Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,34.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 7 aprilie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Nu am ce face, trebuie să-i dau primul cuvântul domnului Coarnă Dumitru.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică

"Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,/ De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;/ Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă/ Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă/ Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,/ Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ".

Aşa spunea Mihai Eminescu, în anul 1881, într-un elogiu adus străbunilor acestei naţii, iubitori de ţară şi de pământ românesc, oameni dârji, care au luptat şi şi-au jertfit vieţile pentru păstrarea integrităţii naţionale.

Azi, parlamentari marca PNL-USR-UDMR, mânaţi de interese străine, au depus la Senat o propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole şi a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului, cu destinaţie agricolă.

Prin acest proiect de lege, Coaliţia urmăreşte facilitarea înstrăinării terenurilor agricole româneşti către persoane de naţionalitate străină, în condiţiile în care mai bine de o treime din terenul agricol al ţării, respectiv 4 milioane de hectare, este deja cumpărat de străini. Restul de 6 milioane de hectare de pământ românesc sunt în primejdie de a fi vândute străinilor, la propunerea unui grup de parlamentari ai PNL, USR, UDMR.

Noul proiect de lege prevede abrogarea dispoziţiilor cu privire la condiţiile privind domiciliul şi rezidenţa, interdicţiile de înstrăinare care erau de minimum 8 ani de la data cumpărării terenurilor, obligativitatea desfăşurării de activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani; pe scurt, se elimină cam toate restricţiile privind vânzarea de terenuri străinilor.

Anul trecut, PSD, prin eforturi susţinute, a reuşit să modifice legea privind vânzarea de terenuri agricole, punând-o în acord cu cerinţele Comisiei Europene, lege care prevede în principal stabilirea interdicţiei pentru cetăţenii străini care doresc să cumpere terenuri în România.

Dar cum minunile nu ţin prea mult, prin acest proiect se doreşte eliminarea condiţiilor de cumpărare introduse de PSD pentru firme şi pentru persoane fizice din străinătate, precum şi interdicţia înstrăinării terenurilor timp de 8 ani de la achiziţionare.

Românii observă neputincioşi cum, de 30 de ani, bogăţiile ţării iau calea străinătăţii. A fost industria pusă pe butuci şi vândută la fier vechi pentru ca românii să îşi întoarcă faţa către pământ. Au fost înstrăinate resursele subterane ale ţării - minereuri, petrol şi gaze naturale -, pentru ca românii să-şi ia gândul de la bunăstare. Au fost tăiate pădurile, pentru ca românii să fie lăsaţi fără aer, fără energie vitală! Acum urmează să ne fie luat pământul, pentru ca românii să fie lăsaţi fără ţară!

Îmi exprim ferm dezacordul cu privire la iniţiativa legislativă prin care se urmăreşte eliminarea interdicţiilor cu privire la vânzarea terenurilor agricole către străini şi susţin legea în vigoare, adoptată de PSD, o lege gândită pentru fermierii români, prin care se păstrează o parte semnificativă din terenul agricol românesc în proprietatea şi sub gestionarea...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

...directă a acestora.

România aparţine românilor!

În încheiere, ţin să vă reamintesc o frază celebră rostită de voievodul Ştefan cel Mare în piesa de teatru "Apus de soare", a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, la care vă invit să reflectaţi - "Ţara aceasta n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu-i a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri, în vecii vecilor".

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule deputat.

Profund ceea ce aţi spus.

Mulţumim frumos.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi are ca temă, "Pandemia şi felul în care vedem economia".

După cum simţim cu toţii, efectul pandemiei provenite din China, din ultimul timp, se propagă nu doar atât asupra a ceea ce priveşte viaţa de zi cu zi a omului, ci în special... atât în mediul economic, dar mai ales are impactul acesta devastator asupra sistemului sanitar şi duce la pierderea de vieţi omeneşti.

Din păcate, şi în acest context ne confruntăm cu o dublă măsură, să spunem aşa. Aproape că este incorect politic să vorbim de virusul chinezesc, dar, în acelaşi timp, se poate vorbi, iată, vedem, de tulpina britanică, tulpina sud-africană, tulpina braziliană.

Şi tocmai aici voiam să ajung, deoarece la fel cum pandemia a pornit din China, la fel şi dependenţa economică a lumii occidentale tot de China şi de relaţia dintre lumea liberă şi acest stat comunist, cea mai mare naţiune a lumii, tot acolo se îmbină acest element.

Cred că este evident pentru toată lumea că dependenţa de producţia manufacturieră, de producţia de bunuri de larg consum şi de producţia de subansamble pentru sectoarele industriale pe care Statele Unite, iată, întreaga Americă de Nord, dar şi Europa întreagă, incluzând Uniunea Europeană, unde ne găsim şi noi, o au la acest moment în raport de China ar trebui să înceteze.

Ca atare, ceea ce voi propune în perioada următoare reprezintă o nouă lege de încurajare a industriei româneşti. O lege care, pe undeva, să vină adaptată la cerinţele moderne, pe modelul Legii lui Ion Brătianu şi a Partidului Naţional Liberal, din anul 1887, care a dus la marea dezvoltare industrială românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar care să fie adaptată la cerinţele actuale şi la capacităţile pe care piaţa românească le are în ceea ce priveşte amortizarea impacturilor şocurilor economice care apar în perioadele de criză.

Cred că este timpul să producem eficient şi înalt calitativ la noi, fără importuri păguboase din China.

Avem nevoie de un cadru legislativ care să permită creşterea substanţială a producţiei de orice tip pe teritoriul României. O limitare a deficitului comercial merge mână-n mână cu creşterea producţiei manufacturiere şi de bunuri de larg consum.

De asemenea, consider că Uniunea Europeană, care, în ultimul timp, se preocupă de tot felul de aberaţii relativiste ori utopii ecologiste, ar fi timpul să-şi asume o strategie pentru atragerea marilor companii din sectoarele industriale care desfăşoară activităţi de producţie directă, din China, pe teritoriul Uniunii Europene.

Această relocare a investiţiilor către Europa mi se pare esenţială. Mai ales că vedem cum de multe ori Uniunea Europeană oscilează între a face...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...jocurile Chinei...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...şi a face jocurile Rusiei.

Ca atare, pandemia a arătat cât de importantă este consolidarea unei pieţe economice robuste şi competitive, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Dacă îmi permiteţi o glumă? Nu ştiu de ce nu aveţi adeziune la PSD că s-ar putea colegii dumneavoastră de la PNL să vă dea afară cu această gândire.

Era doar o glumă.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Vă mulţumesc pentru apreciere.

O iau ca pe un compliment.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Sigur, chiar este un compliment.

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav.

Se pregăteşte doamna deputat Gavrilă Anamaria.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice: "Sănătatea - obiectiv prioritar".

La data de 7 aprilie a fiecărui an, lumea întreagă celebrează Ziua Mondială a Sănătăţii, un moment menit să evidenţieze importanţa sistemului medical şi a componentelor sale, precum şi oportunitatea de a ne concentra asupra unei probleme de sănătate publică, prioritară la nivel global.

În acest an, subiectul propus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru celebrarea acestei zile este "Construirea unei lumi mai corecte şi mai sănătoase", un subiect care ne obligă să reflectăm asupra discrepanţelor majore dintre anumite regiuni, mai ales în ceea ce priveşte accesul cetăţenilor la serviciile medicale, căutând soluţii concrete pentru diminuarea acestora.

Din nefericire, cu toate că ne aflăm în anul 2021, încă vorbim despre discrepanţe atunci când vine vorba despre asigurarea serviciilor medicale, atât la nivel intern, cât şi la nivel internaţional.

Stimaţi colegi, astăzi nu am să mă refer la contextul internaţional, ci la cel intern, care, în unele domenii, trebuie îmbunătăţit.

Conform unui studiu realizat în anul 2020, aproximativ 300 de localităţi - comune - nu dispun de medic de familie.

Lipsa de interes pentru dezvoltarea unor zone rurale, în special pentru cele aflate la graniţa ţării, a făcut ca aceste regiuni să nu fie atractive pentru medici, un lucru îngrijorător, mai ales dacă ne raportăm la criza sanitară pe care o traversăm.

Exemple concrete regăsim în localităţile din Delta Dunării, dar şi în localităţi precum Bistra din judeţul Maramureş, unde, de foarte mulţi ani, cetăţenii nu au acces la medicina primară, lucru care îi pune în situaţia de a se deplasa câteva zeci de kilometri până la cel mai apropiat cabinet medical, cu toate că primăriile pun la dispoziţie spaţiile necesare pentru deschiderea cabinetelor medicale, locuinţe de serviciu, precum şi alte facilităţi prin care să atragă eventuali medici de familie.

O soluţie pe termen scurt pentru localităţile din mediul rural sau ale celor învecinate ar putea să o reprezinte înfiinţarea centrelor de permanenţă, însă şi în acest caz vorbim despre insuficienţa medicilor de familie, motiv pentru care este necesară o reevaluare a strategiei de sănătate, în vederea optimizării resurselor umane din acest sector, precum şi a modului de implementare a strategiilor sustenabile privind atragerea şi retenţia medicilor şi asistenţilor medicali în sistemul românesc de sănătate.

De asemenea, Comisiile Paritare din cadrul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate trebuie să actualizeze numărul de medici de familie din zonele rurale, stabilind un număr minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie din mediul rural, în concordanţă cu posibilităţile reale ale zonelor, astfel încât să nu mai existe localităţi neacoperite de medici de familie.

Doar printr-o implicare activă vom reuşi să reducem discrepanţele existente, asigurând condiţiile necesare privind accesul tuturor cetăţenilor...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Imediat, domnule preşedinte.

... la medicina primară, indiferent de zonele din care aceştia provin.

Aşadar, vă invit ca împreună să găsim şi să implementăm soluţii reale pentru a construi o Românie şi mai sănătoasă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Gavrilă Anamaria.

Se pregăteşte domnul deputat Popica Eduard-Andrei.

Cu rugămintea să ne încadrăm cu toţii în 3 minute, pentru a intra cât mai mulţi colegi în programul alocat.

Mulţumesc.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Şi mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Dacă Virgil Popescu nu poate să rezolve problema Complexului Energetic Hunedoara, premierul Cîţu trebuie să îi găsească un înlocuitor la prima remaniere guvernamentală".

Stimaţi colegi,

În ciuda promisiunilor Baronului de Münchhausen din Guvernul României, şi anume a ministrului energiei, Virgil Popescu, situaţia Complexului Energetic Hunedoara este departe de a fi lămurită. Judeţul Hunedoara este astăzi, din punct de vedere social, ca o oală sub presiune. Minerii din Valea Jiului şi angajaţii Termocentralelor Paroşeni şi Mintia nu au nicio perspectivă de viitor, devenii sunt în continuare fără încălzire şi apă caldă, iar România importă tot mai multă energie din cauza întreruperii activităţii Termocentralei de la Mintia, una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de energie din zona de nord-vest.

În 23 februarie 2021, ministrul energiei, Virgil Popescu, organiza, la sediul instituţiei pe care o conduce, o întâlnire de lucru cu parteneri sociali pentru identificarea soluţiilor viabile privind reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara. În urma discuţiilor, s-au stabilit:

1. Aplicarea, până la finalul lunii martie, a Ordonanţei nr. 60/2019 şi astfel înfiinţarea Complexului Energetic Valea Jiului din 4 exploatări miniere - două cu activităţi de producţie - Vulcan şi Livezeni şi două în procedură de închidere - Lupeni şi Lonea. Termocentrala Paroşeni - care trebuie să beneficieze de schema de sprijin şi punerea în funcţiune a unui grup pe gaz, pe lângă cel pe cărbune, plus o microcentrală pe râul Baleia; şi nu în ultimul rând, trecerea Termocentralei Mintia în subordinea Consiliului Judeţean Hunedoara.

Şi 2. Elaborarea cadrului legal pentru constituirea unui pachet de măsuri de protecţie socială pentru angajaţii CEH în cazul restructurării, reorganizării sau a falimentului societăţii, cu finanţare din fonduri naţionale sau UE, în contextul procesului de tranziţie justă, adică plăţi compensatorii, venit de completare până la 24 de luni şi posibilitatea pensionării angajaţilor.

Doamnelor şi domnilor,

În timp ce Baronul de Münchhausen a rămas în istorie pentru relatarea unor aventuri presărate cu exagerări fantastice, tot aşa Virgil Popescu ar putea rămâne în istorie cu expunerea unor fantezii în domeniul energiei care să nu se concretizeze niciodată. Problema este, însă, aceea că nu suntem pe un teritoriu de divertisment. Dimpotrivă, vorbim despre o tragedie - în contextul în care în joc e viaţa a zeci de mii de oameni care depind de Complexul Energetic Hunedoara.

Suntem deja în luna aprilie şi măsurile promise de Virgil Popescu la CEH, cu termen de aplicare până la sfârşitul lunii martie, nu s-au întâmplat.

Ce aţi făcut, domnule Popescu, pentru CEH în cele 17 luni de când conduceţi Ministerul Energiei?

Devenii, hunedorenii, românii au nevoie de lideri profesionişti şi patrioţi, pe al căror cuvânt să se poată baza.

Dacă Virgil Popescu nu poate să rezolve problema CEH, premierul Cîţu trebuie să îi găsească acestuia un înlocuitor la prima remaniere guvernamentală.

Mulţumesc frumos.

Anamaria Gavrilă, deputat AUR, Hunedoara. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Popica Eduard-Andrei.

Se pregăteşte domnul Lőrincz? Nu este. De la USR.

Dommul Panait Radu?

Se pregăteşte domnul Panait Radu.

Vă rog.

Domnul Eduard-Andrei Popica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează: "Este momentul să ne reimaginăm împreună viitorul României".

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, consider că a sosit momentul să ne reimaginăm împreună viitorul României, după mai bine de un an de la începutul pandemiei de COVID-19.

Apreciez că este nevoie de solidaritate, bună-credinţă, de responsabilitate individuală şi colectivă pentru a ieşi din această criză economică severă în care Guvernul de dreapta ne-a aruncat. În acest sens, în ultimul an aveam să asistăm la o diminuare masivă a veniturilor a milioane de români ce şi-au văzut vieţile distruse în urma adoptării de către Guvern a unor măsuri ilogice.

În această notă, daţi-mi voie să vă reamintesc că de şase luni de zile avem impusă carantina de noapte, fără, însă, a exista vreun studiu care să justifice o astfel de măsură. Tind să cred că scopul unei asemenea măsuri a fost de fapt unul de suprimare a vieţii sociale a populaţiei, de transformare a cetăţenilor în fiinţe fără viaţă socială, fără tradiţii, fără bucurii. Singura explicaţie oferită de autorităţile publice a fost una lapidară - "am preluat datele din Franţa". Poate semnul egal între Franţa şi România nu trebuia pus, stimaţi guvernanţi, dacă este să privim înspre viaţa de noapte intensă din cartierele franceze înainte de impunerea restricţiilor.

Domnule prim-ministru, domnule ministru al sănătăţii, de ce nu v-aţi inspirat din modelul promovat de Suedia sau de statele americane Texas şi Florida, unde eliminarea unor restricţii aberante a condus la scăderea numărului de infectări? De ce a fost nevoie să ne inspirăm din modelul francez, unde restricţiile extrem de dure nu au avut ca efect decât creşterea accelerată a cazurilor de COVID-19?

Tot în categoria măsuri aberante promovate de acest Guvern pentru aşa-zisa "protecţie" a cetăţenilor se înscrie şi limitarea programului de funcţionare a magazinelor, fapt ce nu a condus decât la aglomeraţie şi, implicit, la o creştere exponenţială a infectărilor. Totodată, cozile de la magazine s-au mutat la benzinării, unde preţurile sunt de câteva ori mai mari. Un mic magazin cu capital românesc este închis, dar o benzinărie cu capital străin, care are aproximativ acelaşi spaţiu, rămâne deschisă şi vinde produse cu adaos de 1000%. Cui folosesc aceste măsuri, stimaţi colegi? Cu siguranţă, românilor nu!

Avem nevoie urgentă de adoptarea unor măsuri ferme de combatere a pandemiei de COVID-19 şi de sprijinire a populaţiei, reglementări concrete şi coerente care nu doar să ajute populaţia, ci să ieşim din această criză.

În mod concret, ca exponent al social-democraţiei, permiteţi-mi să vă propun următoarele:

- Limitarea fluxului de persoane în centrele comerciale, cu prelungirea programului de funcţionare şi eliminarea carantinei de noapte. Astfel, vom avea mai puţini oameni deodată în magazine, aspect ce ulterior va fi compensat cu prelungirea orarului de funcţionare a magazinelor;

- Limitarea numărului de călători...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Eduard-Andrei Popica:

...din mijloacele de transport public în comun, în concordanţă cu acordarea de stimulente pentru acele firme care îşi decalează programul de lucru;

- Creşterea capacităţii de vaccinare - bineînţeles, pentru doritori - la minimum 150.000 de doze/zi, corelată cu creşterea capacităţii secţiilor ATI, unde de un an de zile suntem aproape la acelaşi stadiu ca la începutul pandemiei;

Şi o ultimă măsură - adoptarea de măsuri reale de sprijin pentru operatorii economici afectaţi de restricţii. Şi aici, spre exemplu, s-ar putea compensa un procent din cifra de afaceri înregistrată de operatorul economic pe parcursul anului 2019.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Eduard-Andrei Popica:

Este bine ca guvernanţii noştri, măcar în al doisprezecelea ceas, să-şi reamintească că trebuie să vină în faţa populaţiei cu o serie de măsuri de întrajutorare, de sprijinire şi nicidecum de forţă, de coerciţie, fiindcă, stimabililor, pandemia nu se combate prin instaurarea dictaturii şi distrugerea capitalului autohton!

Vă mulţumesc.

Deputat Popica Eduard-Andrei, Circumscripţia electorală nr. 39 Vaslui. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim, domnule deputat.

Pentru că a ajuns şi amicul meu, domnul deputat Burduja, o să-i dau cuvântul domnului deputat de la USR, aşa cum am spus.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul Zisopol, după care domnul deputat Cruşoveanu.

Domnul Radu Panait:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Săptămâna trecută, pe 2 aprilie a fost Ziua Internaţională a Autismului".

Bucuria pe care o aduce un copil într-o familie este nepreţuită. Ca părinte, îţi imaginezi cum va fi viaţa copilului tău. Îţi doreşti să aibă succes, o viaţă frumoasă şi împlinită, îţi faci planuri pentru viitorul lui. Însă când apare prima suspiciune că cel mic are o problemă de sănătate mintală, toate visele pier, bucuria se transformă în tristeţe şi apare un stres continuu, iar pentru mulţi părinţi viaţa pare prea grea pentru a mai putea fi trăită.

Durerea pe care o simţi când îţi moare un membru al familiei se vindecă cu timpul, însă durerea din viaţa unui părinte cu un copil cu autism nu se vindecă niciodată, ci doar poate fi alinată prin micile sau marile progrese pe care le face copilul său, pentru că un părinte cu un copil cu autism nu îşi permite luxul de a visa că, într-o bună zi, copilul lui va avea o viaţă împlinită şi frumoasă.

Prima Lege a autismului a fost făcută în Parlamentul nostru abia în 2010, comparativ cu alte state care conduceau cercetări pe acest subiect încă din anii '60. În anii '70 puneau bazele primelor terapii. 30 de ani mai târziu, noi, în România, îi trimiteam pe aceşti copii în centrele de irecuperabili, care erau, la propriu, nişte lagăre.

Copiii cu autism se pot naşte în orice fel de familii. Nu contează statutul părinţilor, educaţia, pilele şi relaţiile, banii sau influenţa.

Chiar dacă astăzi suntem norocoşi că există diverse centre de recuperare pentru aceşti copii, costurile cu programul de terapie este unul mare, între 2.000 şi 4.000 de lei pe lună. În cele mai multe cazuri, unul dintre părinţi rămâne să îngrijească copilul şi doar celălalt lucrează, iar accesul la o terapie corespunzătoare este un efort financiar imposibil de cele mai multe ori.

Vă puteţi imagina faptul că există familii care au doi copii cu autism, iar părinţii se văd nevoiţi să aleagă, care dintre cei doi va beneficia de terapii? Este o alegere pe care niciun părinte nu ar trebui să fie nevoit să o facă!

Aşa ajungem să avem adulţi cu autism care, chiar dacă ar fi putut fi recuperaţi până într-un punct, ajung să fie izolaţi de societate şi să rămână astfel dependenţi în totalitate de familiile lor.

Este crucial ca noi, prin puterea pe care o avem, de aici, din Parlament, să venim în sprijinul acestor familii şi a copiilor lor.

Ce câştigăm noi, ca societate? Este un lucru foarte simplu - părinţii se vor întoarce la muncă şi îşi vor relua viaţa normală, iar aceşti copii cu autism vor ajunge să contribuie, în măsura în care vor putea, la progresul societăţii.

Haideţi să dăm dovadă că suntem mai buni decât predecesorii noştri, că ne pasă de cei vulnerabili şi că înţelegem că rezolvarea problemelor românilor depinde doar de noi, şi nu de forţele oculte sau de statul paralel.

Radu Panait, deputat al USR PLUS de Satu Mare.

Mulţumesc frumos.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

O problemă extrem de importantă.

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Zisopol.

După care urmează domnul deputat Cruşoveanu Marian.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Consiliul Internaţional al Dansului - CID - este fondat în anul 1973, în sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură - UNESCO - din Paris şi reuneşte asociaţii internaţionale, naţionale şi locale, precum şi personalităţi care activează în domeniul dansului, din peste 170 de ţări.

Printre organizaţiile membre ale CID - UNESCO se numără şi Uniunea Elenă din România, al cărei scop fundamental este păstrarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a membrilor săi.

Printre modalităţile de realizare a acestui deziderat se află şi dansul tradiţional elen. Peste 30 de ansambluri de dansuri greceşti îşi desfăşoară în prezent activităţile în cadrul filialelor teritoriale ale Uniunii Elene din România şi majoritatea dintre acestea sunt înscrise, din anul 2011, la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Coregrafiile autentice, costumele tradiţionale achiziţionate din Grecia şi experienţa acumulată de-a lungul timpului de ansamblurile de dansuri ale Uniunii Elene din România au creat premisele conducerii organizaţiei noastre ca în 2018 să facă demersurile necesare şi în acelaşi an să obţină titlul de membru cu drepturi depline al Consiliului Internaţional al Dansului - UNESCO pentru 17 dintre ansambluri.

În prezent, Uniunea Elenă din România are în portofoliu 20 de ansambluri de dansuri greceşti care sunt membre ale Consiliului Internaţional al Dansului, ansambluri ce aduc valoare adăugată României pe plan internaţional, în cadrul UNESCO.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În acest context, doresc să le mulţumesc tuturor celor care de-a lungul existenţei Uniunii Elene din România şi-au adus aportul la constituirea şi dezvoltarea ansamblurilor de dansuri greceşti ce au contribuit şi contribuie la promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor elene şi, deopotrivă, a educaţiei participative prin dans.

Şi pentru că în data de 29 aprilie a fiecărui an sărbătorim Ziua Internaţională a Dansului, vă invit cu acest prilej să participaţi la Teleconferinţa CID, organizată în mediul online, în data de 12 aprilie 2021, ora 19,00, de Consiliul Internaţional al Dansului - UNESCO şi Uniunea Elenă din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Cruşoveanu Marian.

Şi ca o paranteză. Cred că ar fi foarte interesant să faceţi cu noi, măcar o dată pe lună, un curs de dans grecesc.

Mulţumim.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

De la izbucnirea pandemiei, cu tot efortul făcut de Guvernul PNL la momentul respectiv, ne-am confruntat cu o poziţie duplicitară a celor de la PSD. Aceştia au indus în rândul românilor o stare de nesiguranţă, de frică, având un comportament total iresponsabil în faţa acestei crize sanitare, în care cu toţii ar trebui să fim de aceeaşi parte.

Din declaraţiile iresponsabile ale unor lideri ai PSD, criza sanitară se pare că devine mai degrabă un subiect de interes electoral. Aproape zilnic vedem declaraţii contradictorii ale celor de la PSD, de la poziţii conspiraţioniste până la măsuri extreme, privind măsurile COVID-19.

Mă întreb, în ce mod este astăzi PSD, din opoziţie, alături de români şi de ce ţine morţiş să compromită campania de vaccinare? De ce se tem liderii PSD să spună dacă se vor vaccina sau nu? De ce liderii PSD nu îi încurajează pe români să urmeze acest proces care să ne aducă mai aproape de normalitate? De ce se ascund în spatele celor de la AUR, aruncându-i în stradă, pentru a provoca proteste şi pentru a induce o stare de instabilitate socială şi politică?

Îmi aduc aminte că, în campania electorală, cei de la PSD aveau sloganul "Siguranţa zilei de mâine".

Ce siguranţă oferă astăzi PSD, în afară de duplicitate, cinism şi poziţii contradictorii?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De la începutul pandemiei, PNL a optat pentru o politică prudentă, raţională şi realistă, pentru că românii aveau nevoie de sprijin. Ar fi onorabil, transparent şi corect ca liderii PSD să ne spună, de la Ciolacu la Stroe, de la Simonis la Stănescu şi Firea, care este poziţia lor privind campania de vaccinare? De ce se ascund şi de ce le este frică?

Astăzi, România are nevoie de oameni politici care să fie de partea românilor pentru că doar împreună, uniţi, încurajându-ne reciproc, putem trece peste această criză sanitară.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Cu regretul că nu mi-aţi pomenit şi mie numele, dau cuvântul doamnei deputat Holban Georgeta-Carmen.

Domnul Marian Cruşoveanu (din sală):

Suntem la începutul legislaturii. Data viitoare. Promit.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Combaterea pandemiei - pentru români, ciumă, pentru Guvern, mumă!"

Decizia Partidului Social Democrat de a contesta în instanţă închiderea magazinelor la ora 18,00 este justificată şi bazată pe lipsa evidentă de motivare a impunerii. Efectele acestei măsuri sunt vizibile şi incontestabile - până la ora închiderii, aglomeraţia din magazine este infernală, cozile sunt uriaşe, oamenii stau înghesuiţi unul în altul, iar pericolul de îmbolnăvire cu virusul ucigaş nu se diminuează, ba dimpotrivă!

În consecinţă, Partidul Social Democrat a depus o cerere în anulare la Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei Guvernului de a închide magazinele după ora 18,00. Restricţia este una aberantă, ca şi cea referitoare la interzicerea circulaţiei după ora 20,00, de altfel.

Principala obiecţie împotriva acestei măsuri este că în elaborarea Hotărârii Guvernului nr. 348 nu s-au avut în vedere, în nici un fel, o documentare şi o analiză ştiinţifică preliminară sau vreun studiu de impact care să furnizeze informaţii relevante privind efectele măsurilor preconizate asupra sănătăţii, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale oamenilor.

Aceste decizii nu sunt susţinute nici măcar de reprezentanţii partidelor de guvernare, care se învinovăţesc între ei şi au ajuns chiar să ceară oficial renunţarea la noile interdicţii.

Românii nu sunt mai protejaţi respectând restricţiile existente în prezent, ci, din contră, ne-am întors practic de unde am plecat în martie anul trecut, iar sănătatea le este pusă acum mai mult în pericol prin favorizarea răspândirii virusului.

Constat cu tristeţe că ceea ce se întâmplă în aceste zile în România seamănă din ce în ce mai mult cu o formă mascată de dictatură! Oamenii sunt obligaţi să respecte cu sfinţenie tot ceea ce li se năzare guvernanţilor, dar, ce să vezi, reprezentanţii Executivului "Nu se poate" nu au nicio regulă şi nicio oprelişte. Precum a văzut toată ţara, miniştrii actualului Guvern dau tonul la nerespectarea prevederilor legale, sfidându-i pe români, nepurtând masca în diverse împrejurări şi apoi cerând să fie amendaţi, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat!

Perspectivele sunt sumbre, atât pentru oameni, cât şi pentru agenţii economici, mai ales că restrângerea nemotivată şi inutilă a drepturilor fundamentale creează haos, aşa cum au dovedit şi protestele din ultimele zile.

Peste tot în lume, pandemia este principala preocupare a guvernelor! În România, pandemia este tratată de partidele de la putere ca un soi de joacă, un fel de baba-oarba, cu şi pe nervii populaţiei. De parcă nu ar fi suficiente...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

...daunele umane şi economice de până acum şi mai trebuie turnat din gazul nepriceperii peste focul nemulţumirii!

Deputat al PSD, Dâmboviţa, Georgeta-Carmen Holban.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat de la Grupul USR PLUS, Cristian Brian.

După care se pregăteşte domnul deputat Scripnic Lilian? Este?

Domnul Lilian Scripnic (din sală):

Este! Este!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Cu menţiunea, până ajunge domnul coleg, că grupurile parlamentare - PSD, PNL, USR PLUS, UDMR - şi Grupul parlamentar al minorităţilor mai au colegi care au depus declaraţii politice în scris.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice - "Despre încredere şi respect"

Stimaţi colegi,

Este proverbială lipsa de încredere a românilor în instituţiile statului, iar la coada clasamentelor făcute periodic de institutele de sondare a opiniei se află de fiecare dată Parlamentul, cu sub 15% nivel de încredere.

Explicaţia e simplă şi porneşte de la percepţia publică asupra activităţii parlamentarilor. Cu un simplu click pe motoarele de căutare putem vedea principalele titluri de ştiri - "Ceartă şi îmbrânceli pe holurile Parlamentului", "Vot la mai multe cartele", "Somn în Parlament", "Încălcarea măsurilor de protecţie sanitară", asta în condiţiile în care le cerem românilor să le respecte întocmai, iar pentru a controla răspândirea virusului, multe sectoare economice sunt grav afectate.

Poate că dublul standard a fost caracteristic ultimelor legislaturi - şi mă refer aici la iniţiative populiste, atunci când eşti în opoziţie, şi respingerea şi condamnarea lor, atunci când eşti la putere. Dar, când vine vorba de sănătatea românilor şi respectarea măsurilor de protecţie sanitară, este obligatoriu să fim un exemplu şi să facem ceea ce noi pretindem de la alegătorii noştri.

Stimaţi colegi, nu suntem mai presus de lege!

Avem nevoie de mai mult respect şi mai multă responsabilitate. Şi nu mă refer aici la îndatoririle parlamentarilor prevăzute în Constituţie, nici la Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Nici măcar la modul în care interacţionăm cu ceilalţi colegi parlamentari. Asta deşi să nu uităm că norma de reprezentare este de un deputat la aproximativ 70.000 de români, iar respectul acordat este în primul rând faţă de ei.

Mă refer la responsabilitate şi respect faţă de funcţia ocupată. Avem nevoie de iniţiative legislative mai bine fundamentate, avem nevoie de studii de impact, de o pregătire mai bună pentru şedinţele de plen şi comisii şi de o dezbatere reală. Mi-aş dori ca votul dat să fie unul asumat şi pe baza unor efecte pozitive care ar apărea în societate, şi nu în urma unui calcul politic sau de grup. Dar asta se poate întâmpla doar dacă condiţiile de mai sus sunt îndeplinite şi dacă, cu bună-credinţă vom încerca să construim încredere şi punţi de colaborare.

Pentru că am vorbit mai devreme de respect nu voi încheia cu expresia "La muncă, tovarăşi!", mă voi adresa dumneavoastră în felul următor - stimaţi colegi, vă invit să colaborăm în interesul românilor!

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Oricât aş vrea să-l mai ţin în sală, că mi-e simpatic, dar presiunea este foarte mare, domnul deputat Burduja, vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu vreau să vă dezamăgesc.

Vă mulţumesc pentru...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Sunt sigur că nu o să o faceţi. (Râsete.)

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "Avertizorii în România (avertizorii de integritate)".

S-a făcut multă vâlvă, zilele trecute, pe faptul că România trebuie să transpună în legislaţie propria Directiva 1937/2019, directiva europeană care vizează regimul avertizorilor de integritate.

Ce sunt aceia, pentru cei care nu ştiu - sunt cetăţeni care semnalează o încălcare a legii. Este un regim protejat în toate statele avansate. Cândva, în 2004, România era, dacă nu mă înşel, a doua ţară după Marea Britanie care proteja avertizorii de integritate, dar din instituţiile publice, pe vremea Guvernului PSD - Năstase.

Doar că a fost o lege incompletă şi, din nou şi din nou, de la deciziile Curţilor Internaţionale până la Strategia Naţională Anticorupţie, vedem că acele protecţii nu sunt suficiente pentru aceşti avertizori de integritate.

Mai mult, Directiva Europeană extinde protecţia şi către avertizorii de integritate din mediul privat. Şi vă dau un exemplu celebru - probabil cel mai cunoscut avertizor de integritate din lume este de origine din România, Bradley Birkenfeld, un evreu de origine română, care a dezvăluit o schemă de fraudare a unei mari bănci de investiţii, de peste 5 miliarde de euro. Pe baza legislaţiei din America, acest om a fost "premiat" de Fiscul american, celebrul IRS, cu peste 100 de milioane de dolari.

Am lucrat, în ultimele luni, cu Bradley Birkenfeld la această idee de a transpune Directiva Europeană în legislaţia românească - şi înţeleg că Ministerul Justiţiei are deja un proiect în dezbatere publică.

Pentru că nu o să scăpăm de acest subiect, el va veni în Parlament, vreau să spun de pe acum că această legislaţie trebuie neapărat să includă două aspecte.

Primul - cei care raportează ilegalităţi să fie anonimi, să le asigurăm protecţia prin a fi anonimi. Altfel nu o să-şi asume riscul de a-şi compromite cariera, reputaţia, viaţa, familia şi aşa mai departe.

Şi doi - componenta de recompensă.

Şi America, până în 2006, avea legislaţie pe avertizare de integritate; nu raporta aproape nimeni. America astăzi recuperează peste 6 miliarde de dolari datorită avertizorilor de integritate.

Aşadar, stimaţi colegi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

...sunt foarte curios, cine dintre dumneavoastră va susţine această iniţiativă, cine din societatea civilă va susţine, cine din mediul privat va susţine?

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

O temă extrem de interesantă, dar va trebui să vedem - doar ca o paranteză - ca acel anonimat să nu se întoarcă exact împotriva noastră. Să nu fie extrem de... să nu ajungem la chestiunea - doar o părere, atât - la chestiunea de suspiciuni sau la chestiunea de...

E de dezbătut.

Mulţumesc frumos.

Grupul parlamentar al PSD, Chirilă Virgil Alin? Nu este.

Trif Bogdan? Nu este.

Popa Radu Mihai?

Domnul Lilian Scripnic (din sală):

Mă scuzaţi, m-aţi citit pe mine.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Păi, veniţi dumneavoastră. Eu citesc cine urmează.

Vă rog.

Dar veniţi, domnule deputat, vă rog.

Bîrcă Constantin, PSD?

Nu, eu citesc cine urmează.

Încă nu.

Bun.

Vă rog.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Nici Cîţu şi nici Arafat nu vor mai putea restrânge la nesfârşit drepturile şi libertăţile constituţionale ale românilor".

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Alianţa pentru Unirea Românilor şi-a manifestat solidaritatea faţă de românii care au protestat, în ultimele zile, faţă de restricţiile abuzive impuse de actualul Guvern în timpul pandemiei. Drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor din ţara noastră au fost călcate în picioare vreme de 13 luni - dintre care două luni în timpul stării de urgenţă şi 11 luni în timpul stării de alertă.

Pentru ca nici Cîţu, nici Arafat şi nimeni din actualii sau viitorii guvernanţi să nu mai poată restrânge la nesfârşit drepturile şi libertăţile cetăţenilor prevăzute în Constituţie, am decis să modificăm legea care le permite acest lucru. În baza Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, starea de alertă, instituită prima oară în 15 mai 2020, a fost prelungită de 10 ori, de fiecare dată cu 30 de zile.

Iniţiativa legislativă de modificare a Legii nr. 55/2020, pe care o voi depune în această săptămână în Parlament, prevede că măsurile dispuse pe durata stării de alertă, ce vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale, pot fi dispuse pentru o perioadă de maximum 90 de zile de la instituirea stării de alertă. Deci, după 3 luni, sub umbrela stării de alertă, Guvernul va putea lua doar măsuri excepţionale de management, de organizare, nu de restrângere a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. Va putea organiza, de exemplu, spitalele, sistemul de intervenţie în situaţii de urgenţă, testarea, vaccinarea, va putea achiziţiona prin proceduri speciale echipamente medicale şi medicamente, dar nu se va mai putea restrânge dreptul la educaţie, la muncă, la circulaţie, libertatea de întrunire şi asociere etc.

De altfel, Constituţia României stipulează că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru situaţii speciale, inclusiv pentru apărarea sănătăţii publice. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie însă să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii. Această soluţie este solid susţinută de jurisprudenţa CCR care susţine că esenţa legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este dată de caracterul excepţional şi temporar al acesteia.

Prin urmare, într-o societate democratică, regula este cea a exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, restrângerea acestora fiind prevăzută ca excepţie. Prin iniţiativa de modificare a Legii nr. 55/2020, AUR propune limitarea în timp a impunerii, pe cale de excepţie, a unor decizii dictatoriale - pentru revenirea planificată la regulile de bază ale unei societăţi democratice. Este un act de dreptate pentru români şi de responsabilizare a Guvernului, un act pe care vă invităm să îl susţineţi fără partizanat politic.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Scripnic Lilian, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Chirilă Virgil Alin.

Se pregăteşte doamna deputat Stoica Diana.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Companiile de stat trebuie să rămână ale statului".

Profitând de faptul că agenda publică este dominată de pandemie, iar atenţia românilor este distrasă, Guvernul Cîţu vrea să satisfacă o mai veche doleanţă a şefului său de partid, Orban, aceea de a privatiza companiile de stat.

Guvernul Orban a fost oprit de PSD în Parlament, prin Legea nr. 173/2020, care a reglementat interdicţia de înstrăinare a acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la bănci şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, pentru o perioadă de doi ani.

Acum, Guvernul Cîţu îşi manifestă intenţia de a abroga această lege care protejează, de fapt, avuţia naţională, insistând să privatizeze Portul Constanţa, aeroporturile, CEC, Hidroelectrica ori CFR, societăţi ale statului român ce vor fi vândute pe mai nimic, valoarea acestora fiind direct afectată în această perioadă de pandemie.

Argumentele invocate de unii membri ai cabinetului Cîţu, în ceea ce priveşte avantajele privatizării companiilor de stat, nu pot fi luate în considerare, deoarece nu sunt bazate pe studii, rapoarte sau analize economice realizate de experţi. Au fost aruncate în spaţiul public simple idei proprii ori, posibil, pentru a satisface interesele altor cercuri politice sau de afaceri, poate pentru a testa reacţiile posibile ale românilor la ideea privatizării.

O decizie de privatizare a companiilor de stat româneşti este una care ar trebui să fie fundamentată în baza unor studii aprofundate, ar necesita previziuni pe o durată îndelungată, o astfel de decizie afectând atât interesele României ca stat, dar şi ale românilor.

Dar pe cine interesează modul în care România şi românii vor fi afectaţi? Pe Guvernul Cîţu, în nici un caz! Când domnul premier Cîţu invită investitorii străini în ţară, oferindu-le bucăţele din companiile de stat, asigurându-i că "proprietatea privată este sfântă", ale cui interese le apără? Ale României, ca stat, sau ale investitorilor străini? Ce control va avea statul român asupra unei companii de stat vândută bucată cu bucată investitorilor străini, al căror drept de proprietate este sfânt. Din păcate, statul român nu va avea nici un control şi va avea doar un rol figurativ, pe hârtie, iar investitorul se va alege cu profitul care îi va intra direct în propriul buzunar, categoric nu în cel al românilor.

Mă îngrijorează faptul că Sucursala Hidrocentrale Porţile de Fier, parte a Hidroelectrica S.A., care se află în judeţul meu, în Mehedinţi, nu se va mai afla în viitorul nu prea îndepărtat sub controlul statului. Mă îngrijorează soarta mehedinţenilor care muncesc acum la Porţile de Fier, cum de altfel mă îngrijorează viitorul sistemului energetic naţional în momentul în care nu se va mai afla sub controlul statului român.

De asemenea, mă îngrijorează şi faptul că statul, ca acţionar majoritar al acestor companii, prin vocea reprezentanţilor Guvernului, afirmă că managementul va fi performant doar dacă va fi asigurat de investitorii străini.

Practic, Guvernul Cîţu nu are încredere în capacitatea managerială a românilor. Să ne aşteptăm ca domnului Cîţu să îi vină ideea de a privatiza Guvernul pentru a avea performanţe în deciziile luate?

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Stoica Diana.

Se pregăteşte domnul deputat Nagy Vasile.

Este?

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi, 7 aprilie, celebrăm Ziua mondială a sănătăţii. E un prilej bun pentru o radiografie sinceră a sistemului medical din ţara noastră.

România are profesionişti dedicaţi care salvează vieţi în fiecare zi, chiar dacă de multe ori asta înseamnă că şi le pun la risc pe ale lor.

Dincolo de profesioniştii de acasă, avem foarte mulţi medici plecaţi peste hotare. Din păcate, astăzi, accesul la servicii medicale de calitate depinde în bună măsură de oraşul sau satul în care locuieşti. Avem câteva spitale bine dotate şi multe altele în care n-ai vrea să intri nici măcar în vizită.

Dincolo de investiţiile în clădiri, ne lipseşte cu desăvârşire digitalizarea.

Corupţia este o altă mare problemă a sistemului medical şi este încă vie în foarte multe spitale.

Toate aceste elemente alcătuiesc diagnosticul bolii crunte de care suferă sistemul medical din România de 30 de ani - politizare acută.

În absenţa unui medicament miraculos care să vindece această boală peste noapte, avem nevoie de strategie şi de profesionalism.

Acesta este angajamentul pe care USR PLUS şi l-a asumat în faţa românilor şi exact asta livrăm.

Venirea lui Vlad Voiculescu în fruntea Ministerului Sănătăţii a declanşat o amplă reconstrucţie a sistemului medical din România, o reconstrucţie bazată pe proiecte concrete şi pe transparenţă, nu pe spitale regionale desenate doar pe hârtie.

Ministrul sănătăţii şi ministrul investiţiilor şi fondurilor europene au alocat deja 50 de milioane de euro pentru investiţii în infrastructură, pentru a creşte siguranţa pacienţilor şi pentru ca medicii să aibă tot ce le trebuie ca să-şi facă treaba bine. O reconstrucţie centrată pe pacient, pe prevenţie şi pe tratament, nu pe şpăgi şi contracte pentru "băieţii deştepţi".

O reconstrucţie care vizează să aducem specialiştii înapoi acasă şi să-i păstrăm pe cei pe care-i avem. Pentru asta vom avea şi Strategia Naţională pentru Resurse Umane în Sănătate care va include şi investiţii în dezvoltarea profesională continuă.

Le suntem profund îndatoraţi adevăraţilor profesionişti din sistemul medical. Cuvintele frumoase însă nu sunt suficiente pentru a onora sacrificiile lor zilnice.

Astăzi, de Ziua mondială a sănătăţii, vă provoc să renunţaţi la lozincile populiste.

Astăzi, vă provoc să muncim împreună şi să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a face bine sistemul nostru de sănătate.

Diana Stoica, deputat al Alianţei USR PLUS, aleasă în Circumscripţia nr. 42 municipiul Bucureşti.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nagy Vasile.

Se pregăteşte domnul deputat Trif.

Domnul Vasile Nagy:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De la preluarea mandatului de deputat, călătoresc din Arad spre Bucureşti cu trenul.

Iar declaraţia mea politică se numeşte "Infrastructura Feroviară Românească" şi vizează un subiect de interes naţional extrem de important.

Dragi colegi deputaţi,

Infrastructura reprezintă cea mai importantă resursă logistică a transportului feroviar, iar dezvoltarea infrastructurii trebuie privită din perspectiva necesităţii dezvoltării transportului feroviar.

Reţeaua de infrastructură din România este într-o stare necorespunzătoare, iar mentenanţa şi reînnoirea acesteia sunt insuficiente.

Statul este proprietarul infrastructurii feroviare, de unde derivă şi obligaţia de a asigura finanţarea necesară pentru mentenanţa, reînnoirea şi dezvoltarea acesteia.

Consecinţa finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defecţiuni care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minime de siguranţă.

Finanţarea insuficientă a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii.

Starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă în prezent un important element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor.

Viteza comercială reprezintă principalul indicator de performanţă a circulaţiei trenurilor, care influenţează decisiv atractivitatea serviciilor oferite de sistemul feroviar, mai ales în traficul de pasageri.

Având în vedere că întreţinerea insuficientă sau neadecvată poate compromite rezultatele altor măsuri de creştere a vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară, trebuie considerat că această acţiune reprezintă o precondiţie pentru creşterea vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară.

Este necesară modernizarea reţelei existente, cu prioritate maximă acordată infrastructurii feroviare interoperabile incluse în Coridoarele Europene, în scopul asigurării performanţelor şi exploatării eficiente a acestora.

Vă mulţumesc.

Nagy Vasile, deputat AUR, Arad. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe.

Se pregăteşte domnul deputat Todosiu Beniamin.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea se intitulează "Salvaţi industria turistică din România!".

Voucherele de vacanţă au fost introduse în timpul guvernării Partidului Social Democrat şi au avut ca scop stimularea turismului românesc, mai exact acei 1.450 de lei/beneficiar au putut fi cheltuiţi doar pe teritoriul României.

Această măsură a dus la creşterea procentului numărului de turişti în România, în anul 2019, la 8,5%, faţă de anul 2018, în timp ce media Uniunii Europene era de doar 2,1%.

Prin acest stimulent financiar am reuşit să determinăm foarte mulţi români, atunci când aveau de ales să îşi petreacă vacanţa oriunde în lume, să aleagă destinaţia turistică România.

O familie, într-o vacanţă de minimum 5 zile, cheltuieşte mult mai mult decât 1.200 de lei, suma rămasă în urma scăderii impozitului de 10% aplicat voucherelor de vacanţă.

În plus, cumpărăturile şi toate celelalte cheltuieli sunt făcute pe teritoriul României, iar taxele şi impozitele sunt încasate de statul român.

În perioada 2018-2019, hotelurile şi pensiunile au avut un număr record de turişti, ceea ce a generat venituri suplimentare la bugetul de stat, pentru că proprietarii spaţiilor de cazare au angajat oameni, care, la rândul lor, au plătit taxe şi impozite. Având foarte mulţi clienţi, proprietarii de hoteluri şi restaurante au achiziţionat mai multe produse alimentare, produse de igienă, de curăţenie etc. Cu alte cuvinte, impactul a fost unul benefic nu doar pentru sectorul turistic, ci pentru toată industria din România.

Măsura acordării voucherelor de vacanţă, introdusă de Partidul Social Democrat, a avut mai multe ţinte.

1. Sprijinirea cu bani a industriei turistice din România, având în vedere faptul că voucherele pot fi utilizate doar pe teritoriul ţării noastre.

2. Banii suplimentari cheltuiţi într-un concediu/vacanţă, şi aici putem să dăm exemplul, pornind de la combustibilul utilizat pentru maşini şi alte cumpărături, dar şi comenzile mai mari făcute către diferiţi furnizori de hoteluri şi proprietari de restaurante, datorate unui număr crescut de turişti, a stimulat celelalte ramuri economice din România.

3. Măsura a avut un caracter social, pentru că un număr foarte mare de români au reuşit să-şi petreacă vacanţele/concediile în ţara noastră. Au fost români care au putut să-şi petreacă concediile pentru prima dată în destinaţii turistice precum litoralul Mării Negre, Delta Dunării etc.

4. Scoaterea la lumină a industriei turistice care funcţiona "la negru". Să nu uităm că, în 2018, numărul cererilor pentru clasificarea unităţilor de cazare turistică a crescut cu 60% faţă de 2017, iar în primul semestru al anului 2019 cererile de clasificare au crescut cu 35%, raportat la aceeaşi perioadă a anului 2018. Deci, cu alte cuvinte, o bună parte din industria care funcţiona la "negru" am scos-o la lumină.

5. Am creat posibilitatea mediului privat să acorde vouchere de vacanţă, prin scutirea angajatorilor de taxe şi impozite.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Da, domnule preşedinte!

Vă solicit, dragi guvernanţi, atât în calitate de reprezentant în Parlamentul României, al Partidului Social Democrat, cât şi în calitate de fost ministru al turismului, dar şi în numele industriei turistice din România, care a solicitat în mod public continuarea programului de acordare a voucherelor de vacanţă şi în anul 2021, să ţineţi cont de această solicitare, pentru că sectorul turistic se află în pragul colapsului din cauza pandemiei COVID, dar şi din cauza lipsei măsurilor de susţinere din partea Guvernului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Şlincu Dan-Constantin.

Domnul Beniamin Todosiu (din sală):

M-aţi sărit!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Scuzaţi-mă! Da.

După care domnul deputat Şlincu Dan-Constantin.

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vă supune atenţiei o temă extrem de importantă: Cum depăşim pandemia pentru a reveni la normalitate?

Această întrebare ne frământă pe toţi şi ar trebui să fie tema principală de reflecţie pentru Guvernul României şi pentru toţi decidenţii politici.

Cum depăşim pandemia pentru a reveni la normalitate?

Răspunsul este vaccinarea, iar această soluţie este abordată de numeroase ţări din întreaga lume. Astfel, înainte de a pune problema unei relaxări a restricţiilor impuse în pandemie, ar trebui să ne preocupe creşterea gradului de vaccinare a populaţiei.

Zilele trecute, România a depăşit numărul de două milioane de persoane imunizate, dintre care peste jumătate cu ambele doze. Pe 6 aprilie, am ajuns la 2.155.000 de persoane vaccinate, dintre care 1.258.000 cu ambele doze. Nu e puţin, dar trebuie să facem mai mult şi să extindem campania de vaccinare în farmacii şi în cabinetele medicilor de familie.

Privim în aceste zile modul în care decidenţii din Israel relaxează restricţiile şi ne dorim şi noi o revenire măcar parţială la normalitate. Ceea ce nu spunem este faptul că Israelul a vaccinat peste jumătate din populaţie cu ambele doze şi de aceea relaxează măsurile.

Ministerul Sănătăţii ne oferă şi câteva veşti bune: peste 150 de noi cabinete de vaccinare vor fi deschise în România.

Ieri s-au deschis 12 noi cabinete pentru administrarea vaccinului produs de compania Moderna, urmând ca, pe 13 aprilie, să se deschidă alte 144 de cabinete pentru administrarea vaccinului produs de compania Pfizer. Se va creşte şi capacitatea de vaccinare în centre, de la 60 de persoane la 90 de persoane/flux.

În perioada următoare se vor deschide centre mobile de vaccinare şi la nivelul operatorilor economici care şi-au exprimat această intenţie, complementar cu vaccinarea prin intermediul medicilor de familie.

Nu în ultimul rând, vă spun că România ar urma să primească, în următoarele două luni, cel puţin 7 milioane de vaccinuri împotriva coronavirusului.

Ministerul Sănătăţii a lansat şi o linie telefonică de sprijin psihologic pentru orice persoană care se simte afectată de presiunea cauzată de pandemia de COVID-19.

Începând cu ora 12,00 şi până la ora 20,00, de luni până sâmbătă, orice persoană care are nevoie de suport emoţional va putea apela linia telefonică, cu tarif normal, 0219081 pentru a beneficia de servicii gratuite de sprijin psihologic. Peste 40 de psihoterapeuţi voluntari vor fi disponibili.

Să ştiţi că nu este însă de ajuns pentru a stimula campania de vaccinare. În aceste momente este nevoie să comunicăm corect, să le explicăm oamenilor importanţa vaccinării şi să îi încurajăm să se vaccineze. Inclusiv clasa politică trebuie să promoveze un mesaj de solidaritate şi unitate pentru a le arăta românilor că numai împreună putem trece cât mai repede peste această criză.

Voi încheia, dragi colegi, cu un apel către fiecare dintre dumneavoastră. Vă rog să fim solidari şi responsabili, să comunicăm corect şi să încurajăm vaccinarea, astfel încât să putem învinge pandemia.

Vă mulţumesc şi vă doresc multă sănătate!

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS, Alba.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Chirilă Alin. Nu ştiu dacă este.

Domnul deputat Popa Radu Mihai. Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă (din sală):

Cred că mi-a trecut rândul!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog? Nu. După Popa Radu Mihai sunteţi. Dacă nu este domnul Popa Radu Mihai, domnul deputat Bîrcă. Vă rog.

Se pregăteşte, de la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Axinia Adrian-George.

Domnul Constantin Bîrcă:

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Calitatea vieţii românilor - total ignorată de guvernanţi!".

Pentru România zilelor noastre, calitatea vieţii ar trebui să fie un obiectiv politic şi economic prioritar, destinat atingerii rapide a unui standard de viaţă la nivel european.

Din nefericire, acest capitol nu a făcut vreodată obiectul preocupărilor actualilor guvernanţi.

În contextul generat de pandemia de COVID-19, calitatea vieţii şi bunăstarea socială impun ca decidenţii să soluţioneze corect şi concret câteva probleme esenţiale.

Voi face referire la factorii majori cu care ne confruntăm, pentru care se impune rezolvarea în regim de urgenţă.

Tensiunile percepute în societate, datorate măsurilor aberante şi lipsei de comunicare, au impactul cel mai nociv asupra încrederii în instituţii. De aici rezultă discreditarea instituţiilor statului.

Păstrarea încrederii cetăţenilor în instituţiile naţionale şi europene trebuie să rămână un obiectiv esenţial în perioadele de criză, deoarece respectarea măsurilor de ţinere sub control a răspândirii COVID-19 depinde în mare măsură de nivelul de încredere în instituţii şi în recomandările oamenilor de ştiinţă. Se impune aşadar renunţarea la declinarea competenţelor ministeriale, a comisiilor ce lucrează "sub anonimat" şi a hotărârilor guvernamentale nefundamentate

Accesul facil la servicii de asistenţă medicală, la asistenţă socială şi la îngrijire pe termen lung poate asigura intervenţia timpurie şi monitorizarea procesului de prevenţie. Sunt necesare mai multe servicii de îngrijire pe termen lung şi de asistenţă la domiciliu, precum şi o mai mare flexibilitate în furnizarea lor. Dar totul ar putea fi realizat prin înlăturarea haosului din conducerea sănătăţii!

Potrivit cercetărilor, tinerii se dovedesc a fi una dintre categoriile cele mai afectate de izolare, alături de persoanele fără un loc de muncă. Tinerii declară cel mai scăzut nivel de bunăstare. Oare ce programe sunt prevăzute pentru tineri? Lor le lipsesc spectacolele, sportul şi distracţia!

Şi nu în ultimul rând, femeile, care au fost mai afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19 decât bărbaţii, din punctul de vedere al echilibrului între viaţa profesională şi cea familială. Remedierea acestor probleme va fi esenţială.

Se impune acordarea unei atenţii deosebite condiţiilor de viaţă ale vârstnicilor şi nevoilor de servicii de îngrijire ale acestora, precum şi situaţiei veniturilor lor în timpul pandemiei şi imediat după încheierea acesteia. Pensiile sunt mici, iar preţurile cresc vertiginos! Majorările nu se întrevăd!

Sunt numai câteva probleme care ar trebui să preocupe actuala guvernare. Situaţia nu este deloc îmbucurătoare.

Potrivit studiului "Indicele de Progres Social 2020" privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, realizat de organizaţia nonprofit "Imperativul Progresului Social", România se menţine pe locul 45 din 163 de ţări şi pe ultimul loc în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene.

România înregistrează 78,35 de puncte...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Constantin Bîrcă:

... din 100 şi se regăseşte, conform studiului, în rândul ţărilor din a treia categorie din clasament, după Barbados, Bulgaria şi Mauritius.

Competenţa trebuie să-şi regăsească locul în societatea noastră, ţinând cont de faptul că aria calităţii vieţii reprezintă pentru om valoarea vieţii sale.

Mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Lasca Mihai Ioan...

Domnul Adrian-George Axinia (din sală):

Eu eram!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

După! A, scuze! Nu ştiu ce-i cu mine azi!

Axinia Adrian, după care Lasca Mihai Ioan. Vă rog. Scuzaţi-mă!

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Guvernul României încălcă sistematic drepturile şi libertăţile cetăţeneşti", afirmă Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.

În nenumărate rânduri, Alianţa pentru Unirea Românilor a atras atenţia, de la începutul pandemiei, asupra practicilor puterii de încălcare sistematică a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Şi, dacă ceea ce vă spuneam noi nu era de ajuns, iată că vine Departamentul de Stat al SUA şi ne dă dreptate. Raportul de ţară pe România privind practicile legate de drepturile omului în 2020, raport publicat săptămâna trecută, este un adevărat rechizitoriu la adresa actualei puteri. Şi o să reiau doar trei observaţii din acest document oficial american, care urmăresc direcţia criticilor formulate de AUR.

1. Prima observaţie este despre lipsirea ilegală de libertate în numele COVID-19.

Departamentul de Stat al SUA consemnează că, pentru a preveni răspândirea COVID-19, Guvernul a internat sau a plasat în carantină supravegheată zeci de mii de persoane între martie şi iunie 2020, pe baza unor reglementări considerate ulterior neconstituţionale.

Cea de-a doua observaţie se referă la încălcarea libertăţii de exprimare.

Raportul oficial american remarcă, de asemenea, că, la 16 martie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a semnat un decret prin care se declara starea de urgenţă, care include dispoziţii pentru a contracara răspândirea dezinformării online legate de COVID-19. Decretul a permis eliminarea ştirilor de către ANCOM şi blocarea site-urilor considerate a răspândi informaţii false. Decretul nu prevedea însă mecanisme de recurs sau de reparare. Guvernul a suspendat 15 site-uri web.

Cea de-a treia observaţie este legată de încălcarea libertăţii de întrunire şi asociere.

Departamentul de Stat al SUA consemnează că, pentru a preveni răspândirea COVID-19, între martie şi septembrie 2020, Guvernul a interzis adunările publice. Pe 15 septembrie, Guvernul a introdus reglementări care permiteau adunări publice de maximum 100 de persoane. Observatori şi mai multe ONG-uri, inclusiv Greenpeace, au menţionat că Guvernul a menţinut interdicţia adunărilor publice şi a permis, în acelaşi timp, derularea altor tipuri de evenimente, cum ar fi concertele, cu până la 500 de participanţi.

Stimaţi guvernanţi,

Derapajele dumneavoastră legate de respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor îi revoltă pe români şi îi îngrijorează pe partenerii strategici ai ţării noastre. AUR vă solicită ca, măcar în al 12-lea ceas, să eliminaţi restricţiile ilegale şi neconstituţionale pe care le-aţi impus sub pretextul combaterii pandemiei şi să protejaţi, în egală măsură, atât sănătatea românilor, cât şi libertatea lor.

Deputat AUR, Adrian-George Axinia, Circumscripţia electorală Prahova. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Lasca Mihai Ioan şi se pregăteşte, de la Grupul parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Rizea Cristina.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Analfabetismul funcţional".

Analfabetismul funcţional înseamnă să nu-ţi pui întrebări atunci când, pentru prima dată în istorie, pentru o viroză respiratorie, se schimbă definiţia omului bolnav, astfel încât să-l cuprindă şi pe "asimptomatic".

Analfabetismul funcţional înseamnă să nu-ţi pui întrebări atunci când statistica infectărilor este alcătuită pe baza unor teste care au o rată de eroare fals pozitivă de minimum 70%, a căror eficienţă în acest circ mondial este contestată chiar de către inventatorul lor.

Analfabetismul funcţional înseamnă să nu-ţi pui întrebări atunci când gradul de pericol al virusului este stabilit prin decese declarate ca avându-l drept cauză, deşi autopsiile sunt interzise - tot o premieră istorică! -, şi în ciuda faptului că decedaţii sunt, în majoritate, oameni cu boli care prezintă risc de moarte şi care îşi dau duhul în secţiile de terapie intensivă, şi nu cad pe stradă ca în făcăturile prezentate apocaliptic la TV.

Analfabetismul funcţional înseamnă să nu-ţi pui întrebări legate de faptul că persoanele infectate cu COVID în proporţie de 99,97% se vindecă şi să continui să ţipi, precum o găină speriată, că e nevoie de mai multe restricţii, aviz unor colegi din USR.

Analfabetismul funcţional înseamnă să susţii această aberaţie pseudoştiinţifică, dar 100% politică, cu argumente zero, de tipul "vărul Gigel ştie el pe cineva care are un cuscru care a murit de COVID pentru că făcea dializă".

Analfabetismul funcţional înseamnă să nu te întrebi de ce percepţia asupra gradului de pericol al virusului este construită prin propagandă susţinută guvernamental şi bazată pe răspândirea panicii, în condiţiile în care, într-o lume normală, a oamenilor cu un oarecare gram de înţelepciune, în cazul unui virus periculos, guvernele şi mass-media ar trebui să evite panica.

Analfabetismul funcţional înseamnă să susţii mai multe restricţii cu argumentul imbecil "şi alte ţări fac la fel", ignorând faptul că sunt şi "alte ţări" care nu fac la fel şi, după un an de demenţă mondială, potrivit statisticilor, sunt tot pe-acolo şi la infectări, şi la decese.

Analfabetismul funcţional înseamnă să porţi mască atunci când eşti singur pe stradă sau în maşină, nu de frica firească de amendă, ci din convingerea că te protejezi pe tine sau, mai grav, că îi protejezi pe cei din jur.

Analfabetismul funcţional înseamnă să te laşi păcălit de o minciună care, prin însăşi formularea ei, arată că cei care ţi-o vând te consideră un imbecil: "scapi de restricţii dacă te vaccinezi cu un vaccin aflat în stadiu experimental, care nu imunizează, ci doar oferă şansa unei forme mai uşoare a guturaiului, care nu previne răspândirea virusului, fapt pentru care nu vei scăpa de restricţii, dar va trebui să umbli prin lume cu un paşaport de vaccinat, ca un câine".

Analfabetismul funcţional înseamnă să nu-ţi pui întrebarea cheie: "Nu cumva măsurile acestea, care ar trebui să combată virusul, fac mai mult rău decât virusul în sine?!".

Deci, concluzia mea, analfabeţii funcţionali sunt toţi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Mihai Ioan Lasca:

...cei care susţin pandemia, carantina, masca şi vaccinul ca soluţie salvatoare a omenirii pentru o viroză respiratorie sezonieră!

Vreau să-i felicit cu această ocazie pe colegii din Parlament care au o poziţie diferită faţă de cea a lui Rafila, Tătaru, Cercel şi a celor din USR privind această pandemie şi interesul naţional.

Mulţumesc.

Deputat neafiliat, Mihai Lasca.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Rizea Cristina, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

În 1771, la Moscova izbucnea epidemia de ciumă. Deşi cu întârziere, autorităţile au luat atunci măsuri pentru limitarea răspândirii. Au închis pieţele şi bisericile, prăvăliile şi cârciumile. Sub presiunea evenimentelor s-au dezvoltat teorii ale conspiraţiei şi mulţi credeau că boala este planul autorităţilor ca să-i ucidă sau să-i sărăcească. Vă sună cunoscut?

În acest an, cauza pandemiei este alta: un virus. Restricţiile, cam aceleaşi. Teoriile conspiraţiei, din păcate, sunt identice.

Ce avem în plus în secolul XXI? Avem două partide în Parlament, cu mentalitate venită din negura Evului Mediu, care se agaţă cu disperare de nemulţumirile şi nefericirile oamenilor, le amplifică, exploatând fricile primare ale umanităţii. Încurajează falsele teorii venite din laboratoarele Sputnik. Aruncă în faţă tot felul de personaje ahtiate după rating şi îşi pun pe umeri, cu ipocrizie, mantia de falşi idoli salvatori. Întrebarea mea pentru voi, domnilor de la PSD-AUR, este următoarea: dacă alegem să ignorăm virusul, să ne comportăm ca şi cum n-ar exista, care este rezultatul?

Vreţi transformarea spitalelor în morgi? Pentru că în treizeci de ani v-a durut în cot de sistemul sanitar şi de aia nu avem astăzi nici spitale, nici dotări, nici medici suficienţi. Vreţi să rămânem o ţară izolată de restul lumii, închisă, cum e Coreea de Nord? Pentru că nici ei nu recunosc că virusul există. Sau vreţi mai bine să ne întoarceţi în Evul Mediu? Vă convine mai mult aşa? Vă place să fiţi jupâni-oligarhi, într-o Românie sărăcită şi needucată?

Doar asta aţi cultivat în ultimii treizeci de ani. Distrugerea sistemului sanitar, a educaţiei, a antreprenoriatului. Promovarea nonvalorilor. Doar atât aţi făcut şi asta faceţi în continuare, cu neruşinare.

Lăsaţi ipocrizia, domnilor! Trăim într-o lume interdependentă, în care orice bătaie de aripi dintr-un colţ al ei are repercusiuni majore în cealaltă parte.

E normal ca lumea să fie nemulţumită de restricţii, nimeni nu şi le doreşte. Dar sunt necesare ca să scăpăm mai repede de pandemie şi să ne întoarcem cu toţii la o viaţă normală. Respect dreptul la protest. E un drept fundamental. Şi îi respect pe cei care au protestat paşnic, au păstrat distanţarea fizică şi au respectat măsurile sanitare. Nu îi respect pe cei care au desconsiderat regulile, pe cei care au incitat la violenţă şi sfidare. Şi mă refer în special la voi, dragi colegi parlamentari, care aţi fost votaţi să faceţi legi bune pentru români, şi nu să le încălcaţi.

Clar, nu am niciun fel de consideraţie pentru voi, cei care vă luaţi lumină de la Moscova. Voi care exploataţi cu nonşalanţă greutăţile românilor,...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Doamna Cristina Camelia Rizea:

...care vă cocoţaţi pe suferinţa lor.

Combaterea pandemiei este un efort colectiv, iar voi, prin comportamentul vostru, nu doar că nu contribuiţi la acest efort, ci comiteţi păcatul capital de a vinde iluzia empatiei cu protestatarii pentru un share pe Facebook. Nu girez sfidarea; nici a legilor, nici a efortului colectiv. Dar, mai ales, nu girez manipularea suferinţei în speranţa unui câştig politic.

Vă mulţumesc.

Cristina Rizea, deputat al USR PLUS, Constanţa.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Buicu Florin.

Se pregăteşte, de la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Suciu Sebastian. Este?

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Ziua Mondială a Sănătăţii este o zi globală de conştientizare a sănătăţii, sărbătorită în fiecare an la 7 aprilie"

În 1948, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a organizat prima Adunare Mondială a Sănătăţii. Adunarea a decis să celebreze 7 aprilie a fiecărui an, începând cu anul 1950, ca Ziua Mondială a Sănătăţii.

Această zi este considerată ca o oportunitate de a atrage atenţia la nivel mondial asupra unui subiect de importanţă majoră pentru sănătatea globală în fiecare an.

În anul 2021, tematica Zilei Mondiale a Sănătăţii este "Pentru o lume mai dreaptă şi mai sănătoasă".

Pandemia a lovit greu toate ţările, dar impactul a fost cel mai dur asupra acelor comunităţi care erau deja vulnerabile. Peste tot în lume, există oameni şi comunităţi care au venituri zilnice reduse, condiţii de trai şi educaţie mai slabe, mai puţine oportunităţi de angajare, acces redus la medii sigure. Şi aici vorbim de accesul la apă şi sanitaţie sigură, produse alimentare sigure, servicii de sănătate. Acest lucru duce la suferinţe inutile, la boli evitabile şi la decese premature.

Cu toate acestea, inegalităţile în materie de sănătate pot fi prevenite cu strategii care acordă o atenţie sporită îmbunătăţirii echităţii în sănătate, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile şi marginalizate.

Sănătatea pentru toţi este esenţială pentru a face faţă provocărilor de astăzi şi pentru a construi rezilienţa de mâine.

Abordarea cauzelor profunde ale inechităţilor, investiţiile în comunităţi şi adoptarea măsurilor adecvate de sănătate publică sunt cruciale.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, pentru toţi cei care îşi "rup" din sănătatea lor pentru a da populaţiei sănătate, indiferent de poziţie, rol, post sau mediu în care-şi desfăşoară activitatea, pentru toţi lucrătorii din sănătate şi pentru familiile lor multă sănătate şi la mulţi ani!

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Suciu Sebastian.

Consult Grupul USR PLUS dacă este în sală domnul deputat Lőrincz Iulian-Ştefan. Nu.

Domnul deputat Miftode?

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Da.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

După colegul urmaţi dumneavoastră.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea sa vă atrag atenţia asupra unei situaţii paradoxale în care ne aflăm cu toţii. Paradoxul despre care vreau sa vă vorbesc poartă numele de "Coaliţia de guvernare". Copiii acestei coaliţii - PNL, USR şi UDMR - se află într-o continuă concurenţă intrafamilială. Ei concurează în vederea perfecţionării artei cinismului şi ipocriziei politice şi aş vrea să vă povestesc despre noile culmi pe care le-a atins coaliţia.

Aşadar, să revin la paradoxul menţionat mai devreme. După cum bine ştim, în 29 martie au avut loc proteste în stradă, la scurt timp după care domnul vicepremier Barna a ieşit în plenul Camerei Deputaţilor cu acuzaţii şi mustrări la adresa formaţiunii AUR.

Dacă nu v-aţi întrebat încă până acum, aş vrea să vă întreb eu, domnule vicepremier: care este principala cauză a protestelor? Ce nemulţumiri au oamenii care au ieşit în stradă?

Probabil, în realitatea pe care o trăiţi, aveţi impresia că la asemenea evenimente se adună oameni împliniţi şi mulţumiţi de viaţa pe care le-o oferă actuala guvernare. Eu zic că-i mai simplu decât atât. Aceşti oameni au ieşit în stradă pentru că aşa guvernează coaliţia dumneavoastră.

Da, au ieşit în stradă pentru că voi aţi polarizat societatea, împărţind-o în buni şi răi, în proşti şi deştepţi, în creştini şi marxişti. Sau poate aceşti oameni au ieşit în stradă pentru că măsurile Guvernului au salvat economia, învăţământul şi familia românească? Nu cred!

Vă sfătuiesc, domnule vicepremier, să încercaţi să pătrundeţi în sursa problemei, încercaţi măcar să o înţelegeţi, dacă nu sunteţi în stare să o rezolvaţi, deţinând această guvernare.

Ştiu că cel mai uşor e să cauţi un vinovat şi să-l arăţi cu degetul, în speranţa de a sustrage atenţia de la adevărata sursă a problemei, dar totuşi vă amintesc câteva paradoxuri ale curentei guvernări:

- În Hunedoara minerii intră-n grevă pentru că Guvernul îşi bate joc de ei. Vinovat este AUR, pentru că a mers la ei să-i asculte.

- Iese lumea în stradă nemulţumită de acţiunile Guvernului. Vinovat este AUR.

- Când ard spitalele PNL-iste, prin numiri politice, vinovat este PSD-ul.

În stilul acesta, mă aştept ca AUR să fie vinovat şi de numirile politice atât de liber şi nestingherit practicate de actuala guvernare.

Vă rog, dragi guvernanţi din coaliţie, ocupaţi-vă de rezolvarea problemelor acestei ţări, nu irosiţi guvernarea pe paradoxuri!

Vă mulţumesc.

Sebastian Suciu, deputat, Circumscripţia nr. 34 Sibiu. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Miftode Andrei-Marius. Vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Fiecare dintre noi s-a regăsit cel puţin o dată într-o situaţie în care propria viaţă, sau viaţa unui apropiat, s-a aflat în pericol. Toţi am ajuns măcar o dată în viaţa noastră la un spital cu o problemă şi mulţi dintre noi am simţit că fără ajutorul unui medic suntem neajutoraţi.

În tot acest timp am avut în picioare un sistem sanitar imperfect, dar vital şi nişte oameni remarcabili care să ducă crucea în contextul acestor neajunsuri.

Trăim cu toţii o perioadă bulversantă. Este omeneşte să fim derutaţi. Ba este chiar justificabil să fim uneori speriaţi, alteori întristaţi şi descurajaţi sau pur şi simplu deconectaţi de la toate ştirile şi ameninţările ce par să ne înconjoare la tot pasul.

Dar nu există nicio justificare să devenim inconştienţi şi cu atât mai puţin să bravăm impetuos anti-mască, anti-solidaritate, anti-legi şi să aruncăm în hazard opţiunea de a-i proteja pe cei mai vulnerabili dintre noi.

Nu există scuze pentru comportamentul abuziv sau insensibil faţă de cei care poartă povara cea mai grea.

Secţiile de terapie intensivă sunt pline până la refuz, pacienţii luptă contra unei boli imprevizibile, iar medicii, care continuă să salveze atât cât le este omeneşte posibil, primesc în schimb doar mai multe misiuni şi o presiune greu de suportat.

Duc permanent o povară grea, neuşurată în vreun fel de acei cetăţeni care continuă să nu vadă şi să nu creadă lucruri atât de evidente şi tangibile pentru ei. Profesioniştii din prima linie a luptei cu acest virus sunt cei care astăzi au cea mai mare nevoie de susţinerea noastră.

Să alegem deci să le conştientizăm eforturile şi sacrificiile şi să le mulţumim. Le mulţumim pentru că sunt alături de noi şi când e vremea mai bună, dar şi în această furtună prelungită care ne erodează pe toţi.

Orice provocare majoră îşi diminuează gravitatea când există solidaritate, când avem respect şi consideraţie reciprocă şi când reuşim să ne bucurăm de bogăţia imensă pe care o avem prin aceşti eroi, eroi reali, în carne şi oase, pe care îi cinstim prea puţin. Aceşti oameni care trec de mai bine de un an printr-un calvar pe care nici nu vrem să ni-l închipuim merită toată preţuirea noastră.

Vă mulţumim vouă, cadrelor medicale, pentru tot ce faceţi pentru noi, pentru sănătatea noastră şi a familiilor noastre.

Vă mulţumim pentru luptele voastre de ieri, de azi şi de mâine, pentru dedicaţia şi priceperea voastră puse în slujba sănătăţii şi vieţilor noastre.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat USR PLUS, Braşov.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Fiind pe final, consult sala dacă mai este vreun coleg deputat care vrea să-şi susţină declaraţia?

Dacă nu, vă mulţumesc frumos.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de azi.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Recrudescenţa extremismului şi antisemitismului, o realitate în România"

Într-un sondaj realizat de către Institutul Elie Wiesel, cu privire la percepţia relaţiilor interetnice şi Holocaustul din România, s-a măsurat, printre altele, distanţa socială pe care societatea românească o are faţă de anumite minorităţi. 11% dintre cei intervievaţi au spus că evreii au mai multe drepturi faţă de populaţia majoritară, iar 32% dintre intervievaţi au fost de acord cu afirmaţia că "ar fi mai bine ca evreii să se ducă să trăiască în ţara lor". Aceste procente vorbesc despre existenţa unui antisemitism potenţial, latent, în anumite segmente ale societăţii civile.

Acest antisemitism latent este potenţat de către Partidul AUR. Din păcate, această formaţiune politică iresponsabilă exacerbează un discurs al urii, al intoleranţei şi homofobiei.

De la tribuna Parlamentului, Forul suprem al democraţiei, auzim din gura reprezentanţilor AUR apologii pentru fascişti sau nazişti care, prin fapta sau vorba lor, sunt responsabili de uciderea a sute de mii de evrei sau romi.

Libertăţile civile, politice, religioase, diversitatea, toleranţa, dreptul la demnitate, nondiscriminarea, toate aceste lucruri sunt obţinute cu sacrificii imense. Suntem datori să le apărăm cu orice preţ, atunci când democraţia vede la orizont un mare pericol!

Ceea ce se întâmplă sub ochii noştri, atacul la adresa fundamentelor democraţiei, era de neimaginat până acum câteva luni! Nimeni nu şi-ar fi închipuit că, după 30 de ani de la evenimentele din 1989, după mai puţin de două decenii de apartenenţă la cele mai mari structuri politice şi militare din istorie, vom fi nevoiţi să dezavuăm, să oprim, ceea ce se produce de câteva luni, şi anume, amplificarea şi escaladarea tendinţelor xenofobe, antisemite, extremiste, rasiste!

Aceste acte pun la îndoială fundamentele drepturilor omului precum nediscriminarea şi dreptul la demnitate. Tăcerea, acceptarea sau ignorarea lor sunt atitudini incompatibile cu angajamentele şi principiile pe care România democratică şi instituţiile sale s-a construit şi există. Ideologii otrăvitoare, demoni din trecut, şi-au făcut loc în oraşele şi în satele României, pe reţelele de socializare, în spaţiul public şi politic, cu o forţă fără precedent.

Partidul meu, Partidul Naţional Liberal, a luptat mereu pentru o Românie liberă, o Românie europeană, o ţară a tuturor minorităţilor, a etniilor şi religiilor. Dar, de-a lungul istoriei, PNL a fost el însuşi victima fascismului şi a comunismului. Vă aduc aminte că un fost prim-ministru liberal a fost asasinat de bandele legionare într-o ţară devastată de ură, crimă, teroare. Elita PNL a fost apoi decimată în închisori, torturată, aruncată în gropi comune!

Nu ne vom întoarce la acele vremuri! PNL are misiunea, puterea şi determinarea în a contracara ascensiunea extremismului în România.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Solidaritatea ne va ajuta să câştigăm lupta pentru sănătate!"

Ziua Mondială a Sănătăţii este celebrată, în fiecare an, la 7 aprilie. Scopul marcării acestei zile este evidenţierea temelor de sănătate specifice domeniilor prioritare ce provoacă îngrijorări pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În anul 1946, OMS lansa următoarea definiţie pentru sănătate - "Este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal, cât şi social, şi nu doar absenţa bolilor sau a infirmităţilor". Mai târziu, definiţia avea să fie modificată prin adăugarea următoarelor cuvinte - "capacitatea de a duce o viaţă productivă social şi economic".

Ne aflăm astăzi în faţa unei crize sanitare de neimaginat în urmă cu câţiva ani. Virusul SARS-CoV-2 s-a transmis în ţările din întreaga lume, făcând din noi toţi potenţiale victime ale noului coronavirus. Indiferent de vârstă, rasă sau statut social, toţi cetăţenii trăiesc sub ameninţarea bolii, chiar dacă nu toţi suferă în acelaşi mod.

După declanşarea crizei sanitare, am devenit cu toţii conştienţi de fragilitatea sistemului de sănătate. Medicii şi-au petrecut ultimul an în combinezoane, sub presiunea numeroaselor cazuri apărute în fiecare zi şi a dinamicii evoluţiilor sociale. Suntem cu toţii recunoscători pentru eforturile făcute de medicii din România şi din întreaga lume. Trebuie să ne asigurăm că, atunci când pandemia o să devină doar o amintire neplăcută, vom avea înţelepciunea să investim toate resursele disponibile în susţinerea sistemului de sănătate.

Ultimul an ne-a făcut conştienţi de nevoia de solidaritate internaţională în faţa pericolului. Apartenenţa la structurile europene ne-a permis acces la unelte pentru a lupta cu pandemia. Conform tuturor analizelor şi clasamentelor, ne situăm în topul ţărilor la numărul de vaccinuri administrate. Această realizare nu era posibilă fără parteneriatele internaţionale apărate, promovate şi garantate de preşedintele Iohannis, indiferent de greutăţile cu care s-a confruntat în primul mandat. Orientarea prooccidentală a României ne-a adus, pe lângă protejarea valorilor democratice, şansa să sperăm că putem salva vieţile românilor afectaţi de COVID-19.

Indiferent de cât de bine se desfăşoară campania de vaccinare în România, statul român nu trebuie să uite de românii de pretutindeni. Trebuie să intensificăm dialogul cu românii din întreaga lume, pentru a-i direcţiona către centrele de vaccinare din ţările în care trăiesc, studiază sau muncesc.

Trebuie să fim solidari cu Republica Moldova şi să continuăm eforturile de susţinere a românilor de peste Prut. Nu putem să fim indiferenţi la situaţia dramatică prin care trec basarabenii. Sprijinul promis de preşedintele Iohannis este esenţial pentru Republica Moldova. Astfel, le vom arăta cetăţenilor Republicii Moldova că singura şansă de dezvoltare pentru întreaga regiune este parcurgerea drumului european. Fiind uniţi şi fermi în faţa pericolelor, vom arăta forurilor internaţionale că românii de pe ambele maluri ale Prutului pot contribui la realizarea visului european.

Criza sanitară a născut la rândul ei alte crize. De asemenea, ne-a făcut să fim mai încrezători în resursele noastre de solidaritate. Cu încredere în ştiinţă, putem să ieşim mai întăriţi din această luptă teribilă pentru sănătate. Avem medici curajoşi, avem acces la vaccinuri, avem acces la informaţii.

Este timpul să fim solidari cu toţi oamenii implicaţi în lupta cu pandemia!

Este timpul să privim spre viitor cu încredere!

Indiferent de cât de dificil pare acum, cu ajutorul fiecăruia dintre noi, va fi bine!

Domnul Aurel Bălăşoiu:

"Gara Costeşti, abandodantă"

Nepăsarea statului este atât de mare, încât roade şi căile ferate. Ruine şi mizerie, asta văd călătorii care merg cu trenul. În Gara Costeşti din judeţul Argeş opresc trenurile care circulă spre Bucureşti, Craiova, Timişoara, Piteşti, Mangalia etc. Gara Costeşti este pur şi simplu abandonată şi aproape cade pe oameni.

Gara Costeşti a fost construită în anul 1869, iar în prezent a devenit un monument al degradării, devenind un loc de "pelerinaj" pentru hoţi şi oamenii străzii. În clădirile abandonate din zonă au fost furate până şi cărămizile şi cablurile de curent.

Atât clădirea, cât şi peroanele gării arată pur şi simplu infect. Peronul are zugrăveala scorojită de trecerea anilor, iar pavimentul este sărit şi murdar. Gardurile ce separă peroanele au dispărut pe alocuri, dar nimeni nu s-a grăbit să le pună la loc. Cât despre gară, această clădire pute efectiv. Încălzirea se face prin sobe cu lemn, iar calorifere şi uşi nici măcar de decor nu se găsesc. Şi, cum o nenorocire nu vine niciodată singură, acolo unde sunt sobe, în general, este şi tâmplărie clasică, deci o şi mai mare pierdere de temperatură.

Pentru că sala de aşteptare arată deplorabil, călătorii sunt obligaţi să aştepte fie pe peron venirea trenului, fie în apropierea caselor de bilete, unde mai există deocamdată, nişte bănci murdare, care vor dispărea şi ele.

Proiectul de reabilitare înseamnă modernizarea clădirii de călători, a spaţiilor publice şi extinderea celor comerciale, refinisarea faţadelor, modernizarea grupurilor sanitare, refacerea instalaţiilor aferente clădirii de călători, instalaţii de sonorizare, telefonie, ceasoficare, afişare electronică, consolidare şi modernizare tunele pietonale, hidroizolaţii la copertină, refacerea canalizării pluviale etc.

Lucrările care trebuie efectuate sunt următoarele: consolidarea fundaţiei şi a pereţilor structurali, consolidarea subsolului clădirii de călători, recompartimentarea cu pereţi despărţitori, tencuieli interioare, strat suport şapă, înlocuirea instalaţiei electrice, înlocuirea reţelei de alimentare cu apă hidranţi exterior, înlocuirea ferestrelor la exterior, reparaţii şarpantă lemn şi înlocuirea învelitoarei, a jgheaburilor şi burlanelor, reparaţii strat suport şi vopsitorii lavabile la faţada clădirii, încălzire cu centrală termică pe bază de gaze naturale.

M-am deplasat personal în perioada 1 aprilie - 4 aprilie 2021, ocazie cu care am discutat cu o parte dintre călători, aceştia împărtăşindu-mi următoarele păreri:

M.S. «Ia uitaţi cum arată acoperişul! Dacă Doamne-fereşte se dărâmă, nu ai nicio şansă.

Nu mai arată a gară. Nu se vede că e epavă...?

E o ruină, păcat de ea!»

D.C. «Tavanul se poate prăbuşi în orice moment. Stai în frig, lipsă apă, grupul sanitar este focar de infecţie... asta e!»

P.M. «Pustie, ţi-e şi frică să treci pe lângă ea!»

M.I. «Domnule, nu suntem în stare nici să vopsim ce a construit Ceauşescu! Dumneavoastră aţi locui într-o casă, dacă ar arăta la interior şi exterior cum se prezintă această gară?»

R.D. «Este mai cald afară decât în sala de aşteptare.»

Gara Costeşti nu a trecut printr-un bombardament. Peste ea nu s-a abătut vreun uragan şi nici nu a fost zguduită din temelii de vreun cutremur. Sunt doar urmările nepăsării şi ale inconştienţei. Este o gară, un loc în care vin şi din care pleacă trenuri, un loc în care oamenii ajung în fiecare zi!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Sănătăţii şi Săptămâna mondială a imunizării"

Pe 7 aprilie celebrăm, anual, Ziua Mondială a Sănătăţii, dată care marchează şi aniversarea fondării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pe 7 aprilie 1948. Anul acesta aş dori să leg cele două evenimente importante, sărbătorite de ţările din toată lumea şi de către OMS, în această lună, în materie de sănătate - Ziua Mondială a Sănătăţii şi Săptămâna Mondială a Imunizării, deoarece anul 2021 continuă să fie axat pe un singur lucru vital care ne leagă pe toţi, lupta împotriva COVID-19 şi cursa pentru imunizarea populaţiei lumii.

Săptămâna Mondială a Imunizării se sărbătoreşte în ultima săptămână din luna aprilie, 24-30 aprilie, iar scopul acesteia a fost şi rămâne promovarea vaccinării la nivelul tuturor statelor, pentru a proteja sănătatea cetăţenilor, de la copii, la adolescenţi, la adulţi.

În contextul pandemiei de coronavirus, vaccinarea rămâne cea mai eficientă cale de a ne aduce împreună, de a ne reconecta, de a ne proteja.

Este nevoie de astfel de campanii de solidaritate, deoarece vaccinurile sunt larg dezbătute la nivelul societăţilor şi există foarte multe informaţii false cu privire la efectele acestora.

Tocmai de aceea, este important să ne amintim că vaccinarea s-a dovedit deja a fi cea mai eficientă cale de a combate, de a preveni şi chiar de a elimina boli precum pojarul, poliomielita, oreionul, pneumonia, hepatita B, rotavirusul etc. Deşi ne focusăm acum pe vaccinul împotriva COVID-19, nu trebuie să omitem vaccinarea împotriva celorlalte boli, care este extrem de importantă mai ales pentru copii.

Cercetarea în domeniul vaccinării este într-un continuu progres şi am convingerea că este singura cale de a pune capăt acestei pandemii. Este nevoie doar de informarea corectă a oamenilor, care vor lua astfel cele mai bune decizii pentru sănătatea lor şi a familiilor lor.

Domnul Eugen Bejinariu:

Cele trei mini-guverne din cadrul Guvernului României funcţionează paralel, în sincope, sabotându-se cu cinism, prin aceasta alterând bruma noastră de nădejde că am putea avea parte de o viaţă de calitate mai bună. Miniştrii liberali îşi croşetează forme de a-şi rezolva camarila, la umbra faptului că marile preocupări sunt legate doar de pandemie. Miniştrii progresişti avansează doar propria agendă şi sunt preocupaţi doar de felul în care firmele apropiaţilor, ONG-urile de casă şi oamenii lor fără şcoli pot accede la bunăstare. UDMR, mereu, îşi urmăreşte destoinic obiectivele proprii, dar măcar miniştrii lor au viziune, coerenţă şi un pragmatism binefăcător tuturor.

Între timp, prim-ministrul, un dirijor fără orchestră, se împiedică în faptele miniştrilor săi, în propriile vorbe şi cade în ridicol la fiecare ieşire publică. Un prim-ministru neputincios şi sabotat de propria nonechipă va eşua în misiunea de a trece ţara peste efectele pandemiei. Când în sfârşit premierul a înţeles că oamenii au nevoie de speranţă ca să poată parcurge agonia, când în sfârşit premierul a preluat modelul liderilor care se adresează poporului, arătând calea spre lumină, când în sfârşit, după un an de năpastă, liderul Guvernului aduce şi veşti bune despre un orizont apropiat al întoarcerii la normalitate, se grăbesc cioclii din subordine să ne ucidă încrederea şi entuziasmul.

Ministrul sănătăţii, cel iresponsabil şi nerăspunzător, căci de la învestire a avut grijă să semneze un singur act, cel prin care şi-a delegat atribuţiile, astfel încât să nu mai semneze niciodată nimic, acest ministru infatuat anunţă că, de fapt, vor urma zile mai tragice decât cele cu care ne-am obişnuit. Când ne pregăteam să reînvăţăm speranţa, aflăm despre Ordinul ministrului sănătăţii care anunţă apocalipsa COVID şi faptul că toţi suferinzii altor boli sunt lăsaţi în aşteptarea morţii - paturile ATI, pe care n-au fost în stare să le suplimenteze, aşa cum promiteau acum un an, sunt toate acum alocate pacienţilor COVID, nu se mai efectuează alte operaţii, nu se mai îngrijesc alţi bolnavi.

Spitalele lipsite de resurse nu vor mai face nici atât de puţin cât au făcut pentru bolnavii cronici în ultimul an, medicii de toate specializările sunt împinşi brutal şi iresponsabil doar către urgenţele COVID, iar medicii de familie sunt transformaţi în asistente medicale specializate în administrarea vaccinului. Zeci de mii de oameni cu afecţiuni cronice, bolnavi aflaţi în aşteptarea unor tratamente si intervenţii chirurgicale sunt condamnaţi la moarte. Zeci de mii de medici şi personal medical buimăcit de haosul directivelor pe care le primesc sunt obligaţi să îşi încalce jurământul profesional şi să ucidă oameni prin neimplicare sau implicare defectuoasă. Toate acestea se suprapun peste refuzul Guvernului de a extinde testarea, de a omologa forma ştiinţifică mai facilă a testelor antigen, formă pe care toate ţările europene au acreditat-o, tocmai pentru a ţine sub control pandemia.

Trăim o adevărată tragedie sub conducerea coaliţiei cinic-iresponsabile şi o trăim perplecşi, căci ea ne este comunicată cu zâmbet superior sau chiar mai rău, cu râsete imberbe de la pupitrul conferinţelor de presă. Aş putea să admit că nu toţi miniştrii Cabinetului Cîţu au voluptatea răului, că nu toţi au aceeaşi dorinţa de a creşte tensiunea oamenilor, aş putea să admit ca nu toţi miniştrii sunt preocupaţi să apese pedala angoasei şi să amplifice paroxistic îngrijorările legitime ale oamenilor, dar crima celor care proclamă zilnic apocalipsa şi care amplifică panica românilor, în timp ce liderii ţărilor europene dezvelesc deja speranţa, crima miniştrilor care anunţă doar drame, refuzând soluţii adoptate de alte state, această crimă n-ar fi posibilă fără neputinţa prim-ministrului.

Nu ştim, dragi guvernanţi, dacă vă luptaţi între voi pentru mai multă putere individuală, pentru glorie personală sau pentru bani!

Nu ştim dacă aveţi agende separate, care se contrazic şi se încurcă una pe cealaltă, nu ştim dacă sunteţi mânaţi în luptă de obiective diferite şi viziuni incompatibile, nu ştim dacă acţionaţi aşa doar din prostie sau şi din rea-credinţă, dar ştim că ne-aţi făcut prizonierii unor traume şi drame pe care le vor resimţi mai multe generaţii de români!

Nimeni, nici măcar noi, cei de la PSD, mereu eficienţi în actul de guvernare, mereu îndreptaţi către grijile oamenilor, mereu rezolvitori de probleme economice şi sociale, nici măcar noi, când vom veni la putere, în urma eşecului vostru administrativ, marcat de omucidere, nici măcar noi nu vom putea repara răul pe care îl face românilor guvernarea voastră tragică!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Acţiunile şi gesturile antisemite trebuie contracarate!"

Asistăm la un fenomen de neconceput într-o societate democratică, în care cetăţenii, indiferent de etnie, cultură şi religie, au dreptul de a se exprima liber şi de a-şi promova propriile valori, cultura şi tradiţiile.

Ameninţările agresive la adresa actriţei Maia Morgenstern ne-au îngrijorat foarte mult, de aceea revin la acest subiect, pentru că acţiunile sau gesturile antisemite, de tip extremist, sau atacurile motivate de ură la adresa unor persoane sau comunităţi s-au accentuat în mai multe ţări europene şi în Statele Unite. Consider că este foarte important să acordăm o atenţie sporită acestor acţiuni periculoase, care trebuie contracarate.

Pentru a fi mai explicită şi pentru a ajunge la o concluzie obiectivă, vă rog să îmi permiteţi să vă reţin atenţia cu un exemplu relevant.

După ce 4 poliţişti l-au omorât în bătaie pe George Floyd la Minneapolis, în mai 2020, a doua zi s-a declanşat un val de proteste în marile oraşe din Statele Unite ale Americii şi în alte state din lumea întreagă. Mişcarea Black Lives Matter a generat proteste paşnice şi cu accente uneori violente împotriva rasismului, a patriarhatului, urii împotriva femeilor sau împotriva minorităţilor. Proteste de solidarizare cu Mişcarea Black Lives Matter au avut loc în iunie, anul trecut, şi la Bucureşti, unde protestatarii au acuzat ura împotriva minorităţilor etnice sau sexuale, ura împotriva romilor, a evreilor şi a maghiarilor.

Ştim foarte bine că România nu este o ţară în care antisemitismul, extremismul ori xenofobia reprezintă un fenomen. Au existat numeroase incidente care se înscriu în aceste categorii, însă toate acestea au fost cazuri izolate, dar foarte îngrijorătoare.

România nu este o ţară antisemită şi voi demonstra acest lucru, privind înapoi în istorie, dar şi la dovezile disponibile acum. La Muzeul Yad Vashem din Ierusalim există o listă lungă a cetăţenilor români care au primit înalta distincţie "Drept între popoare". Iată exemple citate din această listă impresionantă:

• Moldovan Valeriu, proprietarul unui atelier de dulgheri din Bistriţa, a salvat familia Fleischman în 1944 - Dosar 5999;

• Bandi Grosz Rozalia, din Dej, în mai 1944 a ascuns-o pe Schnable sub roata de rezervă a camionului său şi a strecurat-o afară din ghetou - Dosar 1549);

• În septembrie 1944, Eugen Szabo, fost Salzberger, un tânăr evreu, se afla într-un detaşament de muncă forţată al armatei ungare, staţionat lângă Oradea. Ştefan Farkas Rozalia a fost de acord să-l ascundă pe Szabo în pivniţa casei sale, împreună cu alţi colegi din detaşamentul de muncă - Dosar 5103;

• Manoliu Florian, diplomat român în Elveţia, a fost implicat în salvarea unor evrei maghiari, în 1944 - Dosar 9160.

Memorialul Holocaustului de la Ierusalim, Yad Vashem, a înscris-o post-mortem, în 1993, pe Regina Mamă Elena în rândul "Drepţilor între Popoare", pentru intervenţiile sale energice şi încununate de succes, pe lângă Ion Antonescu, având ca scop salvarea evreilor din România de la deportare şi persecuţii.

"În acţiunea de salvare a populaţiei evreieşti din România, s-a distins în mod deosebit de mişcător Regina Mamă Elena. Cu multă duioşie, dar şi cu multă energie, ea a răspuns apelurilor mele ca să obţină aprobarea Guvernului român pentru trimiterea de ajutoare deportaţilor din Transnistria, pentru repatrierea orfanilor din Transnistria şi, în sfârşit, pentru evitarea deportării restului populaţiei evreieşti în Polonia. Regina Mamă a reuşit în demersurile sale, cu devotament şi cu sprijinul Majestăţii Sale, Regele Mihai. În urma propunerii mele, Yad Vashem de la Ierusalim a decernat postum Reginei Mamă prestigiosul titlu «Dreaptă între Popoare». Ea a fost o adevărată mamă pentru populaţia evreiască din România, populaţie crunt obidită în perioada Holocaustului..." - a declarat rabinul Şafran, cel care a şi propus-o pentru acest prestigios titlu, într-un interviu acordat BBC, în 1998.

Revenind la obiectul punctual al dezbaterii noastre, într-o perioadă de criză, de instabilitate - mă refer la situaţia fără precedent provocată de pandemie - orice derapaj xenofob, antisemit, antimaghiar sau îndreptat împotriva oricărei etnii sau minorităţi poate genera situaţii foarte grave. UDMR condamnă ferm orice formă de instigare la ură sau crime comise din motive de ură, pe bază de rasă, religie, gen sau sexualitate. Ura este un sentiment distructiv şi nimeni nu trebuie să suporte aşa ceva.

Suntem o ţară a Uniunii Europene, în secolul 21. Dorim întărirea legislaţiei noastre cu privire la protecţia minorităţilor, combaterea antisemitismului, a xenofobiei, la egalitatea rasială şi completarea acestei legislaţii acolo unde există lacune. Pentru noi, discriminarea pe criterii etnice, combaterea antisemitismului şi a rasismului nu vor fi niciodată opţionale, ci adevărate imperative desprinse din apartenenţa noastră europeană.

Este nevoie să îmbunătăţim procesul educaţional şi cunoaşterea cu privire la motivele istorice, culturale ale acestor tendinţe periculoase. Este momentul să încercăm o abordare frontală a prejudecăţilor inconştiente care există în rândul cetăţenilor, la instituţii şi chiar în algoritmi, pentru ca acest subiect să rămână o prioritate pe agenda noastră şi pentru ca să lucrăm direct cu oamenii, cu societatea civilă şi cu instituţiile şi, nu în ultimul rând, la nivel guvernamental!

Nu trebuie să ne oprim atunci când este vorba despre construirea unui sistem al egalităţii de drepturi în aceste privinţe. Dorim să trăim într-o ţară în care poţi fi cine eşti şi cine doreşti să fii!

Condamnăm ferm toate aceste acte toxice şi consider că ar fi bine-venite mai multe dezbateri punctuale la nivelul societăţii, care să aibă ca obiect conştientizarea fenomenului de antisemitism, de ură etnică. Chiar dacă acest fenomen nu este unul general, iată că, din când în când, apar anumite tendinţe, venite din anumite zone ale societăţii.

Sunt ferm convinsă că avem nevoie de o strategie clară, care să contracareze aceste tendinţe, care se propagă prin discursuri care incită la ură, prin diferite canale media şi social media.

Facem astăzi încă un pas şi sper că semnalul dat de Parlamentul României să aibă ecou în întreaga societate!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie"

Pe 4 aprilie am celebrat 72 de ani de existenţă a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Înfiinţată în 1949, NATO a reprezentat şi reprezintă un stâlp pentru securitatea europeană şi nu numai. NATO este garantul securităţii teritoriului nostru şi al celor peste un miliard de cetăţeni, al libertăţii şi al valorilor noastre comune, inclusiv al democraţiei, libertăţii individuale, drepturilor omului şi al statului de drept.

NATO este o alianţă defensivă şi nu reprezintă o ameninţare pentru niciun stat. Dincolo de obiectivul securităţii comune pe care îl au statele membre, NATO este o alianţă fondată pe principii clare. Valorile pe care această alianţă este construită, aşa cum rezultă din însuşi actul naşterii sale, sunt rezolvarea prin mijloace paşnice a oricăror dispute internaţionale în care ar putea fi implicate statele membre, astfel încât să nu se aducă atingere păcii, securităţii şi dreptului internaţional. Mai mult, statele membre se angajează în salvgardarea libertăţii, a moştenirii culturale comune şi a civilizaţiilor popoarelor pe care le reprezintă, pe baza principiilor democraţiei, libertăţii individuale şi a literei legii. România a dovedit că este un stat demn de onoarea de a fi parte în această mare alianţă, reafirmând constant legătura transatlantică durabilă dintre Europa şi America de Nord, adeziunea noastră faţă de scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi angajamentul nostru solemn, aşa cum reiese din textul Articolului 5 al Tratatului de la Washington, faţă de principiul potrivit căruia orice atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor.

Privilegiul apartenenţei ţării noastre la NATO reprezintă unul dintre fundamentele politicii externe a României şi traiectoria pe care statul român s-a angajat conştient şi ireversibil. Solidaritatea, unitatea şi coeziunea sunt principii de bază ale Alianţei Nord-Atlantice. În eforturile de a preveni conflictul şi de a menţine pacea, NATO rămâne fundamentul securităţii noastre colective şi forul esenţial pentru consultări pe teme de securitate şi pentru decizii între aliaţi.

Pentru a ne asigura că securitatea cetăţenilor pe care îi reprezintă statele membre este garantată şi apărată zi de zi, precum şi valorile democraţiei, libertăţii şi pluralismului, este nevoie de un efort conjugat şi perpetuu al tuturor partenerilor din cadrul Alianţei. În această perspectivă, România va fi mereu un stat care va garanta stabilitate aliaţilor săi şi în regiunea estică, bazându-se pe acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare la 2% din Produsul Intern Brut, ceea ce creează premisele modernizării Armatei României şi consolidării statutului său de partener internaţional tot mai respectat.

România a experimentat aproape 50 de ani de Noapte Roşie, timp în care a fost despărţită de civilizaţia vestică, unde drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme.

NATO este asigurarea pe care o au cetăţenii români că o astfel de anomalie istorică nu se va mai repeta. Pentru noi, "Soarele" a răsărit întotdeauna la Vest, şi nu la Est. Cu un popor de sorginte latină, România este indisolubil legată de civilizaţia şi cultura reprezentată de ţările occidentale.

Nu vom mai permite ca o astfel de ruptură totală de civilizaţia democratică, cum a fost cea survenită în 1945, să se mai producă vreodată!

La mulţi ani, NATO!

Fie ca Alianţa noastră să prospere şi să nu se abată niciodată de la importanta sa misiune!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Perspectivele economiei româneşti sunt pe un trend pozitiv"

După cum arată ultimul raport făcut public de către Banca Mondială, economia României urmează să înregistreze în acest an un avans al economiei mult mai bun, şi anume, 4,3%, după o contracţie estimată la 3,9% în anul 2020, urmând ca în anul 2022 creşterea economică să se situeze la 4,1%. Aceste noi date sunt cu adevărat îmbucurătoare pentru economia românească, având în vedere că, în comparaţie cu datele estimate la începutul acestui an, previziunile instituţiei erau mult mai pesimiste în privinţa rezultatelor economice ale ţării noastre. Astfel, în luna ianuarie 2021, Banca Mondială prognoza faptul că PIB-ul României va înregistra o creştere de 3,5% în 2021 şi de 4,1% în 2022.

Economia românească a avut o evoluţie mai bună decât s-a anticipat, contractându-se cu 3,9% în 2020. Un răspuns fiscal proactiv, de 4,4% din PIB, a sprijinit firmele să-şi păstreze angajaţii şi a alimentat veniturile gospodăriilor, conform raportului. Creşterea economică ar urma să se redreseze la 4,3% în 2021, sprijinită de îmbunătăţirea activităţii economice în semestrul al doilea din 2021. Soliditatea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare şi de răspunsul politic la criza de sănătate, precum şi de evoluţiile din UE.

De aceea, este vital ca cetăţenii români să conştientizeze importanţa şi necesitatea vaccinării. A te vaccina este o decizie raţională, care are la bază ştiinţa, care te protejează pe tine, pe cei din jurul tău şi, după cum putem observa, ajută la revitalizarea economiei româneşti.

Banca Mondială se aşteaptă ca Banca Naţională a României să continue politicile de relaxare cantitativă, sprijinind suplimentar redresarea. Răspunsul politic al Guvernului Cîţu, alături de sprijinul UE, precum şi desfăşurarea cu succes a campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării. Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR va asigura tot sprijinul şi infrastructura necesară pentru a duce la bun sfârşit obiectivele asumate în faţa cetăţenilor români şi a partenerilor din UE.

Datoria publică rămâne una dintre cele mai scăzute din UE - se arată în raport. Reducerea deficitului fiscal, alături de reforme structurale pentru reducerea cheltuielilor ineficiente şi creşterea colectării veniturilor sunt extrem de importante pentru consolidarea finanţelor publice şi evitarea unei creşteri semnificative a datoriei publice pe termen mediu. Politica fiscală responsabilă este ceea ce a caracterizat acţiunile Guvernului până acum.

De aproape doi ani de zile, de când Guvernul PSD a fost demis, România a dovedit că poate fi o ţară stabilă, cu o politică fiscală predictibilă şi atractivă pentru investitorii străini. Însă, anul 2020 a reprezentat un moment de cumpănă, nu doar pentru ţara noastră, ci pentru toate naţiunile. Totuşi, am convingerea că leadership-ul de care a dat dovadă actualul prim-ministru, Florin Cîţu, şi înainte de Domnia Sa, preşedintele Ludovic Orban, va continua să producă efecte pozitive, mai ales în domeniul economic, iar trendul ascendent să fie continuat în mod sustenabil.

Am dovedit că se poate, depăşind până acum toate estimările pesimiste faţă de traiectul ţării noastre. Nu ne vom opri, însă, aici. România are nevoie de o revenire cât mai rapidă a economiei, cel puţin la fel ca la nivelul perioadei de început a anului 2020. PNL are deja antrenamentul curăţării dezordinii lăsate de PSD şi, astfel, sunt absolut convins că actuala guvernare va continua să gestioneze la fel de eficient problemele curente generate de pandemia virusului SARS-CoV-2, cu care se confruntă şi România de mai bine de un an.

Domnul Cristian Buican:

"Nevoia de coerenţă în decizia politică"

Această declaraţie politică este motivată de solicitarea unui senator român, aceea ca în România să se renunţe la procesul de echivalare a diplomelor obţinute în străinătate, iar angajările să se facă în baza prezentării diplomei originale însoţită de o declaraţie pe proprie răspundere privind competenţele dobândite şi aptitudinea lor de a satisface fişa postului. Lăsând deoparte unele imprecizii ale exprimării domnului senator, care consideră că procesul de echivalare, efectuat în baza legii, nu e nimic altceva decât o prelungă procedură birocratică, vreau să atrag atenţia asupra a două probleme importante care ţin de esenţa politicului şi a guvernării. Aceste probleme sunt cu atât mai semnificative cu cât ne aflăm într-o perioadă dificilă, de pandemie, în care aşteptările cetăţenilor de la autorităţi sunt, pe bună dreptate, ridicate.

Prima problemă este aceea a încrederii cu care un cetăţean se adresează diverselor entităţi, private şi publice, de la şcoli şi spitale, de la primării şi guvern, pentru a-şi satisface nevoile de bunuri şi servicii. Nivelul de pregătire, competenţele celor care oferă aceste bunuri şi servicii sunt esenţiale pentru păstrarea încrederii în stat şi în autorităţi. De ce anume? Pentru că niciunul dintre cetăţeni nu are cunoaşterea necesară pentru a şti dacă cei care oferă bunuri şi servicii chiar au competenţa de a face acest lucru. Aceasta este a doua problemă. Soluţionarea primei probleme depinde de a doua problemă. Tradiţia statală, peste tot în lume, inclusiv în interiorul Uniunii Europene - ca o expresie atât a suveranităţii statului, cât şi a grijii lui pentru cetăţeni - este ca autorităţile naţionale să stabilească standarde pentru care sunt responsabile, garanţii. Ca atare, este necesar ca diplomele obţinute în afară să fie raportate la aceste standarde. Aceste două probleme şi modul lor de soluţionare pe care l-am descris ţin de însăşi esenţa statului, a contractului social dintre cetăţeni şi putere.

Este posibil ca o persoană să declare pe propria răspundere că are anumite competenţe; într-o societate libertariană, fără stat, aceasta poate deveni chiar regula; la urma urmelor nimic nu se opune ca acolo unde nu există contract social, stat, aranjamente politice să-ţi faci tratamente stomatologice la bărbier. După cum nu este exclus ca un aranjament libertarian să fie posibil. Deocamdată el este obiect de discuţii teoretice. Regula impusă nu doar de modul în care procedează toate statele, ci însăşi de logica funcţionării contractului social este ca autorităţile să dea garanţii cetăţeniilor astfel încât aceştia să aibă încredere că nu vor fi operaţi de un italian cu opt clase sau că nu vor avea ca în anii ʼ50 un profesor universitar care îşi dă bacalaureatul după ce a predat deja ani buni.

Pe scurt, tema pe care v-o aduc în faţă este de maximă importanţă, ţine de contractul social, de suveranitate şi de încrederea cetăţenilor. Putem debirocratiza, putem simplifica, dar nu putem face rabat de la verificarea necesară pentru a oferi garanţii cetăţenilor.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Abandonul terenurilor agricole"

În cadrul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European, a fost prezentat un raport privind abandonul terenurilor agricole.

Potrivit acestui raport, abandonul terenurilor agricole şi depopularea zonelor rurale reprezintă un fenomen din ce în ce mai comun la nivelul Uniunii Europene.

Aproximativ 30% din suprafeţele agricole din UE se află sub cel puţin un risc moderat de abandon de terenuri.

În următorii 10 ani, Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren, circa 3% din suprafaţa agricolă actuală utilizată. În zonele montane şi în zonele defavorizate, riscul de abandonare a terenurilor este deosebit de ridicat.

Evoluţia utilizării terenurilor şi schimbările rezultate în peisaj au câştigat o atenţie deosebită în ultimele decenii. Îngrijorările cu privire la persistenţa provocărilor socio-economice şi creşterea tendinţelor de depopulare în multe regiuni rurale din Uniunea Europeană au determinat Comisia Europeană să lanseze o consultare publică.

Astfel de zone există în aproape jumătate dintre statele membre ale UE. Ţările care sunt cel mai grav afectate de niveluri mai ridicate de abandon de teren - aproape 30% din zonele cu risc ridicat sau foarte mare - sunt Austria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi România.

Tendinţele actuale de abandonare a terenurilor vor fi, de asemenea, afectate de trei factori externi majori asupra cărora actorii au puţină influenţă, dar care vor avea un impact semnificativ asupra schimbării utilizării terenurilor - schimbarea climei, globalizarea pieţelor şi o criză majoră de sănătate, cum ar fi pandemia COVID-19.

"Viziunea zonelor rurale" este planificată să fie adoptată în al doilea trimestru al anului 2021 şi ar trebui să faciliteze o dezbatere la nivel european cu privire la viitorul zonelor rurale până în 2040 şi angajament pentru acţiuni adecvate la toate nivelurile. Această concentrare sporită asupra provocărilor specifice din mediul rural este o preocupare cheie pentru viitoarele decizii privind utilizarea terenului şi, în special, evidenţiază modalităţile în care gestionarea terenurilor afectează alte activităţi regionale şi utilizări economice, inclusiv dezvoltarea turismului şi subliniază implicaţiile ecologice fundamentale. În faţa amplificării fenomenului de degradare a mediului şi creşterea conflictelor în privinţa utilizării terenurilor, necesitatea abordării aspectelor critice şi legăturilor din cadrul sistemelor social-ecologice complexe au crescut substanţial.

Principalele concluzii şi recomandări ale studiului prezentat la Bruxelles prevăd faptul că abandonarea terenurilor conduce la efecte ireversibile din punct de vedere social şi ecologic.

Condiţiile agricole pot fi îmbunătăţite prin programe de formare pentru fermieri, o mai mare securitate financiară prin direcţionarea finanţării PAC către fermele mici, prin utilizarea diferitelor fonduri sau prin facilitarea accesului la alte surse de investiţii - de exemplu, instrumente financiare, dar şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de acces la terenuri.

De asemenea, trebuie avută în vedere îmbunătăţirea situaţiei fermierilor din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale şi adaptarea plăţilor pentru aceste zone, precum şi măsurile forestiere şi de mediu care ar trebui adaptate la diferitele vulnerabilităţi ale regiunilor.

La nivel naţional, situaţia terenurilor abandonate este reglementată prin noul proiect al Codului funciar. Astfel, dacă proprietarul terenului agricol, mai mult de doi ani, nu ţine terenul într-o stare fitosanitară bună, autoritatea publică locală poate să-şi rezerve dreptul de a administra terenul respectiv, dispunând arendarea lui, cu respectarea anumitor condiţii.

Sunt de părere că serviciile rurale de interes general şi investiţiile în infrastructura rurală sunt esenţiale şi reprezintă o prioritate.

Doamna Christine Thellmann:

"Guvernarea PNL face România bine. Economia a răspuns pozitiv la măsurile adoptate în ultimul an!"

PNL a promis că va redresa economia naţională şi s-a ţinut de cuvânt. Guvernul condus de Florin Cîţu a preluat modelul administraţiilor publice liberale de succes - precum cele de la Sibiu, Alba, Cluj, Bihor, Arad - mai mulţi bani pentru investiţii, mai multe fonduri europene atrase şi o colectare a taxelor mai bună, în interesul românilor.

Deşi am avut un an cu restricţii şi cu foarte multe probleme cauzate de pandemia SARS-CoV2, veniturile la buget în lunile ianuarie-februarie 2021 au crescut cu 4,1% faţă de primele două luni ale anului trecut.

Veniturile bugetului general consolidat au fost în valoare de 53,36 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2021, cu 4,1% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.

În acelaşi timp, sumele rambursate de Uniunea Europeană au ajuns la 2,7 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2021. Este vorba despre o creştere cu 10,5%, comparativ cu anul trecut.

Investiţiile, în primele două luni ale anului 2021, au înregistrat o creştere cu 27,5% faţă de anul precedent. Suma pentru investiţii a ajuns la valoarea de 4,08 miliarde lei.

Să nu uităm că şi Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei României în 2021. Conform estimărilor specialiştilor externi, economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 4,3%, iar în 2022, de 4,1%.

Vă daţi seama cum ar fi arătat economia României, dacă la guvernare rămânea PSD cu Dăncilă sau Ciolacu?! În condiţiile în care PSD a guvernat într-o perioadă stabilă din punct de vedere economic, social şi sanitar, nu a fost în stare să investească în spitale şi DSP-uri, iar acest lucru s-a simţit în pandemie. Valul trei va trebui stopat.

Îmi exprim optimismul că România va ieşi curând din această situaţie şi economia va creşte, astfel încât fiecărui român să îi crească considerabil nivelul de trai. Consider că ritmul va depinde de succesul campaniei de vaccinare şi de modul în care ne vom implica fiecare dintre noi în acest proces, Guvernul, Parlamentul, Primăriile, dar şi societatea civilă, deopotrivă.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Testul Hogan versus Intifada cormoranilor"

Acum 31 de ani, Delta Dunării a fost declarată Rezervaţie Naturală, iar din 1991 este şi în patrimoniul UNESCO. Tot de atunci a început şi succesiunea mandatelor, 13 guvernatori în 14 mandate, în sincron cu schimbările politice, în indiferenţă, cel puţin, cu interesul pentru acest simbol naţional - concesiuni discutabile, competente de "milioane" în evaluarea celui mai scurt mandat, războaie antologice cu cormoranii, acutizarea unor grave dezechilibre legate de poluare, pescuit, viaţa comunităţilor sărace etc. - lista este foarte lungă şi dureroasă.

În premieră, avem în desfăşurare un proces de selecţie, cu implicarea unei companii de recrutare, Testul Hogan, verificarea integrată a profilurilor. În premieră, nu se mai simulează, chiar se doreşte cea mai bună soluţie pentru această minune a naturii, pentru oamenii desprinşi şi cuprinşi în ea, pentru stejarii şi caii din Letea.

Demonstrăm încă o dată că suntem consecvenţi cu principiile pe care ni le-am asumat, că viziunea şi acţiunile noastre sunt subordonate organic interesului celor pe care avem onoarea să-i reprezentăm.

Domnul Vasile Cîtea:

"7 Aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii"

În 1948, s-a desfăşurat, sub patronajul Organizaţiei Naţiunilor Unite, prima reuniune internaţională dedicată sănătăţii. 7 aprilie reprezintă "Ziua Mondială a Sănătăţii".

An de an, cu prilejul acestei zile, se aduc în discuţie problemele cu care se confruntă ţara şi, nu în ultimul rând, sistemul medical. Anul acesta, Ziua Mondială a Sănătăţii a venit în cea mai complicată perioadă, în care toate sistemele sanitare sunt greu încercate de pandemia provocată de noul coronavirus.

Pandemia de COVID-19 a lovit greu toate ţările, dar impactul a fost cel mai dur asupra acelor comunităţi care erau deja vulnerabile. Peste tot în lume, există oameni, comunităţi, care au venituri zilnice reduse, condiţii de trai şi educaţie mai slabe, mai puţine oportunităţi de angajare, acces redus la medii sigure.

Cu toate acestea, inegalităţile în materie de sănătate pot fi prevenite cu strategii care acordă o atenţie sporită îmbunătăţirii echităţii în sănătate, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile şi marginalizate.

Sănătatea este esenţială pentru a face faţă provocărilor de astăzi şi pentru a construi rezilienţa de mâine. Abordarea cauzelor profunde ale inechităţilor, investiţiile în comunităţi şi adoptarea măsurilor adecvate de sănătate publică sunt cruciale.

Tema din acest an are genericul "Pentru o lume mai dreaptă şi mai sănătoasă". Organizaţia Mondială a Sănătăţii vrea să atragă atenţia că pandemia de COVID-19 a lovit greu toate ţările, dar impactul cel mai dur a fost asupra acelor comunităţi care erau deja vulnerabile.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază că guvernele ar trebui să se asigure că toţi oamenii pot accesa servicii de sănătate de calitate, în funcţie de nevoile şi valorile lor din cadrul comunităţilor din care fac parte. Campania subliniază principiul constituţional al OMS, conform căruia "realizarea celui mai înalt standard de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale a fiecărei fiinţe umane fără discriminare de rasă, religie, credinţă politică, condiţie economică sau socială".

Doamna Cristina Burciu:

"Succesul campaniei de vaccinare, un pas imens în depăşirea pandemiei"

Succesul campaniei de vaccinare este singura soluţie pentru depăşirea pandemiei şi revenirea la normalitate. Guvernul Cîţu este în grafic şi demonstrează că îşi îndeplineşte cu seriozitate şi determinare acest obiectiv esenţial. La capitolul vaccinare, suntem pe locul 6 în Uniunea Europeană, pe locul 21 la nivel global şi am depăşit pragul de două milioane de români vaccinaţi şi de un milion imunizaţi cu ambele doze.

Acestea sunt realităţi incontestabile, iar opiniile contrare, lansate vehement în spaţiul public, nu fac decât să evidenţieze angajamentul şi responsabilitatea Executivului de a duce la bun sfârşit campania de vaccinare a românilor. În condiţiile în care vom primi peste şapte milioane de doze în aprilie şi mai, această perioadă este decisivă pentru succesul campaniei, fiind premise pozitive ca la sfârşitul ei să înregistrăm cifra de patru milioane de români vaccinaţi.

Consider că protestele din ultima perioadă trebuie să fie aşezate pe un trend al normalităţii, cel puţin din punctul de vedere al respectării sănătăţii celorlalţi.

Nu contest dreptul niciunei persoane de a se revolta, de a manifesta, însă ar fi necesar ca protestele să fie paşnice şi să nu ducă la îmbolnăviri în masă ale oamenilor, pe fondul nepurtării măştii şi a lipsei distanţării fizice. Mai nimerit ar fi ca protestele să fie folosite la modul pozitiv şi pentru vaccinare, deoarece ne foloseşte tuturor, indiferent de opinii sau păreri, politice sau impuse.

Este imperios necesar ca toate forţele politice să dea dovadă de responsabilitate pentru a spori încrederea oamenilor în campania de vaccinare. Dincolo de creşterea numărului de locuri din secţiile ATI, soluţia este ca românii să ajungă în număr cât mai mic acolo, iar acest deziderat se poate atinge prin vaccinare.

Peste tot în lume, guvernele au impus restricţii, mult mai dure decât la noi. În Australia, toată lumea a stat o lună în casă pentru un singur caz. În toată Europa e mult mai strict ca la noi, din punctul de vedere al măsurilor de constrângere adoptate.

Cu siguranţă, cu toţii am obosit, dar nerespectarea prevederilor legale nu este o soluţie de a scăpa de această perioadă grea, după cum nici protestele nu opresc pandemia.

Suntem acum într-o uşoară stabilizare a numărului de cazuri noi şi ne vom îndrepta spre scăderea lor, implicit spre reducerea ratei de incidenţă şi spre ridicarea măsurilor de siguranţă temporare. Dacă vrem să depăşim cât mai repede momentul greu de acum, imunizarea rapidă a populaţiei este principala soluţie, aflată la dispoziţia fiecăruia dintre noi.

În concluzie, îi rog pe români să accepte noile reguli şi să fie atenţi ca şi până acum, la respectarea normelor existente de la începutul pandemiei - purtarea măştii de protecţie, distanţarea fizică, evitarea zonelor aglomerate, igiena corespunzătoare a mâinilor şi aerisirea locuinţelor.

Trebuie să rămânem vigilenţi, să avem grijă de noi şi de familii, să fim solidari cu cei din jur, să ne vaccinăm, iar astfel vom trece peste această perioadă grea cât mai repede!

Vă îndemn să avem cu toţii o atitudine prudentă, raţională şi realistă, fără exagerări şi fără panică, aşa cum de altfel PNL a avut tot timpul de un an încoace, de când gestionează criza pandemiei!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernul «Nu se poate» a îngheţat ţara în plină primăvară!"

Este de neconceput cum îşi imaginează Guvernul lui Iohannis, Cîţu şi Barna că prosteşte o ţară întreagă, fără să clipească! Carevasăzică, Executivul de dreapta are o activitate atât de laborioasă şi remarcabilă, încât toţi românii se înfruptă cu lapte şi miere, câinii au colaci în coadă şi nivelul de trai a depăşit cu mult standardul celor mai evoluate ţări europene!

Haideţi să fim serioşi! Nimic din ceea ce anunţă prim-ministrul pe sticlă nu are fundament în realitate - nici creşterea investiţiilor, nici finanţările din fonduri europene, nici evoluţia economică mai bună decât a celorlalte ţări ale Uniunii Europene.

În realitate, nivelul datoriei publice este tot mai crescut, ajungând să fie de aproape jumătate din PIB! Dacă PSD a preluat datoria publică la 37% din PIB şi a lăsat-o la 35%, în 2019, când a plecat de la guvernare, PNL a dus acest indice extrem de important pentru prezentul şi viitorul ţării la 48% din PIB. Acest fapt înseamnă că ţara noastră are un nivel al îndatorării atât de ridicat, încât, pentru a echilibra cât de cât situaţia, vor avea de suferit toţi românii zeci de ani de acum înainte.

Pentru reprezentanţii "guvernului meu" acest indicator nu prea contează, însă, în condiţiile în care împrumuturile girate din banii fiecărui contribuabil nu se regăsesc în investiţii publice substanţiale, iar salariile, pensiile şi alocaţiile copiilor au fost îngheţate, la fel cum a îngheţat şi educaţia, pauza totală a şcolilor timp de o lună fiind unicat în lume, la fel cum a îngheţat şi sănătatea, unde nu se găsesc soluţii de a se ajunge la numărul de paturi despre care se spunea anul trecut că deja existau în secţiile ATI.

Decent ar fi ca guvernanţii să ia o pauză totală de la apariţiile în spaţiul public. Ar face un bine minimal tuturor românilor, deoarece tot nu au nimic pozitiv de prezentat. Să pună osul la treabă şi să apară la televiziuni după ce au făcut ceva concret şi util!

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Hrana pacienţilor COVID, în spitalele româneşti"

În spaţiul public au apărut diverse informaţii revoltătoare despre hrana pacienţilor COVID din spitale. Sistemul sanitar românesc are mari probleme, iar pandemia le-a intensificat. Nu avem suficiente locuri la ATI pentru pacienţii în stare gravă, protocoalele medicale încă lasă de dorit, medicii sunt istoviţi şi abia mai fac faţă fluxului mare de pacienţi, bolnavii cronici au fost lăsaţi pe dinafară şi nu mai pot accesa serviciile medicale din cauza blocajelor de peste tot. În tot acest context dezastruos, mai avem o problemă în instituţiile spitaliceşti, şi anume, hrana pacienţilor internaţi.

În prezent, unui pacient bolnav de COVID i s-au alocat pentru cele 3 mese fix 10 lei/zi/regim comun. De prisos să mai spunem că aceste costuri sunt extrem de reduse şi nu satisfac nevoile alimentare ale unui om bolnav sau în convalescenţă. Potrivit specialiştilor, pentru o însănătoşire rapidă un bolnav de coronavirus are nevoie de o dietă hipercalorică, adică trebuie să primească hrană consistentă, sănătoasă, cu un aport mare de nutrienţi.

În schimb, anchete făcute în mai multe spitale au scos la iveală faptul că fie banii din bugetul pentru hrană nu erau folosiţi în scopul pentru care erau destinaţi, fie că mâncarea este necomestibilă iar porţiile sărăcăcioase. În cele mai multe situaţii, bolnavii primesc pachete de acasă de la aşa-numiţii aparţinători.

Este un pericol în plus pentru bieţii pacienţi, aflaţi oricum într-o situaţie gravă, să primească acest tratament umilitor!

Este totodată scandalos pentru instituţiile statului că nu reuşesc să găsească mijloacele prin care să remedieze aceste anomalii!

Pacienţii nu primesc un meniu special, aşa cum recomandă nutriţioniştii, nici măcar unul normal, ci mai degrabă ce se poate şi cât binevoieşte "generosul" stat român să le ofere.

Domnul Filip Havârneanu:

"Responsabilitate pentru binele comun"

"Toţi pentru unul şi unul pentru toţi" este deviza perfectă pentru timpurile pe care le trăim. Dacă ne vaccinăm şi respectăm măsurile de siguranţă stabilite de specialişti, înseamnă că avem grijă nu doar de noi, ci de toţi ceilalţi. Este o perioadă a responsabilităţii, o perioada în care, mai mult ca niciodată, priorităţile trebuie să fie cele legate de sănătatea noastră şi a celor dragi.

Nu putem risca nimic, pentru că în joc este atât viaţa noastră, cât şi economia ţării. Cu cât punem mai mult presiune pe sistemul de sănătate şi cu cât alegem să nu respectăm regulile, cu atât mai mult restricţiile vor fi impuse pe o perioadă mai lungă, iar cei care îşi desfăşoară activitatea în zona hotelieră şi a serviciilor alimentare vor avea şi mai mult de suferit. Doar împreună, cu respect şi responsabilitate, putem depăşi această criză!

Mai bine de jumătate dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii şi restul personalului chestionat al Spitalului de Boli Infecţioase "Victor Babeş" din Timişoara au un grad de epuizare mediu sau ridicat, conform datelor furnizate de un proiect pilot, un proiect care îşi propune să evalueze epuizarea fizică şi stresul profesional în această perioadă. Un semnal de alarmă este legat de faptul că, în urma cercetării, s-a constatat o creştere a anxietăţii personalului unităţii medicale, care a ajuns la aproape 35 de procente. Vă puteţi imagina că de mai bine de un an de muncă enormă, aceşti medici, fie că sunt din Timişoara, Iaşi, Bucureşti sau orice alt oraş al ţării, sunt huiduiţi şi contestaţi? Lipsa de recunoştinţă este extrem de periculoasă şi păguboasă. Huiduielile, strigătele groteşti nu ne pot conduce decât spre o societate fără cultură identitară şi fără conştiinţa unui bine comun.

Şi politicienii au o mare responsabilitate, iar ei trebuie să fie conştienţi de asta. Este misiunea noastră să facem tot ce putem pentru a promova măsurile gândite de autorităţi, de a informa cetăţenii. Trebuie să vorbim cu oamenii din circumscripţiile noastre şi să ne asigurăm că ei au acces la informaţie. Nu putem tolera manipulările şi dezinformările. Autorităţile locale trebuie să se îngrijească de toate aceste lucruri. Doar cu un efort comun putem depăşi această perioadă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Şansa noastră de a reveni la normal se numeşte doar responsabilitate!"

Cred că este deja o axiomă faptul că această pandemie ne-a obosit pe toţi, deşi ar fi nedrept faţă de "ostaşii" noştri din spitalele româneşti, care dau lupte zilnic cu coronavirusul şi cu moartea, de a compara frustrarea şi oboseala noastră cu a lor. Cu toate acestea, nerăbdarea de a reveni la normal este un aspect generalizat, nu doar la nivelul ţării noastre, ci al lumii întregi. Deşi statele au arătat o tendinţă autarhică în această luptă cu inamicul invizibil, pandemia este o problemă, în esenţa sa, transnaţională. Dar, pentru ca acest deziderat să fie într-adevăr realizabil, într-un orizont de timp cât mai scurt, trebuie să înţelegem cât mai repede cu toţii faptul că singura noastră şansă în lupta cu acest virus este doar vaccinarea şi respectarea măsurilor luate de decidenţi, chiar dacă multe dintre ele nu ne surâd.

Dacă vom accepta soluţiile oferite de ştiinţă şi vom fi cetăţeni responsabili, de la 1 iunie 2021, conform anunţului premierului Florin Cîţu, lucrurile ar putea reveni, dacă nu în totalitate, măcar în bună măsură la normalitatea pe care o cunoşteam şi care ne lipseşte tuturor. În acest sens, urmează constituirea unui comitet interministerial, aflat sub coordonarea directă a prim-ministrului, care să asigure, de la 1 iunie, revenirea la normalitate a României. Fiind un efort conjugat, acest comitet interministerial va include toate ministerele, precum şi invitaţi din partea sindicatelor şi patronatelor.

Calea cea mai bună pentru asigurarea unor măsuri concrete şi eficiente este dialogul cu toţi actorii implicaţi în efortul de restabilire a normalului. Modul de lucru al acestor discuţii se va face pe baze, să le numim eufemistic, descentralizate, însemnând că fiecare minister, în sfera sa de competenţă, va trebui să stabilească linii de dialog cu reprezentanţii sectoarelor în a cărui competenţă aceştia intră, oferind astfel garantarea implementării unor măsuri cât mai benefice pentru toată lumea afectată de respectivele decizii.

Dacă vom trage vreo învăţătură din acest eveniment istoric nefericit - şi sunt convins că vor fi câteva - cea mai importantă cred că va fi conştientizarea solidarităţii de care este nevoie în astfel de contexte!

Zilele trecute am celebrat 72 de ani de existenţă a NATO. Dictonul Articolului 5, care stipulează că "un atac împotriva unuia va fi considerat un atac împotriva tuturor", este mai relevant ca niciodată. Într-o luptă cu un inamic invizibil, nu există "eu", există "noi", însă efortul colectiv nu poate fi eficient decât atunci când fiecare se comportă raţional şi responsabil şi nu în mod total egocentrist, aşa cum procedează, în prezent, unii politicieni!

Ca liberal, sunt convins de importanţa persoanei în dezvoltarea şi buna-funcţionare a societăţii ca întreg.

Fac apel, încă o dată, la responsabilitate! Să ne folosim de libertatea condiţiei noastre de cetăţeni români şi de democraţia românească, ambele câştigate cu mari sacrificii în 1989, într-un mod raţional, urmând sfatul medicilor, adică al specialiştilor, şi să ne vaccinăm şi protejăm, protejându-i astfel şi pe cei din jurul nostru şi din familiile noastre!

Doar aşa putem spera ca, de la 1 iunie 2021, să ne reluăm cursul normal al vieţii, pas cu pas!

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

"Investiţii teritoriale integrate, în zona Buzăului"

Permiteţi-mi să încep prin a vă spune că vin dintr-o zonă păstorită de mulţi ani de aceeaşi oameni, iar viziunea acestora despre dezvoltarea reală, sustenabilă, a rămas în anii ҆90. Nu am să-mi canalizez declaraţia politică pe cât de bine sau de mai puţin bine a fost manageriat judeţul Buzău de-a lungul anilor, dar am să vă mărturisesc că am fost foarte dezamăgit când am constatat că termenul de "investiţii teritoriale integrate" a fost total necunoscut pentru conducătorii acestui judeţ, până când am început eu sa promovez acest tip de abordare integrată pentru dezvoltare la nivelul judeţului Buzău.

În acest context, iată că lucrurile încep să se contureze şi, în curând, Buzăul, Prahova şi Vrancea vor face un parteneriat pentru atragerea de fonduri europene prin componenta ITI pentru zona "Ţinutul Buzăul".

Continui să pledez pentru dezvoltarea integrată a zonei, întrucât potenţialul judeţului Buzău nu a fost pus în valoare niciodată, iar acest lucru a dus la migraţia în masă a buzoienilor, judeţul având cea mai îmbătrânită populaţie la ora actuală. Investiţiile teritoriale integrate pot fi o soluţie de valorificare a zonei, implicit de dezvoltare, în contextul unei armonizări a dezvoltării zonelor din ţara noastră, respectiv eliminarea disproporţiilor economice şi sociale.

Aşadar, investiţiile teritoriale integrate, ITI, pot fi, astfel, politica de succes a dezvoltării regionale, în perioada 2021-2027.

Cu atât mai motivant este să începem demersurile de atragere de fonduri, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2020 include zona montană ITI Ţinutul Buzăului, ceea ce presupune un sprijin real pentru dezvoltarea zonei, prin finanţările europene pe toate programele în desfăşurare în plan naţional.

Astfel, am putea lua în calcul ieşirea din perspectiva sectorială pentru soluţionarea problemelor identificate în zona noastră şi, chiar dacă propunerile de măsuri ar fi în bună parte sectoriale, adică vor putea fi asimilate unui domeniu, ar exista o viziune globală, o perspectivă de ansamblu care ar asigura corelarea intervenţiilor şi atingerea obiectivelor strategice.

De asemenea, abordarea integrată teritorială ar presupune depăşirea graniţelor administrative, în scopul realizării unor obiective comune.

Toate acestea ar trebui să ne determine să promovăm în programele de finanţare a programelor operaţionale pentru perioada de programare 2021-2027 şi includerea componentei ITI.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Vaccinarea contra COVID-19 este singura soluţie pentru revenirea la normalitate în cel mai scurt timp!"

Cu toţii am văzut părerile exprimate în spaţiul public cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19. Fiecare are dreptul la liberă exprimare, la propria lui opinie, însă, din punctul meu de vedere, soluţia pentru a reveni la normalitate cât mai curând e reprezentată de imunizarea prin vaccin!

Sunt aruncate în spaţiul public o sumedenie de teorii ale conspiraţiei legate de vaccine, pe care le ascult, însă prefer să nu le acord o mare importanţă, pentru că ne pierdem timpul. Dacă vrem să revenim la normalitate, la viaţa noastră de dinainte de pandemie, soluţia pe care toţi specialiştii ne-o indică este reprezentată de vaccinare.

România, prin efortul depus de Guvernul condus de PNL, a depăşit pragul de două milioane persoane vaccinate cu cel puţin o doză şi de un milion de români imunizaţi cu două doze. Ritmul vaccinării creşte de la o zi la alta. A fost depăşită media zilnică, ajungând la 64.000 vaccinuri/zi, iar dorinţa exprimată de Guvern este aceea de a creşte la 100.000/zi.

Avem nevoie de această intensificare a vaccinării, pentru că, peste tot unde există deja un număr mare de persoane vaccinate - Israel, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii - s-a văzut că beneficiile vaccinării sunt incontestabile pentru toţi cetăţenii, indiferent de opiniile lor pro sau contra măsurilor impuse de autorităţi.

Cu toţii ne dorim să revenim la normalitatea de dinaintea pandemiei - fără măşti, la restaurante cu prietenii, la concerte şi spectacole, pe stadioane sau în pelerinaje, cu copii în clase - iar vaccinarea este cea mai rapidă şi, de fapt, singura cale de a scăpa de această pandemie care ne-a dat vieţile peste cap.

Îmi doresc ca toată lumea să conştientizeze că este doar spre binele nostru să reuşim să ajungem cât mai repede la normalitate. Însă, dacă jumătate dintre oameni refuză vaccinarea, atunci vom trăi tot timpul cu o panică în suflet că lucrurile se pot înrăutăţi!

Vreau ca viaţa mea, a familiei mele, dar şi a întregii comunităţi să se întoarcă la normalitatea de dinainte, însă nu cred că această normalitate va mai fi vreodată la fel ca cea pe care am trăit-o înainte de COVID-19.

Recomandările medicilor, ale specialiştilor au fost făcute cu un scop. Este bine să respectăm ca şi până acum aceste recomandări, pentru a limita transmiterea şi pentru a grăbi procesul de revenire la normalitate.

Da, m-am vaccinat, pentru că vreau ca eu şi familia mea să fim în siguranţă în faţa acestui virus!

Trebuie spus că vaccinarea nu este un scop în sine, nu este o competiţie, chiar dacă se desfăşoară alert, ci este menită să ne ferească de boală sau de formele severe.

Totodată, vaccinarea împotriva COVID-19 nu este obligatorie, ci voluntară, fiind cea mai trainică soluţie de ieşire din pandemie.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Cine ne guvernează? Pe mâinile cui au ajuns economia, sănătatea, siguranţa şi munca românilor?"

Premierul Florin-Vasile Cîţu, vicepremierul Dan Barna, fostul vicepremier, în prezent ministrul muncii, Raluca Turcan, precum şi tot felul de pupeze şi vuvuzele, trompetişti şi papagali din PNL şi USR PLUS şi-au făcut un obicei din a-i eticheta drept analfabeţi pe reprezentanţii PSD, deşi în cazul lor ar fi fost mai mult decât recomandabil să tacă.

Ne aşteptam ca actualul preşedinte al României, fostul profesor Klaus Iohannis, să nu mai menţină şi să nu mai promoveze în funcţii-cheie de demnitate publică personaje cu studii precare sau dubioase, unele la limita analfabetismului funcţional, mai ales după ce a lansat cu mare tam-tam Programul intitulat "România educată".

Preşedintele Iohannis a acceptat însă, fără reţineri, în guvernele sale o serie de miniştri contestaţi sub aspectul competenţei şi pregătirii profesionale.

Astfel, în toamna anului 2015 l-a acceptat ca ministru al sănătăţii în "guvernul meu", cu Dacian Cioloş premier, pe Vlad Voiculescu, deşi presa şi unele ONG-uri semnalaseră că acesta nu avea experienţă în domeniu şi că studiile sale superioare sunt incerte sau dubioase. Mai mult, în decembrie 2020 l-a acceptat ca ministru al sănătăţii şi în Guvernul Cîţu, cu toate că în ministeriatul anterior dovedise că a fost cel mai habarnist ministru de resort din perioada postdecembristă.

Reînvestirea sa la Sănătate, în aceste condiţii, dă apă la moară speculaţiilor că Voiculescu, membru fidel şi radical al partidului lui Dacian Cioloş, PLUS, ar fi fost impus de fiecare dată la acest minister de lobby-iştii marilor companii farmaceutice străine, printre care se află şi celebrul său unchi Nic Voiculescu, stabilit la Viena, referitor la care există suspiciuni că ar fi fost cel puţin colaborator al DIE, Serviciul de spionaj al Securităţii. Unchiul Nic s-ar afla, se pare, în spatele studiilor şi promovării politice ale ministrului Voiculescu. Celebrul unchi nu este singura sa conexiune cu Securitatea, fiind de notorietate faptul că tatăl sau a fost colaborator dovedit al Securităţii.

În spaţiul public au apărut, de la începutul carierei sale ministeriale, acuzaţii că lui Vlad Voiculescu i-ar lipsi studiile superioare. De abia în cursul lunii februarie 2021, fostul şi actualul ministru al sănătăţii a prezentat o adeverinţă din care rezultă că ar fi obţinut o diplomă de licenţă la Facultatea de Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena, pe care susţine că a urmat-o după absolvirea liceului din Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, începând din 2001. Voiculescu nu a precizat în CV-ul său în ce perioadă a urmat cursurile universităţii din Viena, dar presa a aflat ca durata studiilor sale superioare a fost de 10 ani, obţinând pretinsa diplomă de licenţă în anul 2011. Este de reţinut faptul că această diplomă i-a fost echivalată în România în anul 2015, ca diplomă de masterat.

Preşedintele "României educate" a acceptat şi învestirea unui personaj politic obscur, caricatural şi limitat intelectual, ca Lucian Bode, în funcţia de ministru al transporturilor în Guvernul Orban şi ca ministru al afacerilor interne în Guvernul Cîţu. Lucian Bode a absolvit, în condiţii dubioase, o facultate obscură de electrotehnică din Oradea, pe care a urmat-o la fără frecvenţă, în perioada în care era angajat la Electrica Zalău, ca şef al unei echipe de electricieni căţărători pe stâlpii de curent electric. În prima parte a anului 2012, pe atunci un PDL-ist înfocat, Bode a deţinut portofoliul de ministru al economiei, în efemerul şi modestul guvern condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, dovedindu-se un neica nimeni în această funcţie.

Ştersul şi obedientul lider al PDL şi, mai nou, al PNL Sălaj, deputat şi lider politic judeţean din 2008, a devenit un ministru universal, bun la toate şi peste tot, amintindu-ne de fostul demnitar comunist Gheorghe Cioară - triplu ministru şi primar general al Capitalei sub conducerea lui Gheorghe-Gheorghiu Dej şi a lui Nicolae Ceauşescu - care a avut totuşi studii aprofundate la zi la Politehnica din Bucureşti. Ne putem aştepta să urmeze învestirea universalului Bode în funcţia de prim-ministru, nefiind exclus ca păpuşarii săi - Vasile Blaga, Rareş Bogdan, Daniel Buda şi alţii - să-i satisfacă şi acest hatâr.

Conform unor foşti şi actuali angajaţi din Ministerul Afacerilor Interne, Lucian Bode este considerat cel mai habarnist ministru de interne de la Emil Bobu încoace, respectiv după anii ҆70. După trei luni de ministeriat, Bode nu a demarat nicio reformă şi nu a operat nicio schimbare importantă în minister, deşi în această perioadă au abundat scandalurile generate de neştiinţa, neputinţa sau abuzurile poliţiştilor, jandarmilor şi pompierilor. Nu şi-a constituit încă propria echipă, menţinându-l în funcţia de prim-adjunct al său şi şef al Departamentului de Ordine Publică, cu rang de secretar de stat, pe controversatul chestor Bogdan Despescu, despre care se spune că ar controla şi ar conduce în fapt ministerul.

Apogeul Programului prezidenţial "România educat㒒 este, indiscutabil, desemnarea de către Klaus Iohannis, după alegerile parlamentare din decembrie 2020, în funcţia de prim-ministru al Guvernului României a lui Florin-Vasile Cîţu, pe care l-a acceptat, cu un an înainte, ca ministru al finanţelor în Guvernul Orban, în pofida dezvăluirilor din presă privind precaritatea studiilor sale.

Conform acestor dezvăluiri, Cîţu s-a înscris în 1986 la Liceul Energetic din Râmnicu Vâlcea, un liceu industrial de mâna a doua, dar a căzut examenul pentru treapta a doua în 1988, cu media 4, astfel că a trebuit să se înscrie la Şcoala profesională din aceeaşi unitate de învăţământ. În urma intervenţiei părinţilor săi, care n-au acceptat sub nicio formă ca odrasla lor să devină electrician (ca subalternul său Lucian Bode!), şi cu bunăvoinţa directorului Liceului Energetic, a fost mutat la liceu, pe care l-a absolvit cu greu în 1990. După absolvire, Cîţu a dat doi ani consecutiv, în 1990 şi în 1991, examen de admitere la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti, dar a picat de fiecare dată cu brio. În 1992, iubitorii săi părinţi l-au înscris la Grinnell College din Statele Unite ale Americii, un colegiu universitar de mâna a doua din statul Iowa, unde un an de studii costă 40.000 de dolari. A absolvit acest colegiu în 1996, obţinând o licenţă în ştiinţe economice, cu care a făcut mare paradă în ţară. În 1999, s-a înscris la doctorat, dar nu a reuşit să-l termine până astăzi, deşi au trecut peste 20 de ani.

Mulţi români ar vrea să ştie cine i-a finanţat şederea şi studiile universitare în Statele Unite, pornind de la faptul că numai valoarea taxelor de studii s-a ridicat la 160.000 dolari, o sumă care nu era şi nu este nici astăzi la îndemâna oricui.

Colac peste pupăză, preşedintele Iohannis s-a găsit să o propulseze vicepremier în Guvernul Orban şi ministru al muncii în Guvernul Cîţu pe docila, insipida, inodora şi incolora sa concitadina Raluca Turcan, deputat al PDL, respectiv al PNL din 2004, care a dobândit în ultima vreme un statut de pupilă prezidenţială. Turcan nu are pregătirea şi competenţa necesară pentru astfel de demnităţi executive. După absolvirea unui liceu din Botoşani, a urmat Facultatea de limba si literatura rusă din cadrul Institutului Puşkin din Moscova, în perioada 1996-1999, când tinerii români au început să asalteze universităţile din Vest. Cine şi ce o fi împins-o pe domnişoara Raluca, pe atunci cu numele de familie Tatarcan, spre un Răsărit tot mai îndepărtat de ţara noastră?!

Este de semnalat că un alt concitadin al preşedintelui Iohannis, arogantul şi fiţosul preşedinte al USR-PLUS, Dan Barna, a fost învestit vicepremier în Guvernul Cîţu, dar după 100 de zile nu ne-a arătat încă rolul şi rostul său. Vicepremierul Barna ar trebui să vadă mai întâi bârna din ochii săi, şi nu paiul din ochii altora. Ar trebui să ne mai lase cu aerele sale intelectuale, nefiind suficient să poarte freză, ochelari şi pulovere ca Bill Gates, pentru a părea inteligent, pentru că a fost un absolvent mediocru al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, fără masterat şi fără doctorat, care nu a reuşit să acceadă şi să practice vreuna dintre profesiile juridice importante - judecător, procuror, avocat sau notar public. După obţinerea licenţei în drept, a fost doar consilier juridic la un SRL de familie.

Cu astfel de personaje obscure şi bizare, cu studii atât de precare, vrea preşedintele Klaus Iohannis să edifice "România educată" şi "România lucrului bine făcut"?

Doamna Alexandra Huţu:

"Premierul Cîţu a blocat accesul la educaţie pentru sute de mii de elevi din mediul rural şi a lăsat consiliile judeţene să se descurce cu zero lei pentru asigurarea transportului copiilor la şcoală, deşi era obligaţia Guvernului!"

Am înţeles că am intrat în al doilea an de pandemie şi guvernanţii de dreapta ne obligă în fiecare zi să strângem cureaua şi să trăim din ce în ce mai prost şi cu mai puţini bani. Dar de aici până la blocarea accesului la educaţie a sute de mii de elevi din mediul rural, care trebuie să facă zilnic naveta din localitatea de domiciliu la şcoală în altă comună sau oraş, este deja prea mult şi aşa ceva este de neacceptat!

Mai mult decât atât, după ce Guvernul austerităţii naţionale a lăsat administraţiile locale să se descurce singure cu pandemia, să-şi achiziţioneze materiale sanitare, teste, măşti de protecţie şi multe altele, nu au onorat nicio cerere de rambursare a cheltuielilor pentru tabletele cumpărate de autorităţi, pentru ca elevii să facă şcoală online şi nu au respectat legile în vigoare ca să plătească din bugetul statului transportul elevilor la şcoală, în ultimul trimestru de anul trecut.

Aşadar, după ce au lăsat tot greul pe autorităţile locale, acum, consiliile judeţene, cum este şi cazul judeţului Botoşani pe care îl reprezint în Parlament, trebuie să se descurce cu zero lei ca să îşi onoreze datoriile de anul trecut faţă de operatorii de transport care au dus şi au luat copiii din localităţile de domiciliu la şcolile în care învaţă.

Pe scurt, Guvernul de dreapta a abandonat autorităţile locale, pe care le-a obligat să plătească pentru tablete, pentru materiale sanitare, pentru transportul copiilor la şcoală, deşi era obligaţia Guvernului, iar acum s-a spălat pe mâini de responsabilitatea prevăzută în Constituţie privind dreptul la învăţătură, care trebuie asigurat de stat. Domniile lor de la PNL, USR PLUS şi UDMR se fac că nu ştiu nimic, că nu înţeleg, că încă analizează, în timp ce Consiliile judeţene riscă să intre în incapacitate de plată şi să se trezească de la zi la zi cu conturile blocate şi executate de către operatorii economici care şi-au îndeplinit contractele de transport şi de livrare a materialelor solicitate de autorităţile locale pentru asigurarea accesului permanent la educaţie, fie online, fie fizic.

De la începutul anului şcolar, mai exact din data de 14 septembrie 2020 şi până în data de 4 noiembrie 2020, consiliile judeţene s-au aflat în imposibilitatea de a identifica sursa legală de finanţare pentru plata transportului elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu. Acest fapt s-a datorat prevederilor art. 68 din O.U.G. nr. 70/2020, care statuează că "Resursele financiare necesare acoperirii compensaţiei datorate din bugetul judeţului pentru asigurarea transportului elevilor, potrivit art. 105 alin. (2) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se alocă de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti, prin anexa la legile bugetare anuale." Această anexă la care face trimitere textul ordonanţei de urgenţă nu există!

Din cauza acestei norme, care nu a fost corelată la momentul redactării şi intrării în vigoare cu legislaţia incidentă în materie, Consiliile judeţene au început să înregistreze datorii semnificative faţă de operatorii de transport.

La nivelul Consiliului Judeţean Botoşani, suma datorată se ridică la 565.730,65 lei pentru cele 45 de zile cuprinse în intervalul 14 septembrie - 4 noiembrie 2020. Cei 23 de operatori economici de la nivelul judeţului Botoşani, care asigură transportul elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu şi care au emis facturile fiscale conform prevederilor H.G. nr. 435/2020, deservesc un număr de 4499 de elevi. Menţionez şi faptul că datoriile Consiliului Judeţean Botoşani, dar şi ale celorlalte consilii judeţene, se vor transforma în arierate în cel mai scurt timp, fapt care va genera probleme financiare în gestionarea tuturor activităţilor de la nivel local, nu doar în domeniul educaţiei.

Mai mult decât atât, în data de 5 noiembrie 2020, art. 84, art. 104 şi art. 105 din Legea nr. 1/2011 au fost modificate, iar cheltuielile cu transportul elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu au fost trecute de la finanţarea complementară, la finanţarea de bază. Fiind clasificate astfel, aceste cheltuieli trebuiau cuprinse în Legea bugetului de stat, însă nu v-aţi preocupat nici de acest aspect la redactarea bugetului!

Împreună cu colegii mei parlamentari ai PSD din judeţul Botoşani, am depus un amendament la textul de lege, în vederea evitării unei situaţii ridicole şi aberante, dar, după cum bine ştiţi, acest amendament nu a fost votat de parlamentarii coaliţiei de dreapta, la fel ca celelalte amendamente pentru continuarea investiţiilor din comunităţile botoşănene.

După ce PSD împreună cu reprezentanţii asociaţiilor de elevi au susţinut, în Parlament, introducerea gratuităţii pe toate tipurile de transport, pe tot parcursul anului calendaristic, pentru elevii din învăţământul preuniversitar şi au cerut de nenumărate ori testarea în masă a elevilor şi asigurarea gratuită a accesului la şcoala online în paralel cu menţinerea permanentă a şcolilor deschise, Guvernul Cîţu, la fel ca predecesorul, Executivul Orban, şi-a bătut joc de copii, de părinţi şi de profesori şi au generat un haos în desfăşurarea procesului de învăţământ.

Nu este niciun fel de îndoială că pur şi simplu guvernanţii dreptei, indiferent că sunt de la PNL, USR PLUS sau UDMR nu dau doi bani pe viitorul acestei ţări care se bazează pe formarea educaţională a tinerilor.

După ce studenţii au rămas fără gratuitate pe biletul de tren, după ce profesorii au rămas fără creşterile de venituri cuvenite, după ce autorităţile locale au rămas fără decontările pentru tablete, materiale sanitare sau transportul copiilor la şcoală, acum a venit rândul elevilor să aibă accesul blocat la învăţătură.

Românii vă vor pedepsi pentru toate aceste nedreptăţi şi inechităţi sociale pe care le-aţi generat şi vă garantez că nu o să vă ierte niciun elev, niciun student, niciun părinte sau niciun bunic, pentru că le-aţi condamnat copiii şi nepoţii la un viitor fără educaţie! Să vă fie ruşine!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Biodiversitatea, protejarea şi refacerea naturii sunt obiective europene importante din Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, iar prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România are şansa să recupereze ce a pierdut anul trecut, în politica de mediu. Guvernul trebuie să abordeze corect aceste obiective de tranziţie verde, fără diletantismul pe care îl tot vedem de mai bine de un an încoace!"

O componentă importantă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este implementarea obiectivelor de Tranziţie verde, în acord cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. România a înregistrat întârzieri în ceea ce priveşte unele obiective privind menţinerea biodiversităţii, o temă cu accente importante în politicile europene din ultimii ani şi care, în condiţiile schimbărilor climatice, trebuie să fie cât mai mult avansată pe agenda europeană, dar şi naţională. Una dintre nerealizările guvernării liberale în ceea ce priveşte politica de mediu este notificarea pe care Comisia Europeană a trimis-o României, în vara anului trecut, privind neîndeplinirea obligaţiilor din Directiva Consiliului 92/43/CEE şi nerealizarea unor măsuri clare pentru protejarea şi gestionarea reţelelor Natura 2000 şi conservarea habitatelor protejate.

Prin obiectivele asumate, România trebuia să desemneze arii speciale de conservare, în general şi în mod sistematic, şi să stabilească obiective şi măsuri concrete privind conservarea pentru fiecare sit în parte, premise pentru asigurarea biodiversităţii la nivel european şi menţinerea speciilor rare de floră și faună şi a habitatelor la un nivel corespunzător de protejare.

Natura 2000 este unul dintre angajamentele europene pe politica de mediu, care a avut obiective în trasarea unor direcţii clare pentru păstrarea biodiversității. Având la bază două directive importante, aceasta se bazează pe un principiu de conservare sustenabilă. Acest principiu vedem că este din ce în ce mai necesar în aceste vremuri pandemice care ne fac să înţelegem că echilibrul în relaţia dintre om şi natură este esenţial pentru evitarea calamităţilor de tot felul.

Atingerea obiectivelor iniţiale ale rețelelor de arii protejate Natura 2000 se poate face mai eficient prin noul orizont al tranziţiei verzi din cadrul PNRR. Mai multă eficienţă în acest sens în politicile naţionale pot contribui la beneficii privind sănătatea umană, dar şi o garanţie că generaţiile viitoare vor mai avea un mediu natural în România. Reţelele UE de zone protejate Natura 2000 fac parte din Strategia UE privind biodiversitatea, care are obiective foarte importante de redresare până în anul 2030.

Este nevoie de un management eficient şi de interes din partea Guvernului în ceea ce priveşte necesitatea de a include biodiversitatea în agenda naţională post COVID-19.

Biodiversitatea stă la baza securităţii alimentare a UE şi la nivel mondial. Riscurile de pierdere a biodiversităţii pun în pericol securitatea alimentară şi am văzut cu toţii ce pericole a traversat omenirea în săptămânile şi lunile în care pandemia de COVID-19 a atins cote maxime.

Uniunea Europeană a arătat în studiile sale că mai mult de jumătate din PIB-ul global depinde de păstrarea echilibrului natural, iar conservarea naturii este astfel unul dintre elementele centrale ale planului de redresare a UE, după pandemia de coronavirus, pentru a oferi oportunităţi de investiţii imediate pentru redresarea economiei europene. În plus, este datoria fiecărui stat de a dovedi că îi pasă de generaţiile viitoare şi de a contribuie la păstrarea echilibrului natural.

Prin accentul pus pe biodiversitate, Europa ţinteşte generarea a cel puţin 500.000 de locuri de muncă, aici incluzând şi redresarea sectorul turistic care include 12 milioane de oameni în Europa, dintre care 3,1 milioane depind de ariile protejate precum Natura 2000.

Să sperăm că Guvernul României nu va continua în ritmul cu care ne-a obişnuit, de a trata superficial aceste necesităţi şi imperative europene de asumare a obiectivelor privind biodiversitatea şi implementarea eficientă în politica naţională. O redresare socială şi economică este mereu dependentă de un management eficient, de o politică transparentă care să aibă la bază interesul naţional, şi nu interese ilegitime, situate dincolo de nevoile românilor.

Un management complex privind redresarea şi rezilienţa naţională trebuie să includă şi o redresare a obiectivelor privind biodiversitatea şi alte aspecte urgente din ţara noastră, cum ar fi un management forestier corect care să elimine tăierile ilegale şi să intensifice acţiunile de împădurire, nu doar pentru imagine, aşa cum practică liberalii de un an încoace, prin sloganuri şi şedinţe foto.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Ping-pong-ul de opinii ale celor care ar trebui să ia decizii. Educaţia, în România, prinsă la mijlocul neînţelegerilor guvernanţilor"

Zilele acestea, avem de-a face cu două poveşti ale unui singur Guvern, privind redeschiderea şcolilor. Dacă pentru ministrul sănătăţii, întoarcerea elevilor în bănci, prea curând, este o aberaţie, pentru ministrul educaţiei, lucrurile stau diferit. Mai mult, dăm de aceleaşi păreri diferite ale celor doi şi în cazul introducerii condiţiei testării rapide pentru elevi, ca măsură de siguranţă pentru întoarcerea în sălile de clasă şi pentru prevenirea infectării cu coronavirus.

La momentul actual, în România, rezultatele din învăţământ sunt îngrijorătoare, ştim deja. Elevii sunt în pragul abandonului şcolar, iar performanţele în educaţie ale acestora au scăzut dramatic. Educaţia a rămas pironită într-un cui din Palatul Victoria, iar rezultatele de la simularea examenului de bacalaureat din acest an, din păcate, confirmă cele spuse. Aproape 60% dintre elevi nu au promovat examenul, un dezastru justificat, prin ping-pong-ul de opinii a celor care conduc România.

Stimaţi guvernanţi, vă mai aduceţi aminte când promiteaţi marea cu sarea? Reforme în educaţie? Sloganul Domniilor Voastre, al colegilor liberali din judeţ, pe toată perioada de campanie, a fost "Investim în viitor, investim în educaţie". Aşa ştiţi să investiţi în educaţie, blocând orice fel de perspectivă a tinerilor? Ce aţi făcut cu promisiunile dumneavoastră?

Mai curios este cum a ajuns ministrul economiei austere la concluzia că testele antigen sunt total neoportune.

Să privim retrospectiv. La începutul anului, Vlad Voiculescu ieşea în presă cu soluţia minune. Peste un milion de teste rapide antigen vor ajunge în şcoli pentru identificarea pe loc a infectărilor cu noul virus SARS-CoV-2 şi pentru a preveni creşterea ratei de infectare în instituţiile de învăţământ şi comunitate. Nimic greşit până aici!

În sfârşit, aveam de-a face cu o soluţie efectivă, venită din partea coaliţiei de guvernare, chiar dacă, şi aceasta este inspirată din lista de măsuri propusă de PSD, pentru izolarea virusului şi punerea în funcţiune a ţării.

Astăzi, aflăm că această măsură este una de ignorat. Ce-i drept, impactul acestor teste, în şcoli, a fost de tot râsul. Doar 2% din testele antigen rapide au fost folosite în 8 săptămâni de cursuri, şi asta nu pentru că eficienţa lor ar fi de contestat, ci pentru că Ministerul Sănătăţii nu s-a preocupat să îi informeze pe părinţi, profesori şi elevi, cu privire la utilitatea efectuării acestui tip de testare.

Degeaba ministrul educaţiei şi alţi colegi ai coaliţiei susţin continuarea acestei măsuri, dacă Vlad Voiculescu se trezeşte dimineaţa şi ia decizii după calculele proprii. Pentru acesta, varianta testării elevilor cu teste antigen rapide nu mai există. Nu există nicio altă măsură venită din partea Domniei Sale pentru redeschiderea şcolilor, în acest an şcolar. Însă, îi recomand domnului Voiculescu să îşi lărgească orizontul şi să privească dincolo de cei patru pereţi ai biroului în care stă închis. Sunt ţări europene care pompează masiv în testarea rapidă a populaţiei şi consideră utilizarea testelor antigen ca principală condiţie pentru revenirea la normal şi implicit, la şcoală, aceasta fiind un pas esenţial şi pentru deblocarea mersului la restaurante, deschiderea teatrelor, muzeelor, cinematografelor.

De exemplu, Bavaria a distribuit luna trecută undeva la 100 de milioane de teste în şcoli. Măsura testelor rapide pentru începerea activităţilor în siguranţă, în pandemie, o întâlnim şi în Franţa, Grecia, sau Spania. Mai nou, şi Marea Britanie a lansat un program inedit, bazat pe distribuţia de teste rapide în rândul populaţiei, pentru identificarea persoanelor asimptomatice şi scăderea, în acest fel, a ratei de infectare la nivelul ţării - toate acestea în timp ce România bate pasul pe loc.

Oare când veţi începe să colaboraţi la nivelul Guvernului? Ambiţiile şi jocurile pe culori politice din Executiv, distrug ţara. Am înţeles. Sunteţi un guvern pătat, cu motivaţie politică. Însă este de neacceptat ca dialogul miniştrilor PNL-USRL PLUS-UDMR să se facă, de mai bine de o lună, prin instrumentele de comunicare online, presă, sau la televizor, şi nu în cadrul acelor comitete interministeriale, organizate pentru salvarea ţării, a căror eficienţă o tot laudă, până la epuizare, prim-ministrul.

În doar două luni, după spusele liderului de la Palatul Victoria, România va înflori. Sunt curioasă, cum? Pentru că, pe zi ce trece, neînţelegerile din interiorul coaliţiei sunt tot mai evidente, iar cei care au de suferit sunt şi elevii acestei ţări, lipsiţi în acest moment, de orice perspectivă!

Domnul Ioan Balan:

"Construcţia infrastructurii trebuie să fie susţinută de firmele din România!"

În anul 2020, Guvernul PNL a declanşat un proces investiţional fără precedent în istoria ultimelor trei decenii, materializat în demararea lucrărilor de construire la principalele autostrăzi, la construcţia celor mai importante centuri ocolitoare, la modernizarea liniilor de cale ferată şi la reabilitarea drumurilor de interes local. Cele peste 62 de miliarde de lei programate în acest an pentru investiţii publice ar trebui să conducă la o efervescenţă puternică a producătorilor locali de materiale şi materii prime, utilizate de constructori în realizarea lucrărilor de infrastructură. Astfel, banii alocaţi investiţiilor ar circula preponderent în interiorul ţării, ar genera pe orizontală mai multe locuri de muncă bine plătite şi venituri mai mari la bugetele locale şi la bugetul de stat.

Din păcate, tranziţia ţării noastre la economia de piaţă şi nepăsarea guvernelor anterioare în a susţine capitalurile româneşti ne-au condus la situaţia în care, astăzi, sectoarele producătoare de materiale esenţiale pentru construcţia de infrastructură aproape că au dispărut, iar elementele esenţiale sunt tot mai puţin furnizate de economia românească. Fierul beton şi structurile metalice provin preponderent pe calea importurilor. Şisturi bituminoase producem puţine, vopsele şi chiar banalul pietriş sunt aduse din străinătate, pentru că vechile fabrici fie nu mai produc la standarde de calitate specifice zilelor noastre, fie pentru că acestea au dispărut de tot, fiind tăiate la fier vechi.

Mulţi ani de zile s-a răspândit în spaţiul public o idee greşită, potrivit căreia românii nu sunt în stare să producă produse de calitate sau nu am putea avea constructori români capabili să construiască autostrăzi sau căi ferate de calitate.

Din fericire, realitatea ultimilor ani a demonstrat exact contrariul, şi anume, acolo unde construiesc unii antreprenori români, lucrările sunt realizate la cele mai înalte standarde şi sunt finalizate la timp, iar acolo unde sunt utilizate materii prime fabricate în România, lucrările sunt de calitate şi durabile. Mai mult decât atât, puţina producţie pe care o are ţara noastră este foarte căutată la export, graţie calităţii mari şi preţurilor scăzute. Aşadar, dacă pentru alţi europeni produsele româneşti sunt extrem de bune, de ce nu ar fi bune şi pentru noi, românii?

Ca stat membru al Uniunii Europene, România nu poate privilegia sau discrimina operatorii economici care acţionează în ţara noastră şi nici nu poate impune vreunui constructor de infrastructură de unde să cumpere materiile prime. Ceea ce poate face, însă, România este să susţină tot mai puternic operatorii economici de bună-credinţă din ţară, care au demonstrat calitate în producţia sau lucrările lor şi care au dorinţa de a se dezvolta. Avem suficiente exemple de succes printre întreprinzătorii români, motiv pentru care este important să îi sprijinim şi chiar să susţinem şi apariţia altora.

Aşadar, revitalizarea producţiei naţionale de materii prime şi materiale utilizate în lucrările de infrastructură ţine de un climat fiscal stabil şi stimulativ, de predictibilitatea mediului legislativ, de susţinerea forţei de muncă şi de eliminarea oricăror forme de rezistenţă birocratică care ar putea să împiedice capitalurile româneşti să se dezvolte. Am convingerea că fierul produs în România este la fel de bun şi mult mai ieftin decât în alte state europene, că cimentul românesc este apreciat de zeci de ani de toţi constructorii, că produsele chimice fabricate în ţara noastră sunt de cea mai bună calitate sau că resursele minerale de suprafaţă - piatră, pietriş sau nisip - sunt mai ieftine şi cel puţin la fel de bune ca cele aduse din import.

Aşadar, resursele financiare importante utilizate în construcţia de infrastructură ar trebui să ne ajute să dezvoltăm şi ramuri importante ale economiei productive, iar România să devină dintr-o ţară care trăieşte numai prin importuri, într-o ţară puternică, exportatoare.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Tensiunile de la graniţa Ucrainei obligă ţara noastră la o stare de atenţie sporită!"

Acum, când tocmai am sărbătorit 72 de ani de la înfiinţarea NATO şi 17 ani de când România este membru cu drepturi depline a acestei Alianţe militare, provocările geostrategice sunt din ce în ce mai tensionate în jurul nostru. Asistăm de mai multe zile la manevre militare la graniţa unui stat vecin, Ucraina, iar aceste mişcări de trupe conduc la o creştere constantă a tensiunilor în regiune. Numeroase alerte şi informaţii apar în spaţiul public, referindu-se la comasarea de către Federaţia Rusă şi Belarus a numeroşi soldaţi şi echipamente militare.

Sunt distribuite din ce în ce mai viral imagini video cu trenuri care transportă tancuri şi armament într-o regiune şi aşa volatilă. Ucraina este un stat vecin cu noi, iar dinamica militară considerată gest de ostilitate din partea Rusiei nu poate aduce calmarea situaţiei în preambulul exerciţiilor comune NATO-Ucraina.

Mai mult, în ultimele zile au apărut informaţii despre exerciţii ample în zona arctică pe care o controlează Federaţia Rusă. Avioane de luptă şi bombardiere ruseşti au fost interceptate de avioanele NATO, inclusiv aparate ale Aviaţiei Române, ca încălcând frecvent spaţiul aerian securizat.

Evenimentele în jurul nostru se precipită şi este suficient să ne uităm la presiunea mediatică cu ştiri false care se conturează chiar în ţări occidentale. Ştirea, complet falsă şi provocatoare, conform căreia un copil din Donbas a fost ucis de o dronă ucraineană, a fost distribuită masiv în publicaţii din întreaga Europă, prin publicaţiile generaliste care ţintesc ştiri "bombă" şi exclusivităţi forţate.

În aceste condiţii externe, trebuie să adăugăm şi faptul că România se află într-o situaţie delicată, dar, din fericire stabilă, cu parteneri puternici. Pandemia, restricţiile, starea de stres şi oboseală a populaţiei creează vulnerabilităţi şi tensiune socială, după cum am văzut prin încercările de organizare a unor proteste masive în România. Dacă aceste încercări de tulburare socială nu au atins o masă critică, se datorează conştiinţei fiecărui român echilibrat. Însă aceasta nu înseamnă că populaţia nu este nemulţumită şi sătulă de bâjbâielile guvernamentale!

Ţara noastră trebuie să fie într-o stare de atenţie sporită la ceea ce se întâmplă cu vecinii noştri, fiindcă, pe acest fond al tensiunilor pandemice, economice şi sociale, un conflict militar sau chiar hibrid se poate extinde pe o arie regională extinsă.

De aceea, stimaţi colegi, mai ales din arcul guvernamental, vă atrag atenţia că această declaraţie este un semnal de alarmă puternic la adresa guvernării PNL-USR!

Domnilor guvernanţi, slăbiciunea administrării ţării poate deveni un pericol, prin nemulţumirea constantă pe care o creaţi!

Domnul Ioan Mang:

"«Dreptacii» de plastilină"

Aş dori să încep declaraţia mea de astăzi făcând apel la memoria dumneavoastră. Mai ţineţi minte cum, în urmă cu patru ani, preşedintele Iohannis dădea buzna în şedinţa Guvernului PSD, pentru a împiedica adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, prin care se ameliorau pedepsele pentru o serie de fapte penale?

Mai ţineţi minte cum s-au isterizat haştagiştii PNL-işti şi USR-işti, susţinuţi de deontologii din presă şi de ambasade, declanşând o adevărată psihoză îndreptată împotriva guvernării PSD?

Îi mai ţineţi minte pe tinerii frumoşi şi liberi care ieşeau în stradă ca să "apere" statul de drept?

Ei bine, deunăzi, acelaşi Iohannis, cu "guvernul său" de PNL-işti şi USR-işti, instalat la Palatul Victoria, a promulgat o lege prin care cei inculpaţi pentru evaziune fiscală sunt exoneraţi de răspunderea penală, dacă acoperă prejudiciul majorat cu 20%. Indiferent de cuantumul evaziunii, răspunderea penală este înlăturată.

În mod ciudat, ştirea a trecut aproape neobservată. La fel de ciudată a fost şi reacţia haştagiştilor de dreapta, a deontologilor din presă, care între timp au primit nişte granturi generoase de la guvernările de dreapta sau a ambasadelor. Toţi s-au rezumat să comenteze în cel mai neutru mod posibil această ştire, de parcă totul ar fi fost normal şi firesc. Răcnetele lor furioase de acum patru ani au ajuns istorie, la fel şi isterizarea tefelimii.

Tinerii frumoşi şi liberi stau astăzi liniştiţi acasă şi nu mai văd ameninţări la adresa statului de drept. Nici deontologii şi nici ambasadele nu mai comentează. În schimb, îşi bat joc de oamenii care au ieşit în stradă ca să protesteze împotriva abuzurilor şi măsurilor imbecile ale Guvernelor Orban şi Cîţu.

Tare curbă mai e politica asta a liderilor dreptei, nu-i aşa?

Când erau în opoziţie, spuneau una. Ajunşi la putere, fac cu totul şi cu totul altceva.

În mod evident, sistemul lor de valori e făcut dintr-o plastilină foarte maleabilă!

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Programe de finanţare elaborate pentru absolvenţii universităţilor din România, care se angajează în ţară"

Suntem o ţară membră a Uniunii Europene, exportatoare netă de inteligenţă, iar balanţa emigraţie-imigraţie a oamenilor bine pregătiţi ne este defavorabilă. Întotdeauna oamenii au tins să meargă spre mai bine, iar libertatea de circulaţie din UE a susţinut această tendinţă. Inclusiv studiile în străinătate reprezintă un obiectiv susţinut prin libera circulaţie din UE, într-o piaţa educaţională competitivă.

Guvernul se pregăteşte să susţină studiile în străinătate ale tinerilor români, prin finanţări acordate diferenţiat, iar pentru revenirea în ţară a tinerilor care absolvă aceste studii, sprijinite financiar de stat, Guvernul va acorda o scutire la returnarea sumelor acordate pentru costurile de şcolarizare universitară.

Este una dintre cele mai bune iniţiative îndreptate spre segmentul tinerilor de vârstă universitară, atât timp cât economia reală a României are nevoie acută de specialişti bine pregătiţi.

Pe de altă parte, trebuie să fim conştienţi că marea migraţie a inteligenţei noastre nu se datorează doar dorinţei de salariu mai mare sau pentru o viaţă mai bună. Fenomenul de brain-drain are legătură şi cu sistemul de educaţie, sustenabil şi corect, dar şi cu sistemul de sănătate şi cel de protecţie socială.

Dacă susţinem acordarea unui sprijin financiar studenţilor români care devin absolvenţi ai universităţilor din alte state membre ale UE şi se întorc în România pentru angajare, devine prioritar să acordăm facilităţi financiare şi studenţilor merituoşi, absolvenţi ai universităţilor din România, care se angajează în ţară.

Condiţia nereturnării acestor formule de susţinere financiară pentru studii poate fi la fel de valabilă şi pentru cei care studiază în România, ca şi pentru cei care studiază în străinătate şi care se angajează în România după absolvire.

În acest context, cred că este important ca factorii guvernamentali să identifice soluţii practice, aplicabile pentru susţinerea financiară a tinerilor talentaţi care studiază şi absolvă universităţi din România şi care mai apoi se angajează în ţară, să susţină mai ales absolvenţii cu performanţe deosebite, care aleg o carieră didactică după facultate, dar şi să identifice formule practice de finanţare a studiilor superioare, asigurate pe baza programelor guvernamentale în curs sau a celor viitoare.

Integrarea după absolvire în cadrul pieţei muncii din România, unde oamenii valoroşi şi bine pregătiţi sunt atât de necesari, trebuie să constituie o prioritate pentru noi, în contextul unei nevoi tot mai mari de oameni pricepuţi şi de talente.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Avem nevoie de un tratat internaţional pentru a gestiona viitoarele pandemii!"

Impulsionate de situaţia pandemică fără precedent, guvernele lumii sunt motivate să găsească soluţii cât mai eficiente şi general aplicabile pentru a diminua impactul generat de epidemia de SARS-CoV-2. În urma acestei perioade dificile datorată contextului epidemiologic, lecţia pe care a trebuit să o învăţăm este că, indiferent de pregătirea individuală şi de resurse, niciun continent, ţară sau guvern nu poate lupta împotriva acestei crize sanitare pe cont propriu.

Marcaţi de aceste experienţe, astăzi, liderii şi cetăţenii conştientizează mai mult importanţa solidarităţii colective şi îşi doresc ca principiile incluziunii, echităţii şi transparenţei să ne ghideze spre o abordare comună asupra sănătăţii, unde "eu" devine "noi".

Astfel, în urma numeroaselor propuneri iniţiate în cadrul Consiliului European încă din noiembrie 2020, care ulterior au primit susţinerea declarată din partea liderilor G7, reprezentând conducătorii principalelor naţiuni industrializate din lume, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un apel privind încheierea unui tratat internaţional pentru prevenirea pandemiilor viitoare, acesta, pe lângă faptul că defineşte cadrul legal optim pentru gestionarea situaţiilor de acest tip, permite de asemenea şi sporirea gradului de rezilienţă şi consolidare al ţărilor din întreaga lume.

În acest sens, odată cu adoptarea tratatului la nivel internaţional, ţările vor putea să îşi ofere sprijinul prin ratificarea acestuia la nivel naţional, proces în urma căruia tratatul ce conferă un răspuns mai omogen şi eficient pentru viitoarele pandemii ar deveni obligatoriu din punct de vedere juridic.

Tind să cred că România se va arăta solidară faţă de această iniţiativă, deoarece sunt sigur că împărtăşim dorinţa de a stabiliza cât mai mult posibil arhitectura sănătăţii, gândindu-ne atât la binele din prezent, cât şi la nevoia de a proteja generaţiile viitoare.

Acest tratat este, aşadar, o şansă pentru a pregăti cât mai corespunzător sistemele de alertă şi modalităţile de informare sigure pentru cetăţeni. Având în vedere progresele recente înregistrate în digitalizare, se doreşte ca, în viitorul apropiat, ţările să devină cât mai interconectate prin partajarea bazelor de date şi crearea de sisteme ce gestionează mai eficient datele pacienţilor, indiferent unde se află aceştia.

Mai mult, în ceea ce priveşte România, vorbim despre o iniţiativă ce vizează consolidarea capacităţilor sistemului medical şi sporirea performanţelor acestui sector, în conformitate cu cerinţele de actualitate, pentru a oferi populaţiei şanse echitabile la tratament şi îngrijire.

Propunerea privind tratatul semnalează faptul că problema nu este dacă şi când va exista o viitoare pandemie, ci mai degrabă cum o vom confrunta, atunci când va apărea.

Din acest motiv, responsabilitatea de a demonstra pregătirea pentru viitoarele pandemii ne aparţine şi consider că încheierea unui astfel de tratat internaţional este primul pas asumat în această direcţie.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România - partener de încredere în plan extern"

Contextul în care se regăseşte România este determinat, la momentul actual, de trei factori: pandemia de COVID-19, deficitul economic şi procesul de reformare a aparatului administrativ, ce implică eforturi şi cooperare strânsă în vederea atingerii obiectivului final.

Cu toate că focusarea noastră este îndreptată către aceste aspecte care ţin de contextul intern, acţiunile României pe plan extern şi creşterea vizibilităţii statului în arealul european şi transatlantic nu trebuie ignorate sau trecute cu vederea.

În cadrul reuniunii miniştrilor de externe din statele membre ale NATO, care s-a desfăşurat la Bruxelles, în perioada 23-24 martie 2021, România şi-a exprimat interesul de a contribui la consolidarea şi întărirea poziţiei NATO în raport cu zonele aflate în conflict şi cu provocările ce ameninţă securitatea din spaţiul transatlantic. Au fost abordate teme privind stabilitatea în vecinătatea sudică a spaţiului euroatlantic, evoluţiile legate de Afganistan şi procesul de reflecţie strategică "NATO2030". Ministrul român de externe a evidenţiat importanţa angajamentului sporit al NATO în sprijinul partenerilor săi din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, prioritizarea combaterii terorismului, reafirmând angajamentul ţării noastre de a participa în continuare la eforturile de stabilizare a Afganistanului. Prilejul prezenţei noului secretar de stat american, Anthony Blinken, a făcut posibilă transmiterea de către domnul Bogdan Aurescu a unui mesaj din partea României şi a celorlalţi aliaţi: "Susţinem angajamentul ferm pentru o relaţie transatlantică solidă, bazată pe unitatea şi coeziunea aliată."

Tot în cursul lunii martie, ţara noastră, în calitate de membră a OSCE şi a UE, şi-a arătat susţinerea pentru o nouă iniţiativă, menită să ofere asistenţă în contextul tensionat al crizei din Belarus.

Astfel, înfiinţarea Platformei Internaţionale de Responsabilitate pentru Belarus - International Accountability Platform for Belarus (IAPB) - ar reprezenta un mecanism destinat documentării şi anchetării încălcărilor grave ale drepturilor omului produse în Republica Belarus. Poziţia României ca membru activ ONU a fost vizibilă şi prin garantarea suportului pentru demararea unei investigaţii sub auspiciile Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.

În pofida situaţiei interne tensionate cu care ne confruntăm nu doar în ultimele luni, dar şi în ultimul an, care primeşte atenţie sporită din parte coaliţiei de guvernare, fundamentul strategiei noastre rămâne vizibil - o Românie reformată pe plan intern este o Românie puternică pe plan extern.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că progresul constant, zilnic şi integrat este formula succesului şi metoda de a depăşi cu bine criza pe care o traversăm!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cabinetul Cîţu a plasat România în «clubul» ţărilor africane în curs de dezvoltare"

Câteva ştiri, care au avut mai puţină prioritate în faţa tragediei pierderii, în doar o săptămână, a trei artişti importanţi români, au realizat, în urmă cu puţine zile, cea mai clară radiografie a incompetenţei guvernamentale. Ţin să vă precizez că mă voi referi strict la informaţiile apărute în presă, care citează statistici realizate de organisme internaţionale şi naţionale independente, respectiv Fondul Monetar Internaţional (FMI), Eurostat şi Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Fondul Monetar Internaţional a supus analizei 191 de state la nivel global, printre care se află şi ţara noastră, din perspectiva sprijinului direct, acordat de la bugetele de stat firmelor şi populaţiei, în contextul pandemiei. Pe baza datelor de la finele lunii decembrie, dar centralizate acum, rezultă că România se află pe locul 124 în lume, poziţie deloc onorantă, cu o evoluţie negativă faţă de situaţia de la mijlocul lunii septembrie, când se afla pe locul 114. Măsurile directe de sprijin, luate de Guvernul PNL şi decontate de la buget, au însumat doar 2,3% din PIB, sub un prag de 2,5% din PIB, luat în calcul de FMI.

Aşadar, din cauza acestui dezinteres cras al guvernanţilor de dreapta, reflectat în scăderea nivelului de trai al populaţiei şi în închiderea a numeroase afaceri din toate domeniile de activitate, ţara noastră a ajuns în topul ruşinii şi în compania statelor din Africa şi a câtorva ţări nedezvoltate din Asia. Şi apropo de Asia, în timp ce România nu a prea făcut mare lucru în perioada septembrie-decembrie ca să-şi protejeze economia, investitorii şi populaţia, o serie de ţări de pe acest continent au depăşit pragul de 2,5% din PIB, devansând ţara noastră, membră a Uniunii Europene.

Altă informaţie care trebuie să le dea multe de gândit celor de la guvernare şi să-i determine să ia în sfârşit atitudine şi să schimbe şi ceva în bine vine dinspre Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Conform statisticilor, anul trecut, în această perioadă, erau radiate aproximativ 9.583 de firme. Procesul de desfiinţare a micilor afaceri a continuat şi anul acesta din cauza lipsei ajutorului de stat, atingând îngrijorătoarea cifră de aproximativ 6000. Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti, respectiv 1.503, cu un plus de 7,59% faţă de ianuarie-februarie 2020 şi în judeţele Constanţa, Timiş şi Cluj.

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi industria prelucrătoare.

O altă ştire care nu face deloc cinste României vine de la Eurostat. Bulgaria, România şi Ungaria sunt ţările cu cele mai mici costuri ale forţei de muncă la nivelul Uniunii Europene - 6,5 euro/h primeşte un lucrător bulgar, 8,1 euro unul român şi 9,9 euro un muncitor maghiar, în timp ce media raportată la nivelul restului statelor membre a fost anul trecut de 28,5 euro pe oră, în creştere cu 3% faţă de 2019. Este adevărat că alături de noi sunt plasate şi Bulgaria şi Ungaria, dar acest lucru nu trebuie să ne ofere vreo şansă să ne consolăm, ci, din contră, să îi determine pe guvernanţii noştri să ia atitudine şi să scoată România din spectrul sărăciei lucii care ne vulnerabilizează ca stat în faţa investitorilor, dar şi ca popor uşor de exploatat atât în ţară, cât şi afară, din cauza mâinii de lucru subevaluate şi, concomitent, de-a dreptul dispreţuite şi exploatate peste măsură. La polul opus, potrivit aceleiaşi cercetări, cele mai mari costuri sunt acoperite de angajatorii din Danemarca (45,8 euro), Luxemburg (42,1 euro) şi Belgia (41,1 euro).

Aşadar, la alţii se poate, pentru că se vrea cu adevărat binele populaţiei, nu doar al camarilei guvernării noastre de dreapta!

Domnul Nicolae Giugea:

"Nu putem vorbi despre atractivitatea muncii, când salariul nu acoperă coşul minim de nevoi!"

Ultimele măsurători statistice ale Comisiei Europene ne arată că în România se află cel mai mare procent de persoane care, deşi au un loc de muncă, deşi muncesc poate şi mai mult de 8 ore pe zi, nu reuşesc ca din salariul obţinut să-şi acopere nevoile zilnice. Această situaţie descrie sărăcia absolută, care este incompatibilă cu statutul de angajat, dar şi cu cel de cetăţean european.

Cum oare ai putea să spui că munceşti 40-48 de ore pe săptămână şi, cu toate acestea, să fii sărac? Cum poţi să stimulezi încadrarea tinerilor în muncă, atunci când aceştia ştiu că nu-i nicio pricopseală să te trezeşti dimineaţa la ora 5, să munceşti cât este soarele pe cer şi să te întorci seara târziu, iar, cu toate acestea, să nu îţi ajungă banii de la un salariu la altul? Cum am putea să desprindem mii de oameni de dependenţa de ajutoarele sociale, când este mult mai profitabil să stai acasă, să primeşti anumite venituri garantate de la stat, decât să ai un loc de muncă? Cei care, pe nedrept, îl numesc pe unii români leneşi, cred că ar trebui să se gândească mai bine de ce munca nu este deloc atractivă în România.

Multă vreme economia României a fost atractivă pentru investitorii străini şi români, prin costul redus al forţei de muncă. Salariile mici ale românilor au contribuit şi contribuie la profitabilitatea uriaşă a celor mai multe companii din ţara noastră. Nu zice nimeni că nu e o bucurie atunci când companiile sunt profitabile, însă ele obţin aceste avantaje aproape absolut prin forţa de muncă slab plătită şi mai puţin prin dotarea cu factori de capital şi tehnologii avansate. Şi, de parcă nu ar fi fost îndeajuns, spre deosebire de alte categorii de venituri, munca are în România povara fiscală cea mai mare. Aproape jumătate din venitul brut al angajatului este reţinut la sursă prin impozit şi contribuţii. Măcar dacă din această povară fiscală uriaşă, românul ar avea o pensie mare sau acces la servicii de sănătate moderne, însă ştim cu toţii că nu-i aşa!

Aşadar, dacă fiscalitatea seamănă în mare parte cu cea europeană, salariile brute ale angajaţilor români sunt extrem de departe de ceea ce se întâmplă în spaţiul comunitar.

Cauzele care au condus şi menţin slaba salarizare a angajaţilor din România sunt multiple.

În primul rând, întreprinderile din ţara noastră sunt puternic intensive în forţă de muncă slab calificată şi mai puţin orientate către înzestrarea cu factori de capital de ultimă generaţie.

De asemenea, o altă cauză o reprezintă lipsa unei corelări între productivitatea reală a muncii, măsurată de către organismul de statistică al Uniunii Europene, şi costul orar cu forţa de muncă. În România, această relaţie este cea mai mică din UE.

Nu în cele din urmă, stabilirea discreţionară a salariului minim brut pe economie, în ultimii ani, a condus la un fenomen nedorit, al salariilor din zona gri.

Aşadar, vreau să cred că atât Parlamentul, cât şi Guvernul vor analiza în detaliu această situaţie şi vor găsi cele mai bune soluţii pentru ca salariul să fie principalul element de stimulare a muncii.

Dacă nu, atunci să nu ne facem iluzii că şomajul se va reduce, că ajutoarele sociale nu vor reprezenta o piedică în calea ocupării şi tinerii români vor dori în continuare să plece peste hotare, în speranţa unei vieţi mai bune.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Eliminarea dublului standard la alimente nu trebuie să fie o prioritate doar pe hârtie!"

Astăzi voi vorbi despre dublul standard la alimente, având în vedere că luna trecută au fost prezentate rezultatele unei comparaţii de calitate realizate de Comisia Europeană la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei analize, circa 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga Uniune aveau în realitate o compoziţie diferită, deşi ambalajul era acelaşi, iar 22% aveau compoziţie diferită, în timp ce ambalajul era similar. Mai pe scurt, dublul standard în materie de produse comercializate în statele Uniunii este în floare. Acest raport vine după cel din 2019, atunci când un alt studiu al Comisiei a scos la iveală că o treime dintre produsele verificate aveau ingrediente diferite, deşi erau vândute sub acelaşi brand. Aceste rezultate sunt îngrijorătoare, pentru că acele produse cu o calitate redusă ajung pe mesele cetăţenilor din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, punându-ne în pericol sănătatea.

Aceste date ne confirmă ceea ce bănuiam şi tot discutăm de atâta amar de vreme - marile companii producătoare de mâncare discriminează consumatorii, sau, mai pe româneşte, şi-au găsit pe aici, prin est, nişte fraieri pe care îi îndoapă cu mizerii ieftine, la preţuri occidentale.

Nu pot totuşi să fiu de acord cu o concluzie a experţilor Comisiei. Ei spun că diferenţele nu ţin cont de un criteriu geografic. Asta îmi sună ca o glumă aplicată nouă, celor din Est. Te pomeneşti că marfa bună vine la noi, iar mizeria rămâne la ei, în Vest... Cine să creadă o asemenea teorie? Nici cei mai naivi. A fost un scandal uriaş în ţările din Europa Centrală şi de Est care au demascat aceste practici şi au demonstrat clar că produsele de aici au o compoziţie diferită faţă de cele care sunt comercializate în Vest. Cum să spui că nu există discriminare pe criterii geografice? Problema este următoarea - de ce mai există discriminare? De ce nu sunt aplicate sancţiuni?

În teorie, dublul standard e interzis în Uniunea Europeană. Acum, după studiul realizat, suntem anunţaţi că din luna mai 2022 producătorii care încalcă legea riscă amenzi de până la 4% din cifra de afaceri. De ce din 2022? De ce nu sunt sancţionaţi acum, dacă dublul standard este interzis în Uniune? În 2019, ni se spunea că autorităţile europene au luat toate măsurile necesare pentru a combate practica dublului standard. Care a fost rezultatul lor? Vedem că zero!

Problema este că şi noi ne lăsăm păcăliţi, din diverse motive, de marile companii. Continuăm să ne umplem coşurile cu plastice frumos ambalate de către marile companii din Vest.

PSD, încă din momentul în care se afla la guvernare, a susţinut măsuri concrete împotriva standardului dublu la alimente şi produse. A comercializa un produs ca fiind identic cu acelaşi produs vândut în alte state membre, în condiţiile în care, în realitate, are o compoziţie diferită, reprezintă practic o înşelătorie, iar consumatorii români trebuie informaţi şi protejaţi.

În 2019, în Parlament a fost depus, de către PSD, un proiect pentru sancţionarea dublului standard de calitate a produselor şi serviciilor pentru consumatori. Acel proiect reprezenta primul pas major împotriva companiilor care vând produse de o calitate inferioară faţă de cele vândute în Occident.

Sper doar că, măcar în al doisprezecelea ceas, România va avea parte de respect şi de o alimentaţie mai sănătoasă. Europa de Est nu trebuie să fie coşul de gunoi al Uniunii Europene. Vrem alimente în România la fel de bune ca şi cele din Europa! Nu trebuie să mai acceptăm să fim o piaţă pe care să ajungă produse de calitate inferioară. Orice companie care încalcă regula şi aduce în ţară alimente diferite în conţinut decât cele originale, trebuie să fie sancţionată!

Avem totuşi o variantă - cumpărarea de produse româneşti! Spun asta pentru că potenţialul alimentar al României poate asigura hrană pentru o populaţie dublă faţă de cea pe care o are ţara noastră în prezent. PSD a propus un program bine pus la punct care să asigure fiecărui român acces la produse proaspete şi de calitate, la preţuri rezonabile. Prin Programul "Produse proaspete în fiecare casă", PSD a propus crearea unei platforme naţionale, prin care produsele agroalimentare româneşti de calitate să ajungă din ferme şi exploataţii agricole pe masa fiecărui român.

Susţinerea producţiei autohtone oferă stabilitate şi continuitate pentru agricultorii români şi industria alimentară, astfel încât românii vor avea acces constant la alimente, pe piaţa locală.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Românii s-au săturat de incompetenţa, indolenţa şi insolenţa guvernării austerităţii naţionale!"

Pandemia şi ultimele măsuri de prigonire a populaţiei, luate de coaliţia austerităţii, au fost picătura care a umplut paharul. În realitate, oamenii s-au săturat de aroganţa, minciunile şi prostiile Guvernului austerităţii naţionale!

Vă dau câteva motive pentru care românii au ieşit în stradă şi s-au răzvrătit împotriva guvernării de dreapta care se face că nu aude şi nu vede că nivelul de trai se deteriorează în fiecare zi.

Prin Ordonanţa austerităţii, românii au fost condamnaţi la un sclavagism modern, prin care trebuie să plătească preţuri mari, europene, din salarii şi pensii mici, româneşti.

Salariul minim care trebuia să ajungă la 60% din salariul mediu, aşa cum se propune la nivel european, nu a mai crescut cum era în calendar. A fost doar indexat cu rata inflaţiei. S-a majorat cu doar 2 lei pe zi.

Pensiile, care ar fi fost obligatoriu, de asemenea, să ajungă la 45% din salariul mediu, au fost rupte definitiv de orice legătură cu creşterea economică. Nici măcar nu s-a aplicat indexarea cu rata inflaţiei.

Preţurile la produsele alimentare, facturilor la utilităţi şi a medicamentelor au crescut exploziv în ultimele luni.

Din păcate, România revine abrupt la anii de sărăcie de dinaintea guvernării PSD. Au început să crească decalajele sociale. Cei săraci vor deveni şi mai săraci, în timp ce bogaţii vor deveni şi mai bogaţi. Aceasta este politica şi viziunea acestui Guvern al austerităţii.

Guvernul dreptei unite, format din PNL-USR PLUS-UMDR, este cel care a stimulat şi a condus la învrăjbirea oamenilor, unii împotriva altora, prin celebra Anexă 7.03, prin care a dat bani cu dedicaţie judeţelor şi oraşelor conduse de PNL, USR-PLUS şi UDMR şi zero comunităţilor reprezentate de PSD.

Clivajele şi conflictele sociale între medici şi profesori, între bugetari şi privaţi, între antreprenorii din HoReCa, turism şi alte domenii de activitate - acum, reprezentanţii coaliţiei austerităţii naţionale vin să facă apel la calm, după ce şi-a bătut joc de fiecare categorie socială şi profesională.

Ameninţările de tip sovietic, că îi arestează pe toţi protestatarii, că îi închid pe toţi antreprenorii din HoReCa şi turism sunt de-a dreptul revoltătoare şi apoi vin să se întrebe de ce oamenii îi urăsc şi scandează împotriva lor.

Nu pot fi pedepsiţi toţi cei corecţi şi responsabili doar pentru că guvernul lor a fost incapabil să-i pună sub control pe petrecăreţi.

Exemplele din ultimele zile, cu miniştrii de la PNL şi USR care nu poartă mască, nu respectă măsurile de distanţare socială şi râd românilor în nas cu aroganţa oamenilor care au ajuns pe funcţii, fără niciun fel de experienţă profesională, i-au scos pe oameni din sărite.

Domnul Cîţu le spune românilor că trebuie să mai rabde cu noile restricţii aberante privind închiderea magazinelor de la ora 18:00, când majoritatea oamenilor termină serviciul, până scade incidenţa.

Iată ce ne spune domnul Ştefan Voinea, consilier al ministrului sănătăţii: "Am făcut un review rapid al studiilor cu privire la intervenţiile nonfarmaceutice care funcţionează în prevenirea răspândirii COVID-19. Nu am găsit absolut nimic care să indice faptul că reducerea orelor de funcţionare a magazinelor ar fi de ajutor. Un timp de funcţionare mai restrâns înseamnă şanse mai mari de a genera aglomeraţie, deci risc mai mare de infectare..."

Două declaraţii care se bat cap în cap, prim-ministrul şi aşa-zişii specialişti de la Ministerul Sănătăţii, iar apoi ne întrebăm de ce oamenii sunt nervoşi, s-au săturat să fie minţiţi şi trataţi ca nişte sclavi cărora Guvernul austerităţii naţionale le dă ordine.

În aproape 4 luni de guvernare, ministrul USR de la Sănătate nu a fost capabil să facă nimic concret, nimic eficient pentru combaterea pandemiei, în afară de propagandă şi de postări pe pagina personală de Facebook.

PSD niciodată nu va lua măsuri împotriva românilor şi nu va stimula sau genera conflicte între categorii sociale sau profesionale. PSD nu este adeptul violenţei şi al diseminării urii de către oamenii politici. PSD susţine dialogul şi comunicarea permanentă cu fiecare categorie socială şi profesională!

Niciun român nu trebuie lăsat în urmă, indiferent că este angajat la stat sau privat, că este pensionar sau student! Ajunge cu măsurile ilogice, absurde, care fac mai mult rău decât bine şi care au revoltat o întreagă ţară!

Soluţiile PSD pentru revenirea la o viaţă aproape normală, care să oprească aberaţiile guvernării dreptei şi să fie de ajutor oamenilor, sunt simple şi concrete:

• Redeschidere inteligentă - posibilitatea redeschiderii spectacolelor şi restaurantelor pentru cei care prezintă un test rapid negativ realizat în aceeaşi zi. Modelul este deja implementat în Germania sau în Spania. Testarea periodică de grup în şcoli, pe lângă testarea obligatorie în cazul apariţiei cazurilor pozitive - se testează doar un eşantion din fiecare clasă. Dacă testul dintr-un grup este pozitiv, atunci se testează toţi membrii grupului.

• Deducerea din impozitul datorat de angajator a costurilor pentru testarea rapidă efectuată propriilor angajaţi.

• Testarea periodică obligatorie, cu teste rapide, în grupurile cu risc mare de răspândire a virusului, angajaţi magazine, funcţionarii de la ghişee, casierii etc.

• Folosirea tuturor resurselor medicale pentru extinderea testării gratuite a persoanelor asigurate: medicii de familie, farmaciştii, clinici acreditate, totul pe bază de decontare.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Despre scandalul dintre Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, cu privire la testele rapide noninvazive pentru elevi"

Am asistat în ultima săptămână la un scandal de-a dreptul penibil între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, cu privire la testele noninvazive pentru elevi. După ce au pasat răspunderea de la un minister la altul, în cele din urmă, domnul ministru Vlad Voiculescu a organizat o conferinţă de presă, în care ne-a spus că nu are baza legală pentru a putea face achiziţia de teste noninvazive pentru şcoli.

Este incredibil! Adică, cine îl împiedica pe domnul ministru să armonizeze "baza legală", astfel încât să rezolve problema elevilor în şcoli? Asta ar fi prima întrebare, dar mai sunt încă multe altele de o gravitate şi mai mare!

Domnul ministru, acompaniat de doamna secretar de stat Andreea Moldovan, vine şi cu două mari minciuni, pentru a-şi justifica poziţia în disputa cu ministrul educaţiei. Cei doi oficiali ai Ministerului Sănătăţii ne-au spus că aceste teste noninvazive, pe bază de salivă, nu pot fi cumpărate, pentru că nu sunt în metodologia Institutului Naţional de Sănătate Publică şi că, oricum, nu prea sunt bune aceste teste, pentru că au o rată mare de rezultate fals negative.

Două minciuni cât domnul Voiculescu de mari! M-am uitat şi eu pe metodologia INSP. Nu doar că aceste teste din salivă sunt prezente în metodologie, dar ele chiar sunt recomandate de INSP. În Anexa 1 a metodologiei, ni se prezintă un tabel cu "Recomandări privind prelevarea probelor la pacienţii simptomatici, precum şi la contacţii asimptomatici", iar la poziţia a patra, regăsim "Probele recoltate din spută".

A doua minciună este insinuarea că testele din salivă nu pot fi luate pentru şcoli, pentru că ar indica multe rezultate fals negative! Da, este adevărat că testele rapide au o rată mai mare de rezultate fals negative. O spune şi metodologia INSP invocată. Dar această deficienţă este valabilă pentru toate testele antigen rapide, deci şi pentru cele 1,38 milioane de teste pe bază de extrudat nazal şi faringian, deja achiziţionate de Ministerul Educaţiei, special pentru unităţile de învăţământ.

Când vezi două minciuni atât de mari, susţinute direct de la pupitrul Ministerului Sănătăţii, în plină pandemie, te întrebi ce anume i-a putut împinge pe aceşti oficiali de la USR-PLUS care conduc sectorul de sănătate să mintă atât de tare!

Răspunsul la această întrebare scoate la lumină o chestiune mult mai gravă! Am pus totul cap la cap, atunci când am citit în presă despre conflictul deschis dintre compania privată OK Medical, care face teste antiCOVID contra cost şi DSP Bucureşti, mărul discordiei fiind aceleaşi teste noninvazive pe bază de salivă. Şi ce descoperim aici? DSP nu a prevăzut în aplicaţia online de raportare Corona Forms, o rubrică pentru testele de salivă. Aşa se face că mii de persoane care s-au testat la OK Medical şi au obţinut un rezultat pozitiv pe testele din salivă nu au putut fi raportate în sistemul DSP. Aceasta înseamnă că, dintr-o neglijenţă uriaşă a DSP şi a Ministerului Sănătăţii, mii de persoane pozitive nu au putut fi luate în evidenţă de autorităţi şi s-au putut mişca fără restricţii, deşi erau purtătoare de virus. Aceasta reprezintă o vulnerabilitate directă în lupta de combatere a pandemie, o gafă uriaşă comisă de responsabilii din Sănătate, aflaţi sub comanda ministrului Vlad Voiculescu.

Aşa înţelegem de unde vine această reticenţă agresivă din partea Ministerului Sănătăţii împotriva testelor de salivă antiCOVID.

Vă daţi seama că dacă domnul Voiculescu ar fi dat curs solicitării colegului său de la Educaţie şi ar fi achiziţionat milioane de teste noninvazive pe bază de salivă, atunci ar fi recunoscut implicit că a făcut o prostie cât casa, atunci când a omis din aplicaţia DSP raportarea testelor pozitive de la OK Medical! Iar aici problema cu rata mare de eroare nu mai ţine. Chiar în metodologia INSP, invocată atât de ministrul sănătăţii, cât şi de DSP Bucureşti se pune că doar rezultatele negative ale testelor antigen necesită o confirmare printr-un test RT-PCR. Rezultă, din interpretarea INSP, că testele antigen pozitive au un grad mare de certitudine, în acest caz nu s-ar mai impune o confirmare cu un alt test.

Deci, ştim sigur că cele câteva mii de persoane cu test din salivă pozitiv, pe care OK Medical nu le-a putut raporta în sistemul DSP, au fost purtătoare de virus şi s-au putut mişca fără reţineri, transmiţând mai departe virusul. Acest lucru era ştiut chiar de DSP Bucureşti, care recunoaşte în comunicatul propriu că au venit mulţi pacienţi testaţi de OK Medical, care s-au plâns că nu au fost luaţi în evidenţă. Deci erau pacienţi cu test pozitiv, care, având simţ de răspundere, au sunat ei la DSP să fie luaţi în evidenţă. Dar nici în acest caz nu s-a putut, pentru că, spune DSP, "nu permitea aplicaţia".

O asemenea inepţie chiar nu mai poate fi tolerată! Adică, te sună oamenii să îţi spună "Vedeţi că am mers la o firmă privată şi am făcut un test care a ieşit pozitiv, luaţi-mă în evidenţă", iar tu, autoritate de stat, care cunoaşte riscurile răspândirii SARS-CoV-2 răspunzi că "Nu se poate, nu permite aplicaţia!"

Este cea mai mare gafă a Ministerului Sănătăţii de la începutul acestei pandemii! Asta a vrut să ascundă de fapt ministrul sănătăţii. Dacă ar fi cumpărat teste de salivă pentru şcoli, i-ar fi explodat în faţă scandalul OK Medical, pentru că nu a luat în evidenţe pacienţi pozitiv, ştiind bine că sunt pozitivi! Iar pentru a acoperi această gafă imensă, Ministerul Sănătăţii a preferat să nu mai cumpere deloc teste de salivă pentru unităţile de învăţământ şi pierdem iar zile bune în care autorităţile ar fi trebuit să organizeze testarea elevilor în vederea reînceperii şcolii.

Şi ca o concluzie amară - studiile recente ne arată că prevenirea creşterii numărului de decese şi a aglomerării din secţiile ATI nu depinde de incidenţă sau de numărul celor infectaţi în total, ci în primul rând de vârsta celor infectaţi. Nu contează atât de mult câte persoane sunt infectate, ci câte persoane în vârstă au luat virusul.

Deci, închiderea şcolilor a fost o măsură care nu a contribuit cu aproape nimic la prevenirea situaţiei actuale, după cum ne spunea şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, că riscurile de infectări în şcoli sunt mult mai mici în comparaţie cu pierderile suferite în procesul de educaţie.

Solicit, aşadar, demiterea imediată a acestui ministru-catastrofă pe nume Vlad Voiculescu. Schimbaţi ministrul sănătăţii, cu tot cu secretarul său de stat, Andreea Moldovan, iar apoi organizaţi rapid testarea în scoli!

Nu mai închideţi totul! Testaţi înainte de a interzice şi de a închide! Lăsaţi copiii să înveţe, pentru că aceşti elevi de azi vă vor plăti pensiile de mâine!

Domnul Gheorghe Şoldan:

Am aprobat amendamente prin care domeniile ignorate complet de guvernarea PNL-USR-UDMR, respectiv turismul şi cultura, primesc ajutor de stat.

În calitate de secretar al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, am votat mai multe amendamente care includ drept eligibile pentru ajutorul de stat domenii uitate de Guvernul PNL-USR-UDMR cum sunt turismul, cultura şi cinematografia.

Ajutoarele vor fi acordate sub forma unor granturi care vor acoperi 20% din pierderea din cifra de afaceri sau din rulaj, pierdere suferită în 2020, iar valoarea maximă a ajutorului de stat va fi de 800.000 euro/întreprindere.

După un an de pandemie, fără nicio soluţie de la Guvern, cele trei domenii au fost practic falimentate în mod conştient, iar strigătul artiştilor şi al oamenilor care sprijină turismul şi cultura României a fost lăsat să piară. Pe lângă artişti şi cei din HoReCa, sunt zeci de alte meserii care au avut de suferit - de la personalul care montează scena sau se ocupă de sunet, până la cameramani sau ghizi turistici.

Am stat de vorbă cu mai mulţi antreprenori din zona Bucovinei, care au ajuns să fie aproape falimentaţi de restricţiile impuse în ultimul an de pandemia SARS-CoV-2 şi cred că şi ei trebuie ajutaţi să treacă de această perioadă.

Am susţinut şi un amendament care oferă sprijin şi zonei culturale. Domeniul muzicii, al spectacolului şi al culturii aduc milioane de euro pe orizontală. Un festival de muzică sau de film nu vinde doar bilete la acel eveniment, ci sprijină şi multe alte locuri de muncă ale personalului care activează în activităţi conexe organizărilor de evenimente.

Pandemia a provocat foarte multe pierderi mediului de afaceri autohton. Foarte mulţi antreprenori, oameni harnici şi cinstiţi, au fost nevoiţi să-şi pună lacăt pe restaurante, pensiuni, să renunţe la activităţile legate de turism ori au anulat evenimente culturale de tipul festivalurilor de muzică, film sau organizarea de târguri tematice.

Solicit în mod expres majorităţii de dreapta să menţină aceste amendamente când vor ajunge la votul final în plenul Parlamentului şi să voteze proiectul de lege în forma adoptată la comisie. Şi spun asta pentru că am emoţii pentru aceste domenii grav afectate de pandemie întrucât, în comisie, parlamentarii USR au votat împotrivă şi ne putem aştepta la orice surpriză din partea acestei coaliţii cu opinii atât de separate.

Fac apel şi la ministrul Năsui să sprijine economia autohtonă şi să nu întoarcă această lege din drum! Domeniul turistic din toată ţara, domeniul cultural, au nevoie de sprijin concret, nu de declaraţii sforăitoare prin masca neagră!

Domnul Paul Stancu:

"Afaceri ruinate, antreprenori în pragul disperării, oameni rămaşi fără venituri, şomaj, terenuri abandonate, avuţie risipită - pe scurt, bilanţul politicii Orban-Oros-Cîţu"

A fost nevoie de mai puţin de doi ani de politică de dreapta, pentru ca România să se transforme din producător şi exportator de produse agricole, aşa cum redevenise sub guvernarea PSD, în piaţă de consum pentru produse a căror calitate este de multe ori reclamată de către consumatori. Agricultura este în cădere liberă, industria agroalimentară, pentru care în cernoziomul câmpiilor se pot produce cantităţi însemnate de cereale şi legume, a ajuns să se bazeze pe materie primă din import sau chiar şi mai rău, s-au pus lacăte pe afacerile mici şi medii şi importăm cam tot ce mâncăm. Situaţia fermierilor din toată ţara este disperată.

Aţi distrus Programul "Tomata" şi aţi ignorat culturile distruse de secetă. Aţi creat blocaj financiar şi degringoladă totală în sectorul agricol şi agroalimentar. Conduceţi Agricultura, cea care ar putea fi motorul relansării economice a ţării, cu inconştienţă şi dezinteres către un punct fără întoarcere, cu impact major asupra securităţii alimentare a ţării!

Sunteţi conştienţi că prin neacordarea despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020 aţi pus în pericol producţia agricolă din 2021? Care vor fi urmările? Asociaţia "Forţa Fermierilor" vă face un bilanţ clar al neputinţei dumneavoastră de a valorifica avuţia naturală a ţării şi al politicilor haotice din domeniul agricol - "o producţie agricolă mai mică şi creşteri de preţuri la alimente, contribuţie mai mică din partea sectorului agroalimentar la PIB, dezechilibrarea şi mai mult a balanţei comerciale a României, zeci de mii de proceduri de insolvenţă demarate, până la un milion de hectare de teren ce vor rămâne pârloagă".

Acestea sunt "performanţele" dumneavoastră, domnilor! Chiar nu vreţi să vă opriţi? Chiar nu simţiţi nici măcar o umbră de responsabilitate faţă de români? De ce nu putem avea roşii româneşti în magazine şi pieţe, de ce nu susţineţi producţia de legume, de ce să nu avem mere româneşti în supermarketuri, de ce să aducem usturoi de peste mări şi ţări, din China, şi să nu îl cultivăm aici la noi, de ce să nu producem noi în România pentru consumul nostru şi pentru export?

Vă solicit măsuri urgente şi concrete pentru susţinerea sectorului agricol, a economiei care se bazează pe materiile prime vegetale şi animale, a fermelor, dar şi a micilor producători, a culturilor BIO, a fabricilor de procesare şi a pieţelor de desfacere a produselor româneşti! Credeţi că sunteţi în stare? Sau aveţi mandatul de a distruge toată producţia agricolă, pentru a fi cumpărate pământurile româneşti valoroase la preţuri de nimic, iar noi românii să avem pe mese doar produse străine?

Doamna Maria Stoian:

"Piaţa forţei de muncă, în pandemie"

Inovaţia a modificat în mod continuu ocuparea forţei de muncă, iar descoperirile tehnologice şi competitivitatea globală creează noi tipuri de locuri de muncă, ceea ce duce la reconfigurarea unor întregi industrii. Viitorul pieţei forţei de muncă este un subiect aflat în permanentă dezbatere.

Înainte de pandemia de COVID-19, statisticile arătau că la nivel global, ponderea angajatorilor afectaţi de deficitul forţei de muncă era de 45%, fiind cel mai ridicat procent din ultimii 12 ani. În ultimii ani, piaţa forţei de muncă a fost impactată în mod considerabil de fenomenul migraţiei, dar şi de declinul demografic accentuat din cauza scăderii natalităţii. Însă anul 2020 a venit cu noi provocări în acest sector, punându-se o imensă presiune asupra economiei globale.

Conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică din luna februarie a acestui an, pandemia, tensiunile din piaţa muncii şi dezvoltarea inegală a regiunilor ţării au dus numărul joburilor neocupate la peste 35.000.

Numărul locurilor de muncă neocupate din economie era de 35.600 în ultimul trimestru din anul trecut, în scădere cu 3.800 de joburi vacante faţă de trimestrul anterior. Sectorul bugetar a însumat circa o treime din numărul total al joburilor neocupate. Astfel, 5300 de locuri vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială, 5100 de locuri vacante în administraţia publică, iar circa 900 de locuri vacante în învăţământ. În curierat şi în IT&C, nevoia de personal a dus la creşterea joburilor vacante cu circa 100, mai arată datele INS.

Domeniul IT-ul a fost vedeta economiei româneşti şi sectorul câştigător al pandemiei în prima jumătate din 2020. Acest sector a crescut, pe volum, cu 12,4% în primele 6 luni din 2020, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Împreună cu domeniul construcţiilor, care a crescut pe volum cu 15.6%, acestea sunt cele două ramuri care au rămas pe plus în urma pandemiei de COVID-19.

La nivel european, pandemia exacerbează diviziunea existentă pe piaţa europeană a muncii între muncitorii calificaţi şi cei necalificaţi, deşi susţinerea financiară oferită de guverne a reuşit să evite un şomaj în masă de genul celui cauzat de criza financiară cu un deceniu în urmă.

"Deşi în economia postpandemie sunt create suficiente noi locuri de muncă, este posibil ca acestea să nu fie accesibile tuturor în mod egal" - avertiza recent Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). Acest lucru exacerbează schimbările structurale cu care se confruntă deja piaţa europeană a muncii.

Consider că provocarea pentru guvernele ţărilor europene este să-i ajute pe cei care-şi pierd locurile de muncă să dobândească noi calificări care să le permită să meargă către domeniile unde există locuri vacante. Forţa de muncă, sau mai bine zis lipsa ei, devine problema tot mai actuală din orice industrie. Chiar şi pe fondul expansiunii tehnologice permanente, resursa umană rămâne în continuare motorul care stă la baza funcţionării societăţii.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Drumul expres Piteşti-Craiova are aprobată finanţarea europeană"

Demersurile pentru obţinerea finanţării europene pentru Drumul expres Piteşti-Craiova, iniţiate în luna noiembrie a anului trecut pe timpul guvernării liberale, s-au materializat. Astfel, peste 700 de milioane de euro au fost aprobaţi de către Comisia Europeană pentru implementarea unui important proiect de infrastructură rutieră pentru regiunea de Sud şi Sud-Vest a României.

Acest proiect dispune acum de finanţare, ceea ce îi asigură o implementare sigură. Un aspect extrem de important de urmărit de acum încolo îl reprezintă ritmul de execuţie, astfel încât să se respecte termenii contractuali de finalizare ai proiectului.

Am mare încredere în constructorul român care operează pe tronsonul 2 al Drumului Piteşti-Craiova, tronson care include şi variantele de ocolire ale municipiilor Balş şi Slatina, care dă dovadă de o mobilizare exemplară pe teren, ajungând la un stadiu fizic de aproximativ 70%. Dacă acest ritm va fi menţinut, sunt convins că acest tronson va fi finalizat în trimestrul IV al acestui an.

În ceea ce priveşte tronsonul 1, pentru cei 17 kilometri cuprinşi între Craiova şi Robăneşti, stadiul fizic este de doar 17%, fiind esenţial ca autorităţile să finalizeze cât mai curând toate procedurile de expropriere pentru a preda amplasamentul liber de sarcini antreprenorului.

În condiţiile în care autorităţile îşi vor face treaba şi antreprenorii vor intensifica ritmul de execuţie, există mari şanse ca în anul 2022 să se circule pe primii 58 de kilometri din Drumul expres Piteşti-Craiova.

Pentru regiunea Olteniei acest lucru va reprezenta o premieră, pentru că vorbim despre singurul proiect major de infrastructură care prinde contur în ultimii 30 de ani, ceea ce reprezintă o premisă importantă pentru dezvoltarea economică a zonei.

Cu toţii ne-am fi dorit ca acest proiect să aibă un parcurs fără sincope şi să avem toate cele 4 tronsoane finalizate în acelaşi timp, dar, din păcate, practica contestaţiilor repetate a condus la tergiversarea lui pentru ultimele două tronsoane. Cu siguranţă, în acest an, eu sper cât mai curând, va fi atribuit contractul şi pentru ultimul tronson, tronsonul 4, astfel încât să se intre pe o traiectorie ireversibilă a implementării si pentru acest ultim segment.

Pentru ceea ce înseamnă proiecte de dezvoltare a infrastructurii de transport în România, anul 2020 a fost fără îndoială unul dintre cei mai performanţi. Într-un context extrem de complicat, a fost câştigat un pariu important, acela de a menţine şantierele deschise si de a deschide unele noi, ceea ce a reprezentat o gură de oxigen pentru sectorul construcţiilor si pentru volumul de investiţii publice. A fost anul în care au fost deblocate cele mai mari proiecte de infrastructură şi a fost obţinută finanţarea europeană vitală pentru implementarea lor. Astfel, anul trecut au fost aprobate cererile de finanţare pentru Autostrada Sibiu-Piteşti şi Proiectul VO Bacău, în valoare de aproximativ un miliard de euro, proiecte cu probleme de mediu care nu au fost soluţionate de către fostele guvernări social-democrate.

Anul 2021 trebuie să fie anul în care toate aceste eforturi vor fi continuate şi consolidate, pentru a nu pierde acest start extrem de bun. În următorii 4 ani, România va recupera decalajul de dezvoltare a infrastructurii de transport, prin aplicarea unui set de măsuri care vizează în special creşterea capacităţii administrative în procesul de implementare a proiectelor.

Conducerea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, alături de managementul CNAIR au obligaţia să pregătească proiecte mature, să asigure finanţarea lor şi să gestioneze prin echipe de proiect profesioniste implementarea obiectivelor de investiţii în infrastructura de transport.

Regiunea de Sud si Sud-Vest a României va beneficia în următorii ani de investiţii consistente în infrastructura de transport, după o perioadă lungă în care doar s-a vorbit despre aceste proiecte, ele sunt acum puse in practică. Pachetul Oltenia, prezentat de către Ministrul Transporturilor, cuprinde cele mai importante proiecte de investiţii în infrastructura de transport care vor conecta această regiune la restul reţelei de transport şi o vor relansa din punct de vedere economic.

În cadrul acestui Pachet a fost asumată şi implementarea proiectului major de investiţii în infrastructura rutieră Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat, un proiect vital pentru relansarea economică a Regiunii Oltenia, urmând să fie demarată licitaţia pentru realizarea studiului de fezabilitate, acest obiectiv beneficiind de alocare bugetară de 20 de milioane de lei.

Aşa cum am mai afirmat, voi monitoriza atent parcursul acestui proiect si voi fi un partener al autorităţilor responsabile cu implementarea lui, atât timp cât există interes şi preocupare din partea lor, scopul acestui efort comun fiind materializarea lui cu succes.

Domnul Vasilică Toma:

"Guvernarea necomunicării strategice: pas cu pas"

"Poporul român: De ce?

Guvernarea PNL-USR PLUS: Pentru că aşa zicem noi!"

De un an de zile, acesta este, doamnelor si domnilor, singurul "dialog" dintre poporul român şi actualul guvern.

De un an de zile, cu toţii trăim momente fără precedent. De un an de zile, trăim într-o groază permanentă. De un an de zile, ne chinuim să supravieţuim şi să căpătăm o minimă speranţă pentru ziua de mâine.

Şi, tot de un an, zi de zi, Guvernul tace apăsat, iar în rarele momente când iese de pe modul silenţios, nu o face decât fie pentru a-şi aduce singur laude pentru măsurile ce numai în imaginaţia sa sunt benefice, fie pentru a ne comunica scurt hotărâri, fără explicaţii, fără dialog, scurt, apăsat, arogant şi superior de cele mai multe ori, tăios şi fără niciun drept de apel. Iar asta se numeşte dialog. Mai mult, comunicare!

Personal, nu credeam că, în anul 2021, mai are nevoie cineva să i se explice rolul şi importanţa comunicării, mai ales în situaţii de criză cum este cea prezentă, şi cu atât mai mult dacă acel cineva face parte din reprezentanţii statului, cei pentru care comunicarea constituie o responsabilitate de la sine înţeleasă şi absolut obligatorie.

Trăim într-o epocă în care comunicarea sub toate mijloacele ei a atins cote de neimaginat şi în care avem la dispoziţie absolut toate instrumentele pentru a o face corect şi cu maximă eficienţă. Doar să vrei, doar să ai acel dram de bunăvoinţă şi conştiinţă!

Dar, se pare că, pentru cei care au pretenţia acum de a guverna, a comunica cu poporul român reprezintă un act sub demnitatea lor, o favoare prea mare care nu merită acordată românilor care sunt orice altceva, dar, în niciun caz, interlocutori!

Într-adevăr, o comunicare reală presupune şi include o serie de elemente cheie, printre care şi empatia, şi respectul, elemente care nu doar că le lipsesc celor de la guvernare, dar a căror absenţă ţin să o sublinieze ostentativ cu fiecare ieşire publică sau anunţ ce poartă în mintea lor titlul de act de comunicare veritabilă.

Românii nu trebuie să ştie, românii trebuie doar să execute.

Românii nu merită explicaţii şi dialog. Românii trebuie doar să asculte cu obedienţă şi să se supună.

Vinovaţi pentru incapacitatea de comunicare a Guvernului? Evident, tot românii!

Cei care nu înţeleg marea abilitate de a comunica a guvernanţilor, ba, mai mult, pun şi întrebări din nevoia şi încercarea disperate de a înţelege, de a găsi explicaţii şi de a găsi motive de speranţă şi încredere, tot românii... cei care sunt datori să trateze monologul drept dialog şi hotărârile fără drept de apel drept consultare şi transparenţă.

Formal, doar pur formal, s-a creat chiar şi celebrul de acum grup de comunicare strategică care nu reprezintă nimic altceva decât cel mai puternic şi semnificativ model de rele practici în comunicare.

Într-o vreme în care, de la o zi la alta, fiecare dintre noi se apropie tot mai mult de un colaps mental şi emoţional, într-o vreme în care necesitatea filtrării informaţiilor şi a suportului acordat prin comunicare este mai mare şi mai necesară ca oricând, tot ce primim este tăcere sau anunţuri seci - zero explicaţii, zero dialog, zero transparenţă, zero susţinere, zero pozitivitate!

Toate întrebările noastre primesc invariabil acelaşi etern răspuns, care, în substrat, poartă acelaşi mesaj - "Pentru că putem şi pentru că vrem!"

V-aţi gândit oare, doamnelor şi domnilor de la guvernare, ce efecte produceţi asupra sănătăţii mentale şi emoţionale a românilor prin aşa-zisa dumneavoastră strategie de comunicare?

V-aţi gândit, oare, stimate doamne şi stimaţi domni de la guvernare, măcar pentru o secundă, care este rolul dumneavoastră real şi ce responsabilităţi reale aveţi în a comunica?

Doamnelor şi domnilor de la guvernare, v-aţi gândit oare măcar pentru o secundă că a comunica într-o situaţie, cum este cea pe care o traversăm, este absolut vital? Că aceasta este una dintre obligaţiile dumneavoastră cele mai mari? Nu credeţi că este cazul să v-o asumaţi, până nu veţi produce daune iremediabile pentru noi toţi?

Din tot ce faceţi şi mai ales ce spuneţi, ne dovediţi cu vârf şi îndesat că nu. Mai mult, se pare că nici nu vă pasă!

Aveţi aceeaşi abilitate, capacitate şi interes în a comunica la modul real şi corect, la fel ca şi conducătorul dumneavoastră suprem, de la care, se pare, că aţi primit meditaţii intensive în comunicare!

Domnul Daniel Tudorache:

Cei care până mai ieri se pretindeau a fi cei mai aprigi apărători ai justiţiei, astăzi sfidează cu nonşalanţă actul justiţiei, prin nerespectarea voită şi cu rea-credinţă a hotărârilor judecătoreşti.

Ceea ce Clotilde Armand a numit reorganizarea şi eficientizarea aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 1, magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis că este o acţiune nelegală şi au dispus suspendarea acesteia.

Astfel, în data de 30 martie 2021, Tribunalul Bucureşti a dispus suspendarea până la soluţionarea cererii de a anulare a Hotărârii Consiliului Local Sector 1 nr. 291 din 4 decembrie 2020, prin care au fost desfiinţate trei instituţii subordonate Consiliului Local Sector 1, respectiv Administraţia Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi Unităţilor Sanitare Publice Sector 1, Administraţia Pieţelor şi Centrul cultural şi, de asemenea, a fost reorganizat aparatul de specialitate al primarului. Conform prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, hotărârea este executorie din fond, iar recursul nu este suspensiv de executare.

Cu toate acestea, primarul validat al Sectorului 1, Clotilde Armand, a pus în dezbatere publică şi propune consilierilor locali, spre aprobare, un proiect de buget care nu respectă sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, prin care a fost suspendată reorganizarea aparatului de specialitate şi desfiinţarea celor trei instituţii subordonate. Astfel, primarul Clotilde Armand a întocmit bugetul fără a include şi cele trei structuri desfiinţate prin hotărârea suspendată, în schimb finanţează structuri înfiinţate chiar prin hotărârea de consiliu suspendată.

Opinia primarului validat cu privire la efectele sentinţei Tribunalului Bucureşti, prin care a fost suspendată reorganizarea aparatului de specialitate, apărută în presă zilele trecute, este de-a dreptul şocantă. Dar nu mă miră. Doamna Armand nu înţelege, în primul rând, limba română!

Doamnă primar, respectaţi drepturile angajaţilor şi repuneţi în funcţie angajaţii pe care i-aţi concediat cu pretextul reorganizării! Reînfiinţaţi instituţiile pe care le-aţi desfiinţat nelegal şi abuziv şi finanţaţi-le! Respectaţi hotărârile judecătoreşti şi nu vă statuaţi mai presus de lege, pentru că sunteţi doar un justiţiabil!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Trebuie să fim alături de medicii români! Ei sunt eroi, şi nu criminali!"

Sfârşitul lunii trecute ne-a făcut pe toţi martori la un mod instigator de proteste şi de atacuri incredibile la adresa personalului medical din spitale, organizate în mare parte de o anumită formaţiune politică.

Aşa cum spune Constituţia, la art. 39, mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere, adică garantate, cu condiţia ca acest drept să fie exercitat cu bună-credinţă şi într-un mod paşnic. Numai că, în unele oraşe din ţară, aceste proteste au luat o turnură mai mult decât reprobabilă şi de-a dreptul revoltătoare pentru orice om cu decenţă şi bun-simţ!

În această chestiune este revelator cazul petrecut în Bacău, când protestatarii, la o oră foarte târzie în noapte, au pătruns în curtea Spitalului Municipal "Sf. Maria" şi au început să numească cadrele medicale "hoţi" şi "asasini". O menţiune importantă este că la Spitalul Sf. Maria sunt internaţi, la ATI, pacienţi cu COVID în stare gravă. Însă scene similare s-au petrecut şi în alte părţi, cum ar fi la Galaţi, unde protestatarii au strigat "Jos masca!" în faţa secţiei ATI a Spitalului Judeţean.

Într-o lume civilizată şi în orice ţară democratică, toate lucrurile au o limită. Chiar dacă această limită nu este reglementată printr-un act normativ, ea este impusă prin conivenţa indivizilor dintr-un grup, pentru a facilita buna desfăşurare a relaţiilor interumane sau, mai pe scurt, acolo unde legea nu intervine, bunul-simţ şi decenţa sunt standardele după care ne ghidăm.

Lucrătorii din spitalele româneşti, fie ei medici, asistente, infirmieri sau orice altă componentă esenţială care asigură desfăşurarea actului medical în condiţii decente zilele acestea, sunt chiar eroi! Epuizarea fizică şi psihică la care sunt supuşi constant, de mai bine de un an de zile, a ajuns deja la cote maxime. Eu cred că recunoştinţa pe care trebuie să o avem faţă de aceşti oameni, cărora nu le vom putea mulţumi niciodată îndeajuns pentru tot efortul lor, este imensă!

De aceea, luând exemplul elevilor, care au oferit flori cadrelor medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Pantelimon" din Focşani, eu, împreună cu colegii mei hunedoreni, am oferit, într-un mărunt gest simbolic, flori, cadrelor medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva. M-am alăturat celor care au vrut să le arate acestora că apreciem în mod sincer toată truda lor pentru viaţa noastră. Am oferit flori şi aplauze tuturor celor care se luptă cu virusul COVID-19 de mai bine de un an.

Astăzi, mai mult decât oricând, orice sprijin oferit medicilor români, fie el şi unul moral, consider că este imperios necesar, dacă vrem să trecem cât mai rapid de această năpastă numită pandemie!

Domnul Mihai Weber:

"Protestele paşnice indică lipsa de performanţă a unei «guvernări eşuate»!"

Poate ar trebui să vă puneţi întrebarea, dumneavoastră, cei care formaţi coaliţia de guvernare, care este motivul pentru care românii au ieşit, din nou, din case pentru a protesta?!

Şi poate că unii dintre dumneavoastră veţi îndrăzni să recunoaşteţi că Guvernul pe care îl giraţi nu este tocmai cel mai competent pentru a face situaţiei prin care trece ţara noastră!

Va trebui, de asemenea, să admiteţi că s-a ajuns la proteste de stradă din cauza faptului că au fost adoptate nişte măsuri restrictive în mare parte aberante şi, de cele mai multe ori, insuficient explicate. Asta primeşti când, cu aroganţă, îţi tratezi propriii cetăţeni ca pe nişte adversari, în loc să îi consideri parteneri, şi când pe cei care nu sunt de acord cu politica ta de guvernare, îi cataloghezi drept "terorişti"!

S-a ajuns la proteste de stradă, pentru că Guvernul a înlocuit dialogul cu monologul steril, pentru că a renunţat la consultarea publică şi politică în favoarea adoptării, în cerc restrâns, a unor măsuri discreţionare care afectează milioane de oameni.

PSD trebuie să reitereze faptul că, de când dreapta se află la guvernare, în mod constant, toate propunerile venite din partea specialiştilor social-democraţi au fost fie blocate sau refuzate, fie au fost puse în practică mult prea târziu, după ce populaţia a avut de suferit.

În caz că aţi uitat, trebuie să vă aduc aminte că au fost respinse toate amendamentele propuse de PSD la Proiectul Legii Bugetului, că au fost refuzate consultările pe textul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deşi acesta este cel mai important proiect naţional, din prezent, al României.

Atunci când PSD a propus Pactul Naţional pe Sănătate, în beneficiul cetăţenilor, PNL a respins propunerea, spunând că "orice apropiere de PSD dăunează". Toate propunerile făcute de PSD referitoare la o mai bună gestionare a pandemiei au fost respinse, aşa cum a fost refuzată şi amânarea alegerilor, pentru ca mai apoi să iasă la iveală măsluirea datelor legate de evoluţia pandemică, în campania electorală.

Scăderea economiei, diminuarea veniturilor populaţiei, creşterea inflaţiei, majorarea deficitului bugetar, proasta gestionare a epidemiei COVID-19, închiderea şcolilor, trimiterea în şomaj a mii de români şi falimentarea afacerilor - iată problemele care au scos o parte a cetăţenilor în stradă, în timp ce aceia care au rămas în case, fără a ieşi la proteste, nu înseamnă că sunt mulţumiţi de politica pe care o duceţi.

Dacă pretindeţi că trăim într-o democraţie, atunci trebuie să agreaţi ideea că protestele paşnice sunt esenţa acesteia. Şi, în cazul acesta, ca să-l parafrazez pe preşedintele Iohannis, protestele nu fac altceva decât să indice lipsa de performanţă a unei guvernări, mai precis a unei "guvernări eşuate"!