Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10.06.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi doamna Alina-Ştefania Gorghiu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul Andrei-Răzvan Lupu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul Eugen Pîrvulescu, secretar al Senatului.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Doamna vicepreşedinte, vă rog.

Domnule candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru,

Doamna Gabriela Firea şi domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări până în acest moment 298.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Întreb dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi.

Supun votului ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi.

Să înceapă votul.

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecţii.

Dacă nu, supun votului programul de lucru.

Să înceapă votul.

Cu majoritate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

La ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi avem:

• prezentarea programului şi a listei Guvernului de către domnul Nicolae-Ionel Ciucă, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru;
• dezbateri asupra programului şi a listei Guvernului;
• votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Permiteţi-mi să reamintesc faptul că, potrivit art.103 alin.(3) din Constituţia României, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţă comună. Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în prezent - minimum 234 de voturi pentru.

Totodată, vă informez că au fost respectate prevederile constituţionale şi regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, a cererii de acordare a încrederii Guvernului şi a programului şi listei Guvernului.

Astfel, în cursul zilei de marţi, 23 noiembrie 2021, a fost primită scrisoarea domnului Nicolae-Ionel Ciucă, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţită de programul şi lista Guvernului, în vederea dezbaterii şi acordării votului de încredere al Parlamentului. Documentele menţionate au fost distribuite şi afişate pe site-urile celor două Camere, în vederea consultării de către deputaţi şi senatori.

În temeiul şi cu respectarea prevederilor art.87 şi ale art.88 din Regulamentul activităţilor comune, Birourile permanente, întrunite în şedinţa comună, au stabilit programul de desfăşurare a audierilor în cadrul şedinţelor comune ale comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, precum şi data şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru prezentarea programului şi listei Guvernului, dezbateri asupra acestora şi pentru votul Parlamentului privind acordarea încrederii Guvernului.

Avizele comune consultative, întocmite de comisiile permanente, referitoare la audierea candidaţilor pentru funcţia de ministru, toate favorabile, au fost distribuite şi afişate pe site-urile celor două Camere. De asemenea, aceste avize au fost trimise candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, potrivit art.88 alin.(3) din Regulamentul activităţilor comune.

Înainte de a începe dezbaterile, vă prezint propunerile Birourilor permanente comune privind timpul maxim alocat pentru prezentarea programului şi listei Guvernului şi pentru participarea grupurilor parlamentare la dezbateri:

• candidatului propus pentru funcţia de prim-ministru i se rezervă 60 de minute, pentru a le utiliza la începutul şi sfârşitul dezbaterilor;
• grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare parlamentar;
• parlamentarilor neafiliaţi li se alocă 10 secunde pentru fiecare, cu posibilitatea acumulării pentru o singură intervenţie.

Totalul minutelor alocate grupurilor parlamentare, deputaţilor şi senatorilor neafiliaţi şi afiliaţi se prezintă astfel:

• Grupurilor parlamentare PSD - 26;
• Grupurilor parlamentare PNL - 19;
• Grupurilor parlamentare USR - 13;
• Grupurilor parlamentare AUR - 7;
• Grupurilor parlamentare UDMR - 5;
• Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale - 3;
• deputaţi şi senatori neafiliaţi - 4 minute.

Total - 77 de minute.

Dacă sunt obiecţii.

Supun votului aceste propuneri.

Să înceapă votul.

Propunerile au fost aprobate.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la cuvânt pentru dezbateri.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Rog să-mi permiteţi să-l invit la tribuna Parlamentului pe domnul Nicolae-Ionel Ciucă, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, pentru a prezenta programul şi lista Guvernului.

Aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă - candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru al României:

Doamnă preşedintă a Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Distinşi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Ne aflăm astăzi într-un moment mult aşteptat de toţi românii, unul în care putem, în sfârşit, să oferim predictibilitate şi să garantăm stabilitatea şi dezvoltarea României, prin toate măsurile şi deciziile pe care le vom lua pentru binele cetăţenilor.

Îmi doresc să fie prima zi a unei abordări în ceea ce priveşte guvernarea ţării. Eu, alături de toţi miniştrii din acest Guvern, ne angajăm să facem tot ce depinde de noi pentru ca situaţia economică, socială şi sanitară a României să se îmbunătăţească.

Am văzut că au fost persoane care s-au arătat surprinse de alăturarea partidelor care compun azi coaliţia de guvernare. Consider că au fost mai preocupate să caute motivele care ne despart, decât motivele care ne apropie.

Noi, cei care suntem azi în faţa dumneavoastră pentru a vă cere votul de încredere, am trecut peste acele lucruri care ne separă şi am găsit lucrurile care ne unesc. Am înţeles că mai presus de orice orgoliu şi de orice adversitate politică se află interesul românilor.

Pandemia ne-a învăţat un lucru, acela că timpul este preţios. Suntem determinaţi să ducem acest program la îndeplinire şi să punem capăt situaţiei tensionate pe care ţara noastră o parcurge.

În vreme ce zi de zi asistăm la discursuri acide, noi am înţeles să venim în faţa dumneavoastră cu un program de guvernare sustenabil, care să ofere României garanţia că lucrurile vor intra în normal şi că vom avea stabilitate în perioada următoare.

Am venit astăzi în Parlament pentru a vă cere votul de încredere. Prin programul de guvernare propus arătăm că punem pe primul loc interesele românilor şi ne angajăm să garantăm reuşita pe mai multe direcţii de acţiune.

Prima se referă la investiţii, cele fără de care România nu se poate redresa şi nu poate atinge obiectivele pe care ni le dorim cu toţii. Scopul nostru comun constă în modernizarea României şi, tocmai de aceea, vom aloca 7% din PIB investiţiilor, bani care vor merge preponderent către proiectele de infrastructură, dar şi către unităţile administrative, pentru a reuşi să reducem decalajul dintre localităţi, precum şi decalajul dintre urban şi rural. Unul dintre programele de investiţii dedicate localităţilor din România, esenţial pentru dezvoltarea ţării, este Programul "Anghel Saligny". Nu putem vorbi despre un stat dezvoltat şi modern dacă în continuare vom avea localităţi fără drumuri, apă, canal şi gaze.

Cea de-a doua direcţie de acţiune a Guvernului este legată de conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice, prin continuarea investiţiilor în construcţia de autostrăzi, căi ferate şi mijloace de transport intermodal până în 2024, precum şi de echilibrarea geografică a infrastructurii, întărirea poziţiei economice şi strategice a Portului Constanţa. Acestea sunt doar o parte din ţintele principale ce se regăsesc în programul de guvernare.

A treia direcţie pe care o avem în vedere se referă la dezvoltarea echilibrată şi coezivă a României. Nicio regiune nu trebuie să rămână în urmă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport. Acesta este un angajament pe care ni-l asumăm în faţa dumneavoastră şi a românilor şi reprezintă prioritatea Programului de guvernare 2021 - 2024. Această direcţie reprezintă un amplificator atât pentru creşterea nivelului de trai şi a veniturilor oamenilor, cât şi pentru stimularea investiţiilor.

Următoarea direcţie are în centrul său Planul naţional de redresare şi rezilienţă. PNRR reprezintă axul principal în îndeplinirea obiectivelor noastre. Folosirea acestor bani europeni este strâns legată de respectarea unui calendar bine stabilit şi de realizarea reformelor asumate în vederea îmbunătăţirii capacităţii instituţionale, guvernanţei corporative, digitalizării transporturilor şi creşterii siguranţei în domeniu, precum şi atingerea ţintelor europene de decarbonizare a transportului şi de protecţie a mediului cu atenţie sporită asupra schimbărilor climatice.

Procesul de modernizare a României necesită, de asemenea, măsuri concrete şi urgente pentru digitalizarea serviciilor publice, în încercarea de a le aduce mai aproape de cetăţeni şi de a creşte gradul de folosire a noilor tehnologii în ţara noastră. Digitalizarea este un instrument important în fundamentarea deciziilor pe baza unor date corecte şi în redactarea unor politici publice bazate pe ipoteze testate. Consumatorul se află astăzi preponderent în mediul virtual, digitalizarea transformând sectoarele economice, în timp ce platformele on-line vor continua să creeze noi pieţe şi modele de afaceri. Această perioadă de criză a dovedit cât de importantă este tehnologia şi cum a ajutat ea la supravieţuirea, redresarea şi rezilienţa diferitelor industrii afectate de pandemie.

În ceea ce priveşte sănătatea, vom dezvolta un program echitabil privind accesul neîngrădit şi neîntrerupt la servicii medicale. Vom asigura rezilienţa sistemului de sănătate şi vom accelera şi încuraja vaccinarea anti-COVID-19, pentru a reduce presiunea de pe spitalele publice. Rezilienţa sistemului de sănătate este un obiectiv prioritar al Guvernului, pentru care se vor face investiţii în 46 de spitale şi secţii prin intermediul Planului naţional de redresare şi rezilienţă.

Cetăţeanul este şi va fi în mijlocul actului de guvernare, fiind beneficiarul acestuia. Siguranţa cetăţeanului este prioritară şi, aşa cum am mai precizat, nu ne putem permite luxul animozităţilor politice, care pot cauza noi crize, mai ales atunci când o criză vine cu costul vieţii cetăţenilor României, al nivelului lor de trai şi al bunăstării lor. Vom implementa măsuri pentru protejarea persoanelor aflate în nevoie, prin forme de sprijin decente, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, prin majorarea pensiilor, pentru garantarea unei echităţi în acest sens, pentru asigurarea unui trai decent persoanelor vârstnice şi pentru corectarea puterii de cumpărare.

O atenţie sporită trebuie acordată instituţiei familiei şi sprijinirii acesteia. Mă gândesc în primul rând la familiile cu copii mici, care se confruntă cu mari presiuni financiare. Vrem să încurajăm creşterea demografică şi să oferim o şansă reală tuturor românilor aflaţi la început de drum.

Obiectivul nostru este ca prin măsurile pe care le vom implementa să asigurăm dezvoltarea şi prosperitatea ţării noastre. Avem milioane de cetăţeni români în afara ţării, oameni faţă de care avem datoria să le acordăm atenţie şi sprijin. Faţă de românii din diaspora, ne angajăm să menţinem un dialog deschis şi transparent, să ne îngrijim de respectarea drepturilor acestora şi să implementăm programe de investiţii cu implicarea tuturor.

Doamnelor şi domnilor,

Vom căuta în continuare cele mai bune soluţii pentru criza generată de preţurile exagerate la energie. Am dovedit până acum că, deşi cu puteri limitate, am reuşit să găsim, în ultimele săptămâni, soluţii la criza preţurilor din energie. A fost o colaborare Parlament - Guvern care a pus pe primul loc interesele românilor. Îmi doresc ca aceeaşi colaborare eficientă între cele două instituţii ale statului să aibă loc şi în continuare. Ştiu că pentru mulţi români există temerea legată de cum vor trece iarna, cum vor putea să-şi plătească facturile. Primii paşi i-am făcut deja, prin adoptarea Legii consumatorului vulnerabil, prin compensarea facturilor şi plafonarea preţurilor. Alături de colegii din Guvern, vom căuta în continuare cele mai bune soluţii pentru români, pentru că obiectivul nostru este să trecem iarna bine cu toţii.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Un stat puternic este un stat care sprijină mediul de afaceri şi este un partener corect, predictibil şi prietenos al acestuia. Vom păstra cota unică de impozitare şi suntem împotriva creşterii taxelor şi impozitelor. Rolul nostru este acela de a încuraja dezvoltarea antreprenoriatului, iar acest obiectiv nu poate fi îndeplinit prin creşterea presiunii asupra operatorilor economici deja afectaţi major de impactul negativ al pandemiei asupra afacerilor lor. Un mediu de afaceri prosper este unul care asigură locuri de muncă.

Vom încuraja, prin măsuri concrete, capitalul autohton şi vom lucra pentru crearea unei identităţi de brand pentru România, care va contribui la creionarea unei imagini pozitive a ţării noastre în raport cu potenţialii parteneri. Turismul trebuie să joace un rol activ în crearea imaginii României, ca parte integrantă a procesului de creştere a atractivităţii ţării noastre, prin punerea mai eficientă în valoare a patrimoniului natural, cultural şi uman, prin accentuarea valorilor, talentelor, tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti.

Vom implementa un parteneriat funcţional, care să contribuie la asigurarea bunei colaborări între mediul privat şi cel public. Cooperarea este o piatră de temelie pentru dezvoltare, iar cooperarea tuturor părţilor interesate într-un parteneriat onest va asigura implicarea acestora în implementarea unei viziuni şi atingerea unor obiective comune, precum sustenabilitatea şi competitivitatea mediului economic din România.

În scopul îndeplinirii tuturor obiectivelor pe care ni le propunem, este necesară reforma statului prin revizuirea Constituţiei României, reformarea administraţiei publice prin descentralizare şi reducerea birocraţiei, prin modernizarea marilor sisteme publice, în special în ceea ce priveşte pensiile şi salarizarea, astfel încât să asigurăm servicii publice de calitate şi la preţuri rezonabile. Astfel, ne propunem o guvernare participativă şi, alături de instituţiile cele mai importante ale statului, Preşedinţia României, Parlament, ne vom angaja într-un parteneriat onest, transparent şi de lungă durată cu societatea civilă, cu Biserica, patronatele, sindicatele şi cu alte structuri asociative.

Ne vom îngriji să finalizăm procesul de retrocedare a proprietăţii private.

Stimaţi colegi parlamentari,

Un domeniu cheie, ce reprezintă o prioritate pentru Guvern şi pentru mine personal, este cel al educaţiei. Învăţământul a avut de suferit extrem de mult în ultimul an. De aceea, vom lua toate măsurile care se impun pentru ca elevii să nu mai aibă de suferit din cauza pandemiei.

În programul de guvernare, punctul de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021 - 2024 este operaţionalizarea şi implementarea proiectului "România Educată", acest deziderat fiind inclus în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlamentul României, şi asumat de Guvernul României.

În faţa problemelor generate de pandemie, Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învăţământ, pe următoarele cinci paliere: conectivitate generalizată, echipamente electronice adecvate nivelului de învăţământ pentru toţi beneficiarii sistemului de educaţie, conţinut digital pentru toate disciplinele şi toate nivelurile, formarea tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală şi platforme de evaluare dedicate şi securizate. Este însă deosebit de important să asigurăm accesul la educaţie pe tot teritoriul României şi să sprijinim mediile acut defavorizate.

Pentru prosperitatea statului român, deosebit de importante sunt integrarea socială a tinerilor şi sprijinirea acestora prin accesul la studii, astfel încât să-şi asigure pregătirea necesară pentru un loc de muncă.

O contribuţie importantă în scăderea şomajului în rândul populaţiei tinere o va avea sistemul de învăţământ dual. Experienţa profesională este foarte apreciată de companii, iar lipsa unei astfel de experienţe este un obstacol major pentru cei care caută să se angajeze pentru prima oară. Majoritatea tinerilor se confruntă cu dificultăţi în găsirea primului loc de muncă, iar practica din sistemul de învăţământ dual se poate dovedi atractivă pentru angajatori.

Când ne referim la tineri, nu trebuie să uităm importanţa culturii. Cultura este un factor integrator al tradiţiilor, al patrimoniului, al diversităţii, al creaţiilor artistice şi al noilor platforme de comunicare şi trebuie tratată corespunzător, pentru a se crea şi consolida instituţii pe măsura beneficiilor pe care doar acest liant al societăţii le poate oferi. Pentru protejarea şi transmiterea ei către generaţiile viitoare, patrimoniul cultural trebuie privit prin prisma specificului fiecărui tip de patrimoniu. Trebuie abordat simultan şi complementar din punctul de vedere al celor două mari specificităţi ale sale: patrimoniul material şi patrimoniul imaterial.

Totodată, dacă vorbim despre tineri, despre educaţia acestora, este bine să discutăm şi despre zona de sport. Până la urmă, sportul are un rol esenţial în formarea unui stil de viaţă sănătos. Sportivii de performanţă sunt adevăraţi ambasadori ai ţării noastre peste hotare. Ne mândrim cu ei peste tot în lume. Din păcate, mult prea puţină atenţie s-a acordat infrastructurii sportive şi creşterii tinerilor sportivi talentaţi. De aceea, un obiectiv al Guvernului va fi asigurarea infrastructurii sportive, elaborarea de reglementări care să faciliteze voluntariatul cetăţenilor, respectiv finanţarea echilibrată şi transparentă a activităţii sportive, concomitent cu crearea de legături cu mediul privat, care vor duce la o dezvoltare accelerată şi sustenabilă atât a sportului amator, cât şi a celui profesionist. Este necesară o schimbare a modelului de implicare a autorităţilor publice în sport, care să conducă la reorganizarea acestui domeniu şi finanţarea transparentă şi predictibilă de la bugetele publice.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În virtutea aceleiaşi bune colaborări între instituţiile statului, este necesar să asigurăm respectarea statului de drept şi independenţa justiţiei, având în vedere mai ales priorităţile care decurg din obligaţiile României ca stat membru al Uniunii Europene. Justiţia reprezintă acea putere a statului chemată să realizeze un serviciu public eficient, accesibil, imparţial şi independent. Un sistem de justiţie modern, eficient, accesibil şi de calitate, adaptat nevoilor cetăţenilor şi mediului privat, reprezintă o importantă premisă pentru dezvoltarea şi stabilitatea economică şi socială a ţării.

În aceeaşi ordine de idei, ne propunem ca politica externă a României să fie una coerentă, predictibilă şi bazată pe trei piloni fundamentali: consolidarea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului NATO şi consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.

Pe dimensiunea de ordine şi siguranţă publică, Guvernul are drept obiectiv principal întărirea capacităţii de a acţiona în interesul cetăţenilor şi comunităţilor, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituţiile statului.

În plan intern, este important ca eforturile să se concentreze pe creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţeanului, pe continuarea reformelor instituţionale şi pe rezolvarea unor probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul şi l-au expus unor riscuri semnificative. Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetăţenilor de către structurile Ministerului Afacerilor Interne reprezintă un element cheie de modernizare şi transformare instituţională.

În plan operaţional, aderarea României la spaţiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicaţii puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a Uniunii Europene.

De asemenea, în cadrul NATO se va urmări consolidarea profilului de pilon de securitate regional. Rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi la nivel aliat pentru finanţarea apărării, dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie, participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune, participarea la misiuni şi operaţii NATO.

În acelaşi timp, în plan extern, ţara noastră va continua să susţină activ eforturile de integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova şi programul de reforme prodemocratice, în baza Parteneriatului strategic pentru integrare europeană a Republicii Moldova. Sprijinul nostru este fundamentat pe comunitatea de limbă, istorie şi cultură, precum şi viziunea spaţiului comun din perspectiva integrării europene.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Ne dorim ca de astăzi să punem toţi umărul şi să construim o Românie mai puternică şi prosperă, aducându-i pe români împreună în jurul unui obiectiv comun: combaterea şi atenuarea efectelor crizei actuale, dar mai ales susţinerea dezvoltării şi evoluţiei României.

Sarcina Guvernului este să mobilizeze acel spirit extraordinar al românilor, să ofere oportunităţile necesare dezvoltării unei naţiuni puternice şi să pună în valoare întregul potenţial al poporului nostru. Pentru toate acestea, avem nevoie de sprijinul dumneavoastră şi al tuturor românilor.

Şi, pentru că nu peste mult timp urmează să sărbătorim Ziua Naţională a României, daţi-mi voie să urez "La mulţi ani!" tuturor românilor.

La mulţi ani, România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, domnule prim-ministru desemnat, pentru cuvânt.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului PSD, îl invit la microfon pe preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul deputat Marcel Ciolacu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi România se află într-un punct critic. Este unul dintre acele momente în care deciziile pe care le luăm pot schimba direcţia naţiunii pentru anii următori. Au fost doi ani pierduţi, doi ani de încercări eşuate, doi ani de instabilitate, doi ani de criză economică şi sanitară, doi ani în care milioane de români au fost abandonaţi de stat. Suntem într-un punct critic care necesită o decizie fundamentală.

PSD este cel mai responsabil şi mai stabil partid din România. De aceea... (Aplauze.) de aceea, PSD trebuie să facă o alegere în acest moment. Iar alegerea era următoarea: vom continua să criticăm o guvernare ineficientă sau ne vom folosi priceperea şi experienţa pentru a opri chiar acum prăbuşirea, pentru a fi alături de oameni, de români şi a stabiliza ţara? Am acceptat acum această provocare pentru că PSD nu fuge niciodată de responsabilitate şi, pentru asta, am decis să intrăm cu prima linie a partidului.

Am propus oameni cu experienţă politică şi administrativă. Am venit cu profesionişti care au performat în mediul privat. Am venit cu medici de excepţie. Nu este timp de experienţe, trebuie să aplicăm măsurile Partidului Social Democrat încă din prima zi! PSD ştie să guverneze! Am demonstrat-o întotdeauna, mai ales când am venit ca să reparăm dezastrul unor alte guvernări. Le mulţumesc tuturor miniştrilor Partidului Social Democrat pentru că au acceptat această provocare grea şi îi rog să fie alături de români în fiecare decizie luată.

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că România are nevoie de un nou drum. Un drum în care statul are grijă de cetăţenii săi, mai ales de cei vulnerabili, un drum în care munca este încurajată şi răsplătită, un drum în care familiile cu copii sunt ajutate, un drum care să aducă beneficii tuturor, indiferent că sunt la stat sau la privat. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat în România în ultimii doi ani. În pandemie, cei bogaţi s-au îmbogăţit şi mai mult, iar statul şi-a pierdut simţul responsabilităţii faţă de oamenii care muncesc din greu, faţă de pensionari, faţă de familiile cu copii şi firmele româneşti. Acest lucru trebuie să se schimbe.

PSD intră la guvernare pentru a le fi alături celor care au luptat singuri până acum: bărbaţi şi femei, mame şi taţi, părinţi şi bunici. Este momentul să le demonstrăm românilor că pot avea o guvernare care să lucreze pentru ei, nu doar pentru cei bogaţi şi privilegiaţi. Mulţi români duc o luptă dură cu greutăţile de zi cu zi. Multora le este din ce în ce mai greu să plătească facturile, mâncarea, benzina sau medicamentele. România trăieşte în sărăcie, foame şi frig. S-a scumpit tot ce se putea scumpi. Avem o inflaţie record şi venituri îngheţate pentru oameni. Avem un drum lung în faţă pentru a creşte din nou puterea de cumpărare. De acum, avem datoria să stopăm prăbuşirea nivelului de trai.

Partidul Social Democrat va pune în aplicare din prima lună de guvernare pachetul social. Vom creşte alocaţiile, pensiile, salariul minim şi indemnizaţiile persoanelor cu handicap. În plus, pensionarii cu cele mai mici pensii vor primi un ajutor pentru a-şi plăti facturile în această iarnă. Şi, vă spun sincer, m-am săturat s-aud mereu "nu sunt bani pentru oameni"! PSD a venit la guvernare în momente grele şi a crescut veniturile. Aşa vom face şi acum. Vom aduce mai mulţi bani la buget, dar şi în buzunarele oamenilor. PSD a guvernat întotdeauna pentru oameni şi aşa va fi în continuare.

Stimaţi colegi,

Trebuie să înţelegem că, pentru a reuşi să creştem veniturile, este nevoie să punem mai întâi capăt haosului sanitar. Acest Guvern trebuie să protejeze, în sfârşit, viaţa cetăţenilor săi. A fost prea multă suferinţă în România în această perioadă. Am pierdut prea multe persoane dragi. Am pierdut fraţi şi surori. Am pierdut părinţi şi bunici. Am pierdut chiar şi copii şi tineri cu tot viitorul în faţă! Mult prea mulţi! Acest lucru este inadmisibil! Iar aici statul are o mare parte din vină.

Am venit la guvernare pentru că e momentul ca oamenii să audă, în sfârşit, adevărul! Tot adevărul! Doar aşa se va putea restabili încrederea în autorităţi. Nu voi minţi niciodată că am învins pandemia. (Rumoare, râsete.)

Nu putem face asta. Şi în niciun caz, singuri.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Doar împreună, într-un parteneriat real, putem să depăşim acest moment greu şi să ţinem lucrurile sub control.

Trebuie să dărâmăm zidul de ură care s-a înălţat între vaccinaţi şi nevaccinaţi. Nu există români buni sau mai puţin buni. Toţi suntem români! Şi toţi vrem să ne luăm vieţile înapoi! De aceea, măsurile sanitare trebuie să fie luate şi comunicate doar de profesioniştii în sănătate. Politicienii trebuie să facă un pas în spate. Guvernul are datoria să ofere sprijinul logistic şi financiar de care este nevoie. Nu trebuie să luăm măsuri aberante, ci măsuri de bun-simţ. Iar aici mă gândesc inclusiv la soluţiile pentru a ţine şcolile deschise, astfel încât copiii să aibă acces la educaţie în siguranţă.

Dincolo de asta, nu uităm că România a fost total nepregătită pentru valul patru. Această guvernare trebuie să prevină şi să intervină eficient în lupta cu pandemia. Trei măsuri vor fi esenţiale: accesul la medicamentele virale, testarea extinsă şi noua campanie de vaccinare. Spitalele nu trebuie sufocate doar cu bolnavi COVID, pentru că şi pacienţii cronici trebuie să aibă acces la tratament. Vreau ca în această guvernare fiecare român să aibă acces la sănătate.

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că aceasta este calea corectă pentru a reuşi şi pe plan economic. Am venit la guvernare pentru a fi alături de firmele româneşti şi de antreprenorii români. Trebuie ca firmele să rămână deschise şi oamenii să muncească. "Cumpără româneşte!" va fi conceptul către care vom orienta economia. Îi vom sprijini cu toată forţa pe cei care produc în România, pentru că un produs fabricat în România înseamnă locuri de muncă pentru români. 80% din programul nostru economic conţine măsuri pentru IMM-uri şi companiile ţării. Toate firmele care produc aici vor primi sprijin, indiferent de naţionalitatea lor. Vreau ca această guvernare să fie un partener serios şi sincer pentru mediul de afaceri, indiferent că vorbim de afacerile mici sau de marile corporaţii.

La fel cum agricultura va fi unul dintre motoarele de creştere economică. Acest Guvern va aduce pe masa românilor mai multe produse româneşti. Vom creşte subvenţiile şi vom relua toate programele de succes ale Partidului Social Democrat. Avem nevoie de siguranţă alimentară, pentru că ştim cu toţii că următoarea criză mondială va fi una alimentară. De aceea, trebuie să fim pregătiţi.

Doamnelor şi domnilor,

Întoarcerea, cât mai rapid, la normalitate depinde de noi. Trebuie să lăsăm orgoliile şi mizele politice mici. Trebuie să muncim din greu în această perioadă pentru a stabiliza lucrurile. România nu a avut până acum un plan coerent de salvare. Partidul Social Democrat are un plan de bun-simţ care să ţină sub control pandemia şi să ajute românii şi firmele româneşti să treacă peste această perioadă critică. Avem măsuri, avem profesionişti şi avem un dialog foarte bun cu partenerii sociali şi mediul de afaceri. Avem puterea să redăm încrederea în această ţară şi avem puterea să o facem mai bine decât înainte.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc. (Aplauze, discuţii.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc domnului preşedinte Marcel Ciolacu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal îl invit la microfon pe domnul senator Daniel Fenechiu.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Doamnă ministru,

Dragi colegi,

Nu aş fi crezut acum un an, în pragul alegerilor parlamentare, că, la niciun an de la alegeri, realităţile Parlamentului nou ales vor dicta o majoritate PNL - PSD - UDMR. Nu am crezut lucrul ăsta, nu mi l-am dorit! Şi spun asta cu toată onestitatea.

Din păcate însă..., şi aici va trebui să-l contrazic pe domnul preşedinte Ciolacu, cei doi ani despre care vorbea Domnia sa nu au fost doi ani pierduţi, au fost doi ani în care România a fost guvernată: un prim an în care a fost guvernată de un guvern minoritar căruia i se trăgea frâna de mână ori de câte ori încerca să facă ceva, iar în cel de-al doilea an - anul de după alegerile de anul trecut de care vorbeam, când spun că nu credeam că vom ajunge la această majoritate - i se trăgea frâna din propriul Guvern. Partenerul nostru de guvernare, în loc să susţină măsurile liberale, trăgea frâna de mână şi astfel Guvernul a ajuns în situaţia în care în septembrie a picat.

Da, aritmetica parlamentară spune foarte clar că, astăzi, singura soluţie pragmatică, responsabilă, realistă şi înţeleaptă este un guvern de largă coaliţie, pentru că istoria ne-a arătat că în vremuri complicate e nevoie să vii cu un guvern puternic, să vii cu o majoritate puternică şi să iei măsurile pe care românii le aşteaptă.

Suntem astăzi într-un moment care poate fi numit "momentul zero", într-un moment în care cel mai important lucru nu este să clamăm care sunt măsurile liberale, protecţia socială - de care vorbea domnul Ciolacu, sau cei 7% investiţii în economie şi menţinerea taxelor - cum spunem noi, ci cel mai important lucru este să le spunem românilor adevărul, cel mai important lucru este să venim cu soluţii raţionale şi realiste, să le spunem ce urmează să se întâmple, să fim oneşti unii cu alţii şi să aplicăm acele politici publice care, în cele din urmă, să ducă la rezolvarea problemelor pe care le revendică românii şi la creşterea nivelului de trai al românilor. Pentru că, una peste alta, la finalul unei guvernări, în momentul în care românul apreciază guvernarea el se uită la care a fost influenţa guvernării asupra nivelului de trai: dacă trăieşte un pic mai bine, dacă are drumuri un pic mai bune, dacă are servicii sociale mai bune, dacă are infrastructură edilitară mai bună. Sunt nişte lucruri care sunt comensurabile. Sunt nişte lucruri care cad în sarcina Guvernului şi a majorităţii parlamentare.

S-a vorbit foarte mult de inflaţie, s-a vorbit foarte mult de facturi, de creşterile preţurilor. Oameni buni, pornim la drum într-o nouă guvernare, în care trebuie să le spunem românilor adevărul: facturile nu au crescut datorită faptului că Guvernul a făcut sau nu a făcut, inflaţia nu este urmare a măsurilor guvernamentale. Trăim într-un context în care lucrurile nu se întâmplă doar în România - şi feedback-urile care vin de afară influenţează în mod serios atât economia, cât şi viaţa de zi cu zi a românilor. E adevărat, un Guvern responsabil, cu o largă majoritate, poate lua măsuri care să protejeze românii şi să le facă viaţa mai bună. Dar haideţi, la început de drum, să fim oneşti, să spunem care sunt problemele, să spunem care sunt soluţiile, să-i lăsăm pe oamenii ăia pe care astăzi îi votăm să lucreze, să mergem pe mâna lor şi să încercăm să ducem România înainte.

N-aş vrea să închei fără să precizez că, aşa cum ştiţi fiecare dintre dumneavoastră, că am mai avut experienţa colaborării parlamentare, aşa cum ştim şi noi, aşa cum ştiu şi cei care cunosc aceste probleme din exterior, viitorul acestui Guvern şi viitorul României pe termen scurt şi mediu depinde foarte mult de onestitatea cu care intrăm în această colaborare şi de maniera în care, aşa cum spunea foarte bine domnul Ciolacu, trebuie să lăsăm la o parte orgoliile şi interesele de grup şi să susţinem acele interese care sunt ale tuturor românilor.

Dacă vom reuşi să facem asta şi dacă vom reuşi ca viaţa românilor să fie... în momentul când acest Guvern îşi termină mandatul, eu sper la sfârşitul lui 2024, atunci cu siguranţă românii vor aprecia demersul nostru, indiferent că sunt de dreapta, indiferent că sunt de stânga, indiferent ce au crezut la alegerile din 2020 şi cum văd astăzi majoritatea nou creată.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Da, dacă vom livra şi dacă vorbim despre o viaţă mai bună. Dacă nu, nu va fi bine!

Eu vă mulţumesc, urez succes noului Guvern şi, în numele Partidului Naţional Liberal şi al Grupului parlamentar de la Senat, îi asigur de întreaga susţinere şi de totala transparenţă.

Vă mulţumesc.

Succes, domnule ministru, domnilor miniştri, doamnă ministru! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Invit să ia cuvântul pe domnul deputat Ilie Dan Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Doamnă vicepreşedinte al Senatului,

Domnule premier desemnat,

Doamnelor şi domnilor,

Domnule Marcel Ciolacu, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PSD,

Încep prin a vă felicita pentru achiziţie! Nu e puţin lucru să scoţi PNL de la guvernare din poziţia de vioara întâi şi să-l bagi înapoi ca anexă a PSD. Nu e chiar de colo să convingi "echipa câştigătoare" să smulgă înfrângerea din ghearele victoriei! Pentru că asta au făcut în aceste zile colegii din PNL din "echipa câştigătoare", au aruncat senini pe geam rezultatul alegerilor de anul trecut şi s-au încolonat cuminţi în spatele partidului dumneavoastră. Aţi reuşit, domnule Ciolacu, ceea ce nici Ion Iliescu nu a fost capabil să facă: aţi scos PNL-ul din istorie şi l-aţi pus în buzunarul de la piept al PSD. Şi pentru asta meritaţi aprecierea.

E adevărat că nu e prima dată când partidele dumneavoastră îşi găsesc afinităţi neaşteptate, dar este prima oară când PNL, de bunăvoie şi nesilit de nimeni, predă guvernarea şi, odată cu ea, urma de demnitate pe care o mai aveau. Şi un scenariu ideal ar fi fost ca dumneavoastră să preluaţi valorile liberale: transparenţa, democraţia, interesul pentru cetăţeni - nu? -, pentru clasa economică... din economie, dar lucrul ăsta nu s-a întâmplat. Însă, ceea ce aţi descoperit cu adevărat, aţi descoperit disperarea penelismului. Iar penelismul înseamnă ambiţie fără raţiune, mult orgoliu fără bază şi un salt absurd în afara realităţilor acestei ţări. Pentru că, da, este penelism atunci când abandonezi o guvernare reformistă în favoarea uneia retrograde, pe care o construiţi acum. Penelism este şi atunci când inventezi un minister pentru doamna Firea, după ce anul trecut ţipai în gura mare pe toate posturile că este incapabilă să administreze fonduri publice. Şi tot penelism este atunci când aduci înapoi în guvernare pe semnatarul Ordonanţei nr.13 care a scos în stradă sute de mii de români.

Cum credeţi, cum credeţi, stimaţi colegi ai majorităţi, că vă privesc acum acei colegi, acei români care au ieşit atunci în stradă? Care e mesajul pe care li-l transmiteţi? Am o întrebare: de ce nu l-aţi chemat direct şi pe Liviu Dragnea, că e liber de contract, să-i predaţi Ministerul Justiţiei? (Aplauze, rumoare.)

Acesta ar fi fost într-adevăr mesajul corect al acestei coaliţii şi nu ar mai fi fost nevoie de tot acest balet de argumente pe care îl vedem în aceste zile.

Aţi făcut acest Guvern spunând că va fi un guvern al stabilităţii, dar am văzut în ultimele zile cum deja nu vă înţelegeţi pe funcţii. Am văzut cum vă ştergeţi pantofii cu principiile proprii şi cu speranţele oamenilor. Şi nu am văzut-o doar eu sau noi, cei de la USR, o vede întreaga ţară. Vă vede întreaga ţară în acest moment şi aşteptăm într-adevăr să vedem cum veţi înghesui în bugetul acestei ţări promisiunile fantasmagorice despre care vorbiţi în aceste zile.

Nu. Nu este un guvern al stabilităţii. Va fi, dacă nu avem ghinion şi de data aceasta, va fi, în cel mai bun caz, un guvern al stagnării. Dar cel mai probabil, cunoscându-i pe mulţi dintre dumneavoastră, va fi un guvern al paşilor înapoi, pas cu pas către marginea prăpastiei.

Domnule premier desemnat,

Aţi intrat recent în politică şi veţi primi o responsabilitate foarte mare astăzi. Aveţi de gestionat o pandemie, aveţi de rezolvat criza economică... (Intervenţie neinteligibilă din sală.) şi aveţi să daţi răspunsuri concrete despre ce se va întâmpla cu justiţia în această ţară. Şi nu o să vă cerem să controlaţi ce fac partidele din coaliţie - ştiu că acest lucru va fi imposibil -, vă cerem doar să fiţi sincer şi cinstit cu românii şi să le spuneţi, din când în când, privindu-i în ochi, cine va lua deciziile în acest Guvern. Românii chiar au dreptul să ştie cine va fi responsabil de ceea ce va urma. Şi vă cer acelaşi lucru pe care noi, cei de la USR, l-am cerut şi preşedintelui Klaus Iohannis: curajul de a explica, privindu-i pe români în faţă, faptele şi deciziile pe care le ia. Pentru că preşedintele României este, în realitate, naşul colaborării care se naşte astăzi. Şi sunt surprins - recunosc, sunt surprins - să văd că lipseşte de la această cumetrie tristă. Am înţeles că, ieri, marcarea zilei naţionale nu a avut loc pe agenda Domniei sale, dar un eveniment de familie, aşa cum este astăzi botezul noului FSN... (Aplauze, rumoare.) în Parlament, mă aşteptam să-l intereseze şi să-l onoreze ca atare.

Este a patra şansă - a patra şansă! - pe care preşedintele Iohannis o dă PSD. Şi nu am nicio îndoială că, dacă va fi nevoie, o va da şi pe a cincea, şi pe a şasea, şi oricâte vor fi necesare, pentru că nu e o greşeală, cum am crezut mulţi dintre noi, şi nu este un accident, cum am crezut mulţi dintre noi. Este, pur şi simplu, cinism, nepăsare şi ghinionul nostru, poate, ca ţară, de a nu fi observat semnele care au existat de mult timp. Pentru preşedintele României ţara este un material didactic, este o plastilină pe care oricum o prelucrează rezultă tot PSD la guvernare. Aceasta este drama acestui moment. (Aplauze, discuţii.)

Astăzi, 25 noiembrie 2021, penelismul se separă oficial de liberalism. Penelismul, vă spuneam, a mers unde-i este locul: în buzunarul domnului Ciolacu. Fapt pentru care îl felicit! Dar, liberalismul trebuie să continue în această ţară, pentru că este singura speranţă reală pentru a fi într-adevăr europeni şi pentru a deveni o ţară modernă. Iar rolul acesta, în acest moment, în România, îl are Uniunea Salvaţi România! (Rumoare, discuţii, aplauze.)

Rolul acesta îl are USR şi îi invit pe toţi cei care cred că liberalismul este o soluţie pentru România să vină alături de noi în perioada următoare. (Rumoare, discuţii, aplauze.)

Şi vă spun asta pentru că, da, coaliţii absurde şi ridicole au mai fost în această ţară, toate s-au făcut praf rapid şi apoi a trebuit să vină cineva să repare după ele. Aşa se va întâmpla, din păcate pentru România, şi de data aceasta. Şi atunci când va veni acest moment, USR va fi acolo.

Mulţumesc. (Aplauze, rumoare.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Invit să ia cuvântul pe domnul deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Nu l-am văzut pe preşedintele Senatului, pe domnul Florin Cîţu.

Pe unde se ascunde? E aici?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe procedură, nu este nicio problemă. Este doamna vicepreşedinte.

Vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Unde s-a ascuns Florin Cîţu? Îi este frică, este jenat? Poate intră în depresie. Unde este micuţul? Unde a plecat Florin Cîţu? Probabil este cu domnul Klaus Iohannis acolo... l-a trimis la produs, l-a trimis la câştigat preşedinţia Partidului Naţional Liberal. (Rumoare, discuţii.)

Ce s-a întâmplat? Domnii de la Partidul Naţional Liberal, ce s-a întâmplat? Dacă aveţi demnitate, un singur lucru: bila neagră în urna albă şi bila albă în urna neagră, asta...

Şi vă invit... şi invit parlamentarii adevăraţi şi naţional-liberalii să ni se alăture, pentru că va urma o opoziţie la dictatura lui Klaus Iohannis. O dictatură care nu vă place nici dumneavoastră, domnule Fenechiu, fost la Partidul Poporului - Dan Diaconescu. Nu vă place nici dumneavoastră dictatura lui Klaus Iohannis şi mulţi dintre voi nu îl mai suportaţi pe Klaus Iohannis. Şi sper, cu acest nou Guvern, să nu ajungem să tolerăm o dictatură în care să fie numiţi de la apărare şi de la servicii până şi şefii de la federaţiile de fotbal şi de la federaţiile de sport. Sper! Că am văzut cum se împart portofelele în acest Guvern - portofele şi inele, cam asta a fost împărţeala. I-au dat şi lui Flutur portofelul lui - acolo, la turism, la domnu’ contabil care n-are nicio calificare pentru acest portofel, i-au dat şi domnului Pandele..., să ajungă la toată lumea. S-au inventat portofolii noi, care nu au nici în clin, nici în mânecă cu ce aşteaptă ţara de la noi.

Aşa că... Mi-a trimis o doamnă, Mariana Gujman, un e-mail. V-a trimis vouă, tuturor - nu ştiu dacă vă citiţi e-mailul. Ne-a rugat un lucru simplu: votaţi împotriva Guvernului Ciucă, votaţi suspendarea lui Klaus Iohannis şi alegeri anticipate. (Aplauze.)

Aşa că, dacă vă pasă de poporul român, votaţi şi semnaţi pentru suspendarea lui Klaus Iohannis.

Altfel, felicitări! Ar trebui să ne apreciaţi, ar trebui să ne mulţumiţi. Am înţeles că aţi luat până şi banii de pe pieptul mortului. (Discuţii, râsete.) Din păcate, în acest moment, mortul adus acolo, în groapă, de către voi este ţara. Şi dacă vă bateţi joc de România, să luaţi şi banii de pe pieptul ţării, din păcate, nu vă văd la o căsnicie prea trainică, de care sunteţi stânjeniţi şi unii, şi alţii.

Noi vă aşteptăm alături de noi, într-o opoziţie curată până în februarie-martie, după care să facem ce ne cer românii: suspendarea şi demiterea lui Klaus Iohannis şi alegeri anticipate.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare UDMR, domnul senator Turos Lóránd.

Domnul Turos Lóránd:

Stimată doamnă vicepreşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ziua de astăzi este una mult aşteptată - învestim un Guvern cu puteri depline, un Guvern care are la bază o coaliţie care şi-a propus scoaterea României din criza pandemică şi economică.

După dezbateri şi negocieri serioase, responsabile şi aprofundate s-a ajuns la un numitor comun. Partidele care alcătuiesc această coaliţie au pus deoparte disputele politice şi au reuşit să prioritizeze problemele reale, la care avem nevoie de răspunsuri urgente.

Această coaliţie este rezultatul unui proces lung de încercări de a asigura ţării stabilitatea necesară. Ceea ce acum câteva luni părea imposibil, astăzi se realizează. Datorită deciziilor responsabile, s-a format o coaliţie mare, un Guvern cu o majoritate semnificativă care, după învestire, va avea posibilitatea nu doar de a gestiona treburile ţării, nu doar de a promova şi de a realiza politici publice, dar va avea posibilitatea, după analiza eşecurilor trecute, va avea posibilitatea de a regândi şi de a reforma Constituţia, vom putea elimina disfuncţionalităţile între instituţii şi să punem bazele unui stat stabil şi rezilient.

În acest moment, formarea coaliţiei nu este o chestiune ideologică, nu este o chestiune de simpatie sau antipatie politică sau personală. Este singura soluţie în urma căreia putem asigura o majoritate care putea oferi stabilitate, predictibilitate şi prin care putem să redăm speranţa fiecărui cetăţean într-un trai mai bun.

Astăzi, trebuie să vorbim concret despre urgenţele care trebuie rezolvate în al doisprezecelea ceas. Putem să avem o discuţie despre cum am ajuns aici, cine este de vină, cine a făcut greşeala mai mare, dar această discuţie n-ar fi una constructivă. Astăzi, cetăţenii ne cer să depăşim certurile, să ne comportăm ca nişte politicieni responsabili - fără isterii, fără criză, fără ură. Astăzi, avem în faţa noastră lista cu problemele care nu mai pot fi amânate. Avem nevoie de soluţii, de decizii ferme, bine întemeiate, care vin în ajutorul cetăţenilor în această perioadă grea. Valoarea de cumpărare a salariilor a scăzut şi sărbătorile vin cu paşi repezi. Virusul face ravagii mai ales în comunităţile în care cetăţenii refuză singura şansă de salvare - vaccinul. Spitalele abia mai fac faţă, medicii sunt suprasolicitaţi.

De aceea, venim în faţa oamenilor cu măsuri concrete pentru a-i ajuta să depăşească această perioadă grea. În programul de guvernare se prevede mărirea punctului de pensie de la 1 ianuarie, de asemenea pensia minimă va creşte la 1 000 de lei, iar salariul minim brut pe ţară va fi de 2 550 de lei. Trebuie să adoptăm Legea bugetului de stat pe anul 2022, să venim în ajutorul administraţiilor locale, să gestionăm proiectele cu fonduri europene care vor veni în perioada următoare prin PNRR - şansa de dezvoltare a României.

România are nevoie de un guvern stabil, care conduce ţara raţional, nu haotic şi nu prin decizii pripite. Obiectivul nostru este comun, şi anume bunăstarea cetăţenilor. Această coaliţie, care are o majoritate confortabilă, trebuie să îşi folosească puterile, resursele şi calităţile ca, la 32 de ani de la Revoluţie, să clădim un viitor pentru copiii noştri, cei care aleg să rămână aici şi să întemeieze o familie aici, în România.

Ca un prim pas, ne propunem o schimbare de paradigmă în acest sens. La propunerea UDMR, se va crea Ministerul Familiei, Tineretului, Egalităţii de Şanse. Sprijinirea familiilor nu înseamnă doar o alocaţie de stat pentru copii, o sumă fixă lunară prin care statul îşi achită obligaţiile, ci o serie de măsuri, de politici publice prin care putem ajuta familiile, prin care putem stimula natalitatea şi prin care putem schimba situaţia demografică dezastruoasă. Trebuie să arătăm că oamenii care au curajul să îşi clădească un viitor aici, să întemeieze o familie în România sunt susţinuţi şi încurajaţi.

Stimaţi colegi,

Realizarea acestui program de guvernare, a măsurilor care, într-un final, doresc să asigure o viaţă mai bună cetăţenilor are o condiţie esenţială - încrederea. Încrederea unei naţii în noi înşine. Doar astfel putem realiza ceea ce ne-am propus şi doar astfel putem reclădi încrederea cetăţeanului în stat. Interesul nostru comun, al partidelor care alcătuiesc această mare coaliţie, este şi va rămâne cetăţeanul, este rezolvarea problemelor medicale, sociale şi economice cu care se confruntă în această perioadă grea de pandemie. Sunt convins că împreună, cu respect şi încredere, vom reuşi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Slavă Domnului, s-a încheiat! S-a încheiat un an marcat de lupte absurde, continue, cu lăcomie duse, cu sete de putere duse, cu tot felul de echipe, unele câştigătoare, altele câştigătoare-câştigătoare. Dacă mai aveam o iteraţie, apărea şi echipa câştigătoare-câştigătoare-câştigătoare probabil. S-a încheiat, gata.

Avem, în sfârşit, o majoritate care-şi propune subiecte venite din lumea reală, nu abstracţii, care nu interesau pe nimeni. Avem, în sfârşit, o guvernare stabilă. Şi nu m-aţi auzit în 25 de ani spunând lucrul ăsta. Pentru că niciodată în 25 de ani nu am trecut printr-un an ca cel care, slavă Domnului, s-a încheiat. Guvernarea aceasta va fi una stabilă.

Apropo, o să rog pe unii dintre colegi să se obişnuiască cu ideea că majoritatea e formată din patru componente, a patra fiind Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru că este, iarăşi, prima dată când intenţionăm să avem o contribuţie extrem de activă în guvernarea asta, ceea ce n-am făcut până acum.

Este o guvernare care abordează problemele reale, spuneam, ale naţiunii române. Sunt probleme şi pe termen scurt, cum e pandemia, şi pe termen mediu şi lung, cum sunt deşertificarea, criza alimentară, care vor urma şi pe care foarte multă lume se face că nu le vede, de dragul unor subiecte care nu înseamnă nimic pentru naţiunea română.

Domnule prim-ministru,

Aţi făcut ca România să fie privită cu respect prin Armata Română. Acum aveţi rolul de a face ca România să fie privită cu respect prin ceea ce este ca ţară şi ca naţiune şi lucrul ăsta e mult mai greu. Şi lucrul ăsta va trebui să-l facem, pentru că astăzi am ajuns, după 30 de ani, o ţară de lohn, asta e realitatea, în care locul de muncă este cel care contează, şi nu puterea pe care o are naţiunea. Adică am ajuns, după 30 de ani, într-o situaţie absolut jalnică, din care va trebui să ieşim. Va trebui să recâştigăm respectul de sine ca naţiune. Şi este iarăşi rolul dumneavoastră, şi nu sunt vorbe mari, toate astea se fac din programe, din proiecte absolut concrete.

Un singur lucru vă mărturisesc că m-a dezamăgit: faptul că cercetarea a rămas undeva lipită, din nişte stupidităţi de la formarea Guvernului anterior, de digitalizare, care oricum e pe pilot automat, că aici ne împinge Uniunea Europeană şi banii europeni ne împing înainte. O ţară fără cercetare puternică, o ţară care nu are niciun asset fundamental nu înseamnă aproape nimic în lumea de azi. Dacă nu facem lucrul ăsta să se întâmple, vom continua să fim un teritoriu în care se face lohn, păzit, din fericire, de alianţele în care suntem, dar în care se face doar lohn. Va trebui să ieşim din paradigma asta. Şi ăsta e un subiect important, nu e din categoria - nu mai vreau să le caracterizez - subiectelor care au fost în tot anul care s-a scurs până acum.

Eu vă fac o promisiune, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, că dacă până acum, prin participarea noastră în tot felul de coaliţii, OK, a făcut fiecare dintre noi ce a putut, de data asta vom face un efort conjugat, ca lucrurile astea de care vă vorbesc, proiectele mari, importante, să se întâmple şi ca naţiunea română să-şi recapete respectul de sine, ăla care a făcut posibil momentul din 1 Decembrie 1918, ăla care a făcut posibilă România Mare, ăla care a făcut posibilă o Românie puternică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor, senatorilor neafiliaţi, sunt două solicitări: doamna Violeta Alexandru, doamna Diana Şoşoacă.

Vă rog, doamna Violeta Alexandru.

Şi încercăm, cu toate că sunt patru minute, să gestionăm astfel încât să ia toată lumea cuvântul, şi din partea Camerei Deputaţilor, şi din partea Senatului.

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună ziua!

Nu am un discurs pregătit, am câteva lucruri să vă spun, privindu-vă în ochi şi cu toată sinceritatea.

Cred că aţi uitat - şi mă refer aici mai ales la foştii mei colegi - că politica este despre onoare şi despre cuvânt. Când îi spui omului că PSD este "ciuma roşie", este cel care a distrus România şi ai sperat ca omul... şi unii ţi-au dat votul pentru acest lucru... ceea ce faci acum este minciună. I-am minţit. Iar eu nu sunt parte din această minciună. La fel a făcut şi PSD, a înjurat PNL, a vorbit urât despre PNL, a spus că a vândut ţara şi tot ce vă puteţi imagina. Aţi minţit electoratul atunci când le-aţi cerut votul. Este o trădare a încrederii oamenilor în noi, în liberali, în PSD, pentru electoratul lor.

Să ştiţi că nu suntem toţi la fel. Nu este totul despre bani şi despre aruncat cu banii publici în stânga şi-n dreapta, sub stindardul ăsta de investiţii. Acei bani nu sunt ai PSD-ului şi nici ai PNL-ului, sunt banii oamenilor care muncesc în această ţară. Iar electoratul liberal ştie cel mai bine că, dincolo de aruncat cu bani în stânga şi-n dreapta, contează cuvântul, contează ceea ce-i spui omului când te uiţi în ochii lui şi-i ceri votul şi încrederea pentru a putea face ceva în această ţară.

Aţi minţit, stimaţi colegi de la Partidul Naţional Liberal, i-aţi minţit pe români şi acest lucru ne va costa, pentru că şi-au pierdut încrederea în guvernarea de dreapta. Şi aceasta este exact ceea ce aţi făcut dumneavoastră, trădându-i pe români.

Acum, mă uitam la Florin Roman cum îl aplauda pe domnul preşedinte Ciolacu. Această imagine o să-mi rămână multă vreme. Mă uitam la colegii mei liberali, cărora le spuneam... (Aplauze.) cărora le spuneam: "Vă place cum domnul Ciolacu, la fiecare frază, vorbeşte despre PSD, nu despre Guvern? PSD face, are grijă de antreprenori, are grijă de români, PSD este alături de dumneavoastră." Liberalii de la PNL aplaudau.

Nu suntem toţi la fel, stimaţi români, chiar nu suntem toţi la fel. Există ceva ce banii publici nu vor putea cumpăra niciodată: coloană vertebrală, onoare şi respectul pentru cuvântul dat.

În final, sunt om care a stat în piaţă, pe frig, împotriva domnului Grindeanu, pe care PNL l-a acceptat în Guvern. Lucian Bode aplauda când PSD-ul ţinea discurs. Florin Roman, care este lângă Gabriela Firea. Cea care îi spunea preşedintelui Iohannis că nu are o familie normală pentru că nu are copii primeşte acum portofoliu, ce credeţi, culmea ironiei, Ministerul Familiei. (Aplauze.) Incredibil! Sunt om care a stat în piaţă, în frig, alături de bucureşteni şi de români. Am fost la mitingul diasporei, mitingul unor oameni care au protestat împotriva acestui stil pesedist de a minţi şi de a face promisiuni şi pe delături umplându-şi buzunarele. Asta face Partidul Naţional Liberal. Şi colegii mei stăteau cu ochii în jos şi se făceau că-şi verifică telefoanele.

Nu se poate! Este urât ce se întâmplă în acest moment. Şi n-aveţi nicio scuză. Nu suntem toţi la fel. Rog pe toţi liberalii care au coloană vertebrală să se uite bine la ceea ce fac colegii care stau şi aplaudă PSD-ul şi sunt de acord cu ce discurs ţine PSD în faţa oamenilor.

Nu suntem toţi la fel. Îi rog pe români să aibă încredere...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... am mai rămas o brumă de oameni cu coloană vertebrală în politică şi vom lupta pentru acest lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Invit la microfon pe domnul senator Radu Oprea.

Domnul Ştefan-Radu Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamnă preşedintă de şedinţă,

Doamnă şi domnilor miniştri,

Distinse colege şi distinşi colegi,

Am să încep prin a da o veste bună şi una mai puţin bună celor care se află astăzi în stânga mea, în banca miniştrilor care vor fi învestiţi astăzi. Vestea bună este că se vor bucura. Vestea mai puţin bună este că această bucurie se va termina astăzi, pentru că provocările pe care le au în faţă sunt foarte mari.

Situaţia economică nu este tocmai roz. Dacă ne uităm la indicatorii de bord macroeconomici, vedem că acea creştere economică s-a domolit, doar 0,2% de la trimestru la trimestru, că ceilalţi indicatori cresc, şi creşterea aceasta nu este bună întotdeauna. Pentru că atunci când vorbim despre deficit comercial sau deficit al contului curent, se văd acolo nişte dezechilibre. 17 miliarde era deficitul comercial la septembrie şi, din păcate, investiţiile străine atrase în România erau undeva în jur de 4 miliarde, fondurile structurale erau tot undeva la un miliard, acelea din investiţii, ceea ce înseamnă că noi, de fapt, prin împrumuturile pe care le-am făcut ca să susţinem deficitul bugetar, am plătit locuri de muncă din alte ţări. Şi mă uit spre banca USR şi-mi dau seama că atât s-a putut.

Dar se mai poate face ceva? Da, se poate.

"Yes we can", spunea Barack Obama în 2004 şi acest crez l-a făcut să fie şeful celei mai mari economii, preşedintele celei mai mari economii naţionale mondiale.

Da, se poate, pentru că există soluţii. Nu sunt simple, nu sunt imediate, dar, doamnă şi domnilor miniştri, dumneavoastră aveţi o mare provocare: trebuie să ştiţi să retreziţi speranţa, crezând că aceste lucruri se pot întâmpla în România, să recâştigaţi încrederea cetăţenilor.

Sunt în programul de guvernare programe, scheme de ajutor de stat dedicate, care pot face ca să fabricăm mai mult în România, să procesăm mai mult în România, ca apoi să putem cumpăra româneşte, să sprijinim locurile de muncă de aici, din România. Da, se poate să profităm de oportunităţile pe care PNRR şi fondurile europene ni le aduc, să ne imaginăm că vom avea şi fabrică de baterii, şi fabrică de semiconductori, că vom reindustrializa România şi că o vom pune din nou pe harta Europei. Da, se poate să devenim un hub tehnologic. Dacă ştim, prin programele care sunt şi schemele de ajutor de stat care sunt în programul de guvernare, să retrezim spiritul antreprenorial şi creativitatea oamenilor din România, România poate deveni acel hub tehnologic. Putem să devenim independenţi energetic, putem să exploatăm într-adevăr gazele din Marea Neagră şi în acelaşi timp ele să ajungă în gospodăriile cetăţenilor sau să producem energie sau, de ce nu, să dezvoltăm noi capacităţi de producţie petrochimică.

Toate aceste lucruri, doamnă şi domnilor miniştri, sunt în faţa dumneavoastră. Trebuie să credeţi, să reuşiţi să treziţi din nou încrederea în investitori şi în cetăţenii României şi atunci toate lucrurile care sunt promise, inclusiv pachetul social... şi fac acum o menţiune, pentru că, da, se poate, aţi arătat ieri că deja este în transparenţă decizională rectificarea bugetară şi că toate salariile şi pensiile vor fi plătite la timp.

Pentru toate aceste lucruri pe care le-am spus şi pentru cele nerostite încă, Grupul senatorilor PSD va vota acest Guvern. Vom susţine în Parlament iniţiativele Guvernului, dar să ştiţi că vom fi şi critici dacă va fi nevoie.

Vă urez succes şi haideţi la treabă! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gabriel Andronache, liderul Grupului PNL din Camera Deputaţilor.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna preşedinte interimar al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Începând de astăzi, România va avea un guvern învestit cu puteri depline, capabil să ia măsuri pentru limitarea efectelor pandemiei, să adopte cele mai bune decizii pentru susţinerea economiei naţionale şi să protejeze populaţia în faţa valului de scumpiri care a lovit toată Uniunea Europeană. Dacă ne uităm în sală, constatăm cu uşurinţă că va fi un guvern solid, cu o susţinere parlamentară puternică, dar care va avea o responsabilitate politică uriaşă, cel puţin pe termen scurt. Românii aşteaptă foarte mult de la dumneavoastră, domnule prim-ministru desemnat, şi de la echipa de miniştri, iar contextul sanitar şi economic nu este deloc favorabil.

Stimaţi colegi,

Un număr important de români sunt încă nedumeriţi cum s-a ajuns la o asemenea formulă politică de guvernare. Chiar colegi de-ai noştri de partid îşi pun întrebări cum de cei mai mari competitori politici, unii spun chiar cei mai mari rivali politici din România, au ajuns să se pună de acord pe teme de interes naţional. Această doză de uimire este de înţeles, atâta vreme cât, în anii în care tânăra noastră democraţie s-a construit, partidele politice româneşti au săpat între ele tranşee adânci, fără ca acest lucru să aducă vreun beneficiu cetăţenilor români. Rar am mai văzut în România consens politic pe teme de interes politic major pentru români, deşi Constituţia ne obligă pe toţi să fim trup şi suflet în serviciul poporului român.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Din punctul meu de vedere, actuala coaliţie de guvernare reprezintă o soluţie pragmatică şi eficientă la un context parlamentar greu de armonizat şi la o situaţie sanitară şi economică deosebit de dificilă. Valurile pandemice bat la uşă în continuare, iar provocările economice se succed unele după altele. Cui oare i-ar fi folosit încă nu ştiu câte luni de negocieri, de mofturi politice între cei care ar fi putut să genereze o coaliţie de guvernare? Nimănui, vă garantez.

Apoi, nu este pentru prima dată în Uniunea Europeană când cei mai puternici competitori generează o coaliţie naţională de guvernare solidă, pe termen mediu, centrată în jurul unor interese naţionale tangibile. Să fim oneşti, cu toţii admirăm modelul german de dezvoltare şi bunăstarea de care se bucură cetăţenii germani, însă când auzim cum au realizat ei acele obiective, pare că ne deranjează. De ce nu avem curajul să recunoaştem că în ultimul deceniu economia germană s-a consolidat tocmai datorită alianţei dintre cei mai puternici rivali, din dreapta şi stânga politicii germane? A fost un compromis care s-a născut greu şi în Germania, care a fost greu acceptat de politicieni, dar care a generat efecte deosebit de bune pentru populaţie. Oare nu asta trebuie să urmărim şi noi?

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Faptul că Guvernul condus de domnul Nicolae Ciucă se va baza pe o largă majoritate parlamentară, fără îndoială, reprezintă o oportunitate pentru a apăsa cu toată forţa pe accelerarea reformelor esenţiale ale marilor sisteme publice. Mare parte din reforme au fost deja demarate, ele însă trebuie finalizate. Cred că suntem cu toţii conştienţi că cele peste 80 de miliarde de euro care bat la uşa României pentru a finanţa dezvoltarea ţării sunt indisolubil legate de realizarea reformelor asumate. Nu cred că-şi mai face nimeni iluzia că mai avem timp de pierdut sau ne mai putem permite să ne dăm ghionturi politice, când oportunităţile pe care le avem la îndemână sunt cele mai însemnate din istoria noastră şi cu cea mai scurtă fereastră de oportunitate.

Apoi, încrederea noastră în Guvernul pe care îl învestim prin vot va trebui dublată de o încredere corespunzătoare a românilor. Or, încrederea românilor nu se câştigă decât prin fapte, prin decizii corecte şi prin măsuri eficiente.

Stimaţi colegi,

Vreau să cred că ştim cu toţii că de astăzi, nu de mâine, încrederea sau neîncrederea în construcţia politică a celor mai mari partide politice din România se va obţine prin rezultatele guvernării. Oamenii traversează momente dificile, iar de modul în care vor fi rezolvate problemele lor depind puterea şi încrederea actualei coaliţii de guvernare. Nici în faţa partenerilor europeni sau strategici nu se vor mai putea invoca scuze sau piedici determinate de competiţia politică internă, pentru că majoritatea parlamentară formată este una care poate să pună în practică cele mai îndrăzneţe proiecte, care să aducă beneficii românilor.

Vă urez succes, domnule prim-ministru Ciucă!

Vă urez succes, stimaţi colegi miniştri!

Am convingerea că ştiţi cât de mari sunt aşteptările oamenilor de la acest Guvern şi că veţi reuşi să vă realizaţi, punct cu punct, toate obiectivele asumate.

În final, aş avea şi un mic comentariu pentru cineva care perora de aici, de la microfon, despre cât de bune sau de rele sunt voturile PNL... PSD, scuzaţi-mă. Acelei persoane îi amintesc faptul că a fost votată ca ministru, de două ori, cu voturile PSD.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Doamna senator Anca Dana Dragu, vă rog.

Doamna Anca Dana Dragu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamna vicepreşedintă a Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniştri desemnaţi,

Doamna ministră desemnată,

Vă mărturisesc că în cei peste 20 de ani de activitate ca economist am parcurs zeci de programe de guvernare, în România, cât şi în alte ţări din Europa. Nu-mi amintesc să fi văzut un program atât de slab şi incoerent. În schimb, am găsit măsuri existente în legislaţie, bâlbe şi inadvertenţe.

Este propusă majorarea salariului minim de la 1 ianuarie, numai că această majorare este deja în legislaţie. Este prevăzută majorarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii până la 4,75%, după ce tot PSD a redus contribuţia de la 6%. Se prevede reducerea cotelor de contribuţii pentru sănătate, în condiţiile unei pandemii şi ale unui sistem deja subfinanţat. Se prevede maximizarea randamentelor economice în companiile de stat, dar în realitate presa a relatat cum toate companiile de stat au fost împărţite politic, cu dedicaţie pentru clientela de partid. Creşterea pensiilor a copiat modelul de Black Friday: de la o creştere de 40% promisă de PSD, a rămas un biet 10%, care va fi erodat de inflaţie. Poate o dovadă elocventă a amatorismului cu care a fost scris acest program este utilizarea denumirii "Ministerul Finanţelor Publice", cât timp acest minister poartă, de un an de zile, un alt nume. Probabil un copy-paste dintr-un model mai vechi.

Dragi colegi,

Mă aşteptam ca astăzi să fie supuse votului în Parlament o listă de miniştri şi un program de guvernare care să cuprindă măsuri ferme de întărire a statului de drept, de luptă împotriva corupţiei şi de garantare a unui sistem de justiţie independent, dar şi pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Avem de-a face în realitate cu opera pusă în scenă de două partide cu aceleaşi mentalităţi, învechite şi retrograde, care promovează modelul statului captivat, unite conjunctural pentru a pune mâna pe părţi cât mai grase din ciolan şi de a împărţi cu lăcomie banii din PNDL 3 şi PNRR.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnule senator Claudiu-Richard Târziu, vă rog.

Domnul Claudiu-Richard Târziu:

Stimaţi colegi,

Încerc să fiu foarte concis, pentru că deja pierdem foarte mult timp şi cu acest Cabinet.

Să le luăm pe rând.

1. În general, generalii ajung în fruntea ţării, în fruntea Guvernului, în momente de criză maximă, în preajma sau în timpul războaielor sau în vremuri foarte tulburi, iar acest lucru este un semnal îngrijorător pentru toată lumea. De aceea, vă întreb acum, când ni se propune un premier general: cu cine suntem în război sau cu cine urmează să intrăm în război sau pentru cine coborâm armata din pod? Armata a fost pe străzi la începutul pandemiei, cu TAB-uri şi arme de luptă, de asalt, armata a fost pusă responsabilă de vaccinarea românilor. Din aceste pricini, deja credibilitatea armatei este în suferinţă. Armata urmează să plătească şi lipsa de performanţă a unui guvern condus de un general. Asta vrem? Având în vedere abuzurile guvernamentale, cu aparenţă legală, de până acum, precum şi intenţia de a forţa vaccinarea în masă a românilor, un general în fruntea Guvernului este de natură să ne mărească spaima. Este un semnal de alarmă foarte serios pe care îl daţi astăzi românilor dacă veţi vota acest Cabinet. Românii se vor întreba dacă este gata cu democraţia.

2. Armata politică din spatele generalului Nicolae Ciucă este una compromisă. PSD şi PNL sunt responsabile de situaţia dramatică a României de azi, precum şi de crizele multiple pe care le traversează ţara, de la cea sanitară, până la cea demografică, pentru că PSD şi PNL au condus România în ultimele trei decenii prin rotaţie şi, uneori, în alianţă. În aceste condiţii, ce iluzii credeţi că ne mai putem face în legătură cu un Guvern PSD - PNL?

3. Naşul acestei alianţe este domnul preşedinte Klaus Iohannis, vinovatul principal pentru dezastrul din ultimii ani, marele şi veşnicul absent de la datoria la care-l obligă funcţia. Un preşedinte care trebuia cel puţin suspendat până la această oră, dacă nu cumva şi demis. Dar, aşa ceva nu este posibil, pentru că o nouă şi monstruoasă, nefirească coaliţie s-a născut. O coaliţie care stă să-l apere.

Pentru aceste trei păcate capitale, AUR - Alianţa pentru Unirea Românilor, nu poate gira Guvernul propus azi românilor. Noi, AUR, am fost, suntem şi vom rămâne de partea românilor!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna senator Diana Şoşoacă.

Vă rog.

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă:

Mulţumesc frumos.

Nu m-aş fi gândit niciodată - şi cred că nici dumneavoastră - că PSD şi cu PNL vor reuşi vreodată să guverneze împreună. De fapt, suntem în geometria neeuclidiană: două paralele se întâlnesc la un punct infinit. Este... (Discuţii.)

Dacă vă spun şi de Teorema lui Bézout, v-am băgat în ceaţă total... (Discuţii.), pentru că suntem în geometria hiperbolică în care literatura lui Kafka poate fi transpusă în planul realităţii.

Domnule general Ciucă,

Într-o cu totul altă situaţie sanitară, poate ar fi fost bine un pic de dictatură militară, aici, prin Parlament. Dar, în condiţiile unei dictaturi sanitare, să avem şi dictatură militară... Nu mă mai gândesc decât la proiectul domnului Raed Arafat, cu armata lui din cei 90 000 de afgani şi tot felul de imigranţi care va intra peste noi în case şi ne va vaccina obligatoriu.

Mai mult decât atât, avem un ministru desemnat pentru justiţie pe care ieri l-am întrebat ce ştie despre cum va rezolva problema judecătorilor care au contracte cu serviciile secrete, atât interne, cât şi externe, şi mi-a spus: "Aveţi dovezi în acest sens?" Pe bune? De 30 de ani nu ştiţi cum funcţionează justiţia şi cine comandă hotărârile? Aveţi cazul Roşu. V-am întrebat, cum vor răspunde magistraţii pentru cazul Roşu şi pentru alte cazuri în care s-au denigrat total unii judecători care acum îşi iau pensii de 300-400 de milioane vechi, după ce au dat astfel de hotărâri abominabile.

Avem un Guvern - pe care-l propuneţi - în care există o singură persoană de sex feminin. Nu gen, sex feminin. Nu aveţi alte doamne capabile să ocupe funcţii în acest Guvern? Sau pentru că discutăm despre armată şi dictatură militară, sanitaro-militară, aveţi doar o singură doamnă în acest Guvern? Cu tot respectul pentru doamna Firea.

E bine că sunteţi la Ministerul Familiei. O să vă fac câteva vizite, doamna Firea, că avem de rezolvat nişte treburi. (Discuţii, râsete.)

Eu vă spun un singur lucru, domnule general Ciucă. Nu ştiu cum e armata acolo, că e cu ordin şi cu ascultare, şi cu supunere, dar vă spun, în calitate de jurist, că există principiul lui Thoreau - dreptul la nesupunere civică. În momentul în care veţi avea paşaportul verde - sau poate instituiţi paşaportul kaki - aprobat în Parlament şi veţi impune vaccinarea obligatorie, vă spun că eu personal voi scoate cât de mulţi români pot în stradă - şi cred că şi George Simion, la fel - şi aveţi cuvântul meu că veţi avea parte de cea mai mare nesupunere civică prin care poporul român îşi va redobândi libertatea, că tot vine 1 decembrie. Eu zic să vă dea Dumnezeu mintea cea de pe urmă!

Nu voi putea niciodată să votez un astfel de Guvern, deşi sunt câteva persoane pentru care am un foarte mare respect acolo, dar în condiţiile de dictatură sanitară, numai de dictatură militară nu am nevoie. Şi văd că-l tot păstraţi pe domnul Raed Arafat acolo, cu cei 90 000 de soldaţi care, cumva, vor veni cu o plăcere deosebită peste noi în case. Şi vă spun un lucru...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercăm să finalizăm.

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă:

...există legitimă apărare. În condiţiile în care veţi încerca să ne obligaţi la vaccinare şi veţi intra peste noi în casă, atunci să ştiţi că avem dreptul să ne apărăm viaţa în legitimă apărare.

Dumnezeu să vă dea mintea cea de pe urmă!

Mulţumesc. (Aplauze, replici neinteligibile.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ionuţ Stroe.

Vă rog.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru desemnat, Nicolae Ciucă,

Dragi colegi,

Am putea întreba o sută de români ce speranţe, ce aşteptări au de la acest Guvern şi sunt sigur că cel puţin 90 dintre ei vor spune acelaşi lucru: găsiţi o soluţie, înţelegeţi-vă, rezolvaţi această criză, nu putem fi la nesfârşit un sat fără câini, puneţi punct acestei crize politice.

Ultimele săptămâni de tensiuni politice şi de frământări au crescut foarte mult aşteptările publice. Au crescut foarte mult mizele, au crescut, odată cu ele, presiunea socială şi, bineînţeles, responsabilitatea viitorilor miniştri şi a prim-ministrului Nicolae Ciucă. Dar, haideţi să fim oneşti, există o presiune uriaşă şi pentru cei care ne-am aşezat în spatele acestei construcţii sau soluţii politice şi trebuie să spunem că ea este rezultatul unui compromis politic. Aşa este în politică. Şi pentru cei care nu au învăţat acest lucru - trebuie să ştim că trebuie, pentru binele şi interesul public, să livrezi soluţii, să te asociezi şi, evident, în momente în care s-au epuizat orice alte posibilităţi sau alternative să faci construcţii politice care să sprijine o guvernare serioasă.

În noua coaliţie pe care am format-o suntem literalmente condamnaţi să avem succes, să reuşim. Pentru că, dacă vom eşua, vom eşua cu toţii, ne vom prăbuşi, şi dacă vom reuşi, cu siguranţă vom reuşi doar împreună. Nu există alternativă. Cum, la fel, să nu-şi imagineze cineva că există învinşi sau învingători în această guvernare.

Următorii trei ani nu sunt şi nu vor fi cu siguranţă un concurs de frumuseţe politică, cu siguranţă nu trebuie trataţi ca o competiţie în care să ne etalăm ideologia sau în care să avem timp să facem cu ochiul electoratului nostru, ci, mai degrabă, va fi un mers pe sârmă, o sârmă foarte îngustă, în care acest Guvern trebuie să livreze permanent, constant, soluţii. Este un moment încărcat cu foarte multă gravitate. Şi dacă, după un rând de alegeri, un nou Guvern pleacă la drum cu o încredere care treptat, treptat se erodează, astăzi, dragi colegi, suntem în situaţia inversă: trebuie să începem să recâştigăm această încredere cu fiecare decizie, cu fiecare lege, cu fiecare hotărâre pe care o vom lua.

E obligatoriu, dragi colegi, să ne aducem aminte că rostul nostru în politică este de a rezolva tensiunile şi clivajele din societate, nu de a le amplifica, aşa cum, de exemplu, au procedat foştii noştri colegi de guvernare. Un eşec în acest punct, un eşec al acestei mese rotunde politice la care ne-am aşezat astăzi împreună ar însemna să lăsăm viitorul foarte apropiat unui drum al extremismului, ar trebui şi ar însemna să lăsăm o poartă deschisă acestor ingineri ai fricii inseminate în România, ar însemna să lăsăm această ţară să se fragmenteze în foarte mule insule de ură şi învrăjbire socială. Iar pandemia, dragi colegi, ne-a arătat că nemulţumirea publică se poate foarte uşor transforma într-o adevărată avalanşă.

PNL, PSD şi UDMR au ales de data aceasta pragmatismul. Au trecut peste orgolii, au trecut peste foarte multe critici şi au trecut şi peste un foarte firesc instinct de conservare pe care orice formaţiune politică l-ar avea. Şi iată, am ajuns împreună astăzi să construim o soluţie politică, să avem o agendă foarte clar şi bine definită, o agendă serioasă.

Premierul Nicolae Ciucă şi ceilalţi colegi au enumerat foarte multe din obiectivele asupra cărora am convenit în această asociere politică, însă eu aş dori să rezum în alt fel acest program de guvernare. Nu putem face paşi mici înainte, fără a avea curajul să facem paşi mari. Această coaliţie de voinţă are forţa, din punctul nostru de vedere, al liberalilor, să rezolve mai mult decât problemele unei crize sanitare. Are toate atuurile pentru a echilibra bugetul de stat, pentru a reduce deficitul, pentru a face, fără vreo întârziere, reformele enumerate în PNRR, pentru a face acele autostrăzi care să traverseze munţii, pentru a rezolva câteva din crizele adânci care riscă, din punctul nostru de vedere, să fractureze societatea, dacă mai sunt foarte mult timp omise.

Putem vorbi despre reducerea abandonului şcolar - un element central al proiectului "România Educată", putem vorbi de o educaţie pentru sănătate a copiilor şi a tinerilor noştri, putem vorbi de investiţii pentru reducerea polarizării sociale, putem vorbi de diminuarea declinului demografic în care ne găsim în acest moment, de creşterea accesului la tehnologii digitale, de o agricultură sustenabilă sau de tranziţia verde.

Metoda, dragi colegi, prin care vom face aceste lucruri este, fără îndoială, sută la sută liberală, adică prin dezvoltare economică, prin investiţii şi prin competitivitate. Am ajuns şi am reuşit această formulă consensuală, iar mai departe credem noi, liberalii, că este obligatoriu să fie extinsă şi către societate. Adică, Guvernul are nevoie să coopereze la maximum cu societatea civilă, cu toţi partenerii sociali pentru a avea şi această ţară un ciclu de dezvoltare neîntreruptă sau nefragmentată de foarte multe războaie politice prin care am trecut.

Domnule Ciucă,

Dragi miniştri,

O Românie modernă este posibilă şi este, cu siguranţă, în puterea noastră!

Liberalii vă doresc mult succes!

La mulţi ani, România! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

O să urmez sfatul politicienilor mai vechi care au fost aici, la microfon, înaintea mea: să spunem adevărul.

Ieri, înainte de audierile celor doi noi miniştri ai muncii şi familiei, m-am uitat puţin în istorie. Pentru că, nu-i aşa, socialul este baza, cheia, acestui program de guvernare cu care se vine în faţa noastră. PSD-ul, sigur, incluzând şi FSN, a avut Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale 19 ani. Noul lor partid adjunct, PNL-ul, alţi 9. Realitatea este că aceşti oameni care vin astăzi în faţa României cu soluţii la problemele sociale sunt creatorii acelor probleme. PSD-ul şi PNL-ul sunt creatorii problemelor pe care astăzi îşi întemeiază legitimitatea şi puterea politică. Este ca şi cum ai rupe cuiva piciorul şi apoi ai veni cu o cârjă, aşteptându-te să-ţi mulţumească, explicându-i că doar cu cârja de la tine şi doar cu ajutorul tău se mai poate deplasa. Şi adevărul este că, oricât de strălucitoare ar fi parte a acestor măsuri, sunt cârje.

Se vorbeşte mult despre alocaţii - sigur, nici măcar nu o să vă mai aduc aminte că în raportul Comisiei de muncă alocaţia în iulie era 300 de lei şi în programul ăsta o să fie doar 243 -, dar se vorbeşte aproape deloc despre politizarea Protecţiei copilului şi despre instinctul a cel puţin unul din aceste partide de a-şi angaja acolo fals membri de partid.

Se vorbeşte mult despre pensii - şi, sigur, nici măcar nu o să pun foarte mare accent pe faptul că în alternativa care a existat, cealaltă coaliţie, în celălalt program de guvernare, pensia medie în 2022, pe acel algoritm, ar fi fost, surprinzător, mai mare decât pensia medie pe care o calculează acum PSD-ul. Dar ce nu spun ei - şi o să vedem la sfârşitul anului 2022 -, este că pensia necontributivă, pensiile speciale, media pensiilor speciale, este şi va fi de 8 ori mai mare decât media pensiilor contributive, dobândite prin munca oamenilor.

Şi se vorbeşte mult despre salarii, dar aproape deloc despre marea promisiune a PSD-ului în campanie - salarizarea unitară. Şi de ce s-a uitat salarizarea unitară sau, mă rog, ni se spune că ni se va spune în următoarele trei luni, e pentru că nimeni nu mai vrea să mai deranjeze pe nimeni. Nimeni nu mai vrea să deranjeze sistemul de pile, nimeni nu mai vrea să mai deranjeze bonificarea celor loiali şi încărcarea cu muncă în sistemul public a celor care servesc cetăţeanul ca să compenseze pentru colegi. Cârje!

Dar, dincolo de faptul că acum nu ni se propune un Guvern de fapt şi nu ni se propune o coaliţie, şi nu ni se propune o ideologie, pentru că, până la urmă, mare parte a oamenilor care sunt acum în faţa noastră e greu să răspundă la întrebarea: unde te aşezi, mai la stânga sau mai la dreapta? Răspunsul la asta e: "pe ce fotoliu e liber", pentru mulţi dintre ei.

Ce ni se propune acum la vot şi ce li se propune românilor este o oligarhie, un număr de oameni care vor să-şi împartă din nou puterea şi resursele doar între ei. Dar, sunt câteva lucruri pe care nu au cum să şi le împartă: curajul românilor de a ieşi în stradă, responsabilitatea lor de a face ce e corect, iubirea de ţară, pe care a arătat-o şi diaspora.

România are nevoie de un ordin de protecţie împotriva politicienilor hulpavi. Şi speranţele lor nu-s ale noastre, ale USR, sunt ale lor, dar noi suntem singurii care au rămas alături de cei care vor să-şi construiască un viitor care nu depinde de politicieni. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul senator Raoul-Adrian Trifan.

Vă rog.

Domnul Raoul-Adrian Trifan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să încerc să fiu cât mai succint.

Ce sens mai are să votăm dacă, indiferent de votul nostru, tot PSD conduce România? Aceasta este întrebarea pe care foarte mulţi cetăţeni mi-au adresat-o de îndată ce a fost clar că PNL s-a hotărât să meargă până la capăt pe acest drum al pierzaniei.

Căutând un răspuns cât mai bun la această întrebare, mi-am dat seama de mărimea fraudei comise de PNL şi de efectele profunde pe care această decizie de neînţeles le are în societate. Dezamăgirea oamenilor este palpabilă. O simt zi de zi când vorbesc cu ei şi sunt convins că şi colegii din PNL sunt foarte familiari cu ea. Românii nu mai au încredere în politicieni. Doar 13% au încredere în Guvern, 9% au încredere în Parlament şi în partidele politice.

Modul în care PNL a deturnat votul românilor este exact genul de comportament care perpetuează din nou şi din nou această stare de fapt. Când vii în campanie şi spui ceva, iar la niciun an după aceea faci exact opusul, nu reuşeşti decât să confirmi cele mai rele aşteptări pe care românii le pot avea de la clasa politică. Nu există nicio explicaţie plauzibilă pe care o puteţi da. PNL a trădat, conştient şi nesilit de nimeni, încrederea pe care românii şi-au pus-o în acest partid. Este dincolo de orice dubiu acest fapt şi trebuie să ştiţi că această trădare are efecte profunde în societate, efecte care nu se văd în sondajele pe care le urmăriţi cu atenţie şi îngrijorare.

Românii nu au încredere în partide din cauza unor astfel de comportamente iresponsabile. Românii nu au încredere în stat. Românii nu au încredere unii în alţii. În toate ţările dezvoltate, cetăţenii au încredere în stat şi unii în alţii. Fără această încredere, afacerile se dezvoltă anemic, colaborarea dintre cetăţean şi stat este greoaie, iar oamenii preferă să nu lucreze împreună. Pe scurt, nimic nu funcţionează aşa cum trebuie.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu putem dezvolta România venind în Parlament, o dată la câteva luni, cu nişte poveşti frumos ambalate, numindu-le program de guvernare. Le votăm şi apoi plecăm cuminţi la treburile noastre. Avem nevoie să rupem acest cerc vicios în care ne aflăm de 30 de ani. Prin ceea ce facem aici, trebuie să inspirăm hotărâre şi competenţă, să ne asumăm proiecte ambiţioase pe care să le şi ducem la bun sfârşit şi să facem ceea ce am promis că facem, adică să inspirăm încredere - încredere între noi şi cetăţeni, între cetăţeni şi stat, între stat şi mediul privat. Doar aşa vom putea să dezvoltăm cu adevărat România.

Colegilor din PNL şi UDMR - ştiu că unora dintre voi le este ruşine de ceea ce se întâmplă astăzi, aici. Le este ruşine de cum a fost deturnat votul celor care i-au votat...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercăm să finalizăm, vă rog.

Domnul Raoul-Adrian Trifan:

Imediat, domnule preşedinte.

Nici în cele mai negre coşmaruri, românii nu s-au gândit în decembrie 2020 că, de fapt, votează restauraţia USL-ului. Pentru cei care nu stau prost cu memoria, PSD încă este partidul care acum 4 ani a dat OUG nr.13 prin care voia să legifereze hoţia. PSD încă este partidul care a asmuţit Jandarmeria asupra oamenilor şi i-a gazat pe 10 august 2018. PSD încă este partidul care era aproape să ne scoată din Uniunea Europeană. Încă tragem ponoasele legilor votate atunci şi ne chinuim să scăpăm de moştenirea lăsată în urmă de acea majoritate parlamentară condusă de personaje ca Şerban Nicolae, Eugen Nicolicea şi Florin Iordache. Unul dintre principalii responsabili pentru aceste lucruri este chiar premierul care a dat OUG nr.13. El este acum în stânga mea, adus la loc de cinste de PNL, la un singur pas de a fi din nou liderul Executivului.

Colegilor din PNL...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles toate mesajele dumneavoastră...

Domnul Raoul-Adrian Trifan:

Mai e o frază, mai e o frază.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul Raoul-Adrian Trifan:

Mai e o frază, vă rog. (Discuţii, rumoare.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

O ultima frază.

Domnul Raoul-Adrian Trifan:

Colegilor din PNL - aţi preferat un guvern alături de cei pe care i-aţi numit inamici, doar ca să deturnaţi încrederea şi voturile românilor. Aţi preferat un guvern al prăduirii cu PSD... (Replici neinteligibile, rumoare.), în locul unui guvern al reformelor cu USR. Aţi preferat să urmaţi calea bătătorită în 30 de ani a micilor interese de grup, în detrimentul cuvântului dat...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Opriţi...

Domnul Raoul-Adrian Trifan:

...în faţa alegătorilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumim.

Domnul Raoul-Adrian Trifan:

Şi cu acest lucru închei, speraţi ca memoria electoratului să fie scurtă, iar până în 2024...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Tehnicul...

Domnul Raoul-Adrian Trifan:

...să nu mai conteze ce faceţi acolo.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumim mult.

Domnul Raoul-Adrian Trifan:

...dar pentru asta, colegi din PNL, românii nu vă vor ierta!

Vă mulţumesc. (Aplauze, replici neinteligibile, rumoare.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am prins profunzimea cuvintelor dumneavoastră.

Domnul deputat Alfred Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mărturisesc faptul că nu intenţionam să iau cuvântul, pentru că am considerat faptul că USR-ul este atât de mic, încât nu merită să mai fie luat în seamă... (Aplauze, replici neinteligibile.), însă, s-au spus câteva lucruri complet neadevărate şi cred că ar merita nişte răspunsuri.

În primul rând, doamnă Violeta Alexandru, am înţeles că sunteţi foarte nemulţumită de faptul că PSD-ul se aplaudă cu PNL-ul şi invers. Totuşi, nu pot să nu-mi amintesc că dumneavoastră aţi fost învestită într-un Guvern Orban cu voturile Partidului Social Democrat în martie 2020, la începuturile pandemiei, şi nu păreaţi nici dumneavoastră, nici Ludovic Orban foarte deranjaţi de faptul că, presaţi de pandemie, am ajuns în situaţia aceea.

V-am auzit vorbind, pe cei de la USR, despre rezultatul alegerilor - care a fost aruncat la gunoi sau deturnat. Oameni buni, aţi aruncat la gunoi dumneavoastră, în ianuarie 2020, rezultatul alegerilor! Pentru că noi am câştigat alegerile şi ar fi trebuit să avem prima opţiune pentru a fi la guvernare. (Aplauze, rumoare.)

Dumneavoastră aţi aruncat la gunoi, aţi deturnat rezultatul alegerilor de anul trecut!

V-am auzit vorbind despre ambiţie fără raţiune. Oare nu aşa se numeşte atunci când te agăţi cu disperare de funcţia de preşedinte al Senatului când ai doar 10% în Senat, iar cei care vor să te schimbe au 80%? Oare asta nu-i ambiţie fără raţiune?

(Intervenţii neinteligibile din sală.)

V-am auzit vorbind despre faptul că a fost înlăturată o guvernare progresistă, domnule Barna. E adevărat, dacă o guvernare progresistă înseamnă să lăsaţi spitalele fără medicamente, să moară oamenii prin ambulanţe înainte de a intra în spitale, dacă asta înseamnă să explodeze preţurile la energie, dacă asta înseamnă să vă bateţi joc de popor, da, am înlăturat o guvernare progresistă! Dacă asta înseamnă progresism, ca să fie clar. (Aplauze.)

Imediat după de aţi vorbit de guvernare progresistă înlăturată, aţi spus că nu e bine că s-a înfiinţat un minister pentru doamna Firea. Ministerul despre care dumneavoastră vorbeaţi este Ministerul Familiei şi Tineretului, domnule Barna. Ştiu că pe dumneavoastră, pe progresişti, chestiunea asta vă încurcă la treaba aia cu tată 1, tată 1, părinte 1, părinte 1. Vă poate încurca un minister al familiei şi un minister al tineretului... (Aplauze, rumoare.), dar pentru România, domnule Barna şi stimaţi colegi de la USR, este fundamental să avem un astfel de minister care să sprijine tinerele familii, să crească natalitatea prin măsuri care pot fi luate printr-un astfel de minister. Şi da, e bine că a fost înfiinţat.

V-am auzit vorbind despre justiţie, domnule Barna. Ştiţi că, după standardele dumneavoastră, repet, după standardele dumneavoastră şi ale partidului dumneavoastră, sunteţi un penal! Astea sunt standardele pe care dumneavoastră le-aţi adus în spaţiul public. Sunteţi un penal! (Aplauze, replică neinteligibilă.)

În ceea ce priveşte Ordonanţa nr.13, pentru că mai toţi de la USR care aţi fost la tribună aţi vorbit de OUG nr.13, haideţi să spunem adevărul, domnule Barna: dumneavoastră aţi fost... şi dumneavoastră, şi domnul Moşteanu, şi domnul Drulă, şi domnul Bulai, şi domnul Năsui, şi doamna Prună şi mulţi dintre cei care astăzi sunteţi parlamentari, aţi fost parlamentari şi în mandatul 2016 - 2020. E, pe 14 iunie 2017 a avut loc moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. Vreau să vă amintesc că nici dumneavoastră, nici Bulai, nici Moşteanu, nici Drulă nu aţi votat moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, invocând faptul că s-a dat OUG nr.14 şi că Grindeanu e bine să rămână la Guvern. Pentru că, altfel, aţi fi votat acea moţiune. Poate explicaţi oamenilor care v-au votat de ce atunci era bun Grindeanu, şi astăzi nu. (Aplauze.)

Domnule Barna, în final, în finalul răspunsurilor, demagogia şi ipocrizia pe care le expuneţi de la tribuna Parlamentului pot să prindă în interiorul USR. Poporul român are o medie a inteligenţei mai mare decât media inteligenţei membrilor USR... (Aplauze, rumoare.) şi nu poate fi păcălit. Dovadă asupra acestui lucru, asupra acestui fapt, este faptul că Dacian Cioloş a câştigat congresul USR. Şi ăsta e un compliment la adresa dumneavoastră. Pentru că dumneavoastră ştim că sunteţi un bun strateg şi, după ce v-aţi aliat cu un partid cu trei membri şi aţi avut o strategie, v-aţi extras de la guvernare şi aţi încercat să faceţi ceva, a reuşit Dacian Cioloş să vă ia partidul. Dar, asta spune multe despre ceea ce vorbeam mai devreme - nivelul de inteligenţă.

În ceea ce priveşte acest Guvern, da, n-a fost o decizie uşoară, n-a fost..., a fost chiar o decizie grea să găsim formula, după dezbateri îndelungi, să formăm un Guvern împreună cu cei de la PNL. Era mai uşor, e adevărat, să facem ceea ce vă place dumneavoastră: să stăm în opoziţie, să criticăm şi, eventual, să câştigăm în 2024 toate alegerile. Dacă aţi fi rămas dumneavoastră la guvernare până în 2024, mi-e teamă că nu mai aveam ce câştiga, stimaţi membri USR, aţi fi făcut praf totul şi câştigam degeaba.

Am fost obligaţi de oameni în primul rând, pentru că ne întâlneam în fiecare zi pe stradă cu oameni care ne spuneau "faceţi ceva, opriţi-i, opriţi dezastrul" şi de aceea am fost obligaţi să luăm această măsură, să luăm această decizie grea, aşa cum vă spuneam, de a intra la guvernare. Am fost obligaţi de nevoia de a introduce acel pachet social, de a creşte pensiile - ceea ce dumneavoastră n-aţi vrut -, salariile, alocaţiile, de a avea un buget important la investiţii, de a face tot ceea ce dumneavoastră n-aţi fost în stare să faceţi în domeniul sanitar. Şi, da, veţi vedea că vom face.

În final, domnule prim-ministru, stimaţi membri ai Cabinetului, veţi fi astăzi învestiţi cu o majoritate largă, probabil cea mai largă majoritate cu care a fost învestit vreun guvern postdecembrist. Acest lucru vă conferă un avantaj extraordinar, şi dumneavoastră, şi membrilor Cabinetului. Însă acest lucru vă creează şi dezavantajul de a nu putea avea argumente pentru nerealizări. De aceea, domnule prim-ministru, stimaţi membri ai Cabinetului, suntem cu toţii condamnaţi să livrăm măsuri eficiente, să aducem lucruri bune pentru România, pentru că altfel nu vom avea nicio scuză.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

În final, are cuvântul domnul Nicolae-Ionel Ciucă, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, dacă doreşte. Nu doreşte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Reamintesc că, în conformitate cu prevederile art.103 alin.(3) din Constituţie, ale art.47, art.53 alin.(7) şi art.90 din Regulamentul activităţilor comune, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, aprobă prin vot, un singur vot, programul şi întreaga listă a Guvernului şi acordă încrederea Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, minimum 234 de voturi pentru.

Votul este secret, se exprimă prin bile.

Totodată, reamintesc că, în conformitate cu prevederile art.49 din Regulamentul activităţilor comune, coroborat cu prevederile regulamentelor celor două Camere, votul cu bile se desfăşoară astfel:

În faţa prezidiului sunt amplasate cele două urne: urna albă şi urna neagră. Deputaţii şi senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la chestori câte două bile, una albă şi una neagră, şi le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru acordarea încrederii Guvernului. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra acordării încrederii Guvernului. Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă abţinere.

Invit doi chestori.

Cu ce începem: Camera Deputaţilor sau Senatul? (Discuţii.)

Liderii de grup, cu ce începem?

Din sală: Senatul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Senatul - doi chestori de la Senat, vă rog. (Discuţii.)

Am înţeles.

Secretar de la Senat, vă rog. Doi chestori. (Discuţii.)

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Începem votul. (Discuţii.)

Achiţei Vasile-Cristian
Aelenei Evdochia - prezentă
Anastase Roberta-Alma
Anisie Monica-Cristina... Anisie Monica-Cristina?
Antal István-Loránt
Azamfirei Leonard
Badea Viorel-Riceard - prezent
Banu Claudia-Mihaela... Banu Claudia?
Berea Cristinel-Gabriel - prezent
Bica Dănuţ
Bîca Iulian-Mihail
Boancă Rodica - prezentă (Discuţii.)
Bodea Marius - prezent
Da, da, v-am văzut.
Bodog Florian-Dorel... OK... absent?
Bodog - prezent
Nu mai faceţi glume.
Bica Dănuţ - prezent
Bordei Cristian
Bourceanu Septimiu
Breahnă-Pravăţ Ionela - prezentă
Bumb Sorin... Bumb Sorin? Nu este.
Busuioc Andrei... Busuioc? Nu este.
Cadariu Constantin, domnul ministru
Carp Gheorghe - prezent
Cazanciuc Robert-Marius - prezent
Cătană Gheorghe Adrian - prezent
Cernic Sebastian... Cernic? Prezent, scuze.
Chirteş Ioan-Cristian...
Te rog.
Chirteş - prezent
Cionoiu Nicuşor...
Bumb Sorin, imediat.
Cionoiu Nicuşor - prezent
Cioromelea Valentin-Rică... este Cioromelea? Prezent.
Bumb - l-am pus prezent.
Ciucă Nicolae-Ionel - domnule premier, vă rog.
Domnul ministru al învăţământului, Cîmpeanu Sorin Mihai - prezent
Şi Bîca. Şi Bîca a venit. (Discuţii.)
Bumb - l-am pus.
Bourceanu... (Discuţii.)
Cîţu Florin-Vasile, domnul preşedinte - îl aşteptăm, trebuie să ajungă.
Corlăţean Titus...
A venit. Aici, domnule preşedinte.
Corlăţean Titus - prezent
Cosma Dorinel... unde eşti, Cosma? Prezent.
Costea Adrian - prezent
Creţu Gabriela - a votat, da? Aşa este.
Cristescu Ionel-Dănuţ... hai că facem echipă la Teleorman.
Cristina Ioan... domnul Cristina Ioan, senator - prezent
Császár Károly Zsolt - prezent
Cseke Attila-Zoltan... Cseke Attila-Zoltan? Prezent domnul ministru.
Cuc Alexandru-Răzvan - prezent
Darău Ambrozie-Irineu - prezent
Dăneasă Mircea... domnul Dăneasă? Nu-l văd.
Este, este. Prezent, mulţumesc.
Deneş Ioan - prezent
Dinică Silvia-Monica... este doamna Dinică? Nu o văd. Reluăm la doi.
Dîncu Vasile, domnul ministru... Dîncu Vasile? Prezent.
Dogariu Eugen - prezent
Dragu Anca Dana... nu o vedem pe doamna Dragu. A ieşit puţin.
Dunca Marius-Alexandru - prezent
Fejér László-Ődőn... Fejér László? Fejér? Prezent.
Fenechiu Cătălin-Daniel - prezent
Firea Gabriela, doamna ministru... e ieşită? Este prezentă.
Firu Stela... doamna Firu Stela - prezentă
Florean Ovidiu-Iosif... Florean Ovidiu-Iosif? Nu este.
Fulgeanu-Moagher Laura-Mihaela - prezentă
Genoiu Mihail - prezent
Georgescu Laura - prezentă
Ghica Cristian... prezent? Da, mersi.
Gorghiu Alina-Ştefania
Guran Virgil - prezent
Hangan Andrei - prezent
Hatos Adrian... Hatos - prezent
Humelnicu Marius - prezent
Ioan Raluca-Gabriela... este? (Discuţii.) Ioan Raluca-Gabriela? (Discuţii.)
Iordache Ion - prezent
Gata? Haideţi, haideţi. (Discuţii.)
Iovanovici-Şoşoacă Diana - prezentă
Ivan Dan - prezent
Kovács Irina Elisabeta... Kovács - prezentă
Lavric Sorin - prezent
László Attila - prezent
Mateescu Sorin-Cristian - prezent
Matei Constantin-Bogdan - prezent
Matieş Călin-Gheorghe... Matieş - prezent
Mazilu Liviu-Lucian - prezent
Mihai Alfred-Laurenţiu... (Discuţii.)
Cum nu am strigat?! Ba da. Ioan Raluca-Gabriela - te-am strigat. (Discuţii.)
Ioan Raluca-Gabriela - am strigat. Revenim... imediat.
Ioan Raluca-Gabriela - prezentă
Mihai Alfred-Laurenţiu-Anotnio - prezent
Mihail Radu-Mihai... Mihail Radu-Mihai? Nu-l văd, e absent.
Mircescu Ion-Narcis - prezent
Mirea Siminica - prezentă
Mîndruţă Gheorghiţă... Mîndruţă Gheorghiţă? Nu este.
Mocioalcă Ion - prezent
Muntean Lucica Dina - prezentă
Mureşan Claudiu-Marinel - prezent
Mutu Gabriel - prezent
Nazare Alexandru... Nazare Alexandru - prezent
Neagu Ionuţ... unde eşti? N-ai cum să lipseşti. Aşa, prezent.
Neagu Nicolae - prezent
Negoi Eugen-Remus - prezent
Niculescu-Ţâgârlaş... Niculescu-Ţâgârlaş?
Novák Csaba-Zoltán - prezent
Oprea Ştefan-Radu - prezent
Oprinoiu Aurel - prezent
Oros Nechita-Adrian... Oros nu este.
Pandea Ciprian - prezent
Pauliuc Nicoleta - prezentă
Pălărie Ştefan... nu-l văd pe domnul Pălărie. Este, prezent.
Petcu Toma... Giurgiu? Unde e Toma Petcu? Nu-l văd.
Haideţi la vot, domnule Petcu, vă rog, haideţi!
Pistru Eusebiu-Manea - prezent
Pîrvulescu Eugen - prezent, voi vota imediat.
Popa Maricel - prezent
Popescu Ion-Dragoş - prezent
Postică Andrei - prezent
Potecă Vasilică - prezent
Poteraş Cosmin-Marian... Poteraş - prezent
Prioteasa Ion - este, l-am văzut. Prezent. (Discuţii.)
Pufu Vlad-Mircea - prezent
Puiu Ovidiu - prezent
Purcărin Bianca-Mihaela - prezentă
Răducanu Sebastian - prezent
Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent
Romaşcanu Lucian - prezent
Rotaru Ion... domnule Rotaru, vă rog. Prezent.
Rujan Ion-Cristinel - prezent
Sbîrnea Liliana - prezentă
Scarlat George - prezent
Scântei Laura-Iuliana - prezentă
Spătaru Elena-Simona - prezentă
Stan Ioan - prezent
Stănescu Paul - prezent
Stocheci Cristina-Mariana - prezentă
Streinu Cercel... domnul senator Streinu?
Mulţumesc, prezent.
Stroe Felix - prezent
Domnul ministru Tánczos Barna... Tánczos Barna? (Discuţii.)
Tánczos Barna... lăsaţi... vă rog, haideţi la vot.
Târziu Claudiu-Richard - prezent
Tîlvăr Angel - prezent
Toanchină Marius-Gheorghe - prezent
Trifan Raoul-Adrian... a fost în sală. Trifan Raoul? Prezent.
Trufin Lucian - prezent
Turos Lóránd - prezent
Ţapu Nazare Eugen... (Discuţii.) e chestor, da, mulţumesc.
Vela Ion Marcel - prezent
Veştea Mihail - prezent
Viaşu Cosmin-Cristian - prezent
Vicol Costel - prezent
Vlad Sergiu Cosmin - prezent
Vlaşin Sorin - prezent
Voiculescu Liviu-Dumitru - prezent
Zamfir Daniel-Cătălin... nu-l văd pe Dan. Dan Zamfir?
Zob Alexandru-Robert... este Zob? Prezent.

O secundă, apelul doi pentru:

Anisie Monica-Cristina (Discuţii.)
Banu Claudia-Mihaela
Bourceanu Septimiu
Busuioc Andrei...
Bourceanu... zi "prezent". Aici, te rog. Bourceanu. Mersi, bine.
Busuioc Andrei
Dragu Anca Dana... a votat? Mulţumim.
Florean Ovidiu-Iosif - nu este
Mihail Radu-Mihai - nu este liderul
Mîndruţă Gheorghiţă... tot de la voi... nu este, nu? Absent.
Niculescu-Ţâgârlaş - nu este, plecat din ţară
Domnul Oros Nechita... l-am văzut venind... vă rog, vă rog să votaţi.
Şi Zamfir Daniel-Cătălin - nu este

Imediat merg să votez. (Discuţii.)

Domnul Romaşcanu a votat.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc.

O să rog să meargă colegii de la Cameră, pentru a putea începe votul şi la Camera Deputaţilor.

Mulţumesc. (Discuţii.)

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Începem votul acum la Cameră.

Acatrinei Dorel-Gheorghe - prezent
Achimaş-Cadariu Patriciu - prezent
Adomnicăi Mirela... Adomnicăi Mirela? Prezentă.
Aelenei Dănuţ... Aelenei Dănuţ? Prezent.
Albişteanu Mihail - prezent
Albotă Emil - prezent
Alda Adrian - prezent
Alexandru Victoria-Violeta - prezentă
Alexe Florin - prezent
Amet Varol - prezent
Andrei Alexandru-Ioan... Andrei Alexandru-Ioan? Absent.
Andronache Gabriel - prezent
Andruşceac Antonio - prezent
Apjok Norbert... Apjok Norbert? Absent.
Apostol Alin - prezent
Ardelean Ben-Oni... (Discuţii.)
Între timp a venit Andrei Alexandru.
Ardelean Ben-Oni - absent
Atanasiu Onuţ Valeriu - prezent
Avrămescu Gabriel - prezent
Axinia George - prezent
Badea Iulian-Alexandru - prezent
Badea Mihai-Alexandru - prezent
Badiu Georgel - prezent
Balabaşciuc Călin - prezent
Balan Ioan - prezent
Balint Liviu - prezent
Banias Mircea - prezent
Barbu Costel... Barbu Costel? Prezent.
Barbu Florin - prezent
Barcari Rodica... Barcari Rodica-Luminiţa? Prezentă.
Barna Ilie Dan - prezent
Băcanu Cristian - prezent
Bălăşoiu Aurel - prezent
Băltăreţu Viorel - prezent
Bejinariu Eugen... Bejinariu Eugen? (Discuţii.)
Bende Sándor - prezent
Benedek Zacharie - prezent
Benga Tudor - prezent
Berescu Monica - prezentă
Biró Rozália... Biró Rozália? Prezentă.
Bîlcea Ovidiu - prezent
Bîrcă Constantin - prezent
Blaga Daniel - prezent
Bode Lucian - prezent
Bola Bogdan... (Discuţii.) Bola Bogdan - absent
Bota Călin - prezent
Botez Mihai-Cătălin - prezent
Bucura-Oprescu Simona - prezentă
Budăi Marius - prezent
Buican Cristian... Buican Cristian - prezent
Buicu Corneliu - prezent
Bulai Iulian - prezent
Bulai Oana-Gianina - prezentă
Burciu Cristina - prezentă
Burduja Sebastian - prezent
Buzoianu Diana - prezentă
Calista Mara - prezentă
Calotă Florică - prezent
Cambera Oana - prezentă
Cazan Laurenţiu - prezent
Cătăniciu Steluţa - prezentă
Cătăuţă Ana-Maria - prezentă
Căuş Vasile - prezent
Chelaru Mircia - prezent
Chesnoiu Adrian - prezent
Chichirău Cosette... (Discuţii.) Chichirău Cosette - absentă
Chira Claudiu - prezent
Chirilă Virgil - prezent
Ciofu Cătălina - prezentă
Ciolacu Ion-Marcel - prezent
Ciornei Radu... Ciornei Radu? Prezent, era deja la vot.
Ciubuc Ciprian - prezent
Cîtea Vasile - prezent
Coarnă Dumitru - prezent
Coleşa Ilie - prezent
Constantin Daniel - prezent
Cozma Adrian - prezent
Cozmanciuc Corneliu - prezent
Cristea Andi - prezent
Cristescu Radu - prezent
Cristian Brian - prezent
Crîstici Ognean - prezent
Cruşoveanu Marian - prezent
Csép Éva - prezentă
Csoma Botond - prezent
Cupşa Ioan - prezent
Damian Romulus - prezent
Dancă Ionel - prezent
Dămureanu Ringo - prezent
Dehelean Silviu - prezent
Dinu Cristina - prezentă
Drancă Andrei - prezent
Drulă Cătălin - prezent
Dumitrache Ileana - prezentă
Dumitrescu Raluca - prezentă
Dumitru Florian - prezent
Dunava Costel - prezent
Enachi Raisa - prezentă
Farago Petru - prezent
Fădor Angelica - prezentă
Făgărăşian Valentin - prezent
Fălcoi Nicu... Fălcoi Nicu? Absent.
Fechet Mircea... Fechet Mircea...

Din sală: Prezent. (Discuţii.)

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Feodor Silviu - prezent (Discuţii.)
Feodorov Lucian - prezent
Fifor Mihai - prezent
Firczak Iulius - prezent
Florea Daniel - prezent
Florea Oana - prezentă
Floroiu Ionel - prezent
Flucuş Dumitru - prezent
Focşa Dumitru... (Discuţii.) prezent
Folescu Cornel - prezent
Furtună Mirela - prezentă
Gál Károly - prezent
Ganţ Ovidiu - prezent
Gavrilă Anamaria - prezentă
Gavrilescu Graţiela - absentă
Georgescu Nicolae - prezent
Gheba Daniel - prezent
Gheorghe Andrei Daniel - prezent
Gheorghiu Bogdan - prezent
Ghera Giureci-Slobodan - prezent
Ghiţă Daniel - prezent
Giugea Nicolae a votat deja.
Giurgiu Adrian - prezent
Gîdei Laurenţiu - prezent
Gliga Dumitriţa - prezentă
Goleac Nicoleta - prezentă
Grecu Ion - prezent
Grindeanu Sorin - prezent
Grosaru Andi... Grosaru Andi era mai devreme în sală. Absent.
Gudu Michael - prezent
Hajdu Gábor - prezent
Halici Nicuşor - prezent
Hangan Pollyanna - absentă
Havârneanu Filip - absent
Hărătău Elena - prezentă
Holban Georgeta - prezentă
Horga Maria - prezentă
Hurduzeu Florin - prezent (Discuţii.)
Ok. Deci Grosaru Andi, prezent.
Huţu Alexandra - prezentă
Huţucă Bogdan - prezent
Iancu Marius - prezent
Ibram Iusein - prezent
Ichim Cristian - prezent
Ilie Victor... Ilie Victor - prezent
Ilişanu Claudiu - prezent
Intotero Natalia - prezentă
Ion Stelian - prezent
Ionescu George... Ionescu George - absent
Ivan Bogdan - prezent
Ivănuţă Cristian - prezent
Kelemen Attila - prezent
Kelemen Hunor - prezent

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (din sală):

Sunt Pirtea, am votat şi am trecut... (Discuţii.)

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Kiss János - prezent
Kocsis-Cristea Alexandru... Kocsis-Cristea Alexandru - absent
Kolcsár Anquetil-Károly - prezent
Könczei Csaba - prezent (Discuţii.)
Kulcsár-Terza József-György - prezent
Ladányi László - prezent
Lasca Mihai... era prezent.
Lazăr Ion - prezent
Lazăr Teodor - prezent
Leoreanu Laurenţiu - prezent
Longher Ghervazen... Longher Ghervazen - absent
Lőrincz Ştefan - prezent
Lungoci Dumitru - prezent
Lungu Romeo - prezent
Lupu Andrei - prezent
Macovei Silviu - prezent
Magyar Loránd-Bálint - prezent
Manea Cătălin - prezent
Mang Ioan - prezent
Manta Claudiu - prezent
Marşalic Jaro Norbert - prezent
Mărculescu Dumitru - prezent
Mărgărit Marius
Mărgărit Mitică-Marius... (Discuţii.)
A, prezent! Chestor.
Merka Adrian - prezent
Miftode Marius - prezent
Mihalcea Remus - prezent
Mihălcescu Carmen - prezentă
Miklós Zoltán - prezent
Mina Marian - prezent
Mircea Florin - prezent
Miruţă Daniel... Radu, Miruţă Radu - prezent
Mitrea Dumitrina - prezentă
Miuţescu Gheorghe... a votat parcă, Miuţescu. Nu?
Miuţescu - prezent
Moisin Radu... Moisin Radu - prezent
Moldovan Sorin - prezent
Molnar Ervin... Molnar Ervin - absent
Molnar Radu-Iulian - prezent
Morar Olivia - prezentă
Moşteanu Liviu - prezent
Muncaciu Sorin-Titus - prezent
Munteanu Remus - prezent
Murariu Oana - prezentă
Muraru Iulian-Alexandru... Muraru Iulian-Alexandru - prezent
Muşoiu Ştefan - prezent
Nacov Gheorghe - prezent
Nagy Szabolcs... Nagy Szabolcs - prezent
Nagy Vasile - prezent
Nassar Rodica - prezentă
Năcuţă Sorin - prezent
Năsui Claudiu - prezent
Neaga Florian - prezent
Neagu Denisa - prezentă
Neaţă Eugen - prezent
Nechita Aurel - prezent
Niţă Nicu - prezent
Olar Corneliu - prezent
Orban Ludovic - prezent
Ostaficiuc Marius - prezent
Oteşanu Daniela - prezentă
Özmen Oana - prezentă
Paladi George - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Panait Radu... Panait Radu - prezent
Paraschiv Rodica - prezentă
Pavelescu Nicolae - prezent
Păunescu Silviu-Titus - prezent
Pecingină Gheorghe - prezent
Petreţchi Nicolae-Miroslav - prezent
Peţa-Ştefănescu Eliza - prezentă
Piper-Savu Florin - prezent
Pirtea Marilen-Gabriel - prezent, a votat
Plăiaşu Gabriel... Plăiaşu Gabriel - prezent
Polak Tudor... Polak Tudor - prezent
Poliţeanu Mihai - prezent
Pop Darius - prezent
Pop Rareş Tudor - prezent
Popa Alexandru... Popa Alexandru - prezent
Popa Radu - prezent
Popa Ştefan - prezent
Popescu Dan - prezent
Popescu Pavel - prezent
Popescu Virgil... Era prezent.
Popescu Vlad - prezent
Popica Eduard - prezent
Predescu Ana-Loredana - prezentă
Predoiu Marian-Cătălin - prezent
Presură Alexandra - prezentă
Prişcă Răzvan - prezent
Prună Cristina - prezentă
Prunean Alin... Prunean Alin - prezent
Puşcaşu Lucian - prezent
Rafila Alexandru - prezent
Rasaliu Marian-Iulian - prezent
Rizea Cristina - prezentă
Rodeanu Bogdan - prezent
Roman Florin... bănuiesc că prezent.
Roman Nicolae - prezent
Roşca Mircea - prezent
Rujan Dumitru... Rujan Dumitru - prezent
Rusu Daniel... Rusu Daniel - prezent
Salan Viorel - concediu medical
Sandu Viorica

Din sală: Salan a votat.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

OK. Salan - prezent
Sandu Viorica - prezentă
Lóránt Sas - prezent
Sărmaş Ioan - prezent
Scripnic Lilian - prezent
Seidler Cristian... Seidler Cristian - prezent
Seres Dénes - prezent
Sighiartău Robert - prezent
Simion George face filmuleţe - prezent.
Simonis Alfred - prezent
Solomon Adrian - prezent
Stancu Ionel - prezent
Stancu Paul - prezent
Stativă Irinel - prezent
Stănescu Vetuţa - prezentă
Stângă George... Stângă George - prezent
Stoian Maria - prezentă
Stoica Bogdan-Alin - prezent
Stoica Ciprian-Titi... Titi Stoica? Absent.
Stoica Diana... Stoica Diana - absentă
Stoica Elena - prezentă
Stoica Ştefan - prezent
Stroe Ionuţ - prezent
Suciu Sebastian - prezent
Suciu Vasile-Daniel - prezent
Szabó Ödön - prezent
Şandru Cosmin - prezent
Şerban Ciprian - prezent
Şerban Gianina - prezentă
Şimon Gheorghe - prezent
Şişcu George - prezent
Şlincu Dan-Constantin - prezent
Şoldan Gheorghe - prezent
Şoptică Costel - prezent
Şovăială Constantin... Şovăială - prezent
Ştefan Ion - prezent
Ştirbu Gigel - prezent
Tanasă Dan - prezent
Tănase Antonel - prezent
Tănăsescu Alina-Elena... Tănăsescu Alina-Elena - prezentă
Tătaru Nelu - prezent
Teniţă Dragoş - prezent
Teodoroiu Simona-Maya - prezentă
Terente Eugen - prezent
Thellmann Christine - prezentă
Toader Bogdan - prezent
Tobă Francisc - prezent
Toda Daniel - prezent
Todosiu Beniamin... Todosiu Beniamin - absent
Toma Ilie - prezent
Toma Vasilică - prezent
Trăilă Cristina

Din sală: Giugea a fost prezent.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Da, l-am trecut pe Giugea.

Deci Trăilă Cristina - prezentă
Trif Bogdan Gheorghe - prezent
Tudorache Daniel... Tudorache - prezent (Discuţii.)
L-am trecut.
Tuhuţ Radu - prezent
Tulbure Simina - prezentă
Turcan Raluca - prezentă
Tuşa Adriana Diana - prezentă
Tuţă George... Tuţă George e chestor, prezent.
Ţachianu Marian - prezent
Ţepeluş Laurenţiu - prezent
Ţoiu Oana - prezentă
Ţuţuianu Marius - prezent
Ungureanu Emanuel - prezent
Varga Glad... Varga Glad - prezent
Vecerdi Cristina - prezentă
Vexler Silviu - prezent
Vicol-Ciorbă Laura... Vicol Laura - prezentă
Vîlceanu Dan - prezent
Volosatîi Boris - prezent
Vulpescu Ioan - prezent
Weber Mihai - prezent
Wiener Adrian - absent
Zakarias Zoltán... Zakarias Zoltán - prezent
Zetea Gabriel... Zetea Gabriel - prezent
Zisopol Dragoş - prezent (Discuţii.)
Longher Ghervazen - prezent (Discuţii.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

În temeiul prevederilor art.44 alin.(4) din Regulamentul activităţilor comune, îi invit pe membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească la sala de şedinţă a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru verificarea şi numărarea voturilor exprimate.

Vom relua lucrările în plen, după constatarea rezultatului votului de către membrii celor două Birouri permanente.

Vă rog.

Mai e cineva de votat? (Discuţii.)

Vă rugăm.

Nu îngrădiţi dreptul oamenilor să voteze.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

...prezent.

PAUZĂ

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule secretar, domnule senator, reluăm lucrările.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă invit pentru prezentarea procesului-verbal referitor la rezultatul votului asupra propunerii de acordare a încrederii Guvernului.

Vă rog.

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal

referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.44 alin.(4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra cererii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 466;
• numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 444;
• numărul total de voturi exprimate - 444;
• numărul de voturi anulate - zero;
• numărul total de voturi valabil exprimate - 444;
• voturi pentru acordarea încrederii Guvernului - 318; (Aplauze.)
• voturi contra acordării încrederii Guvernului - 126;
• abţineri - zero.

Potrivit prevederilor art.103 alin.(3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, 318 au votat pentru acordarea votului de încredere, se constată că este întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituţie pentru ca Parlamentul României să acorde încrederea Guvernului, programului şi listei Guvernului prezentate de domnul Nicolae-Ionel Ciucă, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, şi dezbătute în şedinţa comună de astăzi a celor două Camere.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnul senator.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Având în vedere dispoziţiile constituţionale, scrisoarea domnului Nicolae-Ionel Ciucă, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţită de programul şi lista Guvernului, precum şi rezultatul votului consemnat în procesul-verbal citit în plenul celor două Camere, Parlamentul a acordat votul său de încredere Guvernului, asupra programului şi listei Guvernului prezentate şi dezbătute în această şedinţă comună.

Domnule prim-ministru, felicitări! (Aplauze.)

Dacă doriţi, vă rugăm frumos.

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

În nume personal şi în numele membrilor Guvernului, doresc să vă mulţumesc tuturor celor care ne-aţi acordat votul de încredere.

De asemenea, doresc să le mulţumesc celor care nu ni l-au acordat.

Şi de asemenea, cred că este foarte important atât pentru noi, membrii Guvernului, cât şi pentru dumneavoastră, toţi membrii Parlamentului, să ştiţi că am înţeles, din tot ceea ce s-a exprimat, că ne-am asumat o răspundere foarte mare, am înţeles şi recomandările făcute de cei care au luat cuvântul din partea opoziţiei.

Suntem un Guvern al României şi vom face tot ceea ce este posibil, aşa cum ne-am asumat, să avem în centrul atenţiei noastre cetăţeanul român şi să facem ceea ce este cu putinţă astfel încât să depăşim toate aceste probleme pe care le avem şi le întâmpinăm din cauza crizei COVID şi să determinăm liniile de efort pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României.

Mulţumindu-vă încă o dată, vă rog să ne daţi voie să mergem şi să ne apucăm de treabă. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamne-ajută, domnule prim-ministru!

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Hotărârea Parlamentului va fi înaintată Preşedintelui României pentru a proceda la numirea Guvernului.

Lucrările fiind epuizate, declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.14.