Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de azi, 10 februarie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor putea depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Ordinea luărilor de cuvânt se va desfăşura conform listei deputaţilor înscrişi pentru susţinerea declaraţiilor politice.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La începutul acestei noi legislaturi, încep prin a vă felicita pentru noile mandate obţinute, îndemnându-vă să ne amintim împreună de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în faţa alegătorilor, precum şi de principiul fundamental al mandatului de parlamentar, prevăzut la art. 69 din Constituţie.

Disputele din cadrul campaniilor electorale, nu demult încheiate, unele dintre ele fiind catalogate de către specialişti ca fiind lipsite de altruism şi toleranţă, incompatibile cu raţiunea, nu trebuie să mai continue şi în prezent.

Astfel, avem oportunitatea de a continua sau de a începe noi proiecte, atât de necesare şi benefice pentru ţară şi cetăţenii ei, căutând în permanenţă soluţii pentru numeroasele probleme semnalate de către aceştia, unele rămase nesoluţionate de zeci de ani.

Tocmai într-o astfel de perioadă dificilă, când efectele pandemiei se resimt în domeniul politic şi în sectorul economic, în mediul social şi în compartimentul administrativ, atât în plan intern, cât şi în cel extern, când întreaga omenire traversează una dintre cele mai dificile perioade ale secolului al XXI-lea, este momentul ca populismul, subiectivismul, demagogia, însuşirea pe nedrept a unor merite, precum şi obstrucţionarea reciprocă să dispară şi să prevaleze interesele cetăţenilor, în detrimentul celor personale sau politice.

Stimaţi colegi,

În scurt timp, o să avem în faţa noastră proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale.

Înţeleg dificila misiune de a efectua reforme prompte, însă tocmai din acest motiv şi pentru a nu repeta procedura din anii trecuţi, când Legea bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale nu au fost dezbătute sau au fost dezbătute pe repede-nainte, susţin această declaraţie politică, subliniind, încă o dată, că pentru a ne putea respecta principiul fundamental al mandatului de parlamentar, prevăzut la art. 69 din Constituţie, avem nevoie de dezbateri deschise, incluzive şi transparente, astfel încât amendamentele susţinute şi adoptate să reflecte realităţile şi cerinţele stringente ale comunităţilor pe care le reprezentăm.

Lăsând polemicile politice la o parte, doar îndreptaţi înspre nevoile cetăţenilor vom reuşi să implementăm reforme de care, cu adevărat, România are nevoie.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Urmează doamna deputat Stoica Elena.

Se pregăteşte domnul deputat Muşoiu Ştefan.

Doamna Elena Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în plină pandemie şi criză economică, situaţie care, în mod normal, ar trebui să ne determine pe fiecare să gândim măsuri care să vină în sprijinul stimulării creşterii economice. Însă vedem în actualul Guvern miniştri care, din pură incompetenţă profesională, fac mai mult rău decât bine, riscând să aducă în colaps anumite segmente ale economiei ţării noastre.

În acest context, vreau să-l întreb pe domnul ministru al economiei, Claudiu Năsui, ce ştie dumnealui despre târgurile internaţionale la care participă anual firme din industria românească? Ştie oare domnul ministru că aceste participări sunt susţinute de la bugetul de stat, în baza Legii nr. 30/1999 pentru sprijinirea exporturilor, a Programului de promovare a exporturilor, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 120/2002, ori a Programului de internaţionalizare a firmelor, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2017? Vă spun eu, dragi colegi, nu ştie, cred că habar n-are!

Pe lângă faptul că nu a lucrat niciodată în domeniul pe care acum îl păstoreşte, domnul ministru nu face nici cele mai mici conexiuni logice între promovarea firmelor şi asigurarea locurilor de muncă. Nu mai zic de banii aduşi la buget!

Domnul ministru spune pe Facebook, legat de aceste târguri, citez: "Nu investiţii, nu gândire pe termen lung, ci participarea la târg pe banii statului", am încheiat citatul.

Păi, domnule ministru, asta fac firmele noastre la aceste târguri, încheie contracte cu retaileri din toată lumea, primesc comenzi, au producţie, asigură locuri de muncă, plătesc taxe la stat şi exportă, şi aduc valută în Ţara Românească. Urmare comenzilor şi afacerilor încheiate, fac şi investiţii, domnule ministru, în raport cu nevoile de producţie.

Deci, domnule Năsui, avem şi investiţii, avem şi gândire pe termen lung, avem şi locuri de muncă asigurate, venituri la buget. Astea sunt conexiunile elementare pe care ar fi trebuit să le faceţi înainte să vă propuneţi să anulaţi participarea şi internaţionalizarea firmelor româneşti la aceste târguri.

V-aţi cramponat, domnule ministru, într-o firmă care, ziceţi dumneavoastră, ar fi luat comisioane prea mari pentru organizarea participării firmelor noastre la târgurile respective. Păi, nu era mai simplu să vă folosiţi de pârghiile avute la îndemână, cum ar fi Corpul de control al ministrului, ca să verificaţi modul cum au fost organizate aceste deplasări şi să nu anulaţi un întreg program de promovare a industriei româneşti în plan internaţional?

Vreţi să dezvoltaţi un sistem prin care să revoluţionaţi participarea firmelor noastre la aceste târguri? Foarte bine! Vă urăm succes! Dar, până atunci, ce fac firmele din industria românească în 2021-2022?

V-aş întreba, domnule ministru, aveţi idee câte firme se închid în fiecare zi, acum, în România, şi mai ales câţi oameni rămân fără locuri de muncă?!

Pentru IMM-uri blocarea programului de promovare la export va duce la falimente şi concedieri în masă, domnule ministru, în sectoarele textile-confecţii, mobilă, IT, care exportă mai mult de 85% din producţia realizată. Scăderea exporturilor influenţează cursul de schimb valutar, având efecte negative asupra întregii populaţii. Fără exportul realizat de capitalul autohton, niciun plan de guvernare nu are vreo şansă, veniturile aduse de exportatori fiind singurii bani pe profit care rămân în ţară.

Consiliul de Export al României apreciază că blocarea programului va determina un deficit al balanţei comerciale de peste 20 miliarde de euro.

În data de 1 februarie, acelaşi consiliu v-a invitat să participaţi la o şedinţă comună pentru a clarifica aspectele privitoare la aceste târguri, care fuseseră deja discutate şi stabilite de principiu cu predecesorul dumneavoastră. Cu toate că şedinţa a avut loc în sediul clădirii unde aveţi biroul, nu aţi binevoit să participaţi şi aţi ales să trimiteţi un secretar de stat care să anunţe decizia de renunţare la acest program. Nici măcar nu aţi avut curajul să faceţi acest anunţ personal, şi asta din simplul motiv că v-a fost teamă că veţi fi luat la întrebări de specialişti şi, evident, nu aţi fi avut argumente. Argumente politicianiste aveţi, că electoratul dumneavoastră...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Doamna Elena Stoica:

... trebuie mulţumit, dar, dincolo de asta, trebuie să vă gândiţi la cum vor supravieţui firmele din industria românească în lipsa comenzilor!

"Nu voi pune semnătura mea pe nimic în ceea ce nu cred", aţi declarat legat de acest subiect. Păi, dacă ne luăm după această afirmaţie şi o coroborăm cu experienţa dumneavoastră în economie, este clar ce ne aşteaptă, domnule ministru Năsui, - falimentul industriei româneşti!

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul Muşoiu? Nu este.

Domnul Macovei Silviu.

Se pregăteşte domnul Cîtea.

Dragi colegi, vă rog să ne încadrăm în trei minute, pentru că sunt foarte mulţi colegi înscrişi.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Începerea şcolii - întrebări, îngrijorări şi provocări fără răspuns".

Stimaţi colegi parlamentari,

Am fost unul dintre politicienii care au cerut constant redeschiderea şcolilor! Motivul, deşi nu este simplu, este de înţeles: România a eşuat în a reforma educaţia, iar guvernarea liberală şi-a dovedit incapacitatea de a asigura condiţii pentru şcoala la distanţă. Copiii au nevoie de educaţie solidă, au nevoie de interacţiune socială şi de timp pentru a se dezvolta. A sta cu ochii în calculator sau pe tabletă aproape toată ziua - cursuri şi teme - este complet nesănătos!

Deşi specialiştii au avertizat de luni de zile că pandemia va fi printre noi în continuare, Guvernul liberal a practicat politica struţului şi s-a făcut că a trecut. De aceea, nu au fost tablete şi internet pentru toţi copiii, profesorii nu au fost vaccinaţi cu prioritate, nu se mai ştie câte şi dacă se mai fac teste. Practic, ne prefacem că este bine.

Iar acum suntem în punctul în care îngrijorarea este la fel de mare la deschiderea şcolilor ca şi înainte, ba chiar poate mai mare.

În primul rând, după cum spuneam, se testează prea puţin şi dezorganizat. Prin urmare, nu ştim la acest moment dimensiunea epidemiei în România. Se închid localităţile care testează, dar cele care nu au aproape deloc teste nu au oficial nici infectaţi, prin urmare totul e verde şi bine.

Apoi, nu ştim câţi profesori sunt vaccinaţi. În presă se vehiculează că doar 8% dintre profesori sunt vaccinaţi. Cât de expuşi la infectare sunt şi vor fi ceilalţi 92% dintre dascăli? Şi nici nu ne răspunde nimeni la întrebarea de ce nu au fost vaccinaţi profesorii cu prioritate.

Chiar ministrul educaţiei a declarat nonşalant că nu se va putea păstra distanţa între copii în sălile de clasă. Practic, ministrul liberal a ridicat din umeri şi ne-a dat de înţeles că "asta e!".

Am auzit personal cum ambii miniştri, al sănătăţii şi al educaţiei, declarau că ordinul comun va fi dat "chiar acum". Acesta a venit 4 zile mai târziu, cu doar 48 de ore înainte de deschiderea efectivă a şcolilor. Timp suficient pentru ca şcolile şi părinţii să fie pregătiţi, nu-i aşa?!

Există prea mult amatorism în acest Guvern, iar aceasta duce la o confuzie generalizată. Cine are dreptul să-i testeze pe copiii care au simptome de răceală la şcoală? În baza cărui act normativ? Este nevoie de personal medical cu pregătire în recoltarea de probe? Fiindcă aşa ar fi normal şi legal. Există personal suficient pentru toate şcolile din România? Din informaţiile publice reiese că România are doar 113 medici şi 268 de asistenţi medicali, la un total de 17.000 de unităţi şcolare! Cum se va face testarea copiilor cu simptome?

Observ din toată această degringoladă USR-isto-liberală că practic Guvernul României şi-a luat mâinile de pe cârma ţării şi ne lasă pe toţi să ne descurcăm cum putem cu această periculoasă epidemie.

Vă îndemn pe toţi să aveţi fiecare grijă de cei apropiaţi, fiindcă statul devine din ce în ce mai absent din a ne proteja copiii!

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Macovei, deputat al PSD de Iaşi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Cîtea Vasile.

Urmează domnul deputat Ostaficiuc Marius.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Poporul român, duşmănit la el acasă!"

Dragi colegi,

Chiar dacă la început de legislaţie parlamentară mesajele publice ar trebui să fie optimiste şi încurajatoare, aşa cum spune şi cutuma parlamentară, Guvernul Cîţu, aflat la a doua "descălecare", după ruşinoasa fugă de pe holurile Parlamentului, şi-a conturat agenda politică astfel încât să-i pedepsească pe toţi cei care au contribuit în decembrie la rezultatul dezastruos al PNL.

Prima dată au simţit fiorii răzbunării liberale profesorii, prin amânarea actului normativ care ar fi trebuit să le mărească salariile încă de la sfârşitul anului trecut.

După profesori a venit rândul pensionarilor, votanţi tradiţionali ai stângii româneşti, cărora nu li s-a mai aplicat o lege care emitea efecte juridice şi care ar fi obligat Executivul la indexarea punctului de pensie cu 40%. Chiar dacă Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra acestui aspect, "Cîţu cel crud", aşa cum încep românii să îl numească, a venit cu un proiect de creştere graduală a punctului de pensie, începând cu 1 ianuarie 2022, care să acopere indicele inflaţiei, plus 50% din creşterea salarului brut pe economie, cu mult mai puţin decât actul normativ "trunchiat" de Executiv.

Evident că nici ceilalţi bugetari nu au scăpat. Aşa cum afirmă surse politice din cadrul PNL, prin proiectul de buget pentru 2021 se pare că se va renunţa la emiterea voucherelor de vacanţă, precum şi la sporurile şi indemnizaţia de hrană pentru bugetari, pentru care se va lua, în cel mai bun caz, o decizie de plafonare pentru atingerea ţintei de deficit de 7%! Curios este faptul că aceste măsuri de protecţie socială, la care s-a renunţat de către Guvernul Cîţu, au fost luate de guvernele PSD care luptau pentru a evita depăşirea unui deficit bugetar de 3%, şi nu 7%, cât anunţă triumfalist liberalii.

Ultima măsură a Guvernului liberal scandalizează, în fapt, toţi tinerii studenţi din România. Ca şi cum călătoriile gratuite ale studenţilor prin intermediul CFR ar aduce gaură în bugetul României, şi nu jaful generalizat şi premeditat al Guvernului pentru saturarea clienţilor săi politici. Iată că, în înţelepciunea sa, domnul premier Cîţu doreşte reducerea subvenţiei acordate pentru studenţi, astfel încât aceştia să nu mai poată călători gratuit cu trenul, ci să se revină la sistemul din 2016, anume subvenţionarea călătoriei cu doar 50%, cu un număr maxim de 24 de călătorii pe an.

Deşi măsura de protecţie socială viza călătoria gratuită la clasa a doua, având ca beneficiu direct studenţii navetişti, Guvernul Cîţu pare că a uita faptul că 38% dintre studenţii români au probleme financiare, conform ultimului barometru Eurostudent VI, mai mult cu 10% decât media europeană, România confruntându-se, de altfel, şi cu un risc crescut de sărăcie şi excluziune socială la populaţia activă de peste 30%.

Având în vedere toate cele precizate, credem că se naşte, în mod legitim, următoarea întrebare.

Domnule Cîţu, dacă prin proiectul de buget vă bateţi joc, efectiv, de bugetari şi studenţi, la prima rectificare bugetară va veni rândul însoţitorilor persoanelor cu nevoi speciale, cât şi a agricultorilor români să simtă "generozitatea" guvernării liberale?

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Ostaficiuc Marius.

Se pregăteşte domnul deputat Neaţă Eugen.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Redeschiderea şcolilor, un proiect compromis".

Deciziile luate în pripă sunt atât de haotice, încât există riscul ca unităţile şcolare să fie închise la scurt timp după redeschiderea lor. În afară de certuri, nimic nu i-a oprit să pregătească din timp redeschiderea şcolilor.

Nimic nu l-a împiedicat pe ministrul sănătăţii să pregătească testarea pe scară largă a profesorilor şi a elevilor din timp, aşa cum cerea PSD încă de anul trecut.

Cei din Guvern ştiau că trebuie să redeschidă şcolile. Le-au spus acest lucru cei de la UNICEF, cei de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cei de la Comisia Europeană şi mulţi alţi experţi în domeniu.

Au recunoscut chiar cei din Guvern că învăţământul online a afectat dramatic educaţia elevilor, fiind nevoiţi să reducă nivelul de dificultate al examenelor naţionale, astfel încât să evite o explozie a numărului celor care nu le vor promova.

PSD a spus, încă de anul trecut, că şcolile trebuie redeschise şi că soluţia cea mai importantă este de a asigura testarea pe scară largă a elevilor, a profesorilor şi a celorlalţi angajaţi din unităţile de învăţământ.

Deşi ştiau ce au de făcut, încă din luna ianuarie, când ministrul sănătăţii încă era în concediu sau când se contrazicea cu ministrul educaţiei cu privire la redeschiderea şcolilor, alte state europene derulau deja ample acţiuni de testare pentru pregătirea redeschiderii lor în noul semestru.

În Spania a fost asigurată testarea gratuită a profesorilor şi a elevilor înainte de începerea anului şcolar.

În Anglia s-au luat măsuri pentru testarea gratuită, săptămânală, pentru toţi profesorii sau elevii care intră în contact cu o persoană infectată.

În Austria s-au pregătit deja 5 milioane de teste pentru elevi şi profesori.

În Franţa s-a propus realizarea unui milion de teste în învăţământ, în fiecare lună, pentru a ţine şcolile deschise.

În Germania s-a pregătit testarea de două ori pe săptămână.

În Ungaria, la începutul anului, când domnul Voiculescu era încă în vacanţă, a avut loc o amplă acţiune de testare în masă a tuturor angajaţilor din şcoli şi grădiniţe pentru începerea în siguranţă a noului semestru.

În tot acest timp, în România s-au irosit zile şi săptămâni esenţiale. Singura acţiune notabilă, făcută de ministrul Voiculescu, a fost să-şi schimbe poza de profil de la contul de pe Facebook.

Vorba aia, "ca la noi, la nimenea"...

În concluzie, domnule ministru, vă solicit să vă reconectaţi urgent la realitate. Mă refer la realitatea palpabilă, nu la cea virtuală de pe reţelele de socializare. Acolo se pare că aveţi mereu conexiunea foarte bună.

Este timpul să ieşiţi din starea de letargie, ce vă defineşte până acum mandatul, şi să vă apucaţi de treabă.

La muncă, domnule ministru!

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Înţeleg că domnul deputat Neaţă Eugen este online.

Suntem pregătiţi, colegii? Da?

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Eugen Neaţă (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "Turismul, un pas înainte şi doi paşi înapoi?".

Cam aşa merg lucrurile cu dezvoltarea turismului montan în România. Programul naţional de dezvoltare a turismului, denumit şi "Schi în România", reglementat prin Legea nr. 526/2003, bate pasul pe loc pentru că Legea nr. 46/2008, numită şi Codul silvic, se opune din toate articolele.

Am mai spus-o şi în trecut, când am intervenit cu o iniţiativă pentru a permite simplificarea utilizării terenurilor din fondul forestier pentru investiţii în turismul montan. Cu acea iniţiativă am obţinut o oarecare destindere, şi marii investitori pot să-şi pună parţial în aplicare planurile de dezvoltare a obiectivelor turistice.

Am revenit acum cu o nouă iniţiativă, susţinută împreună cu alţi doi colegi deputaţi, pentru înlesnirea realizării unităţilor de cazare şi masă, dezvoltarea unor baze de agrement multifuncţionale, realizarea parcărilor, a căilor de acces, a reţelelor de alimentare cu apă, gaze naturale şi curent electric, fără de care o staţiune turistică nu poate exista. Apa are nevoie de canalizare şi autoturismele turiştilor de parcări. Pentru a fi realizate, toate acestea au nevoie de relaxări legislative, nu de imposibilităţi, cum se găsesc acum în Codul silvic.

Nu vreau să vă plictisesc, dar trebuie să ştiţi că nici pârtiile şi nici hotelurile nu pot fi realizate cu uşurinţă. Cum zicea cineva, să se facă investiţii pe ici, pe acolo, dar să nu se facă nimic! Trebuie să devenim mai prietenoşi cu spiritul de iniţiativă al celor care îşi riscă banii în investiţii curajoase în munţii din România.

Pe noi, cei care reprezentăm cetăţenii în Parlament, trebuie să ne intereseze ce se petrece în munţii ţării noastre. Ne-am consultat cu administraţia localităţilor din zonele unde se încearcă dezvoltarea turismului montan. Cu toţii sunt preocupaţi de piedicile nerezonabile pe care Codul silvic le pune investitorilor în turism. Staţiunile montane nu pot creşte în acest fel şi, mult mai grav, nu pot forţa prelungirea sezonului - dincolo de cele două, trei luni cu precipitaţii naturale -, prin investiţii care să permită utilizarea maşinilor pentru zăpadă artificială şi a instalării altor mijloace de transport şi de distracţie specifice acestui tip de turism.

Iniţiativa pe care am depus-o în prima zi de activitate parlamentară este încă un pas înainte pentru un turism competitiv în munţii noştri. Cine îi ţine departe de munţi pe turiştii români şi străini nu apără fondul forestier, ci îl expune abuzurilor şi hoţiei, cum s-a văzut.

Sunt încrezător că în munţii României sunt posibile şi turism de înaltă calitate internaţională, şi protecţia şi dezvoltarea fondului forestier, prin menţinerea obligaţiei pe care o are fiecare investitor de a împăduri suprafeţe compensatorii de teren. Legile pădurii şi ale investiţiilor pot merge împreună în aceeaşi direcţie, nu una înainte şi alta înapoi.

Iniţiativa pe care am depus-o zilele trecute în Parlamentul României dă această şansă Programului naţional "Schi în România" şi, de aceea, solicit tuturor parlamentarilor şi Guvernului României să susţină şi să urgenteze adoptarea acestei iniţiative.

Deputat Eugen Neaţă, Colegiul nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamna deputat Alexandra Huţu.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Şlincu Dan. Şi întreb dacă domnul deputat Salan Viorel, doamna deputat Dinu Cristina-Elena, domnul deputat Weber...? Nici online, nici ...

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc frumos.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Sănătatea şi educaţia copiilor noştri au ajuns să fie bătaia de joc a guvernelor Dreptei Unite".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Educaţia a ajuns să fie Cenuşăreasa priorităţilor Guvernului Dreptei Unite!

Incompetenţă, incoerenţă, iresponsabilitate şi ignoranţă sunt principalele trăsături ale Guvernelor Orban şi Cîţu în ceea ce priveşte sănătatea şi educaţia copiilor noştri.

Niciunul dintre cele două guverne liberale nu a fost capabil să acţioneze preventiv, să anticipeze şi să ia măsurile necesare pentru asigurarea unui cadru educaţional sigur pentru copiii din toată ţara. Tot ceea ce au făcut aceste guverne a fost să se spele pe mâini şi să arunce toată responsabilitatea în grija părinţilor, a bunicilor şi a autorităţilor locale, fără niciun fel de sprijin real şi concret.

În timp ce liberalii, împreună cu USR-iştii şi UDMR-iştii, au acţionat haotic şi au îngropat învăţământul românesc, PSD a venit în faţa românilor cu un plan de guvernare care propune măsuri concrete pentru educaţie, pentru garantarea accesului total la învăţământ în siguranţă, pentru susţinerea profesorilor şi a personalului auxiliar aflat în linia întâi şi expus îmbolnăvirii, dar şi pentru sprijinirea familiilor cu copii.

Reţeaua de politruci incompetenţi şi impostori, pe care PNL a dezvoltat-o prin promovarea în poziţii-cheie a unor oameni lipsiţi de ştiinţă de carte, inclusiv la direcţiile de sănătate publică şi la inspectoratele şcolare, a avut drept rezultat o incapacitate cronică de a anticipa, gândi şi aplica măsuri eficiente, care au fost puse în practică în toate statele Uniunii Europene, dintre care enumăr: testare extinsă, anchete epidemiologice complete, care să rupă lanţul contaminărilor, protocoale medicale eficiente, protejarea copiilor şi cadrelor didactice şi pregătirea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ.

Guvernările lui Iohannis au pus pe primul loc luptele interne pentru posturile de prefecţi, de secretari de stat, de directori, de şefi de agenţii, prin intermediul cărora vor să pună mâna pe toate instituţiile statului şi numai în beneficiul partidului lor.

Preocuparea lor esenţială este cum să dobândească toată puterea, fără să-i intereseze de soarta copiilor noştri.

În Parlament, alături de colegii mei de la PSD, voi face tot ce va ţine de mine pentru evitarea unui dezastru în educaţie, ce s-ar putea produce prin lipsa testării elevilor şi profesorilor şi a vaccinării cu întârziere a cadrelor didactice.

Este un fapt eşecul catastrofal al gestionării pandemiei de către Guvernul Orban, continuat acum de Guvernul Cîţu. Viaţa noastră a fost şi este afectată grav în toate aspectele, însă educaţia şi viitorul copiilor noştri au fost cel mai rău lovite.

Paralizie! Acesta este termenul care descrie cel mai fidel starea actuală a sistemului şcolar.

"România Educată" a lui Iohannis şi Orban este cea în care 800.000 de copii au fost pur şi simplu excluşi de la educaţie, pentru că nu au niciun echipament care să permită accesul la şcoala online, în care profesorii au fost şi sunt expuşi infectării, sunt lăsaţi fără niciun mijloc de protecţie şi li se refuză creşterile salariale cuvenite legal, în care părinţii ...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Doamna Alexandra Huţu:

... iar părinţii sunt siliţi să facă alegeri imposibile, să sacrifice educaţia copilului sau slujba, să stea acasă şi să supravegheze copilul sau să meargă la slujbă pentru a nu rămâne fără surse de trai.

Vă mulţumesc.

Cu stimă, deputat Alexandra Huţu, deputat al PSD.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Weber, online, după care urmează domnul deputat Şlincu.

Domnul Mihai Weber (prin audioconferinţă):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Românii au dreptul la un venit decent!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

De fiecare dată când PSD a fost la guvernare au avut loc cele mai mari progrese înregistrate în România. De la creşterea economiei, a salariilor şi a pensiilor, până la investiţiile în infrastructură şi condiţii de viaţă mai bune pentru români. Se poate spune că în satele şi comunele României au fost create condiţii de viaţă mai bune, graţie programelor PNDL aplicate consecvent, an de an, de guvernările PSD. Este adevărat că mai sunt multe de făcut, dar, aşa cum spunea Lao Tzu, "călătoria de o mie de mile începe cu un singur pas".

Astăzi, PSD se află în opoziţie, chiar dacă românii au votat majoritar pentru Programul de guvernare social-democrat. Însă, tocmai datorită acestui vot masiv pro-PSD, chiar dacă suntem în opoziţie, suntem obligaţi faţă de românii care ne-au trimis în Parlament. Avem obligaţia morală de a le reprezenta interesele şi de a lupta pentru a le oferi o viaţă mai bună astăzi, nu peste trei generaţii. Versurile lui Octavian Goga parcă sunt mai actuale ca oricând: "Munţii noştri aur poartă,/ Noi cerşim din poartă-n poartă".

Dar noi, social-democraţii, spunem că vremea generaţiilor de sacrificiu a trecut şi nu mai trebuie să revină vreodată, că trebuie să le oferim românilor o viaţă mai bună în ţara în care s-au născut, pentru a nu mai fi obligaţi să plece aiurea, în lumea largă.

De aceea, stimaţi colegi, indiferent de partidul din care faceţi parte, vă rog să susţineţi amendamentul propus de PSD la articolul 164 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, amendament care statuează ca salariul minim în România să fie stabilit conform recomandărilor făcute de Uniunea Europeană.

Este o iniţiativă legislativă ce vizează corelarea procentuală a valorii salariului minim naţional brut cu aceea a salariului mediu naţional brut pentru a conferi o garanţie reală asigurării unui nivel de trai decent pentru cetăţeni.

În acest sens, în acord cu demersurile europene în materie, am propus ca valoarea salariului minim naţional brut să nu poată reprezenta mai puţin de 60% din valoarea salariului mediu naţional brut.

Dacă ne declarăm cu toţii respectul faţă de concetăţenii noştri şi le recunoaştem valoarea muncii, respectiv le recunoaştem dreptul la un nivel de trai decent, este imperios necesar să fim, în ceea ce priveşte acest aspect, alături de principiile şi acţiunile relevante ale Uniunii Europene.

În condiţiile în care se manifestă, în mod concret şi constant, interesul pentru a fi asigurate mediului privat, în plan european şi naţional, condiţii optime de dezvoltare - multiple iniţiative legislative prin care sunt încurajate, susţinute, facilitate investiţiile private etc. -, societatea trebuie să realizeze că într-o economie sănătoasă "pachetul" mediului privat include drepturi şi obligaţii corelative. Toate drepturile acordate acestui adevărat "motor" al economiilor naţionale trebuie însoţite de obligaţiile corelative.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Mihai Weber (prin audioconferinţă):

Obiectivul PSD a fost şi este ca, în cel mai scurt timp, decalajele dintre mediul urban şi cel rural să fie reduse cu cel puţin 15%, iar oamenii să simtă că în fiecare an, indiferent de guvernare, veniturile familiilor au crescut, iar condiţiile de viaţă s-au îmbunătăţit.

Dacă sunteţi români şi vă pasă de interesele românilor cu adevărat, dacă vreţi să vă respectaţi jurământul făcut la învestirea în funcţiile de demnitate publică, nu există decât o singură decizie pe care o puteţi lua: de a vota alături de noi acest proiect, această garanţie oferită românilor că vor avea o viaţă mai bună la ei acasă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnul deputat Şlincu Dan.

Dragi colegi,

Vă rog să vă încadraţi în trei minute, deoarece sunt foarte mulţi înscrişi. Eu am aici o listă după data şi ora înscrierii, dar o să vă solicit acordul dumneavoastră, pentru că sunt foarte mulţi colegi de la PSD şi n-aş vrea să fim acuzaţi că sunt înscrişi primii pe listă, în ordine cronologică. O să iau şi de la alte grupuri parlamentare şi o să vă solicit acordul, să nu vă supăraţi, să mai schimb un pic lista înscrierilor, pentru că şi alte grupuri parlamentare trebuie să ia cuvântul.

Vă rog să vă înscrieţi în trei minute.

Domnul deputat Şlincu Dan, după care se pregăteşte, de la Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Tuţă George-Cristian.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, în sala de plen, am ţinut, alături de colegii mei din Partidul Social Democrat, o pancartă pe care scria "Voiculescu, demisia!". Am fost întrebat de ce cerem demisia unui ministru din Guvernul Cîţu la doar cinci săptămâni de la învestire.

Cei care îl susţin pe domnul Vlad Voiculescu afirmă că e prea devreme pentru a se cere demisia acestuia, pentru că nimeni nu putea face nimic deosebit în doar cinci săptămâni.

Este un raţionament fals! Pe acest tip de argumentare ar însemna că orice greşeli ar face un ministru în cinci săptămâni de la numire, oricâte catastrofe s-ar întâmpla în acest interval în domeniul pe care îl păstoreşte acel ministru şi oricât de mari şi de multe ar fi eşecurile acelui ministru, nimeni nu ar avea dreptul să-l demită sau să-i ceară demisia.

Vlad Voiculescu putea face până la sfârşitul lunii ianuarie multe lucruri importante şi necesare. Chiar dânsul a recunoscut, într-o conferinţă de presă de după tragedia de la Institutul "Matei Balş", că poate face într-o săptămână un set de proceduri speciale pentru personalul medical din secţiile COVID, secţii în care există o concentraţie mare de oxigen, un factor favorizant pentru izbucnirea incendiilor. Deci, dacă poate face aceste proceduri în doar o săptămână după tragedie, de ce nu le-a făcut în cele cinci săptămâni dinaintea tragediei, pentru a o preveni?

În scurtul mandat al domnului Voiculescu a mai avut loc un incendiu într-o secţie COVID. Este vorba de incendiul din data de 2 ianuarie 2021 de la pavilionul suport COVID de la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia, judeţul Timiş. Era deja un alt semnal de alarmă care venea după incendiul de la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ. Iar la acel moment ministrul Vlad Voiculescu încă nu citise rapoartele şi memoriile, primite de predecesorul său, pentru prevenirea incendiilor în spitale. Nici măcar nu le citise, după cum chiar dumnealui a recunoscut. Dar cu siguranţă le-ar fi putut citi în cele cinci săptămâni de mandat şi poate ar fi luat şi măsuri în consecinţă.

Tot în acest început de mandat, domnul ministru Voiculescu ar fi putut aviza ordonanţa de urgenţă lăsată pe masă de predecesorul său, un act normativ care ar fi permis utilizarea fondurilor europene pentru remedierea vulnerabilităţilor la incendiile din spitale. Nici acest lucru nu a fost făcut, deşi se putea realiza în cele 5 săptămâni, căci vorbim de o ordonanţă de urgenţă.

Mai putea domnul ministru ca, în cele cinci săptămâni de mandat, să pregătească testarea pe scară largă pentru redeschiderea şcolilor, aşa cum s-a făcut peste tot în Europa.

De exemplu, la vecinii noştri din Ungaria, în luna ianuarie, a avut loc o testare în masă a profesorilor şi a tuturor angajaţilor din instituţiile de învăţământ pentru redeschiderea şcolilor în condiţii de siguranţă. Mă gândesc că, dacă s-a putut în Ungaria, s-ar fi putut şi în România.

Tot în cele cinci săptămâni, domnul ministru Vlad Voiculescu ar fi putut să se implice mai mult în campania de vaccinare, în loc să se contreze în declaraţii publice cu coordonatorul acestei acţiuni. Vorbim de cea mai amplă acţiune de sănătate publică din ultimul secol, care nu poate avea loc fără implicarea ministrului sănătăţii.

Iată câteva motive foarte puternice pentru demiterea de urgenţă a ministrului Vlad Voiculescu.

Iar, dacă tot nu este de ajuns, vă reamintesc că în mandatul Domniei Sale au luat foc patru spitale...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

... şi au murit 29 de pacienţi care se aflau în grija unui sistem de sănătate pe care îl păstoreşte.

Deci vă întreb, câţi miniştri ai sănătăţii din România sau de oriunde din lumea democratică ar mai fi rămas în funcţie după atâtea nenorociri petrecute în mandatul lor?!

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tuţă George.

Se pregăteşte domnul deputat Zisopol, după care doamna deputat Dinu.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

După cum bine ştiţi, pentru unii dintre tinerii membri ai comunităţii noastre, ziua de luni a însemnat revenirea în băncile şcolii. Un prilej de răsuflare uşurată pentru părinţi, dat fiind contextul actual, dar şi de îngrijorări în ceea ce priveşte reintegrarea, siguranţa şi vaccinarea.

Şcoala online a zdruncinat modul în care am perceput până acum actul educaţional, în condiţii de normalitate, dar a fost şi un bun prilej de reflecţie asupra lucrurilor pe care le putem face diferit pentru ca această instituţie să îşi îndeplinească scopul social. Vom vedea pe parcurs cum se vor adapta copiii, profesorii şi managementul educaţiei la această nouă realitate. Este însă clar că e nevoie de schimbări pentru a obţine altfel de rezultate. Atâta timp cât vom avea aceleaşi inputuri, nu ne putem aştepta la rezultate diferite, iar inovarea trebuie să înceapă cu adevărat cât mai repede, în şcoală, ca nucleu al dezvoltării primare, şi, mai departe, în ansamblul societăţii.

Am ales să mă refer la educaţie în raport cu modernizarea, deoarece şcoala defineşte şi dictează societatea de mâine. Peste zece ani, puştii de clasa a treia vor fi la vârsta marilor alegeri şi este responsabilitatea noastră să facem în aşa fel încât aceste alegeri să presupună, în cât mai puţine cazuri, emigrarea către zări mai ofertante, de pildă. Trebuie să proiectăm cât mai corect şi mai rapid atributele societăţii în care ei se vor forma. Cât de transparentă şi egală ca şanse trebuie să fie aceasta, încât să includă şi actualele ghiozdane ponosite, şi trolerele de opt kilograme, şi toaletele din spatele curţilor, şi programele depăşite. Dar, în primul rând, proiecţia noastră ar trebui să se refere la construcţia unei societăţi corecte şi pragmatice, aici, în România.

Simpla distribuire de tablete gratuite este o soluţie de moment, iar discuţia despre digitalizare şi atât trebuie depăşită şi să includă un concept mult mai cuprinzător - inovarea sistemică. Trebuie să reflectăm împreună la cum promovăm ştiinţa, la cum facem lucrurile altfel - mai adaptat, mai orientat către nevoile şi realităţile viitorilor zece ani.

Sper din tot sufletul că vremea găleţilor, a brelocurilor şi a brichetelor colorate a trecut. România nu poate progresa aşa. Niciun stat european nu poate progresa aşa. Ţara noastră are nevoie de un plan coerent şi de o agendă unică de care să ţină cu dinţii, de un plan simplu scris în cuvinte puţine, dar clare şi asumate, care să indice ferm un drum. Iar România educată este un astfel de plan, şi această Românie va avea nevoie de sprijinul dumneavoastră.

Mă feresc să evoc concepte precum plan de uniune naţională sau interes naţional, deoarece au fost prea mult terfelite de personaje politice care nu aveau nimic comun cu ele. Voi vorbi despre implicarea largă într-un proiect de inovare sistemică care vă include şi depinde de dumneavoastră.

Vă veţi întreba probabil de unde începe inovarea în societatea noastră aridă. Răspunsul este: "De oriunde aveţi putere şi resurse pentru a începe".

În România de astăzi sunt semne că apar zone favorabile de dezvoltare care nu mai seamănă deloc cu cele pe care s-au întemeiat planurile de dezvoltare din anii ʼ90. Timpul se scurge mai repede, informaţia circulă mai repede, banii se mişcă mai facil, cooperările sunt mai flexibile, iar oportunităţile mai ample.

Doamnelor şi domnilor,

Administraţia trebuie să producă un lucru simplu: condiţii corecte şi incluzive pentru organizarea treburilor comunităţii, în jurul adevăraţilor poli de dezvoltare, în jurul noii dinamici de evoluţie economică, socială şi culturală. Alături de dumneavoastră, vă spun sincer, se află o reţea extinsă şi în continuă creştere de structuri civice, asociative, profesionale, care pot şi vor să se exprime în completarea statului, care îşi propun să participe la dialogul larg despre modernizarea României.

Stimaţi colegi,

Ultimul an ne-a arătat că priorităţile şi textura realităţii sociale se modifică radical, fie că vrem, fie că ne opunem. Este momentul oportun să căutăm cu înţelepciune în fibra societăţii româneşti direcţiile de viitor care să o facă mai solidă, mai conectată la idei şi mai rezilientă la provocări.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Zisopol.

Se pregăteşte doamna deputat Dinu, după care domnul deputat Fălcoi.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În anul 2018, Parlamentul Republicii Elene a votat ca ziua de 9 februarie, ziua comemorării poetului naţional Solomos, să devină Ziua Mondială a Limbii Elene.

În acelaşi an, în calitate de deputat şi preşedinte al Uniunii Elene din România, am iniţiat Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Elene, propunere care avea să se materializeze în Legea nr. 204/2018.

Din 2019 şi până în prezent, în localităţile în care trăiesc membri ai Uniunii Elene din România sau filoeleni s-au organizat anual manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

În acest context s-a înscris şi evenimentul online dedicat celei de-a treia ediţii a Zilei Mondiale a Limbii Elene, organizat în data de 8 februarie a.c. de Uniunea Elenă din România, împreună cu distinse personalităţi ale vieţii politice, sociale şi culturale din cele patru colţuri ale lumii. Astfel, într-o sărbătoare maraton, care a durat peste 5 ore, au adus un omagiu nemuritoarei limbi elene ambasadori, înalţi funcţionari ai administraţiei statului român şi grec, academicieni, deputaţi, profesori universitari din România şi Grecia, politicieni, primari, personalităţi din mediul de afaceri elen, reprezentanţi ai posturilor de radio şi televiziune din Grecia şi Austria, scriitori, poeţi, cadre didactice din întreaga Europă, olimpici, preşedinţi ai Asociaţiilor românilor din Republica Elenă, ai Asociaţilor de promovare a limbii elene din Grecia, membrii comunităţilor din cadrul Uniunii Elene din România şi numeroşi invitaţi. Evenimentul a fost mediatizat de Agerpres şi Televiziunea Română.

La finele manifestării am avut onoarea să dau citire mesajului ministrului adjunct de externe al Greciei, domnul Konstantinos Vlasis, adresat grecilor şi filoelenilor de pretutindeni cu prilejul sărbătoririi zilei mondiale a acestei limbi, mesaj pe care vi-l împărtăşesc şi dumneavoastră astăzi.

"Ziua sărbătoririi limbii elene nu este doar o reamintire a continuităţii neîntrerupte a limbii noastre în timp, ci şi o recunoaştere a contribuţiei sale atemporale în devenirea lumii. Exact în această recunoaştere constă esenţa stabilirii sărbătoririi anuale a acesteia.

Limba greacă are o vechime de peste cinci mii de ani, de la greaca timpurie, aproximativ din anul 3000 î.Hr., şi până astăzi. În ciuda numeroaselor ajustări de-a lungul secolelor, este firul care leagă momentele punctuale a mii de ani într-o linie istorică cronologică unitară. Istoricitatea sa călătoreşte atât de adânc în timp, încât i se atribuie, indiscutabil, sceptrele limbajului care a codificat, primul, referinţe lexicale superioare atât pentru sensuri abstracte, cât şi tehnice, care a stabilit valori universale şi care a întemeiat şi modelat conceptualismul culturii occidentale. Potrivit doamnei academician şi elenistei franceze Jacqueline de Romilly - «dacă Grecia ne-ar cere să eliminăm din limba noastră cuvintele greceşti pe care ni le-a împrumutat, civilizaţia occidentală s-ar prăbuşi». Această moştenire reprezintă un adevăr incontestabil, de o valoare fundamentală pentru Grecia.

Limba greacă este un sentiment, legată indisolubil de identitatea naţională greacă, de inima şi gândirea grecilor, care în cuvintele ei au descoperit magia exprimării bogatei lor lumi sufleteşti. În cuvintele ei, grecii au găsit calea de a se consolida în timp şi de a crea. Limba greacă este o limbă poetică. Este logic ca Grecia să se mândrească de-a lungul timpului cu cele două premii Nobel pe care i le-au acordat Giorgos Seferis şi Odysseas Elytis, modelând cuvintele într-un mod unic. Este limba lui Dionysios Solomos, cel care ne-a dăruit imnul «Către Libertate», imnul naţional. Onorând în fiecare an, pe 9 februarie, memoria poetului nostru naţional, ne amintim cuvintele sale: «Oare am altceva în minte, în afară de libertate şi limbă?».

Cunoaşterea excelentă a limbii italiene şi lunga sa şedere în Italia nu au fost o piedică în istorisirea parcursului său estetic, lingvistic şi al trăirii în limba greacă, o istorisire care şi-a pus amprenta asupra naşterii Greciei contemporane. Milioanele de greci şi filoeleni din fiecare colţ al pământului, astăzi, sunt un exemplu viu al farmecului ei inegalabil.

Cu toate acestea, caracteristica ce face limba noastră unică este faptul că reprezintă o atitudine a vieţii. Grecii, în încercarea lor de a interpreta lumea, au creat cuvinte care au capacitatea de a da sens existenţei, de a duce la constatarea realului, a existentului, dar şi a transcendentului, cuvinte care transmit cu acurateţe concepte de sine stătătoare, idei şi valori, precum democraţie, filosofie, dialog, filantropie etc. Această caracteristică străbate limba greacă pe întreg parcursul istoriei sale.

Prin limba greacă, limba evangheliilor şi a textelor patriarhale ale Bisericii, mesajul universal al adevărului, credinţei, iubirii şi păcii a fost propovăduit până în prezent şi este perpetuu.

Din perioada când a vorbit Homer şi până astăzi, vorbim, respirăm şi cântăm aceeaşi limbă, scrie Giorgos Seferis, oferind o descriere simplă şi vie a atemporalităţii, a bogăţiei simţirii şi a atitudinii faţă de viaţă şi esenţă, aşa cum se reflectă în limba greacă. Predarea ei este o datorie a noastră, a tuturor, pentru conservarea şi răspândirea culturii elene".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În încheiere, cu prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale a Limbii Elene îmi revine deosebita plăcere ca, în numele Uniunii Elene din România, să urez un călduros la mulţi ani tuturor vorbitorilor de limba elenă, oriunde s-ar afla.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Urăm şi noi la mulţi ani tuturor.

Doamna deputat Dinu Elena.

Urmează domnul deputat Fălcoi Nicu, după care domnul deputat Focşa Dumitru, după care domnul deputat Gheorghe Daniel şi domnul deputat Burduja Sebastian.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Bursele elevilor nu sunt un moft, ci un drept. Autorităţile trebuie să găsească soluţii urgent pentru acordarea acestui drept".

Stimaţi colegi,

Niciodată, în ultimii 30 de ani, educaţia nu a fost atât de văduvită, aşa cum este în prezent. Sunt probleme mari din toate punctele de vedere, începând cu investiţiile în şcoli şi terminând cu procesul de predare-învăţare.

De departe, cel mai grav însă este că modul defectuos în care a fost gestionată criza sanitară îşi va pune amprenta asupra educaţiei copiilor şi tinerilor, iar cei mai afectaţi sunt, fără îndoială, elevii din anii terminali.

S-au închis şcolile, deşi alte state europene le-au lăsat deschise. S-au redeschis unităţile de învăţământ, doar ca să se închidă din nou, după câteva săptămâni. Şi, probabil, acest scenariu se va repeta şi în perioada următoare. La orele online nu au avut acces sute de mii de elevi din întreaga ţară. Nici acum nu se ştie exact cum vor fi recuperate toate cursurile pierdute de aceştia. Apoi, nu toţi copiii au primit tabletele mult promise sau, dacă le-au primit, nu le-a asigurat nimeni accesul la Internet. Un haos generalizat ca acum nu s-a mai înregistrat niciodată în ţara noastră.

Veştile proaste însă nu se opresc aici, din nefericire. Motivând că nu au suficiente surse financiare, unele autorităţi locale nu dau nici bursele şcolare pe care, conform legii, le pot acorda din bugetele locale. Este şi cazul judeţului Giurgiu, unde circa 5.000 de elevi ar trebui să fie beneficiarii burselor şcolare care sunt, după cum ştim, de patru feluri: burse de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social.

La Giurgiu, reprezentanţii Consiliului judeţean al elevilor au trimis memorii către consiliul judeţean şi Primăria Giurgiu, ambele conduse de reprezentanţi ai PNL. Elevii au primit doar promisiuni pentru cu totul şi cu totul alte probleme, însă pentru burse li s-a spus că nu sunt bani.

La Consiliul municipal Giurgiu deocamdată a fost introdus doar proiectul privind regulamentul de acordare a burselor, nu şi vreun proiect care să prevadă sumele ce vor fi, dacă vor fi alocate. Iar la consiliul judeţean răspunsul a fost clar: "nu se pune problema de alocare a fondurilor pentru bursele şcolare, deşi s-au găsit sursele necesare pentru înfiinţarea unei societăţi cu vreo 50 de angajaţi în subordinea instituţiei".

Colegii mei social-democraţi din consiliul judeţean au întocmit şi vor depune un proiect de hotărâre privind alocarea burselor şcolare, pe care sper că îl vor vota şi consilierii PNL, deoarece copiii noştri trebuie să fie înaintea oricăror dispute politice.

Alocaţiile nu sunt majorate, salariile îngheaţă, familiile nu mai primesc, iată, niciun sprijin pentru o viaţă decentă. Este din ce în ce mai greu pentru o familie să îşi asigure toate cele necesare, inclusiv să suporte costurile pentru copiii aflaţi la şcoală.

Îmi doresc sincer ca autorităţile locale, judeţene, împreună cu cele centrale să găsească rapid o modalitate de a rezolva această problemă. Dacă bugetele locale nu suportă o asemenea cheltuială, ...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

... Guvernul trebuie să ia în considerare sprijinirea primăriilor şi a consiliilor judeţene, în acest sens.

Este de neacceptat ceea ce se întâmplă, pentru că bursa şcolară nu este un moft, ci un drept al elevului! Copiii noştri trebuie să fie stimulaţi să înveţe, pentru că de acest lucru depinde viitorul ţării!

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Fălcoi.

Menţionez că avem 20 de colegi care au depus şi în scris, deja.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi se numeşte "Urgenţă de gradul zero - stoparea risipei de bani publici".

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem la început de mandat şi, tocmai, pentru că avem în faţa noastră patru ani de muncă intensă, cred că e bine să ne stabilim foarte clar priorităţile. Iar unul dintre lucrurile cele mai importante pe care cred că le avem de făcut e să stopăm cât mai grabnic cu putinţă şi cât mai eficient risipirea banilor publici.

Ştim bine cu toţii că unul dintre marile rele care au vlăguit bugetele publice în ultimii 30 de ani au fost căpuşele conectate cu mii de fire invizibile la banii publici, căpuşe cărora le-a fost facilitat accesul la aceste surse de bani cu sprijin de la partid, în baza unor încrengături de interese care au construit reţele complexe, în care politicieni, rude de politicieni, sinecurişti de profesie, sindicalişti şi tot soiul de marionete şi-au dat mâna ca să dreneze prin diverse buzunare bani din banii ţării.

Exemple concrete avem cu nemiluita, şi nu de ieri, de alaltăieri. Aproape în fiecare zi aflăm despre salariile fabuloase ale unor funcţionari ajunşi ca prin miracol pe poziţii de conducere, despre firme ale unor sindicalişti foarte vocali care au derulat ani la rând contracte grase cu instituţii de stat, despre licitaţii trucate, ca să câştige fix cine a trebuit, despre marionete neştiutoare angajate prin tot felul de instituţii sau despre "norocoşi" debordând de merite, "binecuvântaţi" cu poziţii bănoase în câte 4-5 consilii de administraţie.

Puse cap la cap, aceste cazuri ne arată dimensiunea uriaşă a furtului din banii publici, bani cu care, dacă nu s-ar fi scurs aşa în tot felul de buzunare, am fi putut construi, fără îndoială, măcar o parte din şcolile, grădiniţele, spitalele şi autostrăzile de care avem atâta nevoie. Simpla constatare a acestei realităţi a devenit deja un fapt banal.

Ca să schimbăm toate lucrurile acestea e nevoie de curaj şi asumare.

Sigur că toate reţelele astea de interese construite în timp şi întreg acest sistem eficient de drenare a banilor publici vor opune rezistenţă la schimbare. Sigur că mulţi dintre cei ale căror interese - directe sau indirecte, declarate sau nedeclarate - vor fi afectate, vor urla ca din gură de şarpe, vor calomnia şi vor căuta să arunce cu noroi. Sigur că există riscul să deranjăm şi astfel să ne erodăm. Dar singura - şi vreau să fie foarte clar! -, singura cale de urmat, prin care putem pune capăt acestui jaf, este tăierea răului de la rădăcină.

Când am intrat în politică, noi, cei din echipa Alianţei USR PLUS, ne-am asumat un set de obiective. Am spus atunci că vrem să facem o altfel de politică, o politică bazată pe competenţă, profesionalism şi onestitate, nu pe interese proprii şi solidarităţi de clan. Am spus că vrem să punem capăt furturilor din bani publici şi hoţiei şi că vrem să recuperăm rămânerile în urmă. Şi exact asta vrem să facem acum, când suntem parte a coaliţiei de guvernare. De asta, mesajul pe care vreau să îl transmit este simplu, clar şi cât se poate de tranşant: colegii noştri din Executiv au întreg sprijinul şi susţinerea noastră în acest proces de eliminare a răului de la rădăcină, care presupune inclusiv destructurarea mecanismelor şi reţelelor prin care, ani de-a rândul, s-au furat şi s-au deturnat bani publici, indiferent de cât de atacaţi vor fi şi vom fi pentru asta şi indiferent de cât de virulent vom fi contestaţi de către unii ale căror interese sunt afectate.

Aici, în Parlament, am anunţat, încă din prima zi de lucru, că vom trece la eliminarea pensiilor speciale şi că primul pas va fi chiar eliminarea pensiilor noastre, ale parlamentarilor. Pentru a arăta că da, se poate, că suntem hotărâţi să facem asta şi că politica se poate face şi altfel, cu măsuri concrete, nu doar cu declaraţii de intenţie şi exerciţii de retorică. Şi tocmai de aceea, în spiritul politicii pe care vrem să o facem altfel, mesajul meu de azi este un îndemn la acţiune şi curaj, la măsuri chirurgicale, acolo unde ele se impun. Politica făcută cu jumătăţi de măsură...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Nicu Fălcoi:

... şi-a dezvăluit limitele.

Asta este cauza reală pentru care nu avem spitale noi, şcoli, grădiniţe ori autostrăzi. Acum e vremea măsurilor chirurgicale care să pună capăt risipirii banilor publici.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicu Fălcoi, Circumscripţia electorală nr. 37, Grupul parlamentar USR PLUS.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Focşa Dumitru, după care domnul deputat Gheorghe Andrei şi domnul deputat Burduja Sebastian.

Vă rog să vă încadraţi în trei minute. Suntem mulţi colegi înscrişi şi mi-aş dori să vorbim cât mai mulţi.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Guvernul Cîţu - Guvernul trădării de ţară".

Stimaţi colegi,

Dacă în urmă cu patru ani PSD era dispus să dea foc la ţară pentru a-şi salva liderul, astăzi, Coaliţia de guvernare este gata să vândă România, pentru a fi pe placul marilor puteri europene. Pentru a câştiga bunăvoinţa externă în derularea actului de guvernare, coaliţia de guvernare are mare nevoie ca Europa să întoarcă capul şi să-şi promoveze "performanţele".

Mă refer la Proiectul de Lege prin care se abrogă Legea nr. 173 din 13 august 2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. În şedinţa de Guvern care s-a desfăşurat în data de 3 februarie a.c., prezentat de domnul prim-ministru ca o mare realizare, este în realitate cel mai abject act de trădare naţională din ultimii 31 de ani.

Cum să vinzi, fie şi un pachet minoritar, acţiuni pe care statul le deţine astăzi în Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile sau Aeroportul Mihail Kogălniceanu? Mă refer strict la trei dintre obiectivele de importanţă geostrategică aflate pe raza judeţului pe care îl reprezint. De ce, când ele sunt totuşi pe profit? Rolul unui guvern este să caute soluţii de rentabilizare.

Ce te mână, domnule prim-ministru, ca să cităm din marele poet Mihai Eminescu, în această luptă împotriva propriei ţări? Să fie oare securizarea scaunului de prim-ministru pentru actuala formulă guvernamentală, pentru următorii 4 ani, poate chiar 8 ani?

Nu ştim! Tot ce ştim este că vânzarea României este inacceptabilă, indiferent de miza politică, fie că este aderarea la Spaţiul Schengen, după cum se vehiculează, fie că este liniştea guvernării pe termen lung!

Un stat puternic este un stat suveran, stăpân pe propriile resurse, ceea ce România va înceta să mai fie, dacă această lege va trece prin Parlamentul României.

Domnule prim-ministru, Florin Cîţu,

Dacă sunteţi atât de mândru de acest proiect legislativ, despre care spuneţi că reprezintă "un mesaj clar pentru investitori, atât din România, cât şi din exterior" - în fapt, numai pentru cei din exterior, ştim bine - atunci de ce nu l-aţi introdus pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de săptămâna trecută?

Am căutat cu mare atenţie pe site-ul Guvernului României, la secţiunea destinată Agendei şedinţei din data de 3 februarie şi nu am găsit proiectul pe ordinea de zi anterioară şedinţei. Nici în comunicatul de presă de după aceasta nu există.

De Guvernul Grindeanu s-a lipit eticheta "Noaptea, ca hoţii", după povestea cu Ordonanţa 13. Ce etichetă credeţi că vi s-ar potrivi? Mă gândesc că singura instituţie abilitată să vă pună o etichetă va fi DIICOT.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Stimaţi colegi parlamentari,

Se poate observa cum Guvernul Cîţu vrea să-şi legifereze actul de trădare naţională, folosindu-se de Parlament.

Eu îl asigur atât pe primul-ministru, cât şi pe întreaga coaliţie de guvernare, că niciun parlamentar AUR nu va vota - şi vă îndemn şi pe cei care sunteţi patrioţi să nu votaţi acest proiect de lege.

Plecând de la trista realitate în care ne aflăm ca naţiune, îi îndemn pe toţi colegii parlamentari, indiferent de apartenenţa politică, să nu voteze acest proiect, pentru că suveranitatea României este mai importantă decât orice!

Închei cu următoarea întrebare:

Domnule prim-ministru, dacă în februarie 2017 au ieşit în stradă peste o jumătate de milion de români, ca să apere justiţia, oare câţi credeţi că vor ieşi de data aceasta ca să-şi apere ţara?

Nu ştiţi! Atunci, ne vedem în stradă şi ne numărăm de-acolo!

Constanţa va începe protestele chiar de săptămâna aceasta.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Fac încă o dată apel la dumneavoastră, să ne încadrăm în 3 minute.

Gheorghe Andrei.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Educaţie ori ideologie?".

M-am gândit la un lucru esenţial - ceea ce înseamnă învăţământul şi care sunt bazele fundamentale ale educaţiei în România şi nu doar în România, în întreaga lume.

Şi spun acest lucru nu doar din perspectiva faptului că în această perioadă copiii reîncep şcolile, ci şi din perspectiva faptului că la noi, la Senat, se află în dezbatere o lege care, iată, în timp de pandemie a stârnit multe controverse, deşi în mod normal ar fi fost ceva absolut firesc, o lege care priveşte un cadru legislativ conex educaţiei, creşterii şi adopţiei copilului şi unde există un paragraf cu privire la aşa-numita educaţie sexuală.

În realitate, avem acolo un paragraf esenţial pentru ceea ce înseamnă o educaţie sănătoasă în România. Şi vorbim despre educaţia sanitară cu acordul părinţilor.

Mi se pare complet absurd ca în România să credem că din procesul educaţional părinţii pot fi excluşi, dar şi să credem că educaţia sanitară, cu adevărat necesară, poate fi înlocuită cu aşa-numita educaţie sexuală, care, în realitate, este o îndoctrinare în direcţia aşa-numitei ideologii de gen şi o promovare a intereselor agendei LGBT.

Aceasta este educaţia sexuală în realitate şi acestea sunt mizele la care trebuie să ne gândim cu toţii şi pe care sper că senatorii României le vor lua în calcul şi nu le vor ignora.

Nu întâmplător, valorile creştine, valorile etice pe care se fundamentează însăşi omenirea de astăzi, şi tot sistemul de justiţie la care ne raportăm cu toţii, şi tot ceea ce înseamnă acest corpus legislativ al statului de drept, se întemeiază pe valorile moralei creştine şi nu putem lipsi elementul de morală creştină din educaţie.

De aceea, nu înţeleg de ce alţii, tot din zona aceasta, ideologică, aşa numită neo-marxistă, să-i spunem direct, încearcă să elimine Religia din şcoală. Este un element pe care noi nu-l putem ignora. Şi cred că, în primul rând, atunci când vine vorba despre educaţia copiilor, trebuie să nu uităm respectarea Constituţiei!

Şi sper că senatorii vor înţelege importanţa respectării Constituţiei în acest context delicat.

Mai ales când vedem astăzi că însăşi valorile creştine fundamentale sunt insultate prin tot felul de manifestări pseudo-artistice precum cele care au loc în această perioadă într-un mall din Bucureşti.

Până la urmă, trebuie să înţelegem care sunt valorile noastre şi să înţelegem care sunt fundamentele civilizaţiei noastre româneşti şi nu doar româneşti, ci şi europene, în ansamblu!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

La fix. La fix!

Domnul deputat Burduja. Apoi se pregătesc domnul deputat Volosatîi Boris şi doamna deputat Şerban Gianina.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Apel pentru salvarea unei generaţii pierdute, copiii rămaşi singuri acasă" .

Ştim că din România au plecat peste 4 milioane de români, iar recordul absolut a fost atins în anul 2018, când au plecat 240.000 de români din ţară.

Nu-i o coincidenţă. Dacă nu avem memoria scurtă, ne amintim că în 2018 un guvern de tristă amintire a aruncat ţara în aer, a aruncat economia în aer, a aruncat justiţia în aer şi a compromis şi imaginea României pe plan internaţional. La ce să mai stea românii în ţară în acele condiţii?

În tot acest context, însă, vorbim prea puţin despre copiii rămaşi singuri acasă, deci copiii care au cel puţin un părinte plecat la muncă sau alungat la muncă, dacă vreţi, în străinătate.

Prima mare problemă este că nu ştim câţi sunt. Datele diferă.

DGASPC-urile, dacă le întrebăm, ne spun că au 95.000, că avem 95.000 de copii în această situaţie; Inspectoratele Şcolare Judeţene ne spun că sunt 160.000, iar ONG-urile ne spun că sunt până la 350.000 de copii în această situaţie.

Acestea sunt datele unui grup de lucru organizat pe tema aceasta la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, un grup de lucru foarte bun, sub coordonarea doamnei Sandra Pralong.

Deci, prima provocare este să aflăm câţi copii sunt în această situaţie, cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate?

O să vă întrebaţi, ce probleme au aceşti copii? Şi aici există studii care arată că au o rată de abandon şcolar mai mare, dezvoltare psiho-socială deficitară, infracţionalitate mai mare, mai ales în cazul adolescenţilor şi, sigur, acces deficitar la servicii de bază - sănătate, educaţie, cultură.

Prin această declaraţie politică nu vreau să fac un atac politic, după cum se obişnuieşte, ci un apel la dialog politic, pentru a găsi împreună soluţiile pentru aceşti copii, care sunt într-adevăr o generaţie pierdută sau riscă să devină o generaţie pierdută a României.

Sunt suficiente modele, inclusiv în Statele Unite, modele de mentorat pentru copiii vulnerabili. Putem să preluăm de acolo bunele practici; de asemenea, şi de la nivel european.

Cadrul legal, în momentul acesta, Legea nr. 272/2004, are o secţiune care se referă strict la copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, dar nu există un pachet coerent de măsuri pentru protejarea şi sprijinirea acestor copii.

Parafrazându-l pe Regele Mihai I, care, de la această tribună, dacă nu mă înşel, a spus că România e o ţară luată cu împrumut de la copiii copiilor noştri, haideţi să facem România o ţară în care copiii şi copiii copiilor noştri să vrea să rămână!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Volosatîi?

Se pregăteşte doamna deputat Şerban, după care, domnul deputat Todosiu.

Domnul Boris Volosatîi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt Boris Volosatîi din Chişinău, născut "la Nistru, la mărgioară", în fostul judeţ Cetatea Albă, ales din partea Alianţei pentru Unirea Românilor, în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii cu domiciliul în afara ţării. De formaţie sunt profesor de istorie şi am lucrat timp de mai bine de trei decenii în calitate de director al Liceului teoretic român-francez "Gheorghe Asachi", cea mai mare instituţie de învăţământ din tot spaţiul dintre Prut şi Nistru.

Am format generaţii de elevi români în Basarabia în spiritul valorilor naţionale, cultivând dragostea de istoria românilor şi geografia României, patria noastră întreagă. Atunci când comuniştii de la Chişinău au încercat eliminarea Istoriei Românilor din şcoală, înlocuind-o cu aşa-numita Istorie integrată, am protestat şi, din fericire, am reuşit. Datorită materiei Istoria Românilor din şcoala basarabeană, astăzi, la răsărit de Prut, se mai vorbeşte româneşte, iar noua generaţie de români cere cu toată tăria redobândirea cetăţeniei, întru consolidarea naţiunii noastre.

Venit acum la Bucureşti, am constatat cu multă strângere de inimă că Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România a urmat recent, cu un suspect elan neo-marxist, exemplul comuniştilor de la Chişinău şi a decis să fie eliminate din şcoala naţională materiile Istoria Românilor şi Geografia României, ca materii distincte.

Eliminarea Istoriei Românilor din şcoala naţională din România va fi folosită ca argument pentru eliminarea acesteia din şcoala din Basarabia. Altfel spus, gestul neo-marxist al Ministerului Educaţiei de la Bucureşti este unul geopolitic şi geocultural, ţintind deznaţionalizarea românilor basarabeni şi înstrăinarea lor de Patria- mamă, România.

Pe plan geopolitic intern, decizia Ministerului Educaţiei este una de dublu standard şi vizează deznaţionalizarea etniei române majoritare, în contrast cu consolidarea conştiinţei naţionale a tuturor minorităţilor etnice, care nu sunt private de minister de dreptul de a-şi studia propria istorie naţională. Nimic mai antieuropean decât aşa ceva!

Solicit Ministerului Educaţiei să-şi revizuiască decizia şi să readucă în planul-cadru şcolar cele două materii formatoare de conştiinţă naţională, care cultivă simţul timpului şi al spaţiului într-o lume tot mai relativizantă.

Fac apel la cadrele didactice din România să se opună pe toate căile legale şi să protesteze împotriva deciziei geopolitice a ministerului, până la anularea ei.

Fac, de asemenea, apel la toţi părinţii din România să denunţe alături de noi dublul standard practicat de minister şi decizia sa antinaţională. Amintesc că, potrivit actelor internaţionale ratificate de Parlamentul nostru, dreptul de a decide asupra modului de instruire a copiilor aparţine părinţilor, nu statului.

Copiii românilor sunt ai românilor, nu ai birocraţilor din ministere care au alergie de la Istoria Românilor!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, domnule deputat, vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Salus in virtute decus! (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Doamna deputat Şerban.

Se pregăteşte domnul deputat Todosiu, după care, domnul deputat Varga.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Guvernul Cîţu subminează rolul femeii în societate".

Violenţa domestică este una dintre cele mai serioase probleme sociale cu care ne confruntăm în prezent, este o chestiune de sănătate publică, reprezentând totodată una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor femeii, cu efecte devastatoare în ţara noastră, din păcate, care rămâne larg nesancţionată.

În sfera relaţiilor de convieţuire şi de familie, violenţa domestică, mult amplificată în ultimul an, pe fondul măsurilor impuse de pandemia COVID-19, pune sub semnul întrebării dreptul fundamental al femeii - la viaţă, la integritate fizică şi psihică, la sănătate, la demnitate şi la libertate.

Apreciez că, prin ratificarea Convenţiei de la Istanbul şi armonizarea cadrului legal intern cu prevederile Convenţiei, România a transmis un important semnal pozitiv privind angajamentul ferm de a respecta şi de a promova o serie de măsuri prin care să se asigure o prevenţie şi o combatere adecvată a fenomenului violenţei. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut.

Anul acesta a explodat fenomenul violenţei asupra femeilor, nu doar în România, acesta fiind un fenomen global. Violenţa domestică a luat amploare în ţările în care a fost impusă carantina. Pandemia a agravat lucrurile, arată un studiu efectuat de ONU.

Sunt mii de victime care au obţinut ordine de protecţie, însă acestea au continuat să fie agresate, pentru că aceste ordine de protecţie nu au nicio valoare atât timp cât nu sunt însoţite de un mijloc de supraveghere, de monitorizare. Pentru siguranţa victimelor violenţei domestice, trebuie continuate eforturile, în special prin monitorizarea agresorilor cu ajutorul brăţărilor electronice, măsură implementată cu succes în 8 state membre ale UE.

În România nu a fost implementat niciun proiect pentru sprijinirea femeii agresate, deşi există un proiect de lege care aşteaptă de trei ani să fie votat de parlamentari şi care ar permite autorităţilor să folosească aceste brăţări electronice de supraveghere. După studii ale unor specialişti din penitenciare, costurile anuale de operare a unui sistem de supraveghere se situează undeva la 800 de euro, o cifră deloc mare în comparaţie cu beneficiile care pot fi aduse în protecţia reală a victimelor.

În acest context, este deosebit de important să aducem în atenţie importanţa angajamentului politic şi social, fiindcă este cu adevărat important ca întreaga comunitate să se implice activ şi să acţioneze responsabil pentru îmbunătăţirea statutului femeilor din România.

Nu în ultimul rând, doresc să subliniez un aspect deosebit de important, prioritar în politicile promovate de către UE, respectiv integrarea dimensiunii de gen în toate politicile şi programele dezvoltate la nivel naţional. Promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi reprezintă o valoare fundamentală a democraţiei.

În acest sens, faptul că în actualul Guvern există o singură femeie ministru...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

...reprezintă un element de regres al României, astfel că este deosebit de importantă realizarea de acţiuni şi strategii pentru consolidarea rolului femeii în societatea românească, începând de la cel mai înalt nivel.

Aşadar, solicit imperios votarea şi implementarea Legii cu privire la acest mijloc de protecţie, a brăţărilor electronice şi, totodată, îi solicit Guvernului să depună eforturi pentru a aloca sumele necesare acestora, dat fiind faptul că vom analiza şi dezbate bugetul.

Vă mulţumesc.

Sunt Şerban Gianina, deputat AUR, în Circumscripţia electorală nr. 25 Ilfov. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Todosiu.

Se pregăteşte domnul deputat Varga, după care, domnul deputat Rusu Daniel.

Domnul Beniamin Todosiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important pentru judeţul Alba - poluarea din municipiul Sebeş.

Municipiul Sebeş se confruntă de ani de zile cu o poluare accentuată, fapt care îngrijorează tot mai mult cetăţenii din zonă. Poluarea din Sebeş este o problemă care de prea mult timp este ignorată de autorităţile locale şi naţionale. Oamenii din Sebeş şi din zona limitrofă au dreptul să respire un aer curat şi să ştie cât de grav le poate afecta sănătatea nivelul actual de poluare.

Recent, dragi colegi parlamentari, poluarea a atins cote alarmante şi mulţi cetăţeni mi-au transmis mesaje de îngrijorare privind această problemă. Sebeşul este frecvent campion în topul naţional al celor mai poluate oraşe din România. La sfârşitul lunii ianuarie, în mai multe zile, site-ul calitateaer.ro a indicat gradul 5 de poluare pentru calitatea aerului din Sebeş, respectiv "foarte rău".

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât incidenţa cazurilor de cancer din judeţul Alba este în creştere, de la an la an. Astfel, statisticile oficiale ale autorităţilor sanitare indică o creştere alarmantă a cazurilor noi de cancer la nivelul judeţului Alba. Dacă în 2015 incidenţa era de 1,57 raportat la 1.000 de locuitori, în 2018, anul în care există ultimele date oficiale prezentate public, situaţia ajunsese la 2,60 de cazuri la 1.000 de persoane. Să nu uităm că, în studiile de specialitate, poluarea este un factor care influenţează direct creşterea incidenţei cazurilor de cancer.

Săptămâna trecută, i-am transmis o întrebare ministrului mediului, apelor şi pădurilor, privind situaţia de la Sebeş. Aştept cu interes răspunsul Domniei Sale şi soluţiile pentru reducerea poluării din Sebeş, dar şi din alte oraşe care se află în această situaţie.

În anul 2018 a fost organizat un referendum local la Sebeş, iar cetăţenii au fost consultaţi privind achiziţionarea din bugetul local a unui laborator mobil de măsurare a calităţii aerului. Referendumul a fost, din păcate, invalidat din lipsă de cvorum. Societatea civilă şi locuitorii Sebeşului au continuat să lupte pentru aer curat şi au protestat, în repetate rânduri, cerând măsuri pentru reducerea poluării.

Poluarea face victime, dragi colegi, în Sebeş, în judeţul Alba, în multe zone din România, unde este ignorat dreptul la sănătate al cetăţenilor. Ocrotirea sănătăţii este un drept fundamental garantat de Constituţia României şi de tratatele europene şi internaţionale. Pactul Verde European este un angajament serios pentru statele membre ale Uniunii Europene, care cuprinde inclusiv asigurarea unui aer curat pentru toţi cetăţenii europeni.

Astăzi, de la tribuna Parlamentului României, cer public, în numele locuitorilor din Sebeş, din Alba, dar şi din alte zone înecate în poluare, să sprijiniţi crearea unei strategii naţionale pentru reducerea poluării. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are obligaţia de a crea şi de a pune în aplicare o strategie pe termen lung de combatere a poluării, care să asigure respectarea dreptului la sănătate şi la un aer curat pentru toţi românii.

Vă mulţumesc.

Vă doresc multă sănătate!

Beniamin Todosiu, deputat de Alba.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Sănătate şi dumneavoastră!

Doamna deputat Barcari Rodica, după care, domnul deputat Rusu Daniel.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Educaţia este o prioritate naţională".

Ne aflăm astăzi în cea de-a treia zi după redeschiderea şcolilor. La 11 luni de la suspendarea cursurilor şcolare, iată că situaţia în acest domeniu a început să reintre în normal. Reluarea cursurilor a fost aşteptată cu nerăbdare de către toţi cei implicaţi - părinţi, cadre didactice, dar mai ales de către elevi, cărora le-a lipsit socializarea cu colegii şi profesorii.

A trecut un an teribil de greu pentru sistemul educaţional românesc, dar am constatat cu toţii că autorităţile, atât centrale, cât şi locale, au făcut faţă acestei perioade grele. Nemulţumiţi vor fi întotdeauna - unii, pe motiv că şcolile au fost închise mult prea mult, alţii, supăraţi că s-au deschis prea repede.

Important este că şcolile funcţionează după norme şi regulamente clare, adaptate situaţiei pandemice cu care ne confruntăm la nivel mondial. Ministerul Educaţiei a elaborat un pachet complex de măsuri, menite să asigure igiena sanitară în toate şcolile şi desfăşurarea cursurilor în cele mai bune condiţii, chiar dacă o parte dintre elevi şi cadre didactice - persoane cu vulnerabilităţi medicale sau care provin din familii în care există astfel de cazuri - vor participa în continuare în sistem online.

Da, e multă materie de recuperat, dar am convingerea că se va reuşi acest lucru şi examenele naţionale, evaluarea naţională şi examenul de bacalaureat, se vor desfăşura în condiţii optime, aşa cum s-au desfăşurat şi în anul şcolar trecut.

Şi în timp ce toată lumea se va strădui să recupereze materia şi să asigure toate condiţiile sanitare, noi, factorii decidenţi ai ţării, nu trebuie să uităm că sistemul de învăţământ se confruntă şi cu alte probleme.

Este nevoie urgentă de clarificarea normativă a decontării transportului elevilor, precum şi de acte normative care să reglementeze modul în care produsele furnizate elevilor prin "Programul pentru şcoli al României" pot fi redistribuite, în cazul unei alte suspendări a cursurilor, către spitale sau centre sociale.

De asemenea, este nevoie de continuarea dezbaterilor şi ulterior de aprobarea planurilor-cadru, pentru că reforma în învăţământul preuniversitar trebuie să continue cu programele şcolare pentru liceu şi stabilirea conţinuturilor aferente. Nu este un demers simplu, dar tocmai de aceea este nevoie de un consens la nivel naţional, pentru că educaţia a fost şi va rămâne o prioritate naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Rusu Daniel, după care, domnul deputat Apostol şi doamna deputat Gavrilă.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Sebeş, oraşul care respiră cancer".

Sincer, mi-aş dori din suflet ca această intervenţie să nu rămână doar o declaraţie politică.

Domnule preşedinte,

Dragi şi distinşi colegi,

Astăzi, aici, doresc să vă informez despre problemele de poluare majoră din zona Sebeş, judeţul Alba, de pe Platforma industrială, dar în special de la Kronospan, în virtutea dreptului constituţional de a trăi într-un mediu curat. Este o veritabilă bombă cu ceas, dragi colegi, pe care toate guvernele au ignorat-o!

Poluarea agresivă de la Kronospan se manifestă prin emisia de abur tehnologic şi gaze în atmosferă, prin mai multe coşuri, cu un debit de 1.500.000 m.c. pe oră. Odată cu aceste emisii în aer, este emis şi poluantul cancerigen PM10. Din cauza acestor emisii, zona Sebeş este acoperită în permanenţă cu o ceaţă murdară, care întunecă soarele in plină zi şi face ca viaţa celor peste 30.000 de locuitori să fie un chin.

De ani de zile ne-am lovit de ignoranţa şi nepăsarea autorităţilor.

De aceea, astăzi, de aici, mă adresez dumneavoastră, domnule preşedinte al României, Klaus-Werner Iohannis, pentru a lua măsuri urgente, conform prerogativelor ce vă revin.

Ca informare de primă instanţă, vă transmit următoarele aspecte pe care sper să le luaţi în calcul şi să acţionaţi în consecinţă.

Întrucât de-a lungul anilor nu am găsit înţelegerea şi sprijinul necesar la organismele de mediu din România, am fost nevoiţi să ne adresăm Comisei de mediu din cadrul Consiliului Europei, unde se află înregistrat acest caz, Kronospan.

Suntem convinşi, însă, că rezolvarea acestei grave probleme de poluare trebuie să vină de la Ministerul Mediului, sub controlul dumneavoastră direct. De aceea, vă solicităm imperativ implicarea personală în acest caz de poluare agresivă care ne afectează sănătatea şi ne scurtează firul vieţii.

Solicităm instalarea de echipamente, în vederea monitorizării emisiilor de formaldehidă, obligarea societăţii Kronospan de a construi propria staţie de neutralizare a apelor reziduale de pe întreaga platformă.

Vă rugăm, totodată, să interogaţi noul ministru al mediului - poate cu dumneavoastră vorbeşte - şi în privinţa poluării agresive cu 4 poluanţi cu efect cancerigen asupra omului.

Având în vedere situaţia critică prin care trec locuitorii judeţului Alba, se impun de urgenţă următoarele iniţiative legislative pe care vă rugăm să le giraţi şi să dispuneţi Guvernului dumneavoastră a se iniţia de urgenţă:

- Un proiect de lege privind interzicerea fabricării şi utilizării formaldehidei cancerigene pe întreg teritoriul României;

- Un proiect de lege privind combaterea poluării olfactive, prin monitorizarea si măsurarea substanţelor şi emisiilor nocive;

- Un proiect de lege privind interzicerea oricărei producţii cu impact major asupra mediului la mai puţin de 20 de kilometri de orice locuinţă omenească.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

... Modificări ale O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru al mediului,

Municipiul Sebeş şi alte 12 localităţi din imediata apropiere trăiesc pe "o bombă cu ceas". Nu lăsaţi să se întâmple o nouă nenorocire de tip Seveso pentru a lua măsuri şi pentru a găsi apoi vinovaţi! Acţionaţi acum! Altfel, copiii noştri ne vor blestema!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Alba, Rusu Daniel-Gheorghe. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Apostol Alin, după care, doamna deputat Gavrilă Anamaria.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o declaraţie politică pe tema creşelor din România şi doresc, cu această ocazie, să trag un semnal de alarmă cu privire la nevoia investiţiilor în sectorul educaţiei timpurii în ţara noastră.

Şi ca o paranteză - au fost peste 25 de declaraţii politice, astăzi, legate de educaţia din România şi nici măcar în una singură nu s-a vorbit despre educaţia timpurie.

Creşele sunt instituţii de educaţie timpurie, care oferă servicii pentru copiii antepreşcolari cu vârstele cuprinse între 0 şi 3 ani. Prin natura şi scopul lor, creşele nu sunt doar locuri de supraveghere a copiilor, ci şi locuri în care copiii învaţă prin joacă, învaţă socializând şi interacţionând cu alţi copii. La momentul actual, există prevederi, în Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, privind educaţia timpurie. Există, de asemenea, o lege privind organizarea şi funcţionarea creşelor şi mai multe documente adiacente - norme, metodologii - care explică cum trebuie să se organizeze şi să funcţioneze creşele.

Spre exemplu, la fel ca în grădiniţe, creşele trebuie să aibă educatori. Educatorii din creşe se numesc "educatori-puericultori", iar pentru formarea lor există programe specializate, în liceele pedagogice.

Pentru a deschide o creşă şi a plăti salariile personalului, sarcina revine consiliilor locale din fiecare localitate. Ele sunt cele care trebuie să finanţeze sau să aplice pentru finanţare pentru construirea de creşe, iar ulterior, ele sunt cele care asigură, prin bugetele Direcţiilor de Asistenţă Socială...

Cam acesta este, pe scurt, mecanismul de funcţionare pentru creşele din România. El întâmpină o serie de obstacole, pe care aş dori să le punctez pe scurt astăzi în declaraţia mea.

În primul rând, normativele după care se construiesc creşele în România au fost scrise în anul 1997. Sunt documente vechi, care, pe alocuri, au devenit perimate. Vă dau un exemplu concret - în normativul de construcţie a creşelor este prevăzută dotarea obligatorie a spaţiului de bucătărie cu "marmite sau/şi baterii de cazanele" pentru încălzirea supelor şi ceaiurilor. Aceste acte normative pentru construirea şi deschiderea de creşe din 1997 sunt documente vechi, care au nevoie să fie aduse la zi.

În al doilea rând, deşi Legea nr. 1/2011 prevede dreptul copiilor la educaţie timpurie, dar există şi dorinţa consiliilor locale de a finanţa sau de a obţine finanţare pentru deschiderea de creşe, este o lipsă totală de dialog. Deşi în 2019 Parlamentul a votat o serie de modificări foarte utile privind educaţia timpurie, în Legea educaţiei naţionale, între ce prevede legea şi ce se întâmplă concret în fiecare localitate este o distanţă lungă. Fiecare primărie, fiecare consiliu local are propriile sale priorităţi, propriile sale idei şi, în cele mai multe cazuri, pe listele de priorităţi nu se regăsesc creşele pentru copii.

Nu în ultimul rând, un mare obstacol pentru funcţionarea creşelor este lipsa lor. În oraşele mari, cu precădere în Bucureşti, există sute, mii de familii care aşteaptă să se elibereze un loc într-o creşă pentru copilul lor. Cererea depăşeşte cu mult oferta, sunt mult prea puţine creşe şi mult prea mulţi copii.

În absenţa unor soluţii...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... părinţii se văd nevoiţi să stea acasă între 1 şi 3 ani, adică de la terminarea concediului de creştere a copilului până la vârsta de grădiniţă, fie se văd nevoiţi să apeleze la reţeaua de bunici, mătuşi, rude sau, cei care îşi permit, la bone.

Şi revin la ideea cu care mi-am început declaraţia, care-mi va servi şi pe post de concluzie.

Trag un semnal de alarmă cu privire la nevoia urgentă şi presantă de a investi în educaţia timpurie. Avem nevoie să construim şi să deschidem creşe peste tot în ţară!

Vă mulţumesc.

Deputat Alin Apostol, Circumscripţia Bucureşti. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Doamna deputat Gavrilă Anamaria.

Dacă timpul ne mai permite, mai continuăm.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună ziua!

Declaraţia mea politică are titlul "România fără energie".

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În data de 8 ianuarie a acestui an, 13% din populaţia României s-a întors, vreme de aproape două ore, la comuna primitivă.

Pe 8 ianuarie 2021, la ora 15,05, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în şase judeţe din zona de nord-vest a ţării, consumatorii afectaţi fiind realimentaţi complet în jurul orei 16,45.

În acest interval de timp, economia, instituţiile publice şi spitalele nu au funcţionat. În oraşe s-a creat haos. În trafic, semafoarele nu au fost funcţionale, barierele de la parcări şi linia ferată au rămas blocate. Şi lifturile, la fel.

Dacă reţeaua de transport a energiei s-a confruntat în trecut cu mai multe avarii, care au afectat izolat anumite localităţii sau, excepţional, un judeţ întreg, niciodată până în 8 ianuarie 2021 alimentarea cu energie electrică nu a fost întreruptă în peste 14% din suprafaţa României şi nu a afectat peste 13% din populaţie. S-a produs fenomenul de "blackout".

În calitate de coordonator al politicilor pe energie în cadrul AUR, consider că acest gen de evenimente, care ţin de gestionarea deficitară a sistemului energetic naţional, sunt de natură să aducă grave prejudicii ordinii publice, siguranţei naţionale şi securităţii economice.

România a neglijat problemele producţiei, transportului şi distribuţiei de energie în ultimii 31 de ani. A avea acces garantat la resurse relativ avantajoase, rentabile de energie, a devenit în ultimii ani esenţială pentru funcţionarea oricărei economii moderne. Cu cât securitatea energetică este mai mare, cu atât o ţară îşi creşte potenţialul de a fi o putere economică.

Tocmai de aceea, fac un apel la actualii guvernanţi şi la dumneavoastră, stimaţi colegi parlamentari, indiferent de partidele din care faceţi parte - suntem într-un moment de criză în sistemul energetic. Înainte de a închide centrale, de a privatiza, de a restructura şi de a disponibiliza oameni, trebuie să dovedim că putem să construim în România. Să reparăm legile defecte din domeniu, să elaborăm strategii şi planuri care vor fi asumate şi implementate, să punem la conducerea instituţiilor şi companiilor energetice profesionişti, astfel încât să avem un sistem energetic coerent şi funcţional!

Sunt parlamentar AUR la primul mandat şi misiunea pe care mi-am asumat-o este aceea de a construi, pentru români şi pentru ţară. Aş vrea să cred că fiecare dintre noi are o inimă care bate pentru România, că marea încredere care ne-a fost acordată de români atârnă ca o umbră de mare responsabilitate asupra noastră şi ar fi păcat să ne încheiem un mandat în acest Parlament, neputând să spunem urmaşilor noştri că am avut cu adevărat o contribuţie.

Când noi toţi vom fi conduşi de patriotism, când noi toţi vom acţiona inteligent şi pragmatic în politica energetică, atunci vom avea o şansă să garantăm suveranitatea, independenţa şi securitatea României!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamna deputat Buzoianu.

După care, în funcţie de timp, va urma domnul deputat Scripnic.

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Bună ziua!

Dragi români,

Ne aflăm astăzi într-un moment crucial pentru istoria umanităţii, pentru istoria naţiunii noastre.

Traversăm un moment de criză sanitară globală şi, implicit, şi o criză economică.

Ieri, în acest context, în Parlamentul European, a fost votat Mecanismul pentru Redresare şi Rezilienţă - 672 de miliarde de euro la nivel european, pentru investiţii; 30 de miliarde de euro pentru România. O mare parte din aceste resurse vor fi direcţionate către transformarea digitală.

O prioritate pentru mandatul meu va fi una foarte uşoară şi foarte dificilă în acelaşi timp, şi anume, asumarea din Parlament a legislaţiei care va duce către transformarea digitală a României.

Zic foarte uşoară, pentru că România are acei experţi IT recunoscuţi la nivel global şi foarte dificilă, pentru că administraţia publică încă operează în secolul trecut.

Încrederea în politicieni şi în politică este la un nivel foarte scăzut. Şi asta este de înţeles, pentru că politicienii au furat şi pentru că politicienii au dezamăgit.

Digitalizarea este inamicul principal al furtului din banii publici.

Digitalizarea este inamicul principal al vechii clase politice.

Românii deja ne cer digitalizarea administraţiei publice. Ne cer să nu-şi mai depună documentele online la etajul 2. Ne cer să avem o viziune clară pentru digitalizarea administraţiei.

În viziunea mea, digitalizarea administraţiei publice presupune două principii simple - cetăţeanul, în centrul administraţiei şi transparenţa administraţiei.

Cetăţeanul pe primul loc înseamnă că digitalizarea administraţiei va pleca de la nevoile cetăţeanului. Înseamnă că drepturile noastre fundamentale vor fi protejate într-un context în care am văzut deja că digitalizarea poate să fie folosită şi pentru a face rău, pentru a manipula, pentru a dezinforma sau pentru a săvârşi infracţiuni.

Transparenţa administraţiei publice înseamnă că toate acţiunile administraţiei publice pot să fie urmărite şi toate cheltuielile publice vor fi urmărite, de asemenea. Din banul public, cheltuieli din banul public.

Sunt Diana Buzoianu, deputat din partea Alianţei USR PLUS, din Circumscripţia Bucureşti şi voi acţiona din Parlament pentru a adopta acea legislaţie care va aduce România în secolul XXI.

Voi acţiona în Parlamentul României pentru ca sintagme precum "date deschise", "interoperabilitate" sau "digital by default" să nu mai fie noţiuni SF pentru administraţia publică.

Vă invit să luptăm împreună pentru a scrie istorie în România!

Împreună vom putea să schimbăm România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnule Leoreanu!

Domnule Leoreanu, dumneavoastră conduceţi şedinţa?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (din sală):

Da.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mai avem un coleg, pe care l-am strigat deja, şi după care...

Da?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (din sală):

Da, da.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

OK.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (din sală):

Continuaţi ce aveţi în program, continuaţi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

OK.

Mulţumesc.

Domnul Scripnic.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

"Fără şcoală, să nu aştepte nimeni nici părinţi buni, nici fii buni şi prin urmare, nici stat bine organizat, bine cârmuit şi păstorit", spunea, în urmă cu un secol şi jumătate, Ion Heliade Rădulescu.

Copiii din România au revenit, după 11 luni de experimente eşuate de educaţie pe Internet, la şcoala faţă în faţă - singura şcoală care poate să existe. Ţara noastră a pierdut nejustificat aproape un an de formare a viitorilor specialişti, a viitorilor lideri, dar şi a caracterelor, a solidarităţii, a respectului faţă de valorile acestui neam. De la apariţia pandemiei, niciun stat din Europa nu a pus lacătele pe şcoli un timp atât de îndelungat cum am făcut-o noi.

Redeschiderea şcolilor este, fără nicio îndoială, victoria AUR. Este unul dintre cele mai importante obiective pentru care noi am militat în campania electorală, despre care am vorbit la consultările de la Cotroceni, pe care l-am susţinut pe stradă, în mass-media, în Parlament.

Însă maniera în care actuala coaliţie de guvernare a înţeles să pregătească redeschiderea şcolilor a semănat confuzie, nedumerire şi indignare între actorii principali implicaţi în procesul educaţional - părinţi, elevi şi cadre didactice. Au existat divergenţe de opinii pe această temă între Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. S-a dorit vaccinarea profesorilor înainte de revenirea la cursuri, dar nu există vaccinuri. Se doreşte testarea COVID-19 în şcoli cu teste antigen, dar nu există teste şi nici personal abilitat pentru administrarea acestora. În esenţă, testarea şi vaccinarea sunt acte medicale opţionale care nu trebuie să aibă legătură cu buna desfăşurare a procesului educaţional.

Stimaţi guvernanţi,

În numele elevilor şi al cadrelor didactice din cele 188 de unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţul Galaţi, vă solicit să ne concentrăm, în următoarea perioadă, pe recuperarea celor mai preţioase valori pe care le-am pierdut în cele 11 luni fără şcoală. Şi nu mă refer doar la recuperarea materiei din programă, în condiţiile în care un număr copleşitor de elevi nu au avut acces la tablete şi Internet, iar educaţia online s-a dovedit a fi lipsită de eficienţă. Mă refer, în egală măsură, la sănătatea psihică şi morală a elevilor. Copiii trebuie să-şi redobândească abilităţile de a socializa şi empatiza, trebuie să se simtă parte a comunităţii şi a naţiunii de care aparţin.

În final, pentru a sublinia încă o dată importanţa, miza deciziilor pe care le luăm pentru România şi pentru români, permiteţi-mi să închei tot cu un citat: "Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mâine ţara", spunea Spiru Haret, fost ministru al educaţiei, patriot, renumit pentru organizarea învăţământului modern românesc.

Vă mulţumesc.

Deputat Scripnic Lilian, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir? Nu e.

Domnul deputat Dămureanu, vă rog.

Am o cartelă de vot pentru doamna deputat Predescu Ana-Loredana.

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "De ce tace România în problema românilor «vlahi» din Valea Timocului?".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După alegerile parlamentare din Serbia, din 21 iunie 2020, sunt reprezentate în Parlamentul de la Belgrad minorităţi cu un număr comparabil cu cea română sau chiar mai reduse, precum cea maghiară, musulmanii sau albanezii, însă românii din Banat - Voivodina - şi "rumânii" sau "vlahii", cum li se mai spune, din Valea Timocului nu sunt deloc reprezentaţi în Parlament.

Deşi sunt reprezentaţi prin Partidul Neamului Românesc din Serbia, condus de dr. Predrag Bălaşevici, românii din comunităţile istorice, care îşi reafirmă identitatea după două secole de asimilare etnică, sunt complet abandonaţi de Ţara Mamă.

România tace. Tace preşedintele Iohannis, tac Guvernele Orban şi Cîţu, iar ministrul de externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sau vechile partide parlamentare din România nu au avut nicio reacţie în urma alegerilor generale din Serbia.

Aflaţi, Domniile Voastre, stimaţi reprezentanţi ai poporului român, că românii din Serbia încă nu au auzit de Eminescu, fiind supuşi unei asimilări etnice fără precedent, sunt lipsiţi de elementara educaţie în limba română, de dreptul de a avea biserică şi posturi de radio şi televiziune în limba maternă. În schimb, diplomaţii români au fost menţinuţi sau chiar promovaţi.

Cauza este România. Vorbim despre lipsa unei strategii naţionale româneşti şi a unui pact naţional pentru neamul românesc, care se impun mai mult ca oricând.

În Serbia trăiesc peste 300.000 de "rumâni" sau "vlahi", în limba sârbă, în peste 200 de sate pur româneşti sau parţial româneşti.

Într-o familie cu trei sau patru generaţii, străbunicii vorbesc doar româneşte, în timp ce nepoţii nu ştiu deloc sau aproape deloc limba română. În nicio localitate din Timoc, limba română nu este folosită în administraţia locală sau în inscripţionarea localităţilor. Nu există niciun monument care să reprezinte o personalitate istorică sau culturală de origine etnică română, iar campaniile publice antiromâneşti sunt tot mai dese şi mai agresive în Serbia.

Contrar Legii româneşti nr. 299/2007, republicată, nici chiar Ministerul de Externe român nu recunoaşte nici acum etnicii "vlahi" sau "rumâni" ca fiind români de pretutindeni.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

România trebuie să ceară urgent Serbiei un tratament egal pentru minoritatea românească, aşa cum minoritatea sârbă este tratată în România, unde se bucură de toate drepturile, finanţare din partea statului şi un reprezentant de drept în Parlament.

Avem nevoie, mai mult ca oricând, de o strategie naţională în privinţa comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării şi vă cer să fiţi solidari şi activi în a o defini şi implementa!

Vă mulţumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Muncaciu.

Domnul deputat Muncaciu?

Domnul deputat Şoldan?

Vă rog, domnule deputat Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Declaraţia aceasta este o declaraţie politică pentru susţinerea studiilor clinice cu medicamentul Ivermectină.

Recomandăm Ministerului Sănătăţii, cu celeritate, să înceapă studiile clinice cu acest medicament.

Având în vedere că deocamdată nu există un medicament cert, antiviral, este recomandat ca studiile să înceapă nu numai în centrele universitare, dar şi în spitalele de suport COVID.

De asemenea, este imperios necesar ca medicii de familie care doresc să se înscrie în asemenea studii să fie cooptaţi.

În fiecare zi, în spitalele din România mor circa 100 de pacienţi. 2.000-3.000 de pacienţi noi, infectaţi zilnic. Şi convalescenţii după formele medii şi grave au sechele post această boală, COVID-19.

Ivermectina este un medicament cunoscut de peste 25 de ani în terapia bolilor parazitare, a fost folosit de peste 100 de milioane de oameni şi reacţiile adverse sunt foarte limitate.

Din acest motiv, consider că orice tergiversare şi tărăgănare a începerii studiilor clinice este în detrimentul politicii medicale româneşti.

Există studii la nivel mondial, care sunt arhivate pe site-uri şi platforme, care sunt promiţătoare.

De asemenea, medicamentul a fost validat pentru folosire de FDA - Food and Drug Administration -, acesta fiind pentru bolile parazitare atât în Statele Unite, Franţa, dar, mai nou, specific pentru COVID, în Slovacia.

Din punctul de vedere al politicii sanitare, consider că este absurd să considerăm vaccinuri experimentale, fiind avizate în condiţii de urgenţă, şi să nu luăm în considerare medicamente care sunt în practica medicală de peste 25 de ani şi au fost folosite de peste 100 de milioane de oameni.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Declar închisă şedinţa de astăzi, prima parte a şedinţei de astăzi, privitoare la declaraţiile politice.

Mulţumesc frumos.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Emil-Florin Albotă:

"Dar bugetul, stimabilă coaliţie, unde este?"

Bugetul României este încă blocat de incompetenţa unui Guvern condus de politruci preocupaţi mai mult de jocuri de putere decât de gestionarea crizei sanitare sau economice, pe care le simţim atât de apăsat.

Foamea de funcţii pentru clientelă ţine ocupată agenda acestui Guvern, care întârzie nejustificat publicarea bugetului naţional. Foamea de funcţii naşte monstruozităţi administrative în domenii cheie, vezi cazul Iaşi, unde o chelneriţă se ocupă de un domeniu important şi ia locul unui profesionist care pleacă acasă pentru că nu înţelege cine este "animalul politic" din acea instituţie.

Se întrezăreşte un buget sărac, îngheţat şi prost direcţionat. Cu câteva zile întârziere, târziu în noapte, pe ascuns, Ministerul Finanţelor Publice ne confirmă dezastruoasa guvernare PNL-istă: 2020, anul cu cel mai mare deficit bugetar din istorie (9,79% din PIB) şi cele mai mari împrumuturi.

Următoarele întrebări majore trebuie puse:

Pe ce aţi cheltuit, domnilor, zecile de miliarde, că în spitale se vede clar că n-a ajuns nimic, în susţinerea IMM-urilor? Nici vorbă! În investiţii locale...0. Educaţie, haos total. Salarii? O risipă în ochii premierului... Protecţie socială? Nici atât! Ba mai mult, vreţi să faceţi economie pe spatele persoanelor vulnerabile din această ţară!

Şi cea mai importantă întrebare care se află în mintea autorităţilor locale, şi nu numai:

Dar bugetul, stimabilă coaliţie... unde este bugetul?! Că nu-l vede şi nu-l ştie nimeni.

Partidul Social Democrat, deşi în opoziţie, nu poate sta impasibil la superficialitatea crasă cu care sunt tratate priorităţile României şi se simte dator să vină în faţa cetăţenilor cu un buget coerent, viabil şi gata de pus în practică, oferind soluţii concrete şi susţinute de către specialişti, atât pentru creşterea veniturilor, cât şi pentru stoparea pandemiei şi a relansării economice.

Inspiraţi-vă din draftul bugetului alternativ al PSD - deşi în cariera mea universitară n-am încurajat şi nici n-o să încurajez vreodată copiatul sau plagiatul - şi reporniţi economia!

Sănătatea, mediul de afaceri, HoReCa, autorităţile locale, Educaţia, Agricultura, Turismul - toate au rămas încremenite în lupta voastră pentru putere, aşteptând cu multă teamă şi incertitudine un buget care are încă multe necunoscute.

Aşadar, bugetul, stimabilă coaliţie, unde este?

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Şcolile româneşti au nevoie de investiţii în infrastructura şcolară şi în reabilitarea corpurilor de clădiri.

Dintre cele 13.596 de clădiri ce compun peste 9.000 de unităţi şcolare şi care au fost incluse într-o analiză realizată la nivel naţional, 3.134 sunt complet nereabilitate. Adică un procent de 23%.

Poate cel mai frapant este că 11.517 din totalul unităţilor şcolare, care au completat datele privind accesul la utilităţi, 16% nu au apă curentă în niciuna dintre clădirile ce aparţin unităţii respective, 43% nu sunt conectate la o reţea de canalizare, iar 63% dintre clădiri nu erau conectate la reţeaua de gaze.

Este o responsabilitate socială şi morală pentru susţinerea acestor investiţii.

O bună parte din copiii şi profesorii din România nu beneficiază de condiţii adecvate de învăţare.

Suntem în această situaţie pentru că, în ultimii 8 ani de guvernare de stânga, şcoala a fost mereu "Cenuşăreasa" investiţiilor, iar prin măsuri populiste actul educaţional a fost sabotat.

Modificarea continuă a Legii educaţiei a fost o altă metodă prin care actul educaţional a fost relativizat, tratat ca pe un domeniu care oricând poate fi supus schimbărilor, în funcţie de interesele politice.

Dar coaliţia de guvernare şi Ministerul Educaţiei şi-au asumat un program ambiţios de modernizare a infrastructurii şcolii româneşti.

Avem o şansă extraordinară prin alocarea a 6% din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care vor merge către Educaţie. Asta înseamnă 1,82 miliarde de euro.

Şansa educaţiei româneşti, asumată de coaliţia de guvernare, este implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Naţional "România Educată", propus de Preşedintele României.

Pentru operaţionalizarea acestei viziuni, vom susţine creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.

Mai mult decât atât, deschiderea unor linii de finanţare din fonduri europene pentru construcţia şi/sau modernizarea creşelor şi grădiniţelor sau a altor tipuri de unităţi care furnizează servicii de timpuriu în baza unui plan naţional multianual de asigurare a necesarului de unităţi de învăţământ antepreşcolar şi preşcolar, cu prioritate în zonele cu deficit de ofertă educaţională pentru segmentul de vârstă 0-6 ani, este o iniţiativă care va avea parte de tot suportul meu în calitate de deputat, vicepreşedinte al Comisiei de Educaţie din Camera Deputaţilor.

Rezolvarea acestor probleme sistemice trebuie să devină prioritatea 0 pentru România.

Altfel, decalajul privind şansa la o educaţie adecvată dintre elevii din mediul rural şi mediul urban se va adânci.

În mediul rural, doar un absolvent de gimnaziu din şase (şi, în anii recenţi, unul din opt) reuşeşte să termine patru ani mai târziu studii liceale. Pe termen mediu şi lung, această ineficienţă educaţională garantează apariţia unui grup din ce în ce mai consistent de cetăţeni care nu reuşesc să se integreze pe piaţa muncii din cauza calificării slabe.

Un procent de 42,23% dintre elevii din mediul rural, comparativ cu 25,80% dintre elevii din mediul urban, nu au promovat examenul de bacalaureat.

Aproape 40% dintre elevii din mediul rural nu au promovat examenul de evaluare naţională.

Toate aceste cifre ne obligă să demarăm investiţii în infrastructura şcolară, mai ales cea din mediul rural, pentru a reuşi diminuarea decalajelor în privinţa accesului la educaţie.

În România, şansa în viaţă nu trebuie să fie determinată de codul poştal!

Domnul Constantin Bîrcă:

"S.O.S. - asistenţa medicală a copiilor nu mai poate fi neglijată!"

În ultima perioadă, asistăm cu îngrijorare la o creştere a riscului de îmbolnăvire a copiilor, de altceva decât COVID.

Specialiştii arată că nu există o structură în Ministerul Sănătăţii care să evalueze priorităţile de sănătate publică reale pentru sănătatea copilului, structură care să se regăsească şi în teritoriu la nivelul direcţiilor de sănătate publică.

Numărul insuficient al medicilor pediatri în spitalele de provincie, în spitalele judeţene a condus la inexistenţa serviciilor de gardă specializate.

Există un deficit major în specialităţile din domeniul pediatriei. Altfel spus, nu există specialişti în cardiologie, gastroenterologie, pneumologie, nefrologie, reumatologie, oncopediatrie care să îi poată trata pe copii.

Calitatea serviciilor medicale nu mai este monitorizată şi nici măcar controlată, nu mai vorbim de lipsa reglementărilor privind accesul copiilor la investigaţii medicale de înaltă performanţă în unităţile publice, consultaţiile interdisciplinare realizându-se de regulă pe bază de "relaţii" .

Problemele sunt scăpate de sub control, mai ales la nivel rural, în privinţa asistenţei medicale a copilului. Potrivit unui raport al OMS-UNICEF-Lancet din februarie 2020, doi din trei copii sub vârsta de doi ani suferă de anemie, rahitism sau malnutriţie. În aceste zone trebuie să funcţioneze asistenţa comunitară cu rol direct în prevenţie şi educaţie.

Nu în ultimul rând, este de menţionat lipsa unei strategii care să vizeze copilul cu boli cronice, în condiţiile în care în ţara noastră există 80.000 de copii şi adolescenţi cu dizabilităţi.

Sunt numai câteva constatări triste care justifică pe deplin înlocuirea actualei echipe de coordonatori ai sănătăţii cu profesionişti performanţi.

Dreptul la ocrotirea sănătăţii este cuprins în art.34 al Constituţiei:

(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat;

(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.

Avem nevoie de copii sănătoşi şi de părinţi încrezători în sistemul sanitar, cu atât mai mult cu cât numărul locuitorilor este cel mai redus din ultimii 20 de ani, acesta aflându-se într-o scădere constantă.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Soluţii de urgentare a punerii în valoare a spaţiului Mării Negre"

În calitate de deputat PNL de Constanţa şi membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, am în vedere, pentru noua legislatură parlamentară, o serie de iniţiative legislative care vizează îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul plajelor, precum şi identificarea unor soluţii de urgentare a punerii în valoare a spaţiului Mării Negre.

În acest sens, am demarat deja, înainte de a demisiona din funcţia de director al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral, demersurile necesare pentru urgentarea elaborării Planului de amenajare a spaţiului maritim. Încă din august 2016, se dădea Ordonanţa de Guvern nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim. În termen de 130 de zile de la intrarea în vigoare a O.G. nr. 18/2016, Ministerul Dezvoltării ar fi trebuit să prezinte Guvernului, spre adoptare, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului de amenajare a spaţiului maritim. Acest lucru s-a întâmplat însă peste abia nouă luni, când Guvernul României aproba Regulamentul din 31 mai 2017 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa membrilor Comitetului de amenajare a spaţiului maritim.

Acest Comitet avea obligaţia de a definitiva proiectul planului de amenajare a spaţiului maritim până cel târziu la data de 1 ianuarie 2020, potrivit H.G. nr. 406/2017. Însă, din păcate, până în prezent, comitetul respectiv nu a elaborat acest plan definitoriu pentru amenajarea corespunzătoare a spaţiului maritim, deşi documentul are rolul de a defini distribuţia spaţială şi temporală a activităţilor şi utilizărilor actuale şi viitoare în apele marine, cum ar fi: zonele de acvacultură, de pescuit, de exerciţii şi antrenamente militare, de extracţie a materiilor prime, zonele în care există infrastructuri portuare şi hidrotehnice, rutele de transport maritim şi fluxurile de trafic, instalaţiile şi infrastructurile pentru explorarea ţiţeiului, a gazelor şi a altor surse de energie, activităţile turistice, patrimoniul cultural subacvatic.

Cu toate că Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, instituţie pe care o conduceam la acel moment, are calitate de administrator al apelor maritime interioare, a mării teritoriale şi fundului apelor maritime, fiind direct interesată de valorificarea desfăşurării unor activităţi specifice, ea nu a fost niciodată înştiinţată oficial de existenţa Comitetului. Practic, cei care vor trebui să se ocupe de aplicarea corectă a acestui plan de amenajare a spaţiului maritim nu au fost consultaţi în niciun fel.

Planul de amenajare a spaţiului maritim ar fi trebuit elaborat de Comitetul de amenajare a spaţiilor maritime, aprobat prin lege organică şi intrat în vigoare cel târziu la data de 31 martie 2021. Termenul propus este, în acest moment, total nerealist, însă noi avem acum obligaţia de a realiza, în cel mai scurt timp, tot ce nu s-a făcut până la această dată. Consider că mai sunt încă foarte multe lucruri de făcut pentru îmbunătăţirea şi modernizarea unor aspecte care să contribuie la dezvoltarea durabilă a turismului şi a sectoarelor de pescuit şi acvacultură, dar şi de energie şi transport pe mare, şi mă voi implica în mod susţinut în acest sens.

Dobrogea are nevoie urgentă de linii clare de reglementare în domenii vitale, cum este şi amenajarea spaţiului maritim, pentru a putea face faţă schimbărilor climatice, pentru a crea locuri de muncă şi noi posibilităţi de creştere economică, dar şi pentru a proteja în mod corespunzător mediul şi a promova un turism competitiv şi durabil în viitor.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Anul acesta trebuie să fie anul revenirii în forţă a domeniului HoReCa!"

Domeniul HoReCa este unul dintre cele mai afectate domenii din economia românească, de la debutul pandemiei şi până în prezent. În acest sector - deosebit de important pentru România - muncesc aproximativ 400.000 de persoane, direct sau indirect, generând aproximativ 5% din PIB-ul României, atunci când activitatea se desfăşoară în mod normal. Însă, problemele din HoReCa, generate de restricţiile în lanţ impuse din cauza pandemiei, timp de aproape un an de zile, au afectat grav multe dintre judeţele ţării care depind într-o mare măsură de turism, printre acestea numărându-se şi judeţul Constanţa.

Deschiderea directă către populaţie face ca acest sector al economiei să fie pus în imposibilitatea de a supravieţui în condiţiile unor asemenea restricţii fără ajutor financiar din partea statului, atât pentru salvarea afacerii, cât şi pentru păstrarea angajaţilor.

De aceea, pentru a veni în ajutorul HoReCa, Guvernul actual a emis, încă din luna decembrie 2020, imediat după învestire, ordonanţa de urgenţă care prevede acordarea de ajutoare de stat pentru firmele din domeniu (cazare, agenţii de turism, restaurante) afectate de restricţiile din perioada pandemiei. Acest act normativ prevede ajutoare totale de 500 milioane euro (circa 2,4 miliarde de lei) pentru sectorul HoReCa, până la data de 30 iunie 2021.

Astfel, ordonanţa de urgenţă iniţiată de Ministerul Economiei prevede faptul că firmele din domeniu pot primi de la bugetul de stat 20% din diferenţa de cifră de afaceri între anii 2019 şi 2020, ca un ajutor pentru a trece peste dificultăţile generate de pandemie.

În acest sens, sunt vizate 73.000 de firme din domeniu, cu un ajutor total de jumătate de miliard de euro din partea Guvernului, pentru a da astfel o gură de oxigen pentru HoReCa.

Consider că mai sunt multe de făcut pentru a reporni cu adevărat motoarele economiei şi, implicit, pentru a da un restart puternic domeniului HoReCa. În acest context, cred că redeschiderea totală a HoReCa, fără alte măsuri restrictive, va transmite românilor, în mod concret, mesajul că viaţa tuturor a revenit la normalitate. De acest sentiment este nevoie pentru a reporni împreună economia, pentru a reporni procesul de modernizare şi dezvoltare a României.

Economia României va fi complet funcţională şi se va apropia de potenţialul său maxim doar atunci când sectorul HoReCa va fi, din nou, complet funcţional. De aceea, cred că anul acesta trebuie să fie anul revenirii în forţă a domeniului HoReCa.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale se discută la Guvern şi în coaliţia de guvernare. Toate declaraţiile publice, toate ştirile pe acest subiect converg către ideea că Guvernul Cîţu pregăteşte un buget al austerităţii. Înţeleg că încă nu s-a tras linia finală, că mai sunt discuţii, că încă se mai poate face ceva.

De aceea, fac apel la parlamentarii din arcul coaliţiei de guvernare să intervină politic pentru a-l determina pe acest premier să renunţe la această direcţie profund greşită. Guvernarea CDR cu "strânsul curelei" şi guvernarea PDL de învrăjbire naţională "cu bugetarul gras în spinarea privatului slab" s-au dovedit a fi două viziuni profund greşite. Au fost două politici falimentare, care au sărăcit poporul român şi au prăbuşit economia naţională. Vă reamintesc preţul usturător plătit de partidele care au promovat astfel de politici. Niciunul nu mai este astăzi în Parlament!

Văd că premierul Cîţu nu mai are nicio limită. În 15 luni de guvernare PNL, cu sprijin de la USR PLUS şi UDMR, cu Florin Cîţu la finanţe şi acum ca premier, Guvernul s-a împrumutat cât toate împrumuturile luate în 21 de ani! Viteza împrumuturilor este ameţitoare: 1.000 de euro pe secundă! Pe site-ul Ministerului de Finanţe deja le e frică să mai prezinte datele oficiale. Nu mai au curajul să pună cifrele pe decembrie privind datoria guvernamentală. Se pare că s-a depăşit pragul psihologic de 100 de miliarde euro! România deja a luat-o în jos, iar lovitura va fi foarte puternică şi probabil mulţi nu se vor putea salva.

Avertismentul meu nu e doar pentru dumneavoastră, pentru a vă salva politic. Mai importantă decât soarta partidelor pe care le reprezentaţi este soarta acestui popor. Politica de îngheţări şi tăieri pe care o pregăteşte premierul Cîţu va submina încrederea în perspectiva economică, iar fără încredere orice economie intră în cercul vicios al austerităţii. Salariaţii şi pensionarii ameninţaţi că li se îngheaţă sau li se taie din venituri vor cumpăra mai puţin şi vor renunţa la anumite investiţii în propria gospodărie. Se vor vinde mai puţine maşini, după cum vedem deja, dar şi mai puţine electrocasnice şi se vor amâna achiziţiile de noi locuinţe. Vânzările în aceste sectoare cheie vor îngheţa sau vor scădea. Apoi se vor bloca toate activităţile economice pe orizontală care susţineau aceste sectoare foarte importante pentru economia naţională. Se va intra apoi în runda a doua, a austerităţii. Toate aceste firme care vor vinde mai puţin vor fi nevoite să taie din salarii sau să-şi trimită în şomaj o parte dintre angajaţi. Vorbim aici de angajaţii din sectorul privat, cărora le-aţi promis în campania electorală că-i veţi apăra. Ei vor fi primele victime ale politicii de austeritate. Şomajul lor va pune presiune pe buget. Se vor încasa mai puţine taxe pentru că vor fi mai puţini plătitori, vor creşte cheltuielile pentru indemnizaţiile de şomaj şi va veni din nou premierul Cîţu să ne spună că "nu sunt bani" sau că "nu se poate".

Deci, fac un apel la parlamentarii PNL, USR PLUS şi UDMR. Fac un apel mai ales la parlamentarii PNL şi USR PLUS din Botoşani, unul dintre cele mai sărace judeţe ale ţării - nu mai susţineţi această nebunie! Nu fiţi părtaşi la delirul economic pe care vi-l propune Cîţu! Nu faţă de el trebuie să daţi voi socoteală, trebuie să răspundeţi faţă de cei care v-au votat şi v-au trimis în Parlament să le promovaţi şi să le apăraţi interesele.

Am prezentat bugetul alternativ al PSD. Există soluţii şi le aveţi la îndemână. Aveţi pe masă alternativa noastră, un buget şi un program de guvernare. Am arătat în anii în care am guvernat că se poate să majorezi venituri pentru populaţie şi să obţii, în acelaşi timp, una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa. Deci sunt soluţii funcţionale, este suficient să le preluaţi!

Nu votaţi un buget al austerităţii! Nu-i permiteţi lui Cîţu să-şi bată joc de partidele voastre, de alegătorii voştri! Şi mai presus de orice, nu-i permiteţi să-şi bată joc de acest popor! Nu-i permiteţi să-şi bată joc de România!

Domnul Corneliu Olar:

"Avem nevoie de facilităţi fiscale pentru ca zonele defavorizate să se poată dezvolta!"

După aderarea ţării noastre la NATO şi la Uniunea Europeană, România s-a dezvoltat puternic şi economic, şi social, însă nu la fel în toate regiunile ţării. De pildă, beneficiile accesării fondurilor europene, ale modernizării infrastructurii naţionale de transporturi, şcolare sau de sănătate se văd mult mai puternic în marile oraşe ale ţării şi tot mai puţin în zonele rurale, în fostele zone miniere sau în zonele montane izolate. De asemenea, investitorii români şi străini care au construit mii de fabrici în ţara noastră s-au poziţionat tot în jurul localităţilor bogate, ocolind zonele rurale, zonele în care fostele industrii au dispărut sau în care accesul este dificil, iar infrastructura este degradată.

Subdezvoltarea, care marchează unele regiuni extinse din zona munţilor Apuseni, dar şi din alte părţi ale ţării, nu poate să fie înlăturată decât prin investiţii publice susţinute în infrastructura de transporturi, în cea de utilităţi, în serviciile publice de educaţie şi de sănătate. De asemenea, pentru a ridica economic zonele defavorizate ale României se impune construirea unui pachet fiscal stimulativ pentru investitorii care ar putea fi atraşi să genereze unităţi de producţie şi locuri de muncă bine plătite pentru oamenii care îşi doresc să muncească, dar nu au unde.

Ştiu că România traversează o perioadă grea. Ştim cu toţii că nici criza sanitară şi nici cea economică nu au luat sfârşit. Cu toate acestea, având în vedere faptul că ţara noastră are posibilitatea de a utiliza peste 80 de miliarde de euro din fondurile europene în următorii 6 ani, cred cu putere că ar trebui să facem tot posibilul să utilizăm aceşti bani pentru a creştere standardul de viaţă pentru toţi românii, nu doar pentru unii. Trag speranţa că tinerii care conduc astăzi ministerele cu rol cheie în domeniul investiţiilor şi al fondurilor europene au înţelepciunea şi priceperea să schimbe viaţa tuturor românilor în bine.

Domnul Dumitru Flucuş:

"Profesionalizarea administraţiei publice este absolut necesară dacă vrem să convingem că cetăţenii contează în primul rând"

România este membră a Uniunii Europene de peste 13 ani, iar intrarea în această mare familie europeană a însemnat şi un pas important în ceea ce priveşte profesionalizarea administraţiei publice locale. S-au făcut destul de multe progrese, inclusiv în comunicarea dintre cetăţeni şi instituţiile statului, trecând de la centrala telefonică la internet, acum aflându-ne pe calea digitalizării.

Dar România încă este un stat cu două viteze, în care unele zone ale ţării se dezvoltă mai rapid faţă de altele, în care există decalaje majore între mediul rural şi mediul urban. Deşi mai mult de 50% dintre români trăiesc în mediul rural, aceste zonele încă luptă să atragă fondurile necesare pentru ca oamenii de aici să aibă un trai decent.

România a făcut un pas uriaş, ca ţară, trecând de la un stat comunist centralizat, anchilozat şi dominat de corupţie, printr-o tranziţie greoaie, dureroasă, la o transparentizare, democratizare şi descentralizare a sistemului public.

Suntem contemporani cu o epocă în care valul tehnologic uşurează activitatea umană şi, în acelaşi timp, facilitează comunicarea între cetăţeni şi autorităţi. România se află în plin proces de digitalizare a administraţiei, iar acest demers trebuie însoţit în paralel cu profesionalizarea funcţiei publice, astfel încât, prin oameni competenţi şi de bună-credinţă, care merită să fie puşi la treabă, să comunicăm ce trebuie.

Ca deputat, voi susţine proiectele care vizează reforma administraţiei publice, reducerea celor două viteze ale României, echilibrarea dintre rural şi urban, digitalizarea, profesionalizarea activităţii administraţiei publice, precum şi cariera în funcţia publică bazată pe competenţă, integritate şi performanţă.

Am convingerea că, în anii ce urmează, România va demonstra că este un stat european, cu un loc binemeritat, cu o administraţie funcţională de partea cetăţenilor, care pune în primul rând o comunicare eficientă şi rapidă în interesul celor care plătesc taxe şi impozite.

Eu cred că România poate face acest pas, pentru că administraţia publică profesionalizată înseamnă nu doar respect şi prosperitate pentru cetăţeni, dar mai ales câştigarea încrederii şi a cooperării acestora.

Domnul Mircea Fechet:

Încrederea cetăţenilor în Parlament este, din păcate, din ce în ce mai mică, iar unul dintre motivele pentru care s-a ajuns aici este că au existat, de-a lungul timpului, mai mulţi aleşi care au uitat să-şi îndeplinească îndatoririle după ce au început mandatul.

Parlamentarii Partidului Naţional Liberal au datoria să reprezinte cât mai bine interesul cetăţenilor, iar acest lucru îl pot face doar dacă sunt prezenţi şi implicaţi în activităţile parlamentare.

Alături de iniţiatorul Sebastian Burduja şi de alţi colegi deputaţi ai PNL am depus "Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor", proiect pe care îl putem numi "Legea anti-chiul".

Proiectul prevede creşterea substanţială a sancţiunilor pentru absenţele nemotivate ale parlamentarilor - până la 10% din indemnizaţia brută. În acest moment, sancţiunea este de doar 1%, un procent mult prea mic pentru cei care uită motivul pentru care au fost votaţi şi care nu vin la muncă să lupte pentru nevoile oamenilor.

Parlamentarii PNL îşi doresc să elimine fenomenul absenteismului şi să demonstreze cetăţenilor că reforma pe care o doresc pentru Parlament este una cât se poate de serioasă şi de reală.

Aşa cum orice persoană este sancţionată dacă absentează nemotivat de la locul de muncă, aşa vor fi sancţionaţi şi parlamentarii. Şi nu doar simbolic, ca până acum! Aleşii publici trebuie să fie conştienţi de responsabilitatea pe care o implică această funcţie şi să depună toate eforturile necesare pentru a recâştiga încrederea şi respectul oamenilor.

Domnul Florică Ică Calotă:

"De la fermă, la «furculiţă»"

Încă de la începutul mandatului său, fosta comisie a depus eforturi pentru constituirea unui lanţ de aprovizionare cu alimente mai echitabil şi mai echilibrat.

Pactul verde european stabileşte modalitatea prin care Europa poate deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Obiectivul global al conceptului Green Deal este regândirea întregului lanţ de aprovizionare şi construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social şi economic, care să acopere toate verigile. Astfel, se doreşte reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor chimice cu 50% şi cu 20% a îngrăşămintelor şi antibioticelor.

Comisia îşi propune ca alimentele importate care nu respectă standardele de mediu impuse de Uniunea Europeană să nu fie permise pe pieţele statelor membre. Consumatorii vor fi ajutaţi să aleagă diete sănătoase şi durabile şi să reducă risipa de alimente. Comisia doreşte să ofere consumatorilor informaţii mai bune, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la detalii precum locul din care provin alimentele, valoarea nutritivă a acestora şi amprenta lor asupra mediului.

În discursul său, în cadrul Consiliului AgriFish de anul trecut, ministrul Adrian Oros a declarat că "PAC are ca obiectiv şi garantarea unui venit decent care va permite fermierilor să reziste la crize de orice natură, dar fermierii europeni se confruntă deja cu o serie de probleme privind importurile ieftine care nu respectă standardele UE, lipsa forţei de muncă, diferenţe de sprijin comunitar între statele membre, diferenţe de capitalizare a fermelor etc. În acest sens trebuie continuată convergenţa externă a plăţilor directe. Plăţile către fermieri trebuie să acopere eforturile lor pentru livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepanţelor de venit faţă de alte sectoare, şi mai ales pentru livrarea de produse la preţuri accesibile tuturor consumatorilor. Nu în ultimul rând, trebuie stimulată consolidarea cooperării dintre producătorii primari pentru a-şi susţine poziţia în cadrul lanţului alimentar".

Strategia Farm to Fork îşi propune, de asemenea, să contribuie la realizarea unei economii circulare. Aceasta va avea ca scop reducerea impactului asupra mediului, al sectoarelor de prelucrare a produselor alimentare şi al comerţului cu amănuntul, prin luarea de măsuri privind transportul, depozitarea, ambalarea şi producerea deşeurilor alimentare.

Agricultura ecologică este o practică favorabilă mediului, care trebuie dezvoltată în continuare. Comisia va relansa dezvoltarea agriculturii ecologice în UE şi doreşte ca, până în 2030, acest sector să ocupe 25% din terenurile agricole.

Pactul verde european reprezintă oportunitatea de a reconcilia sistemul nostru alimentar cu nevoile planetei şi de a răspunde în mod pozitiv aspiraţiilor europenilor pentru o alimentaţie sănătoasă, echitabilă şi ecologică.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Priorităţi legislative şi acţiuni susţinute în noul mandat"

Noua legislatură parlamentară începe cu noi provocări şi, din păcate, într-un climat sanitar/economic încă dificil, dar şi cu foarte multe priorităţi legislative şi acţiuni parlamentare pe care le voi susţine necondiţionat, în calitate de parlamentar reales de Alba.

Sunt deosebit de onorat pentru faptul că cetăţenii judeţului pe care-l reprezint au apreciat activitatea mea parlamentară din mandatul încheiat în decembrie 2020 şi mi-au acordat din nou încrederea lor, pentru a-i reprezenta în Parlamentul României în următorii patru ani. Le voi demonstra, şi în acest nou mandat, că nu voi lăsa garda jos şi mă voi lupta pentru ei şi drepturile lor - cel puţin la fel de hotărât ca în precedentul - şi, implicit, pentru corectarea legislaţiei din mai multe domenii.

În acest sens, aş vrea să precizez, pentru început, că voi milita cu prioritate pentru ca iniţiativa mea legislativă referitoare la eliminarea indemnizaţiilor pentru limită de vârstă pentru senatori şi deputaţi să fie adoptată cât mai curând în această sesiune. Consider că tot ceea ce este "special" în materie de pensii trebuie să dispară, iar principiul contributivităţii trebuie să rămână baza reală a oricărui calcul de pensii acordate de către stat.

De asemenea, voi susţine în continuare reglementarea cumului pensiei cu câştigul salarial, având în vedere că există deja în procedură parlamentară pe această speţă un proiect pe care l-am iniţiat încă din anul 2019, dar care a fost blocat de către PSD în Parlament.

Cred că sunt şefi ai unor autorităţi şi instituţii aflate în subordinea Parlamentului României care nu au ce căuta în funcţiile respective, iar unii dintre ei ne-au tot demonstrat în mod categoric acest lucru în ultima perioadă! Exemplul elocvent în acest sens este doamna Renate Weber, care numai interesele poporului nu le reprezintă din funcţia pe care o ocupă, ci mai degrabă propriile interese - vezi sporul de praf pe care şi-l acordă sau pensia specială pentru care luptă vehement să nu o piardă! Tot în acest registru se încadrează şi domnul Iordache, "altă întrebare", sau doamna Gradea de la SR-TVR şi domnul Severin de la SRR, care, deşi sunt reprezentanţi ai televiziunii publice şi radioului public, fac în mod ostentativ politica dictată de către PSD!

Acestea sunt numai câteva dintre dezideratele pe care le am în vedere în următoarea perioadă, deziderate pe care le voi transforma, cu siguranţă, în fapte, pas cu pas!

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Deblocarea programelor de susţinere, element vital pentru capitalul românesc"

Pandemia de coronavirus a generat pierderi severe la nivel mondial - pierderi de vieţi omeneşti, crize ale sistemelor de sănătate publice, crize economice, colapsuri ale producţiei şi consumului. Între acestea se remarcă un impact semnificativ asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, asupra acelor activităţi economice care asigurau resursele financiare pentru o bună parte a populaţiei, pentru traiul zilnic a sute de mii de oameni.

Aduc aici în discuţie două situaţii critice din sfera IMM-urilor, asupra cărora consider că Guvernul României trebuie să intervină de urgenţă.

În condiţiile în care există o ordonanţă de urgenţă cu criterii clare de acordare a microgranturilor şi a granturilor pentru capital de lucru şi pentru investiţii, cu definirea tipurilor de cheltuieli care se pot face, respectiv O.U.G. nr. 130/2020, de ce la momentul actual ne aflăm în dificultate în ceea ce priveşte contractarea acestor granturi? Clarificarea urgentă a problemelor apărute, deblocarea programului şi aplicarea corectă a prevederilor acestei ordonanţe vor accelera implementarea acestei măsuri, venind cu adevărat în sprijinul antreprenorilor grav afectaţi de pandemie.

A doua situaţie se referă la industria de organizare de evenimente şi servicii conexe, care până în prezent a fost închisă complet, ca urmare a restricţiilor adoptate la nivel naţional. Practic, în ultimele zece luni, toţi angajaţii din această industrie - creatori de concept, maşinişti, tehnicieni, transportatori, deţinători de spaţii de evenimente au fost lipsiţi de surse de venit şi, ceea ce este mai grav, în continuare nu au o perspectivă clară a ceea ce va urma, un orizont estimat de timp pentru relansare. Iar Guvernul trebuie să vină rapid cu soluţii pentru redresarea acestei industrii, aşa cum se întâmplă în alte ţări europene. Falimentul, supraîndatorarea, incapacitatea de a păstra angajaţii, efectele costurilor fixe sunt probleme reale cu care se confruntă agenţii economici din domeniul organizării de evenimente şi care necesită măsuri urgenţe de atenuare a consecinţelor lor.

Trebuie să fim conştienţi de rolul IMM-urilor pentru redresarea economiei în urma pandemiei de coronavirus şi să acordăm şanse întreprinzătorilor din toate domeniile. Putem depăşi această criză economică şi socială profundă numai dacă toate categoriile de întreprinzători afectaţi vor beneficia de programele europene de finanţare, transpuse echitabil în măsuri naţionale.

Am încredere în Guvernul actual că va găsi cele mai bune soluţii, însă acestea trebuie luate cu celeritate, pentru că programele de susţinere sunt elemente vitale pentru capitalul românesc.

Domnul Marius-Ionel Iancu:

"Sănătatea nu mai este o prioritate naţională, ci afacerea USR-PNL"

Pandemie sau nu, pentru Guvernul PNL-USR, sănătatea nu este un domeniu priroritar. A declarat, în repetate rânduri, premierul Florin Cîţu şi s-a vazut acest lucru şi din modul în care guvernele de dreapta au gestionat, în acest an şi jumătate, criza medicală provocată de COVID-19.

Mai grav este că, acum, domeniul sănătăţii a ajuns, din nou, pe mâna USR şi a deja "expertului" Vlad Voiculescu, cel care, în 2016, în timpul primului său mandat de ministru al sănătăţii a refuzat să aloce fonduri pentru ca şi în România să poată fi realizat transplant pulmonar, pentru ca pacienţii să nu mai fie trimişi în spitale din străinătate.

În acest nou mandat al lui Voiculescu, spitalele ard şi româniii mor. Într-o lună şi jumătate, au fost incendii în 5 spitale şi 10 oameni şi-au pierdut viaţia, motivul fiind acelaşi, suprasaturaţia de oxigen din secţiile COVID şi reţele electrice care nu fac faţă.

Dar în loc să se ocupe de rezolvarea acestor probleme, Voiculescu a luat în vizor managerii de unităţi medicale, majoritatea aflate în subordinea consiliilor judeţene si primăriilor şi vrea să le găsească locuri de muncă bine plătite colaboratorilor ONG-işti, că doar au ajuns la putere. Vrea să înfiinţeze încă trei instituţii care să dubleze activităţi deja existente, prin care să creeze un monopol al celor care decid cine poate avea o funcţie de management în sistemul sanitar, adică, un alt mod de politizare şi un prim pas spre privatizarea sistemului de sănătate, pentru că ministrul Voiculescu a reluat discursul din 2016, despre construcţia de noi spitale.

Conform propriilor declaraţii, "România nu este în stare să atragă fonduri europene şi nici nu are bani pentru a construi spitale noi", aşa că soluţia o are ministrul Voiculescu - "parteneriat public privat, iar la licitaţii vor participa constructori care au mai făcut clădiri de spitale", adică nu constructori români, care vor şi administra clădirile, contra cost, evident.

Viitorul sănătăţii - spitale administrate de firme private, manageri numiţi de o structură din minister şi asigurări complementare de sănătate pentru populaţie.

Mai este doar un pas de făcut, trecerea unităţilor medicale, din nou, în subordinea ministeriului, pentru a fi administrate tot de firme private. Cum în majoritatea acestor spitale, consiliile judeţene şi primăriile au făcut investiţii, nici nu o să fie cheltuieli prea mari. Clotilde Armand, primarul USR al Sectorului 1, a dat deja tonul şi a lăsat fără finanţare 4 spitale. Vor urma şi alţii.

În România, sănătatea a devenit o afacere profitabilă pentru PNL şi USR! Ştiu bine "specialiştii" lor de ce!

Domnul Ioan Balan:

"Mai multă descentralizare financiară va conduce la modernizarea comunităţilor locale"

În următorii patru ani, România va traversa o perioadă de stabilitate politică, generată de sincronizarea ciclurilor electorale şi de faptul că ţara noastră nu va mai sta, ca în anii trecuţi, sub presiune electorală. Avem, aşadar, oportunitatea de a demara ample reforme naţionale, amânate de foarte mulţi ani, atât la nivelul marilor sisteme publice - educaţia şi sănătatea - dar şi la nivelul administraţiei publice locale.

Este adevărat că, în ultimele trei decenii, administraţia publică locală s-a modernizat substanţial, însă nu în ritmul pe care ni l-am dorit cu toţii. Este incontestabil faptul că procesele administrative la nivel local sunt astăzi mult superioare celor pe care le aveam în anii ´90, că aleşii locali sunt mult mai conectaţi la nevoile comunităţii, că transparenţa proceselor decizionale a crescut şi standardul de viaţă al oamenilor a cunoscut salturi calitative importante. Cu toate acestea, unele reforme esenţiale ale administraţiei publice locale au fost tergiversate, amânate sau compromise, tocmai pentru faptul că centralizarea puterii financiare a generat avantaje politice diverselor guverne.

Descentralizarea decizională, principiu esenţial al performanţei administrative, nu poate să fie împlinită fără o descentralizare financiară efectivă. Decizie fără finanţare nu există! De aceea, cred că se impune ca în perioada imediat următoare, atât Parlamentul, cât şi Guvernul să demareze un amplu proces de evaluare a modalităţilor de descentralizare financiară reală a unităţilor administrativ-teritoriale. Acest proces ar trebui să conducă la adoptarea unui cod al finanţelor publice locale modern, care să asigure atât consiliilor judeţene, cât şi primăriilor, resursele financiare necesare pentru finanţarea cheltuielilor curente pentru funcţionarea localităţilor, pentru finanţarea educaţiei şi serviciilor de sănătate şi pentru promovarea unor proiecte majore de investiţii.

Modernizarea finanţării administraţiei publice locale ar permite Guvernului României să sprijine financiar acele judeţe sau primării care nu dispun de resurse financiare proprii, tocmai pentru faptul că în ultimele trei decenii au fost ocolite de investiţiile publice şi private. Zone importante din Moldova vor avea nevoie în următorii ani de o susţinere financiară extrem de puternică, scopul fiind acela al dezvoltării armonioase a întregii ţări, nu numai a unei părţi din aceasta. Cetăţenii sunt egali în faţa legii, iar statul are obligaţia de a furniza o viaţă decentă tuturor.

De asemenea, un alt aspect pe care ar trebui să îl vizeze reforma administrativă trebuie să privească sprijinirea formării continue a funcţionarilor din administraţiile locale. Procesele administrative se schimbă frecvent, iar funcţionarii au nevoie să fie sprijiniţi. De asemenea, cred că trebuie să adăugăm eforturilor investiţionale şi un aspect suplimentar, şi anume, monitorizarea permanentă a calităţii proiectelor de investiţii. Ştim cu toţii că nu-i suficient să facem investiţii, dacă nu ne asigurăm că acestea sunt de calitate, trainice şi conduc la creşterea calităţii vieţii oamenilor. Dacă în următorii ani vom reuşi să aducem acest spor de modernizare în administraţia publică locală, cred cu putere că România va începe să arate tot mai mult ca statele dezvoltate din Uniunea Europeană.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Deblocarea traficului şi modernizarea infrastructurii din sudul litoralului României - priorităţi în mandatul meu"

Deblocarea traficului şi modernizarea infrastructurii din sudul litoralului României reprezintă unele dintre principalele mele obiective în calitate de deputat al PNL de Constanţa şi membru al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor.

În acest sens, consider că Proiectul "Alternativa Techirghiol" reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din planul judeţului Constanţa şi salut faptul că acesta a intrat pe lista de priorităţi a Ministerului Transporturilor, condus în prezent de către ministrul Cătălin Drulă.

Ţinând cont de faptul că finalizarea unei rute ocolitoare a Constanţei pentru partea de sud a litoralului românesc ar contribui, într-un mod considerabil, la deblocarea traficului în această zonă, mai ales în perioada estivală, consider că este nevoie de demararea şi finalizarea acestui proiect cât mai repede cu putinţă.

De aceea, am considerat necesar să-i adresez ministrului de resort mai multe întrebări clarificatoare privind acest proiect, pentru a-i putea astfel, informa, în mod concret, pe constănţeni, cu privire la termenele avute în vedere de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, şi anume cele legate de finalizarea studiului de fezabilitate, demararea proiectului, precum şi estimarea termenului final de execuţie pentru acest obiectiv.

Turismul românesc şi, implicit, cel de pe litoralul românesc a fost destul de greu încercat de consecinţele restricţiilor impuse din cauza pandemiei. În acest context foarte dificil, în care se află în prezent, atât operatorii din turism, cât şi cei din domeniul HoReCa, cred că este foarte important să venim cu cât mai multe soluţii şi proiecte palpabile, care să vină în sprijinul relansării acestor sectoare ale economiei româneşti, iar infrastructura de transport are un impact important în acest sens.

De asemenea, cred că este foarte important ca, până la debutul sezonului estival, Autostrada Soarelui să fie reparată temeinic, pe toate tronsoanele unde sunt acum probleme, pentru a evita atât blocajele în trafic, cât şi posibilele accidente cauzate de gropile existente în carosabil.

Consider că modernizarea infrastructurii de transport din sudul ţării, în zona litoralului românesc, reprezintă, într-adevăr, un deziderat prioritar, care va contribui, cu siguranţă, la îmbunătăţirea fluxurilor de turişti şi a celui economic.

Domnul Marian Mina:

"Bugetul pe 2021, propus de PNL-USR PLUS-UDMR, înseamnă austeritate. Cu aceiaşi bani, PSD ar reuşi să pornească economia!"

Situaţia financiară a celor mai multe dintre autorităţile locale din România este tot mai dificilă. Banii sunt din ce în ce mai puţini, la toate capitolele şi, în plus, li se pun în cârcă tot felul de noi cheltuieli, inclusiv amenajarea centrelor de vaccinare anti-COVID-19. Astfel, li se dau noi responsabilităţi, dar ajutor, aproape deloc. Bomboana de pe colivă a reprezentat-o declaraţia nonşalantă a premierului Florin Cîţu, potrivit căreia bugetul pe anul 2021 "întârzie puţin".

Este inacceptabil ca, în februarie, proiectul de buget să nu fie finalizat, deci nici măcar în dezbaterea Parlamentului.

Această întârziere afectează grav activitatea din unităţile administrativ-teritoriale, cheltuielile, investiţiile, plata însoţitorilor persoanelor cu handicap. Iar la nivelul judeţului Giurgiu, lucrurile stau şi mai rău, mai ales pentru primarii care nu sunt în graţiile celor de la PNL, pentru că nu le-au scos un scor satisfăcător la ultimele alegeri.

Pe de altă parte, îmi doresc sincer ca împărţirea banilor de la bugetul naţional pentru echilibrarea bugetelor locale să nu fie făcută după "algoritmul de dreapta": nouă nouă, două vouă, cum de altfel au făcut cu banii din fondul de rezervă.

PNL trebuie să înceapă odată să guverneze pentru toţi românii, nu doar pentru clientela de partid!

Mai grav decât întârzierea bugetului naţional este modul în care a fost conceput, ceea ce demonstrează o dată în plus că PNL şi aliaţii săi de dreapta - USRPLUS şi UDMR - văd soluţii prin austeritate, prin îngheţarea veniturilor populaţiei, respectiv salarii şi pensii. PSD avertizează, din nou, că austeritatea este modelul economic şi bugetar falimentar şi care şi-a dovedit deja eşecul în multe situaţii, inclusiv în România, în perioada Boc-Băsescu.

Din puţinele informaţii publice, ştim că Guvernul Cîţu vrea să proiecteze un buget bazat pe un PIB de 1117 miliarde de lei, o creştere economică de 4,3% şi un deficit bugetar de 7-7,2% din PIB. Bugetul alternativ propus de PSD este mai puţin optimist decât cel al guvernării Cîţu, dar mult mai ancorat în realitate.

Astfel, cu aceiaşi bani, PSD ar reuşi să repornească economia, să facă investiţii, să crească numărul salariaţilor, să majoreze, potrivit legii, salariile şi pensiile şi, simultan, să reducă deficitul. În varianta PSD, bugetul este construit pe un PIB de 1118,5 lei, o creştere economică mai realistă, de 4%, şi un deficit de 7,26.

Dacă PSD ar guverna, bugetul consolidat al statului ar avea, în 2021, venituri mai mari cu aproximativ 50 de miliarde de euro. Sursele majore ar fi încasarea taxelor amânate la plată în 2020 - aproximativ 19 miliarde de lei, creşterea salariului minim şi a numărului salariaţilor, care vor antrena venituri suplimentare, din impozitele şi contribuţiile aferente, alte 12 miliarde de lei. De asemenea, angajarea fondurilor europene, atât ca urmare a aplicării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi proiectelor finanţate din bugetul exerciţiului financiar curent, ar însemna încă 14,5 miliarde de lei.

În privinţa cheltuielilor bugetare totale, PSD asumă un necesar de 455,2 miliarde de lei în 2021, mai mare cu doar 7,25%, respectiv cu 30,8 miliarde de lei, faţă de cele 424,4 miliarde de lei cheltuite efectiv de guvernele liberale în 2020, fără niciun beneficiu pentru economie sau populaţie.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România se întoarce la şcoală, dar în condiţii speciale"

Decizia revenirii elevilor şi studenţilor în bănci, cu respectarea strictă a măsurilor de prevenţie împotriva răspândirii noului coronavirus, trebuie privită ca o măsură de reîntoarecere la normalitate.

Dacă anul 2020 a fost unul dificil, cu provocări şi presiuni noi asupra tuturor domeniilor de activitate, 2021 ne găseşte mai pregătiţi şi prudenţi. Educaţia elevilor şi studenţilor este prioritară, iar sistemul educaţional din România a fost afectat de pandemia provocată de COVID-19.

În acest sens, a fost adoptat un plan care va asigura balanţa necesară dintre educaţie şi sănătate. Dorinţa noastră este ca elevii să beneficieze la maximum de mecanismul educaţional, iar carenţele care au survenit în urma învăţământului online de anul trecut să fie minimizate/corectate, dar, în acelaşi timp, sănătatea elevilor şi profesorilor să rămână protejată. Suntem conştienţi că anul trecut sistemul de învăţământ a fost supus unei presiuni şi mai mari din cauza incertitudinii generale provocate de pandemie. Elevii, studenţii, părinţii şi profesorii au avut de efectuat o misiune dificilă, cu multe necunoscute. Calitatea şi eficienţa procesului educaţional au fost implicit afectate.

PNL a făcut eforturi în coaliţia de guvernare pentru a pregăti o strategie care să avantajeze fiecare parte implicată, având ca prioritate protecţia cadrelor didactice şi a elevilor. Adaptarea nu este niciodată uşoară, dar, în situaţii de criză precum cea de faţă, este inevitabilă. PNL îşi doreşte şi depune eforturi zilnice în vederea întoarcerii la o Românie normală, dar, deocamdată, normalitatea a căpătat noi valenţe, precum siguranţa şi prevenţia.

Vom monitoriza demersul procesului educaţional, pentru a facilita şi potenţa desfăşurarea acestuia în condiţii cât mai favorabile. Perioada dificilă nu a trecut, prilej cu care afirm că numai împreună, prin responsabilitate şi implicare din partea noastră, a tuturor, putem depăşi şi aceste momente grele.

Domnul Remus Munteanu:

Doresc să vă reţin atenţia cu o scurtă declaraţie politică privind intenţia Guvernului Cîţu de a elimina un drept câştigat de către studenţi.

La începutul acestei săptămâni, prim-ministrul României, Florin Cîţu, a informat ca posibilă măsură de limitare a cheltuielilor bugetului de stat pentru anul 2021, reducerea subvenţiei pentru transportul studenţilor.

Dreptul de a călători gratuit cu trenul, la clasa a II-a, a intrat în vigoare la 1 februarie 2017, de el beneficiind toţi studenţii înmatriculaţi la o formă de învăţământ cu frecvenţă într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, indiferent de distanţă şi numărul de călătorii. Aceasta s-a dovedit de-a lungul timpului o măsură importantă pentru creşterea echităţii în învăţământul superior, facilitând accesul şi finalizarea studiilor studenţilor din medii socio-economice defavorizate. De asemenea, măsura s-a dovedit de natură a creşte mobilitatea studenţilor, atât pentru participarea la schimburile de experienţă, cât şi pentru participarea la diverse manifestări artistice, culturale, sportive sau ştiinţifice, organizate în diferite centre universitare. În acelaşi timp, aceasta are un impact pozitiv asupra mediului, facilitând politicile de promovare a acestui mijloc de transport.

Închei prin a atrage atenţia asupra Raportului Eurostudent VI, din care reiese ca 38% dintre studenţii români (media UE=29%) au probleme financiare moderate, cu mult peste media europeană, iar conform datelor primite de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară cu privire la numărul de călătorii şi impactul bugetar al acestei măsuri, constatăm că impactul bugetar este unul redus, în valoare de 214.500.588 lei, reprezentând 0,0189% din Produsul Intern Brut prognozat pentru anul 2021.

Fac apel la dumneavoastră să ţineţi cont de toate aceste date la momentul votării bugetului pentru anul în curs şi să cumpăniţi bine dacă o astfel de decizie e de natură a fi susţinută!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Redeschiderea şcolilor, plasată de guvernanţi în spectrul hazardului"

Anormalul ar putea fi cuvântul care ar defini cel mai exhaustiv modul în care Guvernul Cîţu a pregătit redeschiderea şcolilor. În timp ce majoritatea statelor europene, care au decis reluarea cursurilor în şcoli, au demarat, anterior, un amplu proces de testare în masă a cadrelor didactice, cât şi vaccinarea a cât mai multora dintre acestea, la noi, unităţile de învăţământ îşi redeschid porţile strict în baza unui ordin sec, comun al miniştrilor sănătăţii şi educaţiei, trecut pe o banală foaie de hârtie. Sună de-a dreptul înspăimântător, dacă luăm în considerare faptul că toată speranţa privind siguranţa sanitară a elevilor şi a profesorilor stă strict într-o coală de hârtie, care ar trebui să substituie şi testarea gratuită a profesorilor şi a elevilor, precum şi asigurarea unui cadru medical în toate unităţile de învăţământ. Însă nu doar că acest ordin comun al miniştrilor PNL-USR este lipsit de orice abordare realistă, dar nici nu oferă vreun sprijin material pentru profesori şi elevi. Cu alte cuvinte, bâlbâielile şi disputele dintre Ministerul Educaţiei (PNL) şi Ministerul Sănătăţii (USR) au condus către niciun fel de alocare bugetară şi către un vid organizatoric nemaiîntâlnit în restul Europei.

În sprijinul afirmaţiilor mele privind riscul şi necunoscutul în care este aruncată redeschiderea şcolilor, vă menţionez, pe lângă lipsa din ordinul miniştrilor a prevederilor privind testarea sistematică a elevilor şi a profesorilor, şi absenţa celor privind testarea sporadică.

Complementar, făcând o mică paranteză, pe lângă sincopele de logică şi de coerenţă decizională, mă văd obligat să readuc în discuţie şi o altă situaţie periculoasă care ţine de integritatea fizică a copiilor noştri.

Dragi colegi, faptul că doar 15% dintre şcolile din România au autorizaţie de securitate la incendiu şi doar 30% dintre ele au pază proprie, denotă din nou incoerenţa şi amatorismul decizional al miniştrilor din Cabinetul Cîţu, dezinteresul lor real faţă de sănătatea şi problemele românilor sau chiar şi dispreţul manifestat faţă de elevi, generaţia viitoare, obligată să ducă numele de român mai departe. Spun dispreţ pentru că în multe şcoli din toată ţară, nu doar din Bucureşti, sunt şi probleme cu încălzirea, aspect care va transforma clasele într-un spaţiu şi mai propice îmbolnăvirii. La asta se mai adaugă şi faptul că nici măcar 10% dintre profesori nu sunt imunizaţi, deşi, teoretic, figurau ca personal prioritar esenţial.

De asemenea, e incredibil să menţionezi într-un ordin de ministru ca toţi elevii unei clase să stea 14 zile acasă, în izolare, dacă se confirmă două cazuri pozitive în respectiva clasă, iar dacă se confirmă două cazuri pozitive în mai multe clase, toţii elevii şcolii întră 14 zile în carantină. Fac aceste afirmaţii având în vedere că ar fi mult mai firească şi utilă testarea tuturor contacţilor direcţi cu cei contaminaţi, respectiv elevi, profesori, şi reluarea activităţii normale, dacă testele ar fi negative. Dar, din nou, vorbesc despre normalitate, cuvânt al căror valenţe par să rămână nişte necunoscute guvernanţilor noştri!

O necunoscută nu este, totuşi, perspectiva, deja vehiculată, a reînchiderii şcolilor în cel mult trei săptămâni, în cazul în care vor apărea numeroase focare, care vor spori efectele pandemiei în rândul populaţiei. Această variantă de lucru, luată în calcul de guvernanţi, denotă din nou amatorismul şi heirupismul cu care s-a decis redeschiderea şcolilor.

Cu certitudine, şcolile trebuie redeschise, însă nu în aceste condiţii de "merge şi aşa" şi de "scapă cine poate"! Viaţa copiilor, a profesorilor şi a familiilor lor nu trebuie să depindă de amatorismul decizional, de fuga de asumare a răspunderii ferme care presupune şi alocarea de fonduri, ci de asigurarea unor măsuri riguroase de securitate sanitară!

Revenind la aspectele normalităţii, consider că ar fi trebuit să aibă prioritate rezolvarea problemelor legate de siguranţa unităţilor şcolare şi, abia apoi, reluarea fizică a cursurilor.

Eu şi colegii mei de la PSD solicităm imperativ aplicarea modelului european, respectiv testarea gratuită masivă în şcoli, inclusiv profilactică, urgentarea vaccinării prioritare a cadrelor didactice, distribuirea gratuită de măşti de protecţie tuturor elevilor şi profesorilor, asigurarea căldurii în şcoli pe perioada iernii.

Domnul Nicolae Giugea:

"Sistemul de sănătate consumă enorm de multe resurse financiare şi nu produce servicii de calitate pentru români"

Mulţi ani de zile am spus despre sistemul de sănătate din România că este subfinanţat, că se alocă puţini bani pentru infrastructura sanitară, că salariile medicilor şi ale personalului medical nu le asigură nici măcar subzistenţa. Într-adevăr, lucrurile chiar aşa au stat până de curând. Însă, începând cu anul 2017, salariile personalului medical au urcat în topul sistemului public de salarizare, fără ca acest lucru să conducă şi la o creştere a calităţii actului medical. De asemenea, începând cu anul 2020, alocările financiare pentru infrastructura spitalicească au ajuns la cel mai mare nivel din ultimele decenii, fără ca acest lucru să fie resimţit şi de pacienţi, printr-o creştere calitativă a serviciilor.

Recent, în baza execuţiei bugetare pentru anul 2020, prim-ministrul Florin Cîţu declara că anul trecut au fost alocate sistemului sanitar mai bine de 65 de miliarde de lei, adică 6,5% din PIB, reprezentând mai mult de o cincime din veniturile bugetului general consolidat al statului. Aşadar, astăzi nu mai putem invoca faptul că sistemul de sănătate nu beneficiază de finanţare sau că personalul medical nu este bine plătit. Şi, cu toate acestea, încrederea pacienţilor români în sistemul public de sănătate a ajuns la un minim istoric. Mai mult de jumătate dintre români nici nu vor să audă că ar putea să treacă pragul unei unităţi spitaliceşti ca să se trateze, pentru că, în mod justificat, încă persistă teama că intri în spital cu o boală şi te externezi cu două boli.

Tragediile recente înregistrate în unităţi sanitare modernizate de scurt timp ne demonstrează că avem nevoie de un punct zero în reformarea sistemului public de sănătate. Reforma sanitară trebuie să privească atât realizarea unui masterplan pentru investiţiile în infrastructură, cât şi creşterea exigenţelor pentru oamenii care lucrează în sistemul medical. De asemenea, cred cu putere că reforma sistemului de sănătate trebuie să marcheze şi o clarificare precisă între serviciile de sănătate furnizate în sistemul public, precum şi delimitare clară faţă de sfera de acţiune a sistemului privat. Mi-aş dori să nu mai auzim de pacienţi trimişi din spitalul de stat vizavi la cabinetul particular, unde asiguratul este taxat de două ori pentru acelaşi tratament.

De asemenea, este crucial să depolitizăm managementul unităţilor spitaliceşti şi să generăm competiţie reală pentru ocuparea acestor posturi. Atât în sănătate, cât şi în educaţie, politicul ar trebui să facă un pas în spate, iar conducerile unităţilor de sănătate şi de educaţie să fie ocupate exclusiv pe criterii de performanţă.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Miniştrii incompetenţi ai Dreptei se ceartă, iar românii ard de vii în spitale!"

27 de oameni au ars de vii în spitale - 12 la Piatra Neamţ, unul la Socola şi 14 la Balş - într-un interval de 10 săptămâni, timp în care niciunul dintre miniştrii guvernării de dreapta n-a făcut nimic concret pentru a preveni astfel de tragedii. Acum, Tătaru şi Voiculescu au ajuns să dea vina unul pe altul şi adaugă încă un scandal celor care deja au devenit o obişnuinţă în această coaliţie a dreptei, care a reînviat într-un timp record practicile nefaste ale defunctei CDR.

În 5 săptămâni, între tragedia de la Piatra Neamţ şi plecarea din funcţie, fostul ministru al sănătăţii, liberalul Nelu Tătaru, a făcut un raport şi un proiect de ordonanţă, doar hârtii, fără niciun efect concret pentru spitale.

În alte 5 săptămâni, între preluarea mandatului şi tragedia de la Balş, actualul ministru al sănătăţii de la USR-PLUS, Vlad Voiculescu, n-a făcut nimic, nici măcar n-a citit hârtiile lăsate de predecesorul său.

Fiecare îl acuză pe celălalt de nepăsare şi neglijenţă. PNL-istul Tătaru reclamă că USR-istul Vlad Voiculescu nici măcar n-a citit raportul făcut după tragedia de la Piatra Neamţ, privind starea spitalelor şi nici proiectul de ordonanţă de guvern care asigura finanţarea cu 50 de milioane de euro a refacerii instalaţiilor de gaze medicinale din secţiile ATI. USR-istul Ghinea de la Fondurile Europene sare în apărarea USR-istului Voiculescu şi-l atacă pe PNL-istul Tătaru că minte, că în realitate a respins de două ori avizarea respectivei ordonanţe de urgenţă.

Cert este că niciunul dintre ei n-a făcut nimic. Şi unul şi celălalt sunt la fel de vinovaţi şi la fel de mincinoşi. Poate că dacă ar fi acţionat la timp, n-ar mai fi murit oameni, iar evident este că se putea! O probează chiar Vlad Voiculescu, care s-a angajat să facă în 7 zile ceea ce nu a reuşit în 5 săptămâni

Întrebarea la care Voiculescu n-are răspuns este: de ce a trebuit să ardă de vii şi să moară încă 14 oameni la Balş, pentru ca să facă efectiv ceva?

Pentru că a "reuşit" să facă mult mai mult rău decât bine, în puţinele sale zile de mandat, Vlad Voiculescu trebuie să plece din funcţia de ministru al sănătăţii. De aceea, PSD va duce până la capăt demersul său, săptămâna viitoare va depune moţiune simplă în Parlament şi va insista pentru demiterea sa din funcţie.

Este strigător la cer, cum, în aceeaşi notă, primarul USR de la sectorul 1 şi majoritatea USR-PNL din Consiliul Local distrug sistemul de sănătate din Bucureşti. Decizia prin care au tăiat finanţarea spitalelor din Sectorul 1, luată prin votul majoritar al consilierilor de dreapta, la propunerea primarului Clotilde Armand, dincolo de aparenţa unui abuz în serviciu, aduce atingere siguranţei naţionale şi reprezintă un act care poate provoca tragedii asemănătoare celei de la Balş. Nu este doar o dovadă de cinism, de incompetenţă crasă, având în vedere că presa a dezvăluit că liderii USR-PLUS au interese financiare şi imobiliare legate de terenurile deţinute de aceste spitale. PSD cere instituţiilor abilitate să cerceteze aceste informaţii şi să ia deciziile necesare.

Consilierii PSD de la sectorul 1 au votat împotrivă! Din totalul celor 27 de consilieri, au fost pentru tăierea finanţării spitalelor toţi cei 9 consilieri ai USR, cei 6 ai PNL şi cei 3 ai PMP. Singurii care s-au opus au fost consilierii PSD.

Domnul Viorel Salan:

"Pensiile militare echitabile nu fac rău României"

Oare chiar toate proiectele de lege promovate de Partidul Social Democrat în legislatura trecută "fac rău României", aşa cum recent s-a afirmat public chiar de la această tribună?

Am convingerea fermă că nu este aşa!

Şi am un exemplu la îndemână: "Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor militare de stat".

Este un proiect de lege foarte aşteptat şi care vizează aproximativ 150.000 de militari în rezervă şi în retragere. Prin această iniţiativă legislativă se doreşte în primul rând înlăturarea discriminărilor majore din sistemul pensiilor militare de stat referitoare la diferenţele de cuantumuri ale pensiilor pentru beneficiarii care au ieşit la pensie la intervale diferite de timp, dar au deţinut, au ocupat sau au avut grade, funcţii şi vechimi egale. De asemenea, este creat cadrul legal pentru recalcularea pensiilor militare, proces efectuat în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi raportat la prevederile legale privind salarizarea militarilor, poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare, aplicabile la data respectivă, în condiţii identice de funcţie şi de grad.

Aşa cum se vede, iniţiativa este un act de justiţie şi de onoare faţă de militarii din toate structurile componente ale Sistemului Naţional de Apărare.

La ultima întâlnire a ministrului apărării naţionale cu reprezentanţii militarilor în rezervă şi în retragere de la începutul acestei sesiuni parlamentare, a fost reafirmat sprijinul comun al tuturor celor prezenţi pentru promovarea acestui act normativ, iar ministrul apărării a declarat că iniţiativa legislativă are susţinerea Guvernului României.

Proiectul a primit deja votul final în plenul Senatului.

În prezent, iniţiativa legislativă se află în dezbatere la Camera Deputaţilor. Mai are de parcurs doar câţiva paşi. Ultimul şi cel mai important este raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Consider că respingerea acestui proiect ar fi o gravă eroare.

În ultimii 30 de ani, Armata României a fost o instituţie etalon. Militarii români au demonstrat mereu, în toate ocaziile, că îşi îndeplinesc cu profesionalism şi devotament misiunile: apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi democraţiei constituţionale ale României.

Din respect, avem datoria de a-i sprijini după retragerea din activitate, de a le asigura o viaţă demnă, decentă, în concordanţă cu importanţa socială, răspunderile şi privaţiunile serviciului militar.

Modul în care ne onorăm această responsabilitate reprezintă modul în care confirmăm că Armata Română este o instituţie fundamentală a statului democratic român şi o garanţie a democraţiei.

De aceea, aş dori să-i adresez ministrului apărării naţionale rugămintea de a sprijini şi în continuare finalizarea acestei iniţiative legislative atât de aşteptată de seniorii militari. Ar fi o dovadă de respect, de consideraţie, pentru că nu cred că toţi seniorii militari sunt doar simpatizanţi ai social-democraţiei. Posibil să mai fie şi simpatizanţi liberali printre ei. Sau poate că marea majoritate nu au niciun fel de simpatii politice. Menirea noastră este să îi onorăm pe toţi la fel!

Domnul Gheorghe Şoldan:

"Guvernul «Taie tot» loveşte în viitorul României, făcând economie din banii studenţilor! "

Coaliţia improvizată de guvernare are o singură soluţie pentru redresarea economiei - taie! Taie de la bugetari, taie de la pensionari, taie de la copii. Evident, nici studenţii nu au avut cum să scape!

De ce tai salarii, venituri, tichete de vacanţă? Simplu - pentru a putea angaja pile şi relaţii cu nemiluita. Nu era mai bine să dea afară loazele şi să încurajeze performanţa?

Acest guvern de austeritate îşi declară, încă din primele zile, neputinţa şi lipsa de viziune în ceea ce priveşte guvernarea României. Aceste improvizaţii seamănă foarte bine cu Guvernele PDL care au băgat mâna adânc în buzunarele tuturor românilor. Astăzi, vedem acelaşi PDL, vopsit în PNL, guvernând cu cuţitul în mână.

Ţeapă pentru toţi românii! Ţeapă de la Guvern şi pentru studenţi! Călătoriile gratuite cu trenul, pentru studenţi, nu au niciun impact bugetar, ba mai mult, nici nu sunt justificate. Ceea ce face guvernul nu este altceva decât o nedreptate faţă de studenţi, un mod incorect de a trata ceea ce numim viitorul ţării. Acest guvern, incapabil să fie de partea românilor, este unul care ştie doar să trăiască din împrumuturi. Astfel, vinde de două ori viitorul acestei ţări: va creşte abandonul şcolar şi gradul de îndatorare.

Această măsură arată că România este guvernată de oameni care ţin doar la imaginea lor, care ţin doar de scaunul lor şi mai puţin de ceea ce reprezintă cu adevărat viitorul acestei ţări. Călătoriile gratuite cu trenul, pentru studenţi, reprezentau un mod de încurajare a învăţământului, un mod de a susţine activitatea CFR, iar revolta studenţilor este una perfect justificată, pe care o susţin, pentru că este o măsură nedreaptă.

În timp ce studenţii sunt nedreptăţiţi, miniştrii din guvernul domnului Cîţu angajează, cu zecile, oameni de comunicare şi "fardare" publică. Studenţii au dreptul să se revolte în faţa acestei măsuri şi să picheteze zilnic Guvernul României, căci poate, în acest fel, stimabilul prim-ministru revine printre tinerii cărora le-a promis un viitor strălucit în campanie.

Îl întreb pe Vasile Florin Cîţu: Când aţi mers ultima dată cu trenul? Poate doriţi să tăiaţi şi tichetele pentru pensionari şi veterani? Poate vreţi ca trenul să devină un mijloc de transport de lux doar pentru guvernanţi?

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Situaţia copiilor care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate"

Aderarea ţării noastre la NATO şi la Uniunea Europeană a adus beneficii uriaşe pentru români. Apartenenţa la NATO ne-a adus cea mai puternică garanţie de securitate din istoria statului român. Apartenenţa la Uniunea Europeană a purtat cu ea transferuri financiare consistente şi o asistenţă tehnică masivă, prin care am reuşit să trecem ţara prin sinuosul drum al tranziţiei post-comuniste.

De asemenea, aderarea la UE ne-a adus şi una dintre libertăţile fundamentale ale Uniunii, libertatea de circulaţie, care a creat oportunitatea uriaşă pentru mulţi dintre semenii noştri de a găsi un loc de muncă bine plătit în unul dintre statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Atunci când România nu a putut să le ofere tinerilor săi locuri de muncă bine plătite şi sigure, Uniunea Europeană a făcut-o şi ne-a ajutat să depăşim momentele grele.

Milioane de tineri români contribuie astăzi la creşterea economică din Italia, Spania, Franţa, Germania sau Marea Britanie. În ultimele decenii, statele dezvoltate s-au ridicat şi prin munca lucrătorilor proveniţi din România. Hărnicia lucrătorului român este recunoscută de toţi angajatorii şi de toate guvernele europene. Chiar dacă lucrătorul român este apreciat în străinătate, puţini cunosc faptul că cei mai mulţi dintre aceştia au făcut un sacrificiu enorm, lăsându-şi acasă, în România, fiii şi fiicele, care cresc cu dorul de mamă şi de tată, neglijarea copiilor rămaşi acasă fiind una dintre consecinţele plecării românilor la muncă în străinătate.

Datele colectate de autorităţile române şi de organizaţiile nonguvernamentale ne atrag atenţia că mai mult de 90.000 de copii de vârstă şcolară trăiesc departe de părinţi, iar aceste date nu surprind nici ele întreaga amploare a fenomenului, pentru că nu cuprind şi copiii de vârstă antepreşcolară şi pe cei neînscrişi la şcoală sau în abandon şcolar, fiind estimată chiar cifra de 150.000 de copii în astfel de situaţii. Atunci când are loc reîntregirea familiei, acest fapt înseamnă de cele mai multe ori şi plecarea copiilor în străinătate şi, implicit, o altă gravă consecinţă pentru Romania.

Cu toţii suntem de acord că plecarea la muncă în străinătate reprezintă un sacrificiu imens pe care îl fac părinţii, în scopul de a asigura copiilor lor hrană, hăinuţe şi rechizite. Însă aceşti copii ramaşi acasă sunt expuşi mai multor riscuri: abandon şcolar, autoizolare, apariţia unor tulburări emoţionale şi comportamentale. Mai mult decât atât, lipsa ambilor părinţi sau a reprezentanţilor legali determină limitarea accesului acestor copii la servicii de sănătate, la protecţie juridică, la beneficii sociale şi mai ales la un sistem educaţional de calitate.

Din păcate, însă, este foarte greu de estimat dacă, rămaşi acasă în grija rudelor sau vecinilor, copiii sunt îngrijiţi corespunzător şi dacă absenţa părinţilor are impact asupra frecventării cursurilor şcolare.

Îmi doresc ca în perioada următoare autorităţile române să abordeze această problemă cu maximă prioritate. O generaţie care creşte fără părinţi, fără o monitorizare atentă, poate să nu performeze la maximum nici în şcoală şi nici în viitor. În următorii patru ani, mă voi implica personal pentru a genera soluţii prin dezvoltarea de servicii destinate acestora, prin demersuri de îmbunătăţire a aplicării legislaţiei, astfel încât toţi copiii rămaşi în ţară să frecventeze cursurile şcolare şi să fie îngrijiţi corespunzător, cât mai aproape de condiţiile pe care le oferă căldura unei familii.