României, pe întreg parcursul anului 2004, pentru a-şi îndeplini obiectivele, susţinând, astfel şi ajustarea instituţională, structurală şi operaţională a economiei româneşti, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.

Vă rog să-mi îngăduiţi, încă de la început, să subliniez că, în 2004, Banca Naţională a României, dar şi întreg sistemul bancar din România şi-au încheiat, în linii mari, pregătirile pentru integrarea europeană.

Am beneficiat în acest sens şi de un cadru legislativ adecvat pentru care, în numele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, doresc să mulţumesc Parlamentului României.

În acest sens, adoptarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, a asigurat egalizarea activităţii Băncii Naţionale a României cu cea a sistemului european al băncilor centrale.

În această lege au fost precizate: unicitatea obiectivului fundamental al B.N.R. de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor, consolidarea independenţei Băncii Centrale sub aspect instituţional, personal şi financiar, interzicerea oricărei activităţi şi posibilităţi de finanţare directă de către B.N.R. a instituţiilor publice şi eliminarea accesului privilegiat al instituţiilor publice, la resursele financiare.

Conform prevederilor noului statut, în septembrie 2004, Parlamentul României a numit un nou Consiliu de administraţie, membrii acestuia având un mandat de cinci ani.

În ceea ce priveşte activitatea băncilor comerciale, adoptarea, tot în anul 2004, a Legii nr. 443/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, a vizat clarificarea tratamentului instituţiilor de credit din ţările membre ale Uniunii Europene, în raport cu ţările nemembre, prin prisma asigurării dreptului la libera stabilire şi libera prestare de servicii.

De asemenea, au fost prevăzute noi cerinţe referitoare la conducători, la conducătorii instituţiilor bancare, la capitalul iniţial minim şi la criteriile avute în vedere la evaluarea unei cereri de autorizare a unei instituţii de credit.

Toate acestea au fost armonizate cu prevederile acquis-ului comunitar. Nu în ultimul rând, au fost completate dispoziţiile legale referitoare la crearea condiţiilor pentru asigurarea schimbului de informaţii la nivelul autorităţilor de supraveghere.

În concordanţă cu noul pachet legislativ, Banca Naţională a României a adoptat o serie de acte normative care au vizat îmbunătăţirea cadrului de reglementare a funcţionării pieţei valutare, dar şi a pieţei monetare din România.

În acest sens, a fost emis un nou Regulament valutar care cuprinde prevederi moderne, corespunzătoare statutului de economie de piaţă funcţională, acordat României de către Uniunea Europeană.

Aş mai menţiona că, tot în 2004, prin întărirea activităţii de reglementare prudenţială şi supraveghere la nivelul cerinţelor Uniunii Europene, Banca Naţională a României a urmărit, în continuare, consolidarea unui sistem bancar sigur, modern şi competitiv, ceea ce a condus la o bună intermediere financiară şi creşterea încrederii publicului în bănci.

În ceea ce priveşte alte activităţi, doresc să subliniez faptul că raportul menţionează faptul că procesul denominării monedei naţionale, obiectiv pus în practică în acest an, îşi are izvoarele în măsurile adoptate încă din 2004.

Un act normativ important pentru funcţionarea sistemului financiar românesc, l-a constituit, astfel, Legea nr. 348/2004, Legea denominării.

Acţiunea de trecere la leul nou marchează, aşa cum s-a mai spus, încheierea unei perioade de inflaţie înaltă şi instabilă şi contribuie la consolidare dezinflaţiei, valorile nominale mai scăzute şi stabilitatea structurii emisiunii sporind încrederea publicului în moneda naţională.

Tot la acest capitol, de alte activităţi, aş menţiona faptul că, în 2004, s-au intensificat pregătirile pentru continuarea eliminării restricţiilor privind libera circulaţie a capitalurilor.

În vederea minimalizării unui posibil impact negativ asupra economiei, Banca Naţională a României a acţionat pentru descurajarea fluxurilor de capital speculativ, prin acceptarea, încă din noiembrie 2004, a unei flexibilităţi sporite a cursului de schimb.

De asemenea, în aceeaşi ordine de idei se înscriu şi măsurile prin care a fost iniţiat un proces de reducere graduală a dobânzilor. Procesul a fost posibil datorită rezultatelor pozitive, obţinute anterior, pe linia dezinflaţiei.

Am răspuns, astfel, unei cerinţe obiective, aceea de a reduce diferenţialul de dobândă între România şi alte ţări, în perspectiva liberalizării accesului nerezidenţilor la constituirea de depozite bancare în lei, dar şi necesităţii ca economia naţională să aibă resurse de finanţare mai ieftine.

În 2004, procesul dezinflaţionist, în curs de consolidare, a înregistrat o premieră: rata inflaţiei a coborât pentru prima oară după 1990, pe palierul cu o singură cifră - 9,3% pe luna decembrie.

Acest lucru a conferit credibilitate perspectivei de durată a convergenţei nominale, către nivelurile din statele membre ale Uniunii Europene.

În acest context, o atenţie deosebită a fost acordată, încă din 2004, pregătirii adoptării noului regim de politică monetară, ţintirea directă a inflaţiei, la care s-a trecut, efectiv, în august 2005.

A fost constituit Grupul de lucru pentru ţintirea inflaţiei, s-a demarat construirea modelului macroeconomic de prognoză al Băncii Naţionale, iar Consiliul de administraţiei şi-a adoptat maniera de lucru şi calendarul pentru exigenţele impuse de noul regim de politică monetară.

În anul 2004, rezervele valutare oficiale au continuat să crească, de la 6,4 miliarde euro, la începutul anului, la 10,8 miliarde euro, la sfârşitul anului. S-a asigurat, în acest fel, menţinerea importurilor viitoare de bunuri şi servicii la un nivel confortabil, situat în zona de optim internaţional de 4-6 luni.

Aş mai menţiona faptul că, tot în anul 2004, Banca Naţională a României, folosind dotarea tehnică şi serviciile TransFond, o societate comercială la care acţionari sunt doar băncile şi banca centrală, a pregătit condiţiile intrării în funcţiune, în 2005, a sistemului electronic de plăţi.

Îndeplinirea acestui obiectiv a fost facilitată de adoptarea Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare.

Totodată, Banca Naţională a României a acţionat în direcţia finalizării proiectului de implementare a sistemului electronic de plăţi, structurat pe trei componente: sistemul cu decontare pe bază brută, casa de compensare automată şi sistemul de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titlu de stat.

Toate aceste sisteme au intrat cu succes în funcţiune, în 2005.

Un capitol important din raport îl reprezintă cel referitor la situaţiile financiare ale Băncii Naţionale a României, la 31decembrie 2004.

Elaborarea bilanţului B.N.R. s-a efectuat cu respectarea principiilor contabile privind prudenţa, permanenţa metodelor, continuarea activităţii, independenţa exerciţiului, intangibilitatea bilanţului de deschidere şi necompensarea elementelor de activ şi de pasiv.

Contul de profit şi pierderi a fost întocmit pe baza înregistrărilor contabile privind veniturile realizate şi cheltuielile efectuate.

Potrivit prevederilor legale, situaţiile financiare ale Băncii Naţionale a României au fost certificate de un auditor extern, în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate I.A.S.F.

După cum se cunoaşte, rezultatul financiar al unei bănci central reflectă costul politicii de stabilitate monetară şi financiară pe care aceasta trebuie să o promoveze.

În cazul Băncii Naţionale a României costurile induse de reducerea inflaţiei au determinat încheierea anului 2004 cu o pierdere operaţională care a fost acoperită, conform legii, cu diferenţele favorabile din reevaluarea activelor în valută şi a rezervei de aur a statului.

Deşi ne-am confruntat cu influxuri semnificative de capital străin care au impus intervenţii ale B.N.R. pe piaţa valutară, urmate de operaţiuni de sterilizare a surplusului de lichiditate monetară, pierderea operaţională înregistrată la finele exerciţiului financiar 2004, de 2,4 miliarde RON, s-a situat sub nivelul prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli.

În condiţiile în care nici cheltuielile cu salarii şi nici cele de administrare a băncii nu au depăşit 3% din totalul cheltuielilor, pierderea operaţională reprezintă, în esenţă, costul dezinflaţiei realizate în România, cost reflectat în mod transparent în situaţiile financiare ale Băncii centrale.

Singura categorie de cheltuieli care a crescut este, aşa cum am spus, cea reprezentată de dobânzile plătite băncilor şi Trezoreriei Statului, cele plătite la rezerva minimă obligatorie şi la depozitele constituite de bănci la Banca Naţională a României, pentru a absorbi excesul de lichiditate cu potenţial inflaţionist.

La sfârşitul exerciţiului financiar 2004, B.N.R. a înregistrat în contul special de reevaluare, diferenţe favorabile nete, din reevaluare, în sumă de 2,8 miliarde RON.

În conformitate cu prevederile Legii privind Statutul B.N.R. pierderea operaţională, în sumă de 2,04 miliarde lei, a fost acoperită în totalitate din soldul însumând 2,8 miliarde RON, al contului special de reevaluare, rămânând disponibil un sold favorabil de 773,9 milioane RON.

În concluzie, voi sublinia că, în 2004, Banca Naţională a României şi-a adaptat reglementările specifice la normele utilizate de Banca Centrală Europeană.

Noile reglementări şi măsuri practice adoptate de B.N.R. au contribuit la mai buna funcţionare a pieţei monetare interbancare, la stabilizarea ratelor dobânzilor pe această piaţă şi la o anumită creştere a eficacităţii mecanismului de transmisie a politicii monetare pe canalul dobânzilor.

Totodată, s-a înregistrat o îmbunătăţire substanţială a tuturor indicatorilor sistemului bancar.

Dumneavoastră, doamnelor şi domnilor parlamentari, aţi examinat documentul de bază.

Sper că expunerea de faţă, pe care aţi avut amabilitatea să o ascultaţi, a contribuit în mai bună măsură la completarea imaginii dumneavoastră despre activitatea Băncii Naţionale a României, aşa cum este ea în detaliu reflectată în raportul pe 2004.

Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnului guvernator.

Invit pe domnul preşedinte Mihai Tănăsescu, domnul deputat Mihai Tănăsescu, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Camera Deputaţilor.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale celor două Camere, apreciază că Banca Naţională a României a reuşit să prezinte o analiză coerentă a evoluţiilor economice, financiare, monetare şi valutare în anul 2004, cu sublinierea relaţiilor de intercondiţionalitate între politici, pieţe şi indicatorii specifici nivelului respectiv.

De asemenea, comisiile consideră că obiectivele generale şi orientările politice monetare promovate de către Banca Naţională a României, în anul 2004, au fost în concordanţă cu prevederile strategiei naţionale de dezvoltare economică pe termen mediu şi mediu a României, şi cu angajamentele care au fost asumate de autorităţile române, prin documentele programatice elaborate în contextul procesului de negociere şi aderare a României la Uniunea Europeană.

În anul 2004, economia românească s-a caracterizat prin continuarea tendinţelor favorabile din anii anteriori, în ceea ce priveşte creşterea economică, procesul de dezinflaţie, controlul deficitului bugetar şi toate aceste obiective ale Programului economic au fost aduse la îndeplinire.

Câteva elemente vizavi de economia anului 2004, au arătat că creşterea produsului intern brut, prognozată iniţial la 5,5%, a atins nivelul de 8,3%, mai mare cu 3% faţă de cât fusese prognozat.

De asemenea, rata inflaţiei a fost în scădere, pentru al cincilea an, consecutiv, situându-se pentru prima oară la nivelul de sub 10 %, cu o singură cifră.

De asemenea, deficitul bugetului general consolidat a fost mai mic decât cel prognozat şi mai mic decât în anul 2003.

În general, mixul de politici macroeconomice a fost conceput din perspectiva urmăririi obiectivului strategic al accelerării procesului de convergenţă nominală şi reală a economiei româneşti, având ca principale ţinte: coborârea ratei inflaţiei pe palierul cu o singură cifră, lucru care s-a şi întâmplat.

Totodată, politica fiscală a anului 2004 a urmărit ca obiectivele macroeconomice să fie aduse la îndeplinire, în primul rând, deficitul bugetar să fie mai mic şi, astfel, bugetul să joace un rol important în dezinflaţia anului 2004, iar, în al doilea rând, Trezoreria, în anul 2004, nu s-a mai împrumutat de pe pieţele externe de capital, atenuând, astfel, presiunile de apreciere şi mai accentuate ale cursului de schimb şi pe cele legate de sterilizarea contrapartidei în lei.

Totodată, în politica structurală reformele care au avut loc în anul 2004 au fost foarte importante: privatizările unor mari întreprinderi, cum a fost SNP Petrom, cum a fost Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica Banat, Electrica Dobrogea şi, în acelaşi timp, programul de restructurare prin continuarea procesului de privatizare a 62 de societăţi mari şi mijlocii.

Totodată, Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale Parlamentului consideră că în implementarea politicii monetare, Banca Naţională a României a acţionat cu responsabilitate, acţiunile şi măsurile întreprinse fiind ferm subordonate asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor, obiectivul său fundamental, prevăzut de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

În acelaşi timp, apreciem că raportul astfel analizat, raportul Băncii Naţionale a României cu privire la activitatea de autorizare, reglementare şi supraveghere prudenţiară a adus un plus în anul 2004. Se arată foarte clar că, consolidarea sistemului bancar, prin asigurarea unui acţionariat solid, capabil să realizeze un control eficient asupra conducerilor băncilor, a fost un deziderat care a fost îndeplinit.

De asemenea, perfecţionarea cadrului legislativ şi armonizarea acestuia cu prevederile comunitare şi întărirea întregii activităţi de supraveghere, au jucat un rol important în consolidarea Băncii Centrale.

Totodată, Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale celor două Camere, au reţinut că, şi în anul 2004, Banca Naţională a României a continuat preocupările pentru asigurarea numerarului necesar şi bunei desfăşurări a circulaţiei băneşti, precum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului de plăţi.

Totodată, cele două comisii consideră că, în 2004, Banca Naţională a României a acţionat susţinut pentru asigurarea rezervelor internaţionale şi pentru administrarea lor mai eficientă.

Cele două comisii au reţinut că Banca Naţională a României a avut o participare activă la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană, pentru domeniul financiar-bancar, precum şi la negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiar-internaţionale.

Totodată, comisiile celor două Camere, analizând situaţia financiară a Băncii Naţionale a României, au constatat că bilanţul încheiat la 31 decembrie, este întocmit conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea, cele două comisii au constatat că activitatea Băncii Naţionale a României, în ansamblu, în 2004, a fost o activitate foarte bună, coroborată cu activitatea guvernamentală.

Pentru aceste considerente, doamnelor şi domnilor parlamentari, Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, au avizat favorabil raportul anual 2004 al Băncii Naţionale a României.

Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă consult dacă sunt luări de cuvânt pe marginea celor două expuneri ?! Nu sunt.

Vă rog să-mi permiteţi să adaug câteva cuvinte.

Din raportul comun al celor două comisii a rezultat buna activitate a Băncii Naţionale a României, în anul 2004. Adevărul este că politica monetară a adus o contribuţie substanţială la asigurarea şi menţinerea echilibrului macroeconomic, la un mai bun control al inflaţiei, la un mai bun control al deficitului bugetar, în general.

Deci putem aprecia ca o activitate pozitivă, o activitate bună, activitatea derulată în 2004.

Să luăm act de raportul prezentat atât de domnul guvernator al Băncii Naţionale a României, cât şi de reprezentantul celor două Comisii pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

Mulţumim reprezentanţilor Băncii Naţionale a României pentru prezenţă.