Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A treia parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă reamintesc că declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Nu vor putea depăşi 3 minute.

Şi vom proceda în următoarea ordine: 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, 1 - AUR, 1 - UDMR, 1 - minorităţi şi un deputat neafiliat.

Şi începem cu doamna Cristina Dumitrache. Din ce am înţeles, este online.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Reprezentanţii SCJU Constanţa au anunţat că, odată cu startul sezonului estival, a crescut numărul pacienţilor care solicită Unitatea Primiri Urgenţe. Secţii precum Pediatria, Cardiologia sau Ortopedia au fost de asemenea solicitate în număr foarte mare. Doar în timpul minivacanţei de Rusalii aproximativ 1.600 de persoane au solicitat serviciile medicale ale Spitalului Judeţean.

Din experienţa anilor trecuţi, ştim foarte bine cu toţii că, pe lângă pacienţii constănţeni şi din regiunea de sud-est a ţării, spitalul trebuie să facă faţă numărului mare de turişti aflaţi pe litoral, o situaţie care de multe ori a dus la suprasolicitarea personalului medical, la creşterea timpului de aşteptare şi la lipsa locurilor pe secţii.

În condiţiile în care de nouă luni, la Constanţa, nu mai avem nici Spital de Infecţioase, iar îngrijirea medicală de specialitate a fost preluată tot de unitatea spitalicească judeţeană, este lesne de înţeles de ce personalul medical atenţionează că urmează o perioadă dificilă.

Este mai important ca niciodată ca la Constanţa, cel mai mare oraş din Dobrogea, oraş turistic cu o creştere a populaţiei aflată în tranzit pe perioada verii, să existe un spital regional care să reducă presiunea de pe unitatea medicală judeţeană.

Salut lansarea proiectelor privind construcţia spitalelor regionale la Iaşi, Cluj sau Craiova, dar consider că şi Constanţa merită la fel de mult atenţia şi disponibilitatea autorităţilor de a face posibil acest lucru.

Am militat pentru deschiderea unui spital regional în oraşul nostru. O voi face şi în continuare, până când acesta va deveni din promisiune o realitate.

Vă mulţumesc.

Deputat Cristina Ileana Dumitrache.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa şi vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

"Salariul minim european" este un proiect asupra căruia Partidul Social Democrat a insistat foarte mult, iniţial la nivelul familiei europene din care face parte şi apoi la nivelul instituţiilor europene, dar şi în România. Acum, avem satisfacţia ca proiectul să fi devenit o temă majoră la nivelul Parlamentului European şi să fi intrat în procedură de adoptare, după ce a fost acceptat de toţi miniştrii muncii din ţările membre.

Este important de cunoscut faptul că salariul minim european va oferi o protecţie reală pentru cei cu venituri mici, în special pentru cei din domeniul privat.

Totodată, măsura este benefică şi pentru mediul de afaceri, pentru că oferă un mecanism de calcul predictibil, ceea ce este important pentru orice antreprenor.

Eforturile Partidului Social Democrat, alături de partenerii social-democraţi europeni, privind salariul minim european, au dat rezultate. Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la Directiva privind salariile minime adecvate, propusă de Comisia Europeană.

Directiva Europeană protejează salariul minim. Statele Uniunii Europene trebuie să pună în aplicare un cadru de guvernanţă solid pentru stabilirea şi actualizarea salariilor minime.

Partidul Social Democrat susţine introducerea unui salariu minim european reprezentând 60% din media salarială naţională la nivelul fiecărui stat membru.

Mai mult, studiile arată că majorarea salariilor minime contribuie la creşterea productivităţii muncii la nivelul întregii economii.

Campania pentru un salariu minim european, derulată de Partidul Social Democrat, este o acţiune cu rolul de a oferi oportunităţi egale la nivelul Uniunii Europene.

Este important ca Europa să devină socială şi protectoare şi să apere, în primul rând, interesele cetăţenilor din fiecare stat membru.

În cele şase luni de guvernare, prin îmbinarea măsurilor de stimulare economică cu măsurile sociale, Partidul Social Democrat a crescut veniturile, concomitent cu protejarea intereselor antreprenorilor locali, ale IMM-urilor şi ale categoriilor vulnerabile.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat al PSD Botoşani.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Alexandra Huţu.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Este în interesul tuturor ca agricultura românească să aibă acces la banii din PNRR, mai ales în contextul războiului actual. Devine de-o importanţă vitală ca România să crească producţia agricolă, cu scopul de a asigura necesarul de legume, fructe şi produse agroalimentare din culturile şi pământul românesc.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, trebuie să investim masiv în sistemele de irigaţii, în cele antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, precum şi în construirea de depozite şi unităţi de procesare.

PSD a cerut aceste lucruri încă din opoziţie, când Proiectul PNRR nu fusese trimis Comisiei pentru aprobare, şi după ce a intrat la guvernare, a susţinut şi a obţinut acordul pentru modificarea acestuia.

Astfel, după ce PSD a revenit la guvernare, iar la conducerea Ministerului Agriculturii se află un social-democrat, a început punerea în funcţiune de noi investiţii: reabilitarea Canalului Siret-Bărăgan, suplimentarea sistemului de irigaţii Rugineşti-Pufeşti-Panciu şi reabilitarea staţiilor de pompare de bază din amenajarea de irigaţii Sadova-Corabia. Împreună, aceste investiţii deservesc o suprafaţă totală irigabilă de peste 50.000 de hectare.

Reamintesc faptul că, în perioada 2017-2019, la nivelul judeţului Botoşani, când PSD era la guvernare, au fost realizate proiecte de investiţii rurale şi sisteme de irigaţii în valoare de 68 de milioane de euro, 11.000 de hectare de teren agricol fiind acum irigate.

A fost pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, când a început să fie pompată apă la culturile fermierilor botoşăneni, în urma lucrărilor efectuate în zonele de irigaţii de la Movileni-Havârna, Curteşti, Horia-Liveni-Havârna şi Ripiceni-Stânca.

Astfel de investiţii continuă tot la iniţiativa miniştrilor social-democraţi, în special a ministrului agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Sunt convinsă că Domnia Sa va arăta aceeaşi implicare şi de acum încolo, pentru ca statul român să aducă fonduri europene în agricultura românească, cu scopul de a creşte cantitatea şi calitatea culturilor de cereale, de fructe şi legume, care să ajungă pe masa românilor sub formă de produse agroalimentare, în locul celor de import.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamnă Thellmann.

Fiind aşa nerăbdătoare, nu puteam să vă trec cu vederea!

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentul României şi-a asumat un angajament solid de susţinere a agendei de reformare a Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană".

Şedinţa solemnă a celor două Parlamente de la Chişinău şi Bucureşti, de săptămâna trecută, dar şi şedinţele comune ale comisiilor de specialitate din ultimele luni au dat un rezultat concret - România va sprijini toate eforturile de integrare a Republicii Moldova în UE.

Aşa cum România a fost nevoită să adopte o serie de reforme la nivel de administraţie publică centrală şi locală, economie, justiţie, educaţie, la fel şi autorităţile de la Chişinău vor trebui să se mobilizeze şi să adopte o serie de măsuri în beneficiul cetăţenilor. Doar că Moldova va trebui să facă un efort mult mai mare într-o perioadă foarte dificilă şi într-o perioadă de timp mult mai scurtă.

În acest moment, provocările sunt enorme. Cu un război la graniţă, valuri de refugiaţi care trec prin ţară zilnic, cu o criză energetică şi alimentară, cu blocările provocate de pieţele internaţionale din cauza crizei COVID şi acum a războiului, Republica Moldova poate conta pe tot suportul României, prin reprezentanţii ei, în cadrul Uniunii Europene.

În urmă cu doar două săptămâni, comisiile de administraţie din cele două Parlamente au decis să colaboreze pentru a accelera reforma administraţiei publice. Integrarea în Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, un set de reguli şi drepturi de care trebuie să se bucure fiecare cetăţean, servicii mai bune şi o administraţie publică transparentă şi eficientă.

Îmi doresc ca eforturile noastre să meargă mai departe şi propun astăzi crearea unui grup de lucru comun care să urmărească reforma din Republica Moldova şi să vină cu bune practici din România, să împărtăşească din experienţa ţării noastre în acest parcurs şi să asiste autorităţile de la Chişinău să facă paşi rapizi pentru a fi mai aproape de Europa şi de România.

Apreciez că înfiinţarea unei structuri interministeriale pentru integrarea Republicii Moldova, în care să se regăsească specialişti din toate ministerele, profesori universitari şi reprezentanţi ai societăţii civile, ar fi un ajutor concret şi de mare folos acordat Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

Christine Thellmann, deputat al PNL Sibiu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Avrămescu.

Vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi - "Resuscitarea sportului românesc - depolitizare şi investiţii în copii şi juniori".

Fotbalul românesc a intrat în moarte clinică. Acest lucru poate fi constatat foarte uşor de fiecare român, atunci când priveşte "performanţele" naţionalei noastre. După o dublă manşă ruşinoasă împotriva Muntenegrului, o ţară de aproximativ 600.000 de locuitori, cam cât un sfert din Bucureşti, speranţa noastră că vom mai fi scoşi în stradă de bucuria unei calificări la un turneu final, în viitorul apropiat, poate fi considerată deşartă.

Anul acesta, Dinamo Bucureşti, o mare echipă a fotbalului românesc, a retrogradat pentru prima dată în istoria sa în Liga a II-a, iar perspectivele clubului sunt sumbre.

Steaua Bucureşti, cea mai titrată echipă din România, este pasată de câţiva ani de zile între autorităţile publice şi investitorii privaţi prin tribunalele civile şi sportive. Cauzele sunt unele adânci, ce ţin de structura acestui întreg sistem.

Conform statutului său, Federaţia Română de Fotbal are obligaţia de a rămâne echidistantă politic. Numai că, spre exemplu, la Buzău, neutralitatea politică a persoanelor cu responsabilitate în gestionarea fenomenului sportiv lipseşte cu desăvârşire. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, a cărui singură tangenţă cu fotbalul este că a fost un mediocru arbitru de nivel judeţean, este simultan şi preşedinte al Asociaţiei Judeţene de Fotbal Buzău. O asociaţie judeţeană de fotbal este o persoană juridică de drept privat, având drept scop organizarea activităţii fotbalistice la nivelul judeţului şi se supune regulamentelor FRF. Toţi românii îşi doresc performanţă, îşi doresc să simtă ce simţeau odinioară când pe teren se aflau mari fotbalişti precum Nicolae Dobrin, Florea Dumitrache, Marius Lăcătuş sau Gheorghe Hagi. Doar că dorinţa aceasta, din păcate, nu cred că va deveni fezabilă în viitorul apropiat atât timp cât politica de partid va fi parte integrantă din lumea fotbalului.

Fotbalul în judeţul Buzău a ajuns să depindă într-o proporţie covârşitoare de voinţa politică. De la vicele CJ şi şeful AJF antemenţionat, până la cooptarea în loturile de arbitri a ceea ce buzoienii cunosc drept jokeri, tot acest mecanism are un singur scop, acela de a veghea şi garanta că fotbalul din Buzău răspunde întocmai ordinelor venite pe linie de partid. Având în spate troli şi echipe de propagandă, nimeni nu are dreptul să se atingă de membri de partid care taie şi spânzură, iar cei care îndrăznesc pot fi făcuţi să regrete amarnic.

Sportul românesc este lipsit de şansă într-o astfel de situaţie. Sportul românesc, şi în special sportul rege, are nevoie de conducere competentă care să urmărească atragerea cât mai multor români spre practicarea sportului de masă şi să susţină cu tot ceea ce pot privaţii care doresc să facă performanţă. Avem nevoie de administrator competent, echidistant faţă de orice ingerinţă politică. Nu este admisibil ca interesul politic să prevaleze într-un sector de interes naţional precum este sportul.

Performanţa tânărului de 17 ani, David Popovici, de ieri, de la Budapesta, care a adus primul titlu mondial din istoria României este un exemplu pentru ceea ce putem obţine atunci când un sport este manageriat cu competenţă şi dăruire de un profesionist. Chiar dacă înotul nu este un sport care să atragă la fel de multe priviri precum este fotbalul, preşedintele Federaţiei Române de Nataţie, medaliata cu aur olimpic, Camelia Potec, ne arată rodul răbdării, încrederii şi investiţiei în tineri.

Pe lângă depolitizarea imperioasă, o mare componentă este legată de finanţare. Ne trebuie investiţii consistente, mai ales la nivel de juniori, care să creeze condiţiile propice pentru dezvoltare şi performanţă. Copiii trebuie să beneficieze de un cadru adecvat în care să se formeze şi, în viitor, să performeze. Însă performanţa nu ţine numai de stat, ea trebuie susţinută şi de antreprenori şi investitorii privaţi care şi-o doresc. Statul, în schimb, trebuie să garanteze o bază de pe care să plece viitorii mari atleţi ai noştri.

Depolitizare şi investiţii în copii şi juniori - aceasta este singura opţiune pe care o întrevăd dacă dorim să resuscităm sportul, unul dintre cei mai mari ambasadori pe care îi poate avea o ţară!

Vă mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL Buzău.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Flucuş.

Ştiu că aveţi o mică depăşire, dar poate luaţi cadenţa colegului de la PNL şi o să mai restrângeţi.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu toţii cunoaşteţi faptul că până în acest moment am susţinut mereu, necondiţionat, sprijinirea Republicii Moldova pe toate planurile.

În acest sens, am dat mai multe declaraţii politice, am propus iniţiative legislative şi am luat cuvântul în plen. Am înfrăţit zeci de comune din ţară cu comune din Republica Moldova şi am sprijinit efectuarea mai multor investiţii peste Prut. Am făcut astea cu inima deschisă, din dragoste pentru fraţii noştri din Basarabia.

La sfârşitul săptămânii trecute, s-a întâmplat un eveniment care îmi ridică multe semne de întrebare în legătură cu bunele intenţii ale conducătorilor politici actuali din Chişinău şi Bucureşti.

Aşa cum ştiţi, sâmbătă a avut loc la Chişinău o şedinţă comună a Parlamentelor celor două ţări româneşti. La această întâlnire i-a fost refuzat accesul domnului George Simion, preşedintele AUR, din cauză că domnul Simion ar avea o interdicţie de intrare în Republica Moldova, dată pe timpul administraţiei Dodon, fiind acuzat că prin acţiunile sale unioniste ar fi atentat la statalitatea Republicii Moldova, actualele autorităţi moldovene l-au blocat pe aeroportul din Chişinău, nepermiţându-i accesul în ţară. După o noapte petrecută în aeroport, domnul preşedinte Simion s-a întors în România. Ce înseamnă asta?

Autorităţile din Republica Moldova au blocat accesul la această şedinţă simbolică a Parlamentelor reunite, singurului şef de partid din România care vorbeşte despre unire şi care sprijină unirea celor două ţări, aceasta fiind cea mai rapidă şi scurtă cale de integrare în Uniunea Europeană şi în NATO a Republicii Moldova.

Care este diferenţa dintre regimul Maia Sandu şi regimul Dodon?

Actualul regim declară că sprijină integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, deşi recunoaşte faptul că acest lucru nu se poate întâmpla decât, poate, în zeci de ani. Actualii lideri de la Chişinău nu au vorbit niciodată despre unire, pe care e evident că nu o doresc.

Regimul Dodon era apropiat şi în strânsă legătură cu Rusia.

În legătură cu relaţia cu România, între administraţia Dodon şi Maia Sandu nu se mai vede nicio diferenţă. În ambele cazuri s-a folosit şi încă se foloseşte un joc dublu, perfid şi teatral, în care scopul final este să obţină nişte finanţări sau sprijin financiar, fără ca în schimb ei să aibă vreo obligaţie. Au nevoie de sprijinul nostru necondiţionat, însă ei nu oferă nimic, nici măcar respect!

Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi permis accesul domnului George Simion la şedinţa reunită a Parlamentelor? Ar fi fost un act de normalitate, de politeţe şi de respect faţă de poporul român care, în parte, a votat AUR şi George Simion. Mai precis, sprijinul nostru îl vor, dar în condiţiile impuse de ei. Gestul are o valoare simbolică mare, pentru că au interzis accesul liderului partidului care susţine unirea, au interzis practic accesul unirii!

Acest gest a fost făcut în colaborare şi cu sprijinul autorităţilor de la Bucureşti. Componenţa delegaţiei parlamentare din România a fost comunicată din timp, conform procedurilor diplomatice, părţii moldovene. Aceştia ştiau că din delegaţie face parte şi George Simion, totuşi nu au zis nimic şi nu au comunicat că nu sunt de acord. Au aşteptat ca delegaţia să ajungă în Aeroportul din Chişinău şi doar acolo nu au permis accesul.

Liderii delegaţiei noastre, domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor şi domnul preşedinte al Senatului, nu au protestat. Era vorba despre un membru al delegaţiei oficiale a României! Ar fi trebuit să ia atitudine şi chiar să se întoarcă cu toţii, dacă delegaţiei României nu i se permite accesul în componenţa ei integrală. Aici nu este vorba despre o persoană, este vorba despre un demnitar al statului român.

Nu George Simion a fost umilit în Aeroportul din Chişinău. A fost umilită România, iar comportamentul slab şi slugarnic al conducătorilor ţării încercam să îl înţeleg în faţa celor puternici, însă niciodată nu am crezut că se vor închina şi vor fi lipsiţi de demnitate în faţa unei administraţii mici pe care am ajutat-o neîncetat şi care încă are nevoie de sprijinul nostru.

Este clar că acest gest nu ar fi fost posibil fără acordul preşedintelui Iohannis! În cazul dumnealui nu mă mir, pentru că este evident că nu îşi iubeşte ţara şi poporul. Mă miră atitudinea preşedinţilor Camerei şi Senatului, care ar fi putut semnala şi rezolva problema. Mă miră cum pot să meargă la asemenea întâlniri şi să nu vorbească despre unire ca cea mai rapidă cale de integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova.

În această situaţie lucrurile au devenit clare. De acum înainte nu mai sprijin susţinerea necondiţionată a Republicii Moldova, nu-i mai sprijin pe cei care conduc Republica Moldova, în mod necondiţionat.

Susţin în continuare sprijinirea financiară pe toate planurile ale românilor din Basarabia, dar fiecare sprijin trebuie să fie condiţionat de respectarea României şi de respectarea de către autorităţile din Republica Moldova.

De astăzi, sunt împotriva oricărui sprijin gratuit. Avem destule neajunsuri şi la noi în ţară. Iar dacă după 30 de ani de sprijin gratuit şi necondiţionat cei pe care îi ajutăm au ales să ne umilească, de acum înainte susţin acordarea de sprijin doar dacă aceste ajutoare ajung în mod direct la românii şi la oamenii din Basarabia şi solicit respect din partea autorităţilor moldoveneşti.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Aelenei, deputat neafiliat.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul Tuhuţ de la PSD.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Portul Constanţa a mai ratat o şansă".

Portul Constanţa beneficiază de o poziţie geografică avantajoasă, fiind situat pe coridorul de transport paneuropean Rhin-Dunăre.

Caracteristicile Portului Constanţa sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene şi internaţionale.

Când vine vorba despre infrastructură, Portul Constanţa este considerat unul dintre cele mai importante şi moderne obiective ale României. Însă, în ciuda politicienilor care comparau terminalele constănţene cu cele olandeze din Rotterdam, portul de la Marea Neagră s-a blocat imediat atunci când Ucraina a dorit să exporte cerealele prin România.

Pe hârtie, conform datelor Ministerului Transportului, din Constanţa se pot exporta peste 50 de milioane de tone de cereale, în fiecare an. În realitate, conform datelor primite de la Administraţia Porturilor Maritime, din terminalul din Dobrogea nu au plecat mai mult de 27 de milioane de tone de cereale într-un an. Un studiu realizat de o agenţie japoneză avertiza încă de acum două decenii că aceste date nu sunt realiste în lipsa unor investiţii care să modernizeze portul.

Neputinţa Portului Constanţa de a sprijini Kievul să-şi exporte cerealele este dată de faptul că grâul şi porumbul nu au cum să ajungă în terminalele portuare.

Ucraina a încercat din aprilie să trimită cereale în România pe trei trasee - apă, cale ferată şi rutier.

După anul 1990, nu s-a mai investit aproape deloc în infrastructura de transport a mărfurilor către danele Portului Constanţa. Nu s-a luat nicio măsură pentru a creşte operaţionalitatea portului şi a face faţă traficului crescut din ultimii ani.

A fost nevoie de solicitarea Ucrainei de a transporta grânele prin Portul Constanţa, ca cei de la guvernare să-şi dea seama că peste 50% din liniile CFR erau blocate cu peste 700 de vagoane ruginite, iar o bună parte din infrastructura feroviară, deficitară, de altfel, era neutilizabilă, transformându-se de-a lungul anilor într-un morman de fiare vechi.

Nici varianta transportului cerealelor cu TIR-ul nu este una realistă, pentru că în Portul Constanţa nu se poate circula noaptea pe anumite zone, din cauza lipsei iluminatului, şi nu numai. Căile de acces, pline de gropi, înguste, necorespunzătoare circulaţiei camioanelor de mare tonaj, porţile de acces, vitale pentru transportul de mărfuri, înguste şi neoperaţionale, fără vamă şi poliţie de frontieră, poduri avariate au dus la blocarea transportului rutier.

Planuri de investiţii au fost, an de an, dar numai pe hârtie.

Concluzia - ajutorul cerut de Ucraina a devenit pentru autorităţile portuare o adevărată bătaie de cap.

Presat de la Bruxelles, Guvernul de la Bucureşti a găsit o soluţie - reabilitarea a 95 de linii de cale ferată, datând din epoca comunistă şi blocate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş ruga să finalizaţi!

Domnul Dănuţ Aelenei:

... de mai mulţi ani de sute de vagoane ruginite.

Chiar dacă pe termen scurt Portul Constanţa a ratat şansa de a deveni un jucător important al exporturilor de cereale provenite din Ucraina, sunt şanse ca zona să se modernizeze dacă Guvernul va aproba cât mai curând indicatorii tehnico-economici pentru extinderea drumurilor care fac legătura între porţile portului la patru benzi, pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii de acces rutier dintre Autostrada A4 şi Portul Constanţa.

Vă mulţumesc.

Deputat Aelenei Dănuţ, neafiliat, Circumscripţia electorală nr. 14 Constanţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Tuhuţ.

Se pregăteşte domnul Tanasă.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Partidul Social Democrat rămâne un partener solid al fermierilor"

În contextul crizei alimentare preconizate, capacitatea României de a hrăni Europa reprezintă un real element de securitate şi stabilitate, iar Partidul Social Democrat a înţeles pe deplin valoarea fermierilor români, dovada de necontestat fiind reprezentată de investiţiile din agricultură şi subvenţiile alocate ori de câte ori PSD a fost la guvernare.

Şi de această dată, în doar 6 luni de guvernare, Partidul Social Democrat a accelerat implementarea soluţiilor concrete destinate desfăşurării activităţii fermierilor. Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a aprobat alocarea a 700 de milioane de lei proiectelor de investiţii pentru irigaţii, un element strategic care stă la baza unei agriculturi performante şi eficiente din punctul de vedere al productivităţii.

Deşi foştii miniştri nu au acordat importanţa necesară extinderii şi modernizării sistemului naţional de irigaţii, în contextul secetei tot mai acute care se anunţă, actuala conducere a Ministerului Agriculturii a anunţat că toţi fermierii care se află în zonele viabile de irigat vor avea acces la apă mai devreme faţă de alţi ani, asigurându-se astfel o producţie care să poată susţine cererea pieţei interne.

În acest moment, România poate iriga la nivel optim peste un milion de hectare de teren arabil, însă, dacă s-ar fi putut beneficia şi de alocările din PNRR, atât de vitale pentru dezvoltarea ţării, toată suprafaţa agricolă a României ar fi putut fi irigată până la finalizarea noului cadru financiar multianual.

Chiar şi în aceste condiţii vitrege găsite la minister, ministrul Chesnoiu a găsit soluţii pentru a implementa măsuri de sprijin pentru asigurarea gratuită a apei pompate pe infrastructura principală de irigaţii şi suportarea a 50% din facturile la energie electrică pentru folosirea instalaţiilor de pompare de către fermieri. În acelaşi timp, continuă şi lucrările de modernizare a infrastructurii de irigaţii, într-un ritm accelerat, până la atingerea suprafeţei totale de două milioane de hectare irigabile.

Astfel de măsuri, gândite de Partidul Social Democrat, sprijină sectorul agricol şi asigură sustenabilitate în privinţa producţiei de alimente pentru români, în condiţiile crizei energetice şi a războiului din Ucraina.

Trebuie să amintim faptul că actualul Guvern a majorat la 1,5 miliarde de euro bugetul alocat investiţiilor în infrastructura de irigaţii şi a inclus prin lege, la finanţare, sistemele de irigaţii de la nivelul fermelor. Practic, acolo unde nu este extinsă încă reţeaua naţională, fermierii pot accesa fonduri directe pentru soluţii moderne de irigat.

Toate aceste acţiuni şi măsuri adoptate de Partidul Social Democrat demonstrează faptul că cel mai mare partid al românilor rămâne încă o dată cel mai mare partener de dialog, cu o strategie solidă şi cu o viziune pentru dezvoltarea fiecărui sector al societăţii.

Alături de fiecare fermier, deputat al PSD Alba, Radu Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tanasă.

Se pregăteşte domnul Manea.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie amintit faptul că Ziua de 26 iunie este considerată Ziua Drapelului Tricolor, întrucât, la această dată, în anul 1848, Guvernul paşoptist revoluţionar de la Bucureşti a emis Decretul nr. 1, prin care steagul roşu, galben şi albastru devenea pentru prima dată, în mod oficial, simbolul statului. Pe el erau scrise cuvintele "DREPTATE - FRĂŢIE", acestea fiind idealurile unei generaţii întregi de luptători revoluţionari, marcaţi de o sete pentru dreptate împărtăşită de toţi tinerii paşoptişti din Muntenia, din Moldova, dar mai ales din Ardeal. Putem constata, aşadar, o frăţie a românilor care îşi cereau drepturile şi libertatea.

În judeţul Mureş, pe care am onoarea de a-l reprezenta în calitate de deputat, mari revoluţionari precum Avram Iancu şi Papiu Ilarian s-au cunoscut, s-au influenţat şi împreună aveau să fie personaje principale ale luptei românilor pentru eliberare naţională din Transilvania. Dovada faptului că inima lor bătea româneşte a fost demonstrat şi prin tricolorul care străjuia falnic peste mulţimea adunată pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.

Deşi doar în 1848 s-a oficializat statutul steagului tricolor, aceste culori au fost un simbol al românilor încă din cele mai vechi timpuri. Dovadă stau tocmai straiele noastre populare, cu o tradiţie de secole, pe care vedem culorile roşu, galben şi albastru ornamentate în cel mai curat şi autentic mod, respectiv pe îmbrăcămintea a zeci de generaţii de români, din toate cele patru unghiuri.

În vremuri când neamul nostru din Ardeal nu avea voie să îşi afişeze drapelul, noi am învăţat să îl purtăm, dar şi mai important, să îl păstrăm în suflet ca o flacără aprinsă ce stă mărturie crezului nostru naţional. Când armate străine şi popoare neprietene au rupt din trupul ţării, ultimul lucru care mai amintea de Patria-mamă, steagul tricolor, a fost protejat şi păstrat în casele ţăranilor. Unii dintre aceştia au plătit chiar cu viaţa pentru singura vină că ţineau aceste sfinte trei culori în propria casă.

Ei bine, aceste fapte istorice trebuie să ne responsabilizeze, fiind de datoria noastră să cinstim şi să iubim tricolorul. După mai bine de 14 ani în care am luptat pentru respectarea limbii române şi a tricolorului în instituţiile statului român din judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi din tot cuprinsul ţării, vă mărturisesc că aceasta reprezintă o chestiune de onoare şi demnitate. Ataşamentul faţă de simbolurile naţionale ale ţării trebuie să constituie un sentiment firesc, extrem de necesar.

Faptul că astăzi suntem aici şi avem un tricolor, un imn, o stemă şi, cel mai important, vorbim limba română, se datorează bravilor soldaţi, eroi ai neamului, simpli ţărani care acum 100 de ani au lăsat sapa din mână şi s-au jertfit pentru România Mare. Sub acest tricolor ei şi-au dat viaţa şi cu mândrie au ştiut că sacrificiul lor nu va fi în zadar. Cu sângele lor curs în tranşee s-a clădit patria noastră, de la Nistru până la Tisa. Şi tot sub aceste trei culori au pornit la luptă împotriva vrăjmaşului pentru eliberarea Basarabiei, a Bucovinei şi a tuturor ţinuturilor româneşti răpite în mod samavolnic.

Pentru aceste generaţii de eroi care au iubit mai mult decât orice patria şi tricolorul, este de datoria noastră să ne cinstim simbolurile naţionale, să le apărăm şi să le purtăm mereu în conştiinţa noastră de români!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Manea.

Şi se pregăteşte domnul Lasca.

Haideţi mai în faţă!

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi la moţiunea simplă înaintată împotriva ministrului educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, moţiune pe care eu, în calitate de deputat din partea minorităţii rome, nu o voi susţine, la fel cum şi colegii mei din cadrul Grupului parlamentar al minorităţilor nu vor susţine această moţiune.

De ce? Pentru că, stimaţi colegi, peste 1.415 unităţi de învăţământ din România vor beneficia de Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, respectiv de Programul "Masă caldă", ceea ce reprezintă un număr semnificativ de unităţi şcolare, acest lucru doar în prima etapă a acestui program, urmând ca până la sfârşitul acestui an să avem încă un număr la fel de ridicat ca şi cel pentru care s-au alocat bani, respectiv pentru cele 1.415 unităţi de învăţământ.

Un alt aspect pentru care nu voi susţine această moţiune este faptul că bugetul burselor acordate elevilor a crescut de peste patru ori, comparativ cu anul 2020. Nu este puţin lucru. Peste 500.000 de elevi din toată ţara beneficiază de burse.

Un alt aspect, care de data aceasta are şi o particularitate, este cel legat de învăţământul pentru minorităţile naţionale, unde Ministerul Educaţiei a făcut progrese semnificative, în sensul în care am înlăturat problema manualelor pentru elevii care studiază în limba minorităţilor naţionale. A existat mai mult decât deschidere din partea Ministerului Educaţiei în ceea ce priveşte încadrarea unor resurse specializate pentru învăţământul minorităţilor naţionale. În cazul minorităţii rome, ne-am bucurat de deschiderea Ministerului în ceea ce priveşte formarea şi încadrarea de noi mediatori şcolari în comunităţile vulnerabile, în acele comunităţi unde copiii sunt expuşi riscului de abandon şcolar sau al neînscrierii în sistemul de învăţământ.

De aceea, vreau să subliniez foarte clar că, în calitate de reprezentant al minorităţii rome, o minoritate care se confruntă cu probleme destul de mari în ceea ce priveşte accesul şi menţinerea copiilor în sistemul educaţional românesc, nu voi vota această moţiune.

Consider că Ministerul Educaţiei şi întreaga echipă trebuie să îşi continue parcursul.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Lasca, vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "5G - pericolul ce ne paşte pe noi toţi".

Stimaţi colegi,

Românii sunt îngrijoraţi de aşa-zisa Lege 5G, respectiv PL-x nr. 428/2021, pentru că efectele acestor radiaţii nestudiate îndeajuns pot provoca diverse boli grave şi decese fiinţelor umane. Despre animalele care ne înconjoară nu vorbeşte nimeni, pentru că globaliştii vor să mâncăm insecte în loc de carne şi să bem apă de canal filtrată din dorinţa unui frustrat din adolescenţă.

Să nu uităm că tot pentru progresul ştiinţei foarte mulţi oameni au picat în capcana serurilor experimentale ucigaşe, iar acum regretă enorm. Să nu uităm că în perioada mascaradei covidiene, în timp ce oamenii stăteau în case pentru a fi responsabili, cică, se instalau de zor şi cu o grabă fantastică antene 5G, iar acum, această tehnologie, nedovedit a fi inofensivă pentru viaţa umană şi animală, este prezentată ca fiind soluţia salvatoare pentru a progresa. Aceste argumente sunt doar nişte minciuni, pentru ca sataniştii să continue cu tentativele de control total asupra oamenilor şi asupra vieţii private.

Tot de curând s-a vorbit şi despre portofelul digital, un fel de cod de bare ambalat frumos, adică aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie. Oare de asta are nevoie omenirea acum? De 5G? De promisiuni privind transferuri de date cu găleata? Ce să îşi transfere ţăranul român care aduce în piaţă mâncare naturală? Făcând o glumă, aş fi de acord cu această lege toxică la propriu, dacă românii ar putea să transfere politicienilor sentimentele pe care le trăiesc atunci când merg la cumpărături şi nu le ajung banii pentru traiul zilnic, atunci când merg la pompă şi îşi dau seama de ce statul în casă în perioada minciunii COVID nu a fost o idee bună sau atunci când deschid plicurile cu facturile la utilităţi!

Înainte de 5G românii au nevoie de politicieni sinceri care să respecte poporul român şi România, au nevoie de salarii decente şi de multe alte lucruri care asigură o viaţă liniştită.

Aşa cum peste 70% din români au refuzat serurile experimentale ucigaşe, numite în mod mincinos vaccinuri, aşa cum acelaşi procent de români nu au fost de acord cu susţinerea dansatorului pe tocuri din Ucraina, micul Zelensky, la fel şi acum, peste 70% din români refuză să fie cobai într-un experiment digital numit 5G, un experiment periculos pentru sănătate, pentru animale şi mediul înconjurător, un experiment criminal pentru care nimeni nu îşi asumă răspunderea, la fel ca şi în cazul serurilor fără număr care promiteau libertate şi nu sănătate.

Stimaţi colegi,

Avem obligaţia de a fi în serviciul poporului român şi avem datoria de a ne îndeplini cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de români. Legea 5G este o lege prin care se urmăreşte încălcarea drepturilor fundamentale ale omului şi are legătură doar cu interese ascunse şi negre ale unor psihopaţi care urmăresc prin slugile lor să obţină controlul fără limite asupra vieţii oamenilor. O lege trebuie să fie un sprijin, şi nu o condamnare la a fi cobai.

Dacă vă pasă de voi, de familiile voastre şi de românii care v-au ales, nu votaţi Legea 5G!

Viitorul României aparţine patrioţilor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris domnii şi doamnele deputaţi: Bejinariu, Muşoiu, Alda, Cîtea, Mang, Furtună, Toma, Niţă, Tudorache, Bulai, Macovei, Ciofu, Cruşoveanu, Huţucă, Stoica, Muraru, Alexe, Popa, Şişcu, Burciu, Stângă, Havârneanu, Nagy, Enachi, Biró.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În seara în care am asistat la acel moment de panică din benzinării, când s-au făcut cozi de zeci sau sute de maşini la pompă, preţul barilului de petrol era de 120 de dolari. În acel moment, conform unor informaţii apărute în presa economică, adaosul comercial practicat pe lanţul de producţie şi comercializare a carburanţilor era de 37%, la un preţ mediu din piaţă de circa 7,5 lei/litru.

Acum, avem un preţ mai mic al barilului, respectiv 113 dolari, iar preţul la pompă este de aproape 9 lei/litru sau în unele cazuri chiar peste această valoare. În mod evident, adaosul comercial este mai mare de 37%, probabil 40%-45%.

De asemenea, vedem că marile companii producătoare de carburanţi din România, care extrag ţiţei din resursele minerale ale statului român, raportează în fiecare lună triplări ale profiturilor. În acest timp, creşterile de preţuri la carburanţi lovesc puternic în economie şi în buzunarele românilor, iar efectele se manifestă în cascadă prin creşteri de preţuri la alimente şi la produsele de bază.

În opinia mea, suntem într-o situaţie inacceptabilă. Vedem această industrie a carburanţilor că prosperă şi îşi umflă de la zi la zi profiturile, distrugând economia naţională şi nivelul de trai al cetăţenilor, iar aceste profituri excesive sunt realizate în cea mai mare parte din resursele statului român.

Aşa ceva nu poate continua. Statul trebuie să fie responsabil şi să intervină pentru a pune capăt acestui dezmăţ al profiturilor din piaţa de carburanţi, pe seama puterii de cumpărare a românilor! Este mult prea mult pentru aceşti operatori şi mult prea puţin ceea ce rămâne în buzunarele românilor. Este un contrast uriaş, care nu poate continua la nesfârşit.

Aşadar, nu pot fi de acord cu soluţiile vehiculate în mediul politic, chiar din partea unor colegi de-ai noştri. O reducere a TVA nu îi obligă cu nimic pe operatorii economici să scadă preţul la pompă, iar o reducere a TVA pentru operatorii care vând la preţuri mai mici ar însemna practic o subvenţionare a preţurilor cu bani de la bugetul de stat, respectiv cota de TVA la care ar renunţa statul în favoarea benzinarilor. Nu cred în eficienţa soluţiilor pe seama împuţinării banilor de la buget.

În schimb, cred că profitul excesiv şi speculativ trebuie amendat, nu subvenţionat. Consider că limitarea marjei de profit practicate pe tot lanţul, de la producător până la pompă, pe o durată limitată de circa 2 ani, ar fi cea mai bună soluţie pentru calmarea pieţei şi pentru reducerea preţurilor la carburanţi. Un adaos de 10%-15% ar asigura buna funcţionare a tuturor operatorilor şi ar rezolva problema preţului final.

Este o propunere pe care o lansez în dezbaterea parlamentară şi în cadrul Coaliţiei de guvernare.

Domnul Adrian Alda:

"Excedentul de cereale şi taxarea inversată, premisele reale care suprimă temerile privind aşa-zisa criză alimentară internă"

Situaţia actuală, din teren, a principalelor culturi de cereale, ne oferă o siguranţă în plus în faţa ameninţării aparente privind o criză alimentară globală. Aşa cum am subliniat şi anterior, în alte declaraţii politice, este clar că România va avea o producţie stabilă anul acesta, deci nu vom putea duce lipsa produselor alimentare de bază, indiferent de ceea ce se poate întâmpla în ţările sărace din Asia şi Africa, în funcţie de problemele ridicate de distribuţia cerealelor ruseşti şi ucrainene. Ba mai mult, asta înseamnă chiar că vom avea şi un excedent considerabil pentru export.

Dacă anul 2021 a fost un an agricol aproape perfect, 2022 nu se dovedeşte la fel, dar nu este foarte departe în urma anului trecut. Vremea capricioasă şi presiunea asupra costurilor de producţie sunt elementele principale care au afectat culturile de cereale. Evident că producţia lui 2022 nu va mai atinge recordul anului trecut, respectiv cele 11,3 milioane de tone de grâu, dar va asigura consumul intern şi un surplus care va pleca peste hotare.

România continuă să se situeze printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană, fiind şi un exportator activ în Orientul Mijlociu. Şi Egiptul este unul dintre principalii cumpărători ai cerealelor româneşti. Se prefigurează, de asemenea, ca procesatorii de făină din Asia să crească, cel mai probabil, achiziţiile de grâu din Franţa şi din România în noul sezon de recoltare, deoarece aprovizionarea din Ucraina rămâne, în mare parte, blocată.

Dincolo de orice retorică politicianistă, trebuie să ne mândrim, stimaţi colegi, că toate culturile noastre de cereale sunt în general de două-trei ori mai mari decât nevoile interne. Însă, cu toate acestea, o parte din opoziţie face uz de registrul manipulărilor şi plasează exportul de grâne sub spectrul unui potenţial risc al restricţiilor. Şi această pistă se dovedeşte la fel de falsă, pentru că nici măcar Ucraina, aflată în plin război, nu şi-a blocat sau limitat exporturile de materie primă ori de produse agricole prelucrate. Cu alte cuvinte, ţara noastră nu are niciun fel de motiv real să suspende vânzarea surplusului rezultat după recoltare în afara graniţelor.

În loc să lansăm manipulări şi dezinformări hilare, dar care îi pot speria pe românii cărora acest domeniu de activitate nu le este suficient de cunoscut, ar trebui să ne preocupăm să îi susţinem cu toţii pe fermieri şi să îi încurajăm să menţină un nivel stabil al producţiei de cereale produse în România. S-ar dovedi de-a dreptul providenţial dacă toţi investitorii români în agricultură ar ajunge să folosească fondurile UE disponibile în următorii 3-5 ani ca să-şi crească şi mai mult capacitatea de procesare, astfel încât să aducă valoare adăugată culturilor lor.

Şi pentru că am atins şi acest subiect deosebit de important, cel privind depozitarea, vin şi eu cu o veste foarte bună în această privinţă. Înmagazinarea cerealelor nu va mai fi o problemă pentru fermierii români anul acesta, pentru că a fost mărită capacitatea de stocare la 29 milioane de tone, iar nivelul său este în continuă creştere.

În completare, vă mai informez, stimaţi colegi şi dragi investitori în agricultură, că taxarea inversă la cereale a fost prelungită. Această decizie vă va sprijini şi mai mult în activitatea dumneavoastră curentă, asigurându-vă mai mult cash-flow, pe care să-l aveţi la dispoziţie sau să-l dislocaţi în funcţie de obiectivele afacerilor aflate în derulare. Executivul a decis să prelungească cu încă 3 ani şi jumătate, respectiv până la 31 decembrie 2026, termenul privind aplicarea taxării inverse pentru livrarea de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe oleaginoase şi sfeclă de zahăr, care nu sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali. Această măsură a fost luată, la finalul săptămânii trecute, prin modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Concret, în domeniul TVA, este prorogat termenul privind aplicarea taxării inverse pentru livrarea de cereale şi plante tehnice, pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, pentru livrarea de energie electrică şi gaze naturale către un comerciant impozabil, stabilit în România, pentru transferul de certificate verzi şi pentru comercializarea anumitor aparate electronice. Taxarea inversă urma să dispară, de la 1 iulie 2022, din Codul fiscal din lista domeniilor pentru care se aplică această măsură de simplificare în domeniul TVA. Această nouă decizie aşteptată de fermieri are ca regulă de bază ca furnizorul şi beneficiarul să fie înregistraţi amândoi în scopuri de TVA în România, fiind posibilă utilizarea ei numai pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii făcute în ţară. Taxarea inversă a fost gândită ca să combată fraudele de TVA, în special pe cele care implică folosirea firmelor fantomă. Mai concret, furnizorul nu poate percepe TVA pe factura emisă, astfel că nu poate să "dispară" cu taxa. În acest caz, TVA este contabilizat de client prin declaraţia sa de TVA, ocazie cu care se face şi deducerea taxei.

Producătorii au nevoie de stabilitate şi de simplificarea procedurilor în relaţia cu autorităţile statului, iar PSD le va susţine întotdeauna interesele lor majore, continuând să adapteze cadrul legislativ pentru a răspunde acestor obiective.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Egalitatea de gen este un principiu de bază al Uniunii Europene, dar nu este încă o realitate"

Vă rog să îmi permiteţi să încep această declaraţie politică citând câteva propoziţii dintr-un discurs al doamnei Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

"Egalitatea de gen este un principiu de bază al Uniunii Europene, dar nu este încă o realitate. În afaceri, în politică şi în societate, în ansamblu, ne putem atinge potenţialul maxim doar dacă folosim toate abilităţile şi diversitatea noastră. Folosind doar jumătate din populaţie, jumătatea ideilor sau jumătate din energie nu este suficient."

După cum bine ştim, Uniunea Europeană s-a întemeiat pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor.

Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.

Aşa cum spunea preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Lyen "...folosind doar jumătate din populaţie, jumătatea ideilor sau jumătate din energie nu este suficient..." - de aceea este important pentru noi toţi, femei şi bărbaţi, indiferent de cultură, religie sau etnie, să ne unim cu toţii forţele pentru a găsi cele mai bune soluţii în vederea consolidării construcţiei europene, pentru pace şi pentru un viitor mai bun pentru cetăţenii săi.

Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării şi activităţii Uniunii Europene - unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, a drepturilor femeilor - în special a dreptului fundamental la viaţă - devin indispensabile.

Bazându-ne pe valorile democratice ale UDMR, am înfiinţat Organizaţia de femei a Uniunii în 2013, drept răspuns la necesităţile comunităţii. De aceea, pe lângă obligativitatea reprezentării femeilor în structurile regionale, eliminarea stereotipurilor legate de implicarea femeilor în diferite activităţi - digitalizare sau mediul de afaceri - pentru soluţionarea problemelor majore cu care se confruntă femeile noastre, avem în vedere şi problema violenţei domestic, a traficului de persoane, a abandonului şcolar şi, nu în ultimul rând, diferenţa de salariu între femei şi bărbaţi, care la nivel european atinge 16%.

Onoarea de a fi aleasă preşedintele Organizaţiei de femei a Partidului Popular European, PPE, îmi deschide perspectiva de a lucra intens pentru a aduce în atenţia acestei structuri de reprezentare din cadrul celui mai mare partid European, priorităţile organizaţiilor de femei din 53 de organizaţii naţionale, priorităţile caracteristice organizaţiilor de femei şi societăţilor din ţările din centrul şi din estul Europei. Aceste aspecte se bazează şi pe obiectivele programelor de dezvoltare durabilă, şi anume, Obiectivul 5 din Agenda 2023, care se referă la egalitatea de gen, mai exact, prevede realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor; Obiectivul 1, "Fără sărăcie", care prevede eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context şi Obiectivul 2, "Foamete zero", care se referă la eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile - sunt principii pentru care trebuie să ne unim forţele şi în cadrul PPE şi în cadrul organizaţiilor pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, la nivel european.

În situaţia actuală geopolitică, când, în casa noastră, Europa, avem un război, este mai important ca oricând ca rolul organizaţiei de femei să crească, să ne concentrăm, în primul rând, pe valorile familiei şi pe egalitatea de şanse în toate domeniile de activitate.

De 117 zile asistăm neputincioşi în faţa unei agresiuni care nu poate fi motivată cu niciun argument, asistăm la o dramă de nedescris. În Ucraina, un război crud şi nejustificat ucide oameni nevinovaţi. Localităţi întregi sunt distruse de ferocitatea forţelor militare ruse. Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării şi activităţii Uniunii Europene - unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, în special a dreptului fundamental la viaţă - devin indispensabile.

Este o necesitate covârşitoare ca prin solidaritate, acţiune, să oferim siguranţa celor aflaţi în situaţii critice şi să găsim mijloacele pentru restabilirea păcii în Europa.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Românii şi moldovenii pot fi împreună, fără graniţe, în cadrul Uniunii Europene!"

Am avut plăcerea şi onoarea să particip la şedinţa comună a Parlamentelor din România şi Republica Moldova. A fost un moment deosebit care va rămâne în istoria celor două ţări, unul în care parlamentarii români şi moldoveni au stat la un loc pentru a discuta direcţiile privind consolidarea colaborării dintre cele două ţări, precum şi susţinerea de către ţara noastră a parcursului european al Republicii Moldova.

Legătura de sânge între ţările noastre este consolidată de istoria, limba şi cultura comună, care, laolaltă, reprezintă o obligaţie a noastră, a tuturor, de a ne apleca întotdeauna asupra problemelor pe care locuitorii Republicii Moldova le întâmpină.

Rolul nostru în România este acela de promotor şi de catalizator al deschiderii Republicii Moldova către spaţiul economic şi cultural european, pentru a ţese astfel împreună acea reţea capabilă să ancoreze viitorul în Europa unită al tuturor celor care trăiesc peste Prut.

România şi Republica Moldova pot frânge graniţa ce le desparte într-o Europă unită. România şi Republica Moldova au un trecut comun şi un viitor care poate fi construit împreună.

Astăzi, cele două ţări sunt despărţite de un râu. Această graniţă poate să nu mai conteze dacă Republica Moldova îşi continuă drumul european. România şi Republica Moldova pot fi împreună în Uniunea Europeană.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea împreună a ţărilor noastre vor conduce, în final, nu doar la un pod simbolic de flori, ci la o linie continuă de dezvoltare între Bucureşti şi Chişinău.

România trebuie să fie puternică, pentru că aşa va avea un cuvânt mult mai greu de spus în Europa şi în lume, iar românii vor avea o viaţă plină de bunăstare şi vor fi respectaţi pretutindeni în lume. O Românie puternică va însemna şi o Moldovă puternică, o Moldovă care va parcurge astfel mult mai uşor şi mai repede drumul spre Europa.

Politicienii de la Bucureşti au înţeles nevoia de a susţine drumul european al Republicii Moldova. Cu toţii vrem ca Republica Moldova să fie membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Depunerea candidaturii pentru a obţine statutul de ţară candidat la aderarea la Uniunea Europeană de către Guvernul de la Chişinău este semnalul clar că drumul pe care îl doresc moldovenii este cel european.

Republica Moldova are nevoie, la ora actuală, de o susţinere din partea statului român în parcursul său european. Ţara noastră va trebui să îşi asume rolul de frate mai mare pentru Republica Moldova şi să îi sfătuiască pe politicienii moldoveni în domeniile cheie pentru aderare.

În privinţa relaţiei cu Republica ‎Moldova‬, ‎România‬ a dovedit că a trecut de la vorbe frumoase la fapte concrete. Ţara noastră va rămâne tot timpul, în orice condiţii, principalul susţinător al Moldovei pentru integrare europeană, reforme şi dezvoltare. ‬‬

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Reducerea decalajelor de nivel de trai între cetăţenii români"

În aceste zile, există o dezbatere consistentă în cadrul Coaliţiei de guvernare cu privire la reformarea cadrului fiscal din România. În spaţiul public s-au vehiculat mai multe modificări pe care partidele de la guvernare şi-ar dori să le implementeze cu începere de la 1 ianuarie 2023.

În primul rând, este bine că avem această discuţie în acest moment, adică ne propunem ca modificările aduse Codului fiscal să se aplice abia după 6 luni de la adoptarea lor. Este un semn de însănătoşire care oferă predictibilitate mediului de afaceri şi cetăţenilor. Ca o ironie, pentru că tot s-a vorbit în ultimele zile despre cota unică sau cota progresivă, vă reamintesc că decizia introducerii cotei unice s-a luat pe 30 decembrie 2004, cu aplicare de la 1 ianuarie 2005!

Cred însă că ar fi şi mai bine dacă această discuţie despre reforma fiscală ar porni de la nişte principii fundamentale, adică de la ceea ce ne dorim să obţinem în urma acestor modificări şi reaşezări fiscale. Cum ne dorim să arate societatea românească în urma acestei reforme? Ce anume ne dorim să corectăm prin astfel de modificări legislative? Iată câteva întrebări la care ar trebui să răspundem în primul rând, iar apoi, desigur, putem să vedem şi cum putem realiza scopurile pe care ni le propunem.

În opinia mea, ca deputat social-democrat, cred că una dintre problemele majore care ar trebui realizată în urma acestei reforme fiscale este de a reduce decalajele de nivel de trai dintre cetăţenii români. Avem printre cele mai mari decalaje între cei mai bogaţi şi cei mai săraci cetăţeni. Suntem pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria. Iar dacă vorbim despre reducerea decalajelor, atunci este limpede că prin noul model fiscal trebuie să diminuăm impozitele pe veniturile cele mai mici şi să le creştem la veniturile cele mai mari. Protecţie pentru cei săraci şi solidaritate din partea celor bogaţi - acesta ar trebui să fie principiul călăuzitor al acestei reforme fiscale.

Am văzut că liberalii sunt foarte preocupaţi să protejeze firmele mari, refuzând acea taxă de solidaritate, numită şi contribuţie pentru sănătate şi educaţie. Eu le spun colegilor mei că, dacă ar accepta această măsură, am putea finanţa Programul "Masă caldă în şcoli", pe care ştiu că şi dumnealor îl susţin din punct de vedere politic. De asemenea, s-ar putea finanţa înfiinţarea unei reţele naţionale de centre comunitare de sănătate, pe care ne-am asumat-o cu toţii în Programul de guvernare, care ar aduce serviciile de sănătate mai aproape de cetăţeni şi ar degreva presiunea de pe sistemul spitalicesc din România.

Dar, dincolo de această dezbatere pe taxa de solidaritate, PSD a mai făcut două propuneri la care încă nu am primit nicio reacţie de la colegii din coaliţie. De aceea, îi întreb la scenă deschisă pe parlamentarii liberali dacă ar susţine la vot supraimpozitarea salariilor foarte mari şi a pensiilor speciale.

La salariile foarte mari, noi am propus o cotă de 40% la sumele din veniturile salariale care depăşesc salariul preşedintelui României, adică salariul care se află în vârful grilei de la 1 la 12 privind salarizarea personalului din sectorul public.

În ceea ce priveşte pensiile speciale, adică pensiile de serviciu şi pensiile militare, ca să ştim exact la ce ne referim, noi am propus o impozitare în două trepte, respectiv cu 40% la sumele care depăşesc 9.000 de lei şi cu 90% a ceea ce depăşeşte 18.000 de lei.

Având în vedere poziţia fermă exprimată de prim-vicepreşedintele PNL, domnul Rareş Bogdan, care spunea că în 30 de zile de la venirea PNL la guvernare va rezolva problema pensiilor speciale, mă aştept ca, cel puţin propunerea PSD privind supraimpozitarea pensiilor speciale să fie susţinută şi de PNL.

Aştept, aşadar, un răspuns din partea colegilor de coaliţie şi eventual alte propuneri care să aibă ca efect reducerea decalajelor din societatea românească.

Domnul Vasile Cîtea:

"Lupta împotriva obezităţii la copii, o prioritate absolută"

Obezitatea infantilă este considerată una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică ale acestui secol.

Printre principalii factori determinanţi ai obezităţii, se remarcă lipsa interesului în respectarea unui program de masă şi, mai ales, în ceea ce priveşte calitatea alimentelor consumate. Nici un sfert dintre copii nu consumă zilnic fructe şi legume, nu respectă cele 3 mese zilnice şi două gustări, aproape toţi copiii consumă zilnic sucuri carbogazoase şi/sau îndulcitori, iar peste jumătate dintre ei consumă carne de cel puţin 3 ori pe săptămână.

De asemenea, un alt factor determinant al obezităţii este reprezentat de sedentarism. Puţin peste jumătate dintre copii nu fac niciun fel de mişcare, chiar dacă sunt conştienţi de faptul că prin mişcare/sport îşi pot îmbunătăţi condiţia fizică, pot scăpa de câteva kilograme în plus şi pot dobândi o stare de sănătate mai bună.

Obezitatea la copii poate afecta profund sănătatea fizică, bunăstarea socială şi emoţională şi stima de sine a copiilor. Este asociată cu performanţa şcolară slabă şi cu o calitate mai scăzută a vieţii pentru copil. Aceasta este deseori asociată cu stigmatizarea, discriminarea şi reducerea sănătăţii psihologice.

Practicarea sportului face posibilă lupta împotriva efectelor unui stil de viaţă sedentar şi devine astfel o strategie de prevenire a obezităţii infantile. Pe de altă parte, sportul promovează şi dezvoltarea psihomotorie a copiilor, îmbunătăţind abilităţile sociale interpersonale.

Obezitatea în rândul copiilor este o problemă naţională şi eforturile de luptă împotriva acestei reale boli trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi.

Nicio ţară nu este imună la epidemia de obezitate. Ca urmare, dezvoltarea unui plan de acţiune, strategie naţională, politici, legi şi programe împotriva acestei epidemii se cer acum, cât nu este prea târziu.

Să luptăm împreună împotriva acestei boli tăcute, prin măsuri legislative şi programe care să promoveze o mai bună educaţie alimentară, o promovare a activităţilor fizice şi sportive sau pur şi simplu prin creşterea gradului de conştientizare!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD vrea ca noul sistem fiscal să fie axat pe echitate şi solidaritate socială!"

PSD consideră că, în această perioadă mai dificilă pe care o traversează societatea românească, este necesară o diferenţiere a regimului fiscal aplicat contribuabililor, în funcţie de veniturile acestora.

Reforma sistemului fiscal din România trebuie să respecte, în accepţiunea PSD, principiile echităţii şi solidarităţii sociale, ca fiind bazele de fundamentare a viitorului.

În consecinţă, noul model fiscal trebuie să introducă impozite mai mari pentru cei cu venituri mari şi impozite mai mici pentru cei cu venituri mici.

Pentru realizarea acestui deziderat, PSD va înainta coaliţiei de guvernare, spre dezbatere şi aprobare, un set concret de propuneri.

Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele: supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui României; supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale, respectiv o cotă de impozitare de 40% pentru suma care depăşeşte pragul 9.000 de lei, cinci pensii medii nete, şi de 90% pentru ceea ce depăşeşte 18.000 lei, 10 pensii medii nete; aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%; achitarea unei contribuţii pentru sănătate şi educaţie de 0,5% din cifra de afaceri de către companiile care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Ultima măsură va avea însă un caracter temporar, aplicându-se pe o perioadă limitată de doi ani.

De asemenea, PSD se opune scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la un milion de euro la 67.000 de euro venituri, după cum a propus fosta guvernare, în perioada negocierilor Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

Considerăm că, cel puţin în prima fază, acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro, astfel încât cea mai mare parte a acestor companii să continue să beneficieze de un regim fiscal favorabil - impozit de 1% din cifra de afaceri - care să le permită dezvoltarea economică. În prezent, circa 100.000 de IMM-uri au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro şi 500.000 de euro.

În concluzie, propunerile PSD sunt menite să realizeze coeziunea socială a românilor şi o echitate din punctul de vedere al obligaţiilor contribuabililor către stat.

Domnul Filip Havârneanu:

"Record de angajaţi la stat, în plină criză economică"

Nu este o surpriză, Guvernul e zgârcit doar cu românii. În plină criză economică, plină de neajunsuri, când costurile facturilor sunt colosale, când preţurile sunt tot mai mari şi puterea de cumpărare tot mai mică, când preţul carburanţilor a crescut, Guvernul a dat liber la angajările la stat, fără număr.

30.000 de angajaţi, în doar trei luni, a reprezentat cea mai importantă măsură pentru Guvernul Ciucă, după instalarea la palat. Românii o duc tot mai greu, se simt falimentaţi, inflaţia se apropie de 14%, dobânzile au explodat şi ele, iar mulţi cetăţeni duc un trai la limită. Românii sunt în prag de sărăcie, iar Guvernul este în pragul lăcomiei, cu record de angajări la stat, cea mai mare creştere din ultimii cinci ani.

În tot acest timp, plin de instabilitate şi incertitudini pentru popor, PSD-PNL a creat mii posturi cu dedicaţie şi a avut grijă să pună pe funcţii toţi partizanii şi cumetrii fidelizaţi de partid. A avut prioritate finalizarea combinaţiilor şi aranjamentelor, cu funcţii la stat, funcţii date unor neprofesionişti care vor ţine România în blocaj, în schimbul unor salarii generoase.

Au mărit schemele, ca să fie posturi pentru toţi cei cărora li s-a promis ceva. Au adoptat o ordonanţă prin care şi-au acordat cale liberă la angajări pe bandă rulantă, cea mai spectaculoasă creştere s-a înregistrat la megaministerul numit Secretariatul General al Guvernului. România să mai strângă încă o dată cureaua! Să înghită din nou sintagma "Asta e!" şi să accepte creşterea taxelor, în timp ce incompetenţii din Guvern îşi asigură traiul, pensiile speciale, privilegii şi posturi pentru tot neamul de partid. Suntem în situaţia aceasta pentru că ani la rând au fost aleşi să ne conducă numai hoţi, şmecheraşi, manipulatori, incompetenţi, corupţi fără conştiinţă. Ei şi clientela lor de partid prosperă la ora asta, când românii sunt îngropaţi de datorii.

În încheiere, vreau să vă mai spun doar atât, cei mai mulţi angajaţi la stat sunt la Ministerul Educaţiei, 290.875, ministerul fără o reformă de 30 de ani, cu cel mai mic buget alocat, cu măsuri dezastruoase care afectează milioane de copii şi cadre didactice, un minister cu un plagiator în frunte, cu aproape 300.000 de salariaţi a căror prezenţă nu poate fi justificată prin rezultate.

Dacă aţi reţinut ce am spus, nu-i mai votaţi niciodată, nu le mai daţi şansa să se ridice pe spinarea întregii ţări care a fost obligată să tacă, să rabde şi să cotizeze!

Doamna Mirela Furtună:

"Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană!"

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, sunt extrem de interesată de dezvoltarea cooperării dintre Uniunea Europeană şi statele membre din Parteneriatul estic, respectiv Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

Desigur, fiecare dintre aceste state are un parcurs diferit şi ambiţii diferite cu privire la modalităţile concrete de colaborare cu Bruxelles-ul, unele dorind să devină membre ale UE, iar altele doar să dezvolte anumite parteneriate economice.

În condiţiile actualului conflict din Ucraina, cooperarea cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina devine cu atât mai importantă.

În fapt, cooperarea cu aceste state ajută la dezvoltarea securităţii flancului estic al Uniunii Europene, din care facem parte şi noi.

Mai mult, România are o legătură istorică şi culturală cu Republica Moldova, iar din această perspectivă susţinem pe deplin parcursul european al acesteia.

În acest sens, domnul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a efectuat o vizită la Chişinău, pentru a sublinia faptul că înţelegem, încurajăm şi sprijinim opţiunea europeană a Republicii Moldova şi suntem gata să le oferim ajutorul şi experienţa noastră în procesul de aderare.

PSD susţine aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi va lucra împreună cu partenerii din Moldova, la nivel parlamentar, pentru transpunerea legislaţiei europene în legislaţia naţională.

În mod concret, chiar de la intrarea PSD la guvernare, am semnat deja un acord de 100 de milioane de euro, intrat în vigoare pe 12 mai 2022, prin care România va finanţa proiecte strategice de anvergură, care să ajute la consolidarea stabilităţii Republica Moldova şi la racordarea strânsă a ţării la Uniunea Europeană.

Mai mult, de curând, domnul Nicolae Ciucă, prim-ministrul Guvernului României, domnul Bogdan Aurescu, ministrul de externe, şi domnul Vasile Dîncu, ministrul apărării naţionale, au primit delegaţii oficiale de la Chişinău, în vederea dezvoltării cooperării noastre şi intensificării procesului de aderare al Republicii Moldova la UE.

PSD va continua să sprijine orice formă de ajutor care să susţină eforturile Republicii Moldova, de integrare în Uniunea Europeană.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Investiţiile în energia regenerabilă, esenţiale pentru asigurarea necesarului de energie de către ţara noastră"

Am observat cu toţii că războiul din Ucraina a dus la o creştere accelerată a preţurilor pe partea de energie, mă refer la curentul electric şi gaze. Dacă partea de gaze o rezolvăm într-o proporţie destul de mare, odată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră, rămânem cu partea de curent electric.

Aici, gândirea statului român este să acţioneze într-un timp cât mai scurt, astfel încât efectele negative care se resimt asupra economiei româneşti să fie stopate cât mai rapid.

Primul pas este deschiderea prin Administraţia Fondului de Mediu a unei surse de finanţare de 25.000 lei, cofinanţare 5.000 lei din partea beneficiarului, prin care vrem să transformăm mare parte dintre români în prosumatori, adică, să aibă posibilitatea să producă energie electrică, surplusul să îl dea în sistem şi să îl consume, apoi, în perioada nopţii, când nu mai avem producţie efectivă pe panourile solare. La sfârşitul fiecărui an, se va face o analiză pentru a vedea cât a produs efectiv cetăţeanul respectiv, cât a consumat, iar unde sunt diferenţe de bani se va compensa dintr-o parte sau cealaltă.

A fost deja o primă sesiune, care s-a încheiat la începutul acestui an. Cei care îşi doresc să beneficieze de aceşti bani în sesiunile viitoare, vor trebui în continuare să depună proiectele direct la AFM.

De asemenea, pe lângă banii care vin pe zona de AFM, prin PNRR, avem la dispoziţie o sumă importantă de bani, având ca principal scop asigurarea de surse regenerabile pentru energie. Important pentru ţara noastră este ca în perioada următoare să poată atrage toţi banii pe care îi are la dispoziţie, astfel încât independenţa energetică să devină realitate.

Domnul Ioan Mang:

"Despre demagogi şi prescripţia penală"

În domeniul justiţiei mulţi îşi dau cu părerea, mai ales politicienii de "dreapta", dar puţini pricep. La fel de mulţi se dau mari "luptători" pentru apărarea statului de drept, dar de fapt nu sunt altceva decât nişte demagogi care repetă la nesfârşit lozincile altora, ei nefiind capabili să ducă la bun sfârşit niciun proiect concret.

Este şi cazul deja celebrei sesizări a Curţii Constituţionale de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la O.U.G. nr. 71/2022, prin care s-a rescris art. 155 alin. (1) din Codul Penal privind prescripţia. Mulţi se dau viteji şi vin cu "soluţii" din opoziţie, doar că, atunci când puteau decide şi acţiona, nu au făcut nimic.

PSD a spus de la bun început că, pentru a pune Codul penal în acord cu observaţiile Curţii Constituţionale, trebuia depus un proiect de lege care să fie dezbătut şi adoptat în regim de urgenţă în Parlament, tocmai pentru a se respecta voinţa românilor exprimată prin referendumul din 2019. În acest fel, s-ar fi evitat riscul ca CCR să admită sesizarea ÎCCJL; ceea ce ar extinde perioada în dosarele unor infractori, ar trebui închise, pentru că nu mai există bază legală pentru întreruperea prescripţiei. Practic, din aprilie 2018 până în mai 2022, când a apărut actuala ordonanţă de urgenţă, în România nu au existat cauze de întrerupere a prescripţiei. Drept urmare, toate dosarele penale care au depăşit termenul de prescripţie generală în cei patru ani trebuie închise!

În acest context extrem de grav, consider că actuala coaliţie de guvernare trebuie să intervină cât mai rapid în Parlament cu o reglementare prin lege, în cazul în care CCR va respinge ordonanţa iniţiată de ministrul Predoiu.

Anterior, CCR a mai spus că nerespectarea voinţei populare exprimate prin referendum contravine Constituţiei: "Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61." Curtea a spus, Curtea a auzit, pentru că cei care pretindeau că "luptă" pentru statul de drept s-au prefăcut că nu ştiu de problemă.

Vă reamintesc şi faptul că în anul 2018, când eram la guvernare, tot PSD a depus un proiect de lege în Parlament, prin care să se modifice Codul penal în conformitate cu decizia CCR, inclusiv în ceea ce priveşte întreruperea termenului de prescripţie. Atunci, USR şi PNL s-au opus şi au ieşit în stradă împreună cu simpatizanţii lor, acuzându-ne pe noi, cei de la PSD, că atentăm la statul de drept. Acum se vede clar cum am atentat! Dacă atunci, marii "luptători" din USR şi PNL nu se opuneau, astăzi nu se mai ajungea aici! Ghinion, cum ar spune un clasic în viaţă!

Infractorii care scapă acum pentru că nu s-a întrerupt prescripţia, trebuie să le mulţumească celor de la USR şi PNL, care promiteau reformă în justiţie, şi în special fostului ministru al justiţiei, Stelian Ion, care, în conformitate cu decizia CCR, avea obligaţia să propună Parlamentului un proiect de lege pentru modificarea Codului penal. Timp de un an nu a făcut nimic, în schimb, astăzi este foarte priceput la a-i critica pe cei care se străduiesc să rezolve problema lăsată nesoluţionată fix de el.

În încheiere, aş mai adăuga un singur lucru - mulţi dintre cei care se dau astăzi viteji ar trebui să intre în pământ de ruşine, pentru că nu au făcut nimic bun pentru ţara asta şi au minţit pe faţă poporul acesta!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"PSD accelerează investiţiile în sistemele de irigaţii"

Unul dintre cele mai importante obiective pentru milioane de români pe care noi, social-democraţii, ni l-am asumat, odată cu intrarea la guvernare alături de PNL şi UDMR, este foarte aproape de realizare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a reluat procesul de accelerare a investiţiilor în sistemele de irigaţii, atât de necesare agriculturii româneşti. În şedinţa Comisiei Tehnico-Economice, de la sfârşitul săptămânii trecute, desfăşurată la sediul MADR, a fost aprobată documentaţia de avizare a lucrărilor de reabilitare pentru două obiective de investiţii de importanţă naţională. Primul dintre acestea vizează Canalul Magistral Siret - Bărăgan pentru tronsonul Haret, de la barajul Călimăneşti până la km 23, în judeţul Vrancea. Aşadar, încep investiţiile la Canalul Siret-Bărăgan, continuându-se execuţia devenită istorică pentru acest proiect vital pentru Câmpia Română.

Cel de-al doilea plan major are ca obiectiv reabilitarea staţiilor de pompare de bază, a staţiei de repompare, a canalelor de aducţiune şi de distribuţie din amenajarea de irigaţii Sadova-Corabia, din judeţul Dolj. Valoarea estimată a acestei investiţii din sudul Olteniei este de 290.000.000 lei. 71.773 de hectare vor beneficia de metoda de udare prin aspersiune.

Cât priveşte Proiectul Canalului Magistral Siret-Bărăgan, pe tronsonul unde sunt reluate investiţiile, acesta va deservi o suprafaţă de aproximativ 43.000 ha agricole, furnizând apa pentru irigaţii. Concret, sistemul Rugineşti-Pufeşti-Panciu va alimenta cu apă 23.295 ha, sistemul Mărăşeşti alte 3.595 ha, extinderea Mărăşeşti va asigura irigarea altor 1.100 ha, iar sistemul Bilieşti-Slobozia-Ciorăşti încă 15.000 ha. Valoarea totală estimată a investiţiei este de 711.100.000 lei.

Reluarea investiţiilor la Canalul Siret-Bărăgan a constituit una dintre priorităţile mandatului meu anterior de deputat de Ialomiţa. Am insistat pentru construirea în continuare a acestui canal, ştiind că va aduce beneficii economice pe trei planuri, respectiv, va asigura apa pentru irigaţii în Bărăgan, va contribui în mod substanţial la reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi, de asemenea, va putea fi utilizat ca rută pentru transportul naval de mărfuri. Conform proiectului actual, canalul ar trebui să aibă 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri.

Trebuie să vă amintesc că primul studiu privind realizarea unui canal care să deriveze apele Siretului spre Bărăgan pentru irigarea unor suprafeţe importante din spaţiul cuprins între râurile Siret şi Ialomiţa a fost elaborat în 1912 de către profesorul Alexandru Davidescu. Studiul demonstra fezabilitatea unui canal magistral, pornind din Siret în aval de Adjud şi care putea permite irigarea a peste 200.000 ha.

Studiile referitoare la irigarea Bărăganului au fost reluate în perioada 1969-1972, în cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor şi a Institutului de Studii şi Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare, dar fostul dictator era împotriva unei legături hidrotehnice între Siret şi Ialomiţa, prelungită până la Dunăre pe Valea Mostiştei, combinată cu un canal din Mostiştea până la Bucureşti. Nicolae Ceauşescu îşi dorea o variantă mai scumpă a unei legături navigabile de la Bucureşti, pe valea Argeşului, care să fie, ulterior, prelungită cu navigabilizarea Argeşului până în zona Piteşti. Astfel, concluziile studiilor privind Canalul Siret-Bărăgan au fost respinse, iar acele lucrări care au fost în cele din urmă aprobate erau concepute de-o aşa manieră încât să nu poată fi extinse fără ample modificări. Spre exemplu, lacurile de acumulare ale sistemului de irigaţii de pe Mostiştea nu au fost prevăzute cu amplasamente pentru ecluze, iar amplasamentul lacului de acumulare de pe Ialomiţa a fost deplasat amonte de confluenţa cu Prahova, făcând imposibilă utilizarea lui pentru tranzitarea debitelor spre Bărăganul Central. Ulterior, execuţia canalului dinspre Siret spre Bărăgan a fost amânată, fiind reluată abia mult mai târziu, în 1986. În anul 2012 erau realizaţi 20 de kilometri din proiect.

Am ţinut să fac aceste precizări de ordin tehnic tocmai pentru ca toţi românii să înţeleagă mai bine amplitudinea lucrărilor pe care PSD le demarează, dar şi costurile mari pe care acestea le vor atrage.

Însă pentru PSD rămâne prioritară agricultura! În baza acestui deziderat, anul acesta, conducerea PSD a MADR a reuşit să pună în funcţiune 4 noi investiţii care deservesc o suprafaţă totală irigabilă de 51.288 ha. Valoarea acestora se ridică la suma de 71.087.827 lei.

Deşi s-a bătut pasul pe loc în ultimii doi ani în privinţa extinderii irigaţiilor, dar şi prin blocarea infuzării de fonduri comunitare prin PNRR pentru acest domeniu principal de activitate, MADR anunţă că, până la finalul lui 2022, vor fi recepţionate lucrările pentru alte 20 de proiecte de investiţii similare. Majorarea la 1,5 miliarde de euro a bugetului destinat investiţiilor în infrastructura de irigaţii şi includerea prin lege la finanţare a sistemelor de irigaţii la nivelul fermei, adoptate recent de Parlament, plus alocarea prin noul PNS a 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigaţii, a sistemelor locale, microsistemelor locale de irigaţii la nivelul fermei constituie garanţiile concrete privind creşterea suprafeţei irigabile a României.

De asemenea, 29 de obiective de investiţii din judeţele Ialomiţa, Teleorman, Vaslui, Brăila, Călăraşi, Olt, Buzău, Iaşi, Dolj şi Tulcea se află în stadiul de execuţie, iar alte 49 din judeţele Brăila, Buzău, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa, Bacău, Vaslui, Tulcea, Galaţi, Olt, Mehedinţi, Botoşani, Dolj, Iaşi şi Arad sunt în diferite etape de proiectare.

Încă un pas pentru dezvoltarea reală a Bărăganului, dar şi a României a fost făcut! Noi, cei de la PSD, continuăm să dezvoltăm România prin fapte!

Domnul Vasile Nagy:

"Poliţia animalelor"

Agresivitatea orientată împotriva animalelor este un fenomen social din ce în ce mai răspândit în societatea actuală. Abuzul asupra animalelor reprezintă vătămarea fizică intenţionată a acestora, fără a avea drept scop sau obiectiv autoapărarea sau nevoia de hrană. În general abuzul este constituit de orice formă de violenţă fizică sau emoţională.

Societatea îşi doreşte să crească şi să educe copii sănătoşi fizic, moral, emoţional şi psihic, însă, contrar acestui deziderat, fenomenul cruzimii faţă de animale este tot mai răspândit nu atât în mediul rural, cât mai ales în cel urban.

Evoluţia noastră are la bază un fundament important, şi anume, dorinţa de progres. Progresul a adus cu sine, atât la nivel ştiinţific, cât şi la nivel de dezvoltare socială, necesitatea apariţiei legilor.

Legile au devenit din ce în ce mai dese şi reglementează situaţii complexe. Un astfel de exemplu este adoptarea unei prevederi legislative privind protecţia animalelor şi pentru a preveni violenţa împotriva animalelor. Întrucât acţiunile de la nivel social au devenit unele extrem de agresive, şi legea a început să prevadă pedepse din ce în ce mai aspre pentru violenţa împotriva animalelor.

Legea nr. 205/2004 a fost modificată substanţial în 2022, violenţa împotriva animalelor fiind pedepsită mai aspru. Azi, în România, faptele de cruzime faţă de animale pot fi pedepsite cu închisoare de până la 7 ani.

În fiecare an, milioane de animale vii sunt transportate pe cale rutieră, maritimă, feroviară şi aeriană în interiorul şi în afara UE pentru sacrificare, îngrăşare sau reproducere.

Bunăstarea lor în timpul acestor călătorii trebuie să fie asigurată prin norme speciale ale UE, în vigoare din 2005, cu toate acestea, s-a dovedit că aceste norme nu sunt aplicate corespunzător.

Serviciul Poliţia Animalelor se află în structura Direcţiei Siguranţă şi Ordine Publică, este condus de un şef serviciu şi are numeroase atribuţii.

La nivelul Direcţiei pentru Protecţia Animalelor, sunt desfăşurate activităţi de identificare a unor situaţii prezentate în mediul online, privind posibile încălcări ale legislaţiei. După efectuarea primelor verificări, datele obţinute sunt transmise structurilor teritoriale de protecţie a animalelor, în vederea luării măsurilor legale.

Violenţa împotriva animalelor este destul de răspândită şi se manifestă sub diverse forme, pornind de la înfometare, părăsire şi până la utilizarea tehnicilor de îmblânzire prin lovire cu corpuri dure.

Un astfel de comportament barbar nu poate fi tolerat într-o societate civilizată.

În general, oamenii care au animale de companie sunt mai fericiţi, fac mai uşor faţă stresului şi sunt chiar mai sănătoşi, iar copiii care cresc de mici cu un animal în casă se vor dezvolta mult mai bine, vor fi mai sociabili, mai iubitori şi mai fericiţi.

Un animal te învaţă ce înseamnă responsabilitatea, pentru că trebuie sa îi asiguri anumite condiţii şi facilităţi.

Eforturile de îngrijire pe care le fac posesorii de animale pentru necuvântătoarele lor sunt răsplătite prin influenţa pozitivă asupra stării de sănătate.

Domnul Nicu Niţă:

"Noi programe de sprijin pentru producătorii agricoli români"

Declaraţia mea se referă la programele de sprijin adoptate de Guvern pentru producători români de cartofi şi struguri de masă.

Ministrul PSD al agriculturii a anunţat adoptarea a două Hotărâri de Guvern privind aprobarea schemelor de ajutor pentru susţinerea producţiei de cartof de masă şi a strugurilor de masă. Valoarea pentru cele două programe de sprijin este de 15 milioane de lei pentru cultivatorii de cartofi şi 15 milioane de lei pentru cultivatorii de struguri de masă.

Astfel, conform actului normativ, cererea de înscriere în program şi documentele însoţitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

În ceea ce priveşte programul de sprijin pentru strugurii de masă, valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1.200 de euro/ha, iar plata se efectuează proporţional cu suprafaţa deţinută. Valorificarea producţiei se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

În privinţa Programului de susţinere a cultivării de cartofi, valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200 de euro/ha, iar plata se efectuează proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată. Valorificarea producţiei se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Astfel, producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, producători agricoli persoane juridice pot depune pentru acordarea acestui sprijin oferit de Ministerul Agriculturii.

Aşa cum a anunţat ministrul PSD al agriculturii, Programul de sprijin pentru cartofi a fost gândit pentru a avea continuitate şi din anul 2023, datorită includerii în Planul Naţional Strategic a măsurii de sprijin în valoare de 50 de milioane de euro pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi.

Aceste programe de sprijin vin în ajutorul producătorilor agricoli români care aveau nevoie de acest suport, pentru a continua să obţină producţii care să acopere necesarul de consum al României.

Partidul Social Democrat susţine creşterea producţiei agroalimentare interne, pentru a diminua dependenţa României faţă de importuri şi pentru a combate creşterea preţurilor.

Doamna Raisa Enachi:

"Revizuiri frecvente ale salariilor minime"

Atrag atenţia asupra negocierilor din Consiliul UE cu privire la o lege care să prevadă un salariu minim echitabil şi rezonabil pentru toţi lucrătorii din Uniune.

Legea propusă solicită statelor membre să examineze şi să raporteze dacă salariile minime legale sunt adecvate, pe baza unor criterii care să asigure condiţii de muncă şi de viaţă acceptabile şi care să includă variabile precum puterea de cumpărare şi ratele sărăciei. Programul încearcă să stabilească condiţii minime pentru a asigura o bună calitate a vieţii angajaţilor şi familiilor acestora. Acest lucru poate fi realizat fie printr-un salariu minim legal, cel mai mic nivel legal de salarizare, fie permiţând lucrătorilor să îşi negocieze salariile cu angajatorii lor prin intermediul negocierilor colective. Negocierile pot începe de îndată ce Consiliul îşi stabileşte propria poziţie.

Asigurarea unor salarii minime adecvate este consfinţită negru pe alb în principiul 6 din Pilonul european al drepturilor sociale, asupra căruia au convenit toate statele membre. Dacă România va atinge salariul minim indicat de 50% din venitul mediu, ne putem aştepta la o creştere cu 20%-25% a salariului minim al românilor, o creştere absolut firească.

Planul prevede o mai bună aplicare şi monitorizare a protecţiei salariului minim din fiecare ţară. Pentru ca angajaţii să aibă acces efectiv la protecţia salariului minim şi pentru ca întreprinderile să fie protejate de concurenţa neloială, sunt necesare respectarea şi aplicarea efectivă a legislaţiei. Regulamentul propus prevede ca statele membre să furnizeze anual Comisiei statistici privind protecţia salariului minim.

Propunerea de directivă se bazează pe art. 153 alin. (1) lit. b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, TFUE, privind condiţiile de muncă. Propunerea este rezultatul unei consultări în două etape cu partenerii sociali, în conformitate cu art. 154 din TFUE. Propunerea Comisiei va fi examinată în prezent de Parlamentul European şi de Consiliu. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională.

Ţările cu salarii minime legale trebuie să asigure mediul pentru stabilirea unor salarii minime adecvate. Aceşti factori includ standarde clare şi coerente pentru calcularea salariului minim, valori de referinţă orientative care să ajute la evaluarea suficienţei şi revizuiri frecvente şi în timp util ale salariilor minime.

Asigurarea faptului că angajaţii primesc salarii suficiente este esenţială pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale acestora, precum şi pentru crearea unor economii şi comunităţi echitabile şi rezistente.

Planul nu obligă statele membre să pună în aplicare salarii minime legale şi nici nu stabileşte un nivel unic al salariului minim. Însă suntem datori faţă de românii din ţară şi faţă de românii din străinătate să le oferim un motiv pentru a se întoarce acasă. Oamenii au preocupări întemeiate cu privire la creşterea costurilor de trai şi la capacitatea lor de a putea plăti facturile mari la energie.

Ne confruntăm cu o mai mare incertitudine şi cu riscuri semnificative în ceea ce priveşte previziunile, ceea ce înseamnă că inflaţia va creşte mult mai mult. Există riscuri substanţiale pentru anul viitor, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivele propuse.

Însă România continuă să aibă dezechilibre, continuă să aibă deficite excesive în procedurile pe care le aplică, continuă să nu reuşească să asigure securitatea energetică, continuă să întârzie dezvoltarea economică. În acelaşi timp, continuă infrastructura nedezvoltată, drumurile periculoase şi nivelul ridicat al birocraţiei, un stres continuu la nivel înalt cu care cetăţenii români trebuie să se confrunte zilnic.

În România, unde oamenii trăiesc sub ameninţarea constantă a sărăciei şi a excluziunii sociale, aproximativ 45% dintre români îşi încălzesc locuinţele în principal cu sobe pe lemne. Aproape 10% dintre copiii români se culcă flămânzi în fiecare seară, iar un sfert dintre cetăţenii ţării încă folosesc toalete în aer liber.

Mulţi oameni nu primesc ajutorul de care au nevoie - săraci, asupriţi şi marginalizaţi, cu locuri de muncă distribuite ca favoruri politice şi cu un stat administrativ care este copleşit şi neprofesionist. Concurăm într-o manieră vădit incorectă cu naţiuni europene care au costuri substanţial mai mici pentru bunuri de consum vitale, cum ar fi alimentele, în timp ce veniturile sunt semnificativ mai mari decât în România.

Subliniez faptul că suntem departe de normalitate economică, de aceea, punerea în aplicare integrală şi la timp a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă este atât de importantă.

Vorbesc despre salvarea de vieţi, transformarea vieţilor, încurajarea echităţii şi oferirea unei şanse tuturor cetăţenilor şi copiilor, indiferent de mediul lor socio-economic sau etnic, indiferent dacă trăiesc în mediul urban sau rural, sau orice deficienţă ar putea avea. Nu putem accepta ca oamenii care îşi pun toată energia în munca lor să continue să trăiască în sărăcie şi să nu-şi permită un nivel de trai decent.

Domnul Vasilică Toma:

"Necesitatea reformării şi modernizării sistemului fiscal pe baza echităţii şi solidarităţii sociale"

Impozite mai mari pentru cei cu venituri mari! Impozite mai mici pentru cei cu venituri mai mici! Acestea trebuie să fie de aici încolo liniile directoare pentru reformarea sistemului de taxare din România.

Modernizarea sistemului nostru fiscal se poate face doar într-un singur fel, prin respectarea întocmai a principiilor şi valorilor de echitate şi solidaritate sociale.

Împreună cu toţi colegii mei social-democraţi, salut decizia Coaliţiei de guvernare de a accepta propunerea privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim, să se ajungă la un impozit de 0%.

De asemenea, susţin şi îmi doresc ca alte două propuneri să fie acceptate şi implementate cât mai urgent:

- supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui României;

- supraimpozitarea cu până la 90% a pensiilor speciale care depăşesc semnificativ pensia medie din România.

La fel de importantă este şi contribuţia pentru sănătate şi educaţie care să fie plătită de marile companii din România, care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro şi care, prin această contribuţie în cuantum de 0,5% din cifra de afaceri, aplicată pe o perioadă limitată, ar contribui la dezvoltarea de programe educaţionale şi de infrastructură medicală comunitară.

În plus, alături de colegii mei social-democraţi, mă opun scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la un milion de euro la 67.000 de euro venituri, aşa cum a propus fosta guvernare, atunci când a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Cel puţin în primă fază, acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro.

Cea mai mare parte a firmelor româneşti trebuie să beneficieze în continuare de un regim fiscal favorabil, impozit de 1% din cifra de afaceri, care să le permită să se dezvolte. Vorbim despre circa 100.000 de IMM-uri, care au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro şi 500.000 de euro şi care asigură sute de mii de locuri de muncă şi contribuie la dezvoltarea economică a comunităţilor şi a întregii ţări! Toate aceste IMM-uri, toţi angajaţii lor şi comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea trebuie protejate!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Independenţa energetică este vitală pentru suveranitatea oricărei ţări!"

Întreaga lume trece printr-o perioadă extrem de solicitantă din punct de vedere geostrategic, economic şi mai ales al resurselor energetice. Putem spune că trăim un punct de cotitură istorică în ceea ce priveşte reaşezarea producţiei şi consumului, exportului şi utilizării sustenabile a resurselor energetice. Devine din ce în ce mai clar că Europa a fost forţată de conflictul ruso-ucrainean să regândească programele avangardiste de reducere a poluării industriale şi rutiere.

Poate la început, Green Deal a părut un proiect futurist şi ambiţios. Închiderea unităţilor de producţie bazate pe cărbune era foarte promiţătoare în ceea ce priveşte scăderea emisiilor de carbon, atât de dăunătoare sănătăţii şi producătoare de efect de seră. Nevoia de a "însănătoşi" planeta o vedem tot mai frecvent, mai ales în sezonul cald, când canicula se instalează foarte devreme, iar anii secetoşi sunt aproape o obişnuinţă de acum.

Este la fel de adevărat, totodată, că închiderea minelor de cărbune din România a dat o lovitură puternică industriei extractive. Costurile economice şi sociale au obligat ţara noastră să se adapteze şi să îşi reconfigureze ponderea de hidrocarburi în producţia de electricitate. Din fericire, România a reuşit să introducă în circuitul de producţie a energiei electrice sisteme ecologice sustenabile, astfel încât la ora actuală doar 40% din producţia de electricitate se face cu cărbune şi alte hidrocarburi, restul de 60% din producţie se datorează sistemelor hidro (33%), nuclear (10%), fotovoltaic (10%) şi eolian (6%). Din aceste date, este evident că ţara noastră are potenţial să crească producţia în zona "curată" şi sustenabilă.

Partea mai puţin bună este că dezvoltarea economică a României din ultimul deceniu a crescut extrem de mult cererea de electricitate, astfel încât balanţa producţie (6.740 MW) - consum (7.256 MW) este una negativă, ceea ce înseamnă că ţara noastră este nevoită să importe zilnic electricitate.

Situaţia este mult mai gravă la nivel european. Ţările din Vest, cu industrie foarte puternică, au o balanţă mult mai rea decât a ţării noastre. Consider că una dintre cele mai mari greşeli strategice pe care ţările occidentale au făcut-o în ultimul deceniu nu a fost renunţarea la producţia electrică prin arderea cărbunelui, ci renunţarea rapidă şi necugetată a energiei nucleare, în special Germania. Energia nucleară, deşi dezastruoasă în cazul unui accident, este considerată "curată", fiindcă producţia de electricitate prin acest sistem necesită extrem de puţine resurse, iar cantitatea produsă este foarte mare. Din cauza riscurilor de mediu în cazul unui incident, energia nucleară a fost considerată nesustenabilă.

Iată că, acum, Europa începe să redeschidă minele de cărbune şi să producă electricitate prin arderea hidrocarburilor din producţie proprie. Ideea este de a scăpa de şantajul energetic şi de resurse pe care îl practică agresiv Rusia. Este o soluţie de urgenţă, rapidă, deoarece redeschiderea sistemului energetic nuclear este de mult mai îndelungată durată.

România se află şi de această dată într-o poziţie avantajoasă, fiindcă suntem în avangarda unei noi tehnologii nucleare. În premieră, în Europa, în ţara noastră se construieşte o microcentrală nucleară cu tehnologie de ultimă oră. Chiar dacă din punctul de vedere al capacităţii nu este la nivelul centralelor nucleare clasice, riscurile pentru mediu şi populaţie sunt semnificativ mai mici.

Acesta este un pas salutar în dobândirea totală a unei independenţe energetice a României, fapt care este absolut vital pentru a ne menţine independenţa şi suveranitatea faţă de ţări care, în mod agresiv, folosesc resursele pentru a şantaja politic şi economic alte ţări.

România va putea deveni, astfel, un pol de putere în sud-estul Europei!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Românii vor fi protejaţi de creşterile artificiale de preţuri"

Criza izbucnită în urma agresiunii ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei reverberează în toate colţurile planetei. Ne reamintim că, la puţin timp de la debutul ostilităţilor, pe fondul incertitudinii şi fricii generalizate, unii operatori economici din domeniul comerţului cu carburant au vrut să profite de pe urma acestei stări şi au mărit artificial preţurile la pompă. Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a adoptat ordonanţa care pedepseşte specula, protejând românii de creşterile de preţuri nefundamentate şi de acţiuni nejustificate ale unor operatori economici. Această ordonanţă asigură un cadru cât se poate de bine reglementat şi onest între cerere şi ofertă, pentru a putea combate orice creştere artificială a preţurilor. Această situaţie nu mai trebuie tolerată, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Energiei trebuie să depună toate eforturile necesare în vederea clarificării aspectelor ce au condus la această situaţie.

Românii trebuie protejaţi în timpul crizei economice de posibile abuzuri. Totodată, prin Pachetul "Sprijin pentru România", Guvernul condus de PNL a luat măsuri pentru a veni în sprijinul românilor cu venituri mici, pentru a face faţă scumpirilor. Reamintesc voucherele în valoare de 250 lei, care au început să fie distribuite de Poşta Română încă de săptămâna trecută, urmând a beneficia de ele aproximativ 3 milioane de cetăţeni aflaţi în situaţii dificile - pensionari, persoane cu dizabilităţi, persoane fără adăpost etc. În curând va urma implementarea celui de-al doilea pachet "Sprijin pentru România", în valoare de 1,1 miliarde de euro.

Noua ordonanţă are scopul de a crea un instrument pentru a interveni în situaţii excepţionale, de criză, când sunt disfuncţionalităţi în funcţionarea pieţei. Prin acest proiect se pot aplica amenzi companiilor care comit acţiuni speculative. ANPC poate opri funcţionarea unei companii şi poate dispune confiscări, iar Consiliul Concurenţei poate să oblige companiile să îşi reducă preţurile.

Toate aceste măsuri vor veni în ajutorul cetăţenilor şi îi vor proteja de eventuale cartelări sau acţiuni speculative. În acest moment, când inflaţia reduce puterea de cumpărare pe zi ce trece, orice creştere de preţuri care nu are la bază creşterea cheltuielilor pentru agenţii economici, este una abuzivă şi nepermisă. De aceea, statul român are obligaţia de a veghea la buna funcţionare a pieţei şi de a proteja consumatorii, fie ei persoane fizice sau juridice, de orice tentativă de speculă.

Doamna Cătălina Ciofu:

"Educaţia - punctul zero pentru o societate a viitorului în România"

Pentru a putea presta activităţile de astăzi, care necesită un înalt nivel de calificare, pentru a putea crea plusvaloare folosind doar câţiva roboţi de înaltă performanţă sau un laptop, este nevoie de educaţie. Sigur, investiţia în educaţie dă rezultate peste generaţii, însă aceste rezultate sunt, de cele mai multe ori, impresionante. Să ne gândim doar la cum ar arăta România dacă ar prelua exemplul Japoniei sau Coreei de Sud - investiţii masive în educaţie, care să completeze înzestrările naturale ale poporului nostru. O populaţie activă cu un nivel înalt de educaţie nu doar că reprezintă un magnet pentru marile companii din orice domeniu, dar membrii săi sunt capabili să se dezvolte şi pe cont propriu, depăşind dependenţa de un angajator şi aducând plusvaloare societăţii în care trăiesc prin iniţiative individuale de succes.

Astăzi, aşa ceva este posibil. De fapt, aceasta este cheia, aceasta este explicaţia progresului economic şi social înregistrat în ultimele aproximativ două secole de naţiunile pe care astăzi le considerăm modele de urmat. Ce avem de făcut pentru a obţine şi noi ceea ce pentru alţii reprezintă normalitatea?

Noi, liberalii, credem că avem nevoie de un nou tip de "contract social", în care educaţia să devină prioritatea numărul unu a societăţii în ansamblul său, în care educaţia să fie considerată punctul central în jurul căruia gravitează şi a cărui prezenţă garantează dezvoltarea societăţii.

De ce ne referim, însă, la societatea în ansamblul său? Pentru că esenţa viziunii liberale este înţelegerea faptului că nu doar statul este responsabil pentru serviciile publice, nu doar statul este responsabil de educaţie. Aşa cum s-a întâmplat începând aproximativ din perioada secolului al XVIII-lea, în Europa de Vest şi ceea ce aveau să devină Statele Unite ale Americii, şi aproximativ din secolul al XIX-lea pe meleagurile noastre, iniţiative de succes în domeniul educaţiei au venit nu numai de la state, ci şi din sectorul privat.

Bunurile şi serviciile produse şi comercializate astăzi pe piaţă sunt, în bună măsură, nemateriale, constând în idei, viziuni, metode şi tehnici inovative, rezultate din corelarea originală, neaşteptată, a informaţiilor existente. O astfel de economie aduce după sine şanse uriaşe - să ne gândim numai la faptul că de multe ori nu va mai fi necesar să ne părăsim locurile natale, atât de dragi -, însă numai pentru persoanele care se pot integra în paradigmele ei, ceea ce nu se poate face decât beneficiind de un înalt nivel de educaţie.

De aceea, prin Proiectul "România educată", noi, Partidul Naţional Liberal, propunem o abordare a sistemului educaţional bazată pe triada fundamentală părinţi - profesori - elevi. Educaţia trebuie realizată împreună de către părinţi şi profesori, pentru elevi, dar şi pentru întreaga societate, iar statul trebuie să susţină eforturile şi iniţiativele venite din partea acestora. Însă punerea în aplicare a acestui proiect are nevoie de sprijinul dumneavoastră, al dumneavoastră, dragi cetăţeni, fie că sunteţi părinţi, bunici, fraţi sau surori, al dumneavoastră, distinşi şi merituoşi profesori şi ai dumneavoastră, stimaţi colegi de guvernare, de reprezentare şi de politică în general.

Într-o parafrază celebră, educaţia nu este a noastră, a Partidului Naţional Liberal, aşa cum nu este nici doar a unora dintre dumneavoastră

Educaţia este a noastră, a tuturor, pentru că împreună o realizăm şi împreună ne bucurăm de ea!

Domnul George Şişcu:

"În perioadele instabile la nivel global nu te poţi hazarda să măreşti taxele şi impozitele. Ar fi o greşeală să cioplim cadrul fiscal!"

Sistemul fiscal în perioade de instabilitate, la nivel global, este necesar să rămână predictibil, iar eventualele intervenţii trebuie făcute pentru a ajuta atât populaţia, cât şi sectoarele vitale ale economiei. Orice modificare peste noapte a cadrului fiscal poate înrăutăţi lucrurile, iar în loc să corectăm o situaţie, mai mult o agravăm, dacă acţionăm hazardat şi fără să calculăm exact impactul.

De doi ani şi jumătate avem trei crize la nivel mondial. Mai întâi, am avut pandemia, apoi criza energetică, iar în acest an, războiul din Ucraina. Sunt turbulenţe serioase cu care se confruntă sistemul economic şi financiar global, iar statele lumii caută cele mai potrivite măsuri pentru a atenua impactul.

În România, vedem că sunt vânturate tot felul de idei şi propuneri în privinţa modificării sistemului fiscal. În perioadele cu instabilitate este lipsit de responsabilitate să acţionezi fără a analiza temeinic, dacă nu cumva în final faci mai mult rău decât bine. Nu poţi ciopli cadrul fiscal şi să rişti ca peste un an sau doi problemele să se acutizeze în loc să dispară. Am mai avut momente în guvernările anterioare, când am acţionat la modul heirupist, iar ulterior au plătit toţi românii pentru greşelile guvernanţilor.

Pentru perioada următoare trebuie să ne concentrăm cu prioritate pe dezvoltare, în condiţiile în care vom avea în următorii ani alocaţi aproape 100 de miliarde de euro pentru investiţii. Este obligatoriu să începem să direcţionăm aceşti bani către domeniile cheie, iar pentru asta avem nevoie de proiecte, dar şi de seriozitate şi de multă rigoare.

Românii nu mai trebuie amăgiţi, iar o guvernare responsabilă înseamnă un plan coerent pentru investiţii masive în această ţară.

De asemenea, PNL nu va susţine nicio măsură care să afecteze mediul de afaceri. Nu putem mări povara fiscală pentru antreprenori, din contră, dezvoltarea mediului privat rămâne pentru noi o prioritate.

Putem însă discuta de măsuri care să reducă birocraţia şi să venim cu propuneri pentru scăderea poverii administrative.

Avem nevoie, aşadar, de stabilitate fiscală şi de un climat probusiness şi nu putem fi de acord cu impozite şi taxe introduse peste noapte.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Mediul de afaceri trebuie protejat, nu lovit!"

Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale, ne spune Constituţia României la art. 56. Astăzi, modificarea Codului fiscal este în centrul atenţiei, aruncându-se în spaţiul public tot felul de idei, multe dintre ele menite doar să agite apele. În acest moment, orice discuţie pe acest subiect este prematură.

Partidul Naţional Liberal, prin preşedintele partidului şi reprezentanţii săi, a afirmat clar că anul acesta nu vor fi introduse noi taxe şi nici cota unică nu va fi înlocuită. Pentru noi, ca liberali, mediul de afaceri reprezintă una dintre priorităţile noastre, fiind o sursă vitală a întregii societăţi, pe care trebuie să o încurajăm, să o stimulăm, să o protejăm cât mai mult.

Pandemia de COVID-19 şi războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, coroborate cu criza preţurilor la energie, carburant şi inflaţie, au fost lovituri puternice asupra mediului de afaceri. Foarte multe companii au făcut eforturi mari de a-şi ţine angajaţii, de a nu face disponibilizări, chiar dacă au înregistrat pierderi. Ar trebui să ne gândim mai mult atunci când discutăm despre impozitarea capitalului şi a muncii.

Viziunea noastră este de a nu îi sancţiona pe cei care produc, pe cei care oferă locuri de muncă, pe cei pe care ne bazăm să genereze creşterea economică. Mediul economic trebuie încurajat, pentru că este şi el lovit masiv de valurile de creşteri de preţuri. O suprataxă pentru anumite companii ar fi o eroare, cu rezultate proaste pentru economie şi în final şi pentru stat. Toate taxele şi contribuţiile sunt plătite proporţional. Fiecare contribuie în funcţie de câţi angajaţi are, deci ar fi corect să spunem că efortul marilor companii este unul ridicat, pentru că au mulţi salariaţi. Prin urmare, o companie mare va contribui mai mult la bugetul general.

Introdusă de Guvernul liberal în 2005, cota unică a fost o decizie cheie ce a contribuit masiv la dezvoltarea economiei României în ultimii 15 ani şi a fost o măsură liberală la care nu vom renunţa. Cota unică a crescut conformarea, a atras investitori, a simplificat sistemul foarte mult, a încurajat antreprenoriatul. Mai mult, este un sistem simplu, schimbarea lui cu taxarea diferenţiată nefăcând decât să îngreuneze activitatea unor instituţii precum ANAF, care au nevoie, în acest moment, să treacă printr-o reformă care să dezvolte capacitatea lor operaţională, în mod particular privind creşterea capacităţii de colectare.

Aşadar, PNL îşi va respecta tradiţia şi doctrina şi nu va lua măsuri împotriva celor care contribuie cel mai mult la dezvoltarea economică a României!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În perioada 6-15 iunie, am avut onoarea să fiu membru al unei delegaţii parlamentare române în Statele Unite ale Americii.

Vă spun fără lipsă de modestie, delegaţia Parlamentului care a reprezentat România în întâlniri bilaterale cu congresmeni, companii, reprezentanţi ai Pentagonului sau ai Departamentului de Stat şi think tank-uri de top, a avut cea mai consistentă vizită făcută vreodată la acest nivel în istoria relaţiilor dintre cele două ţări.

Unul dintre cele mai discutate subiecte în cadrul vizitei oficiale din SUA pe care am avut-o în calitate de membru al delegaţiei Camerei Deputaţilor a fost includerea României în Programul "Visa Waiver".

Vă spun că am făcut paşi concreţi pentru realizarea acestui obiectiv prioritar de maximă importanţă pentru cetăţenii români, cu eforturile susţinute ale Ambasadei României în Statele Unite ale Americii, care a făcut un obiectiv principal din acest deziderat.

Programul "Visa Waiver" permite cetăţenilor ţărilor participante să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism pentru sejururi de până la 90 de zile, fără viză. Includerea ţării noastre în programul scutirii de viză ar oferi o confirmare vizibilă a statutului României de partener strategic al SUA.

De aceea, vă pot asigura că în toate discuţiile avute cu reprezentanţii Congresului american am obţinut susţinerea şi sprijinul pentru acest obiectiv important al ţării noastre.

Deschiderea Congresului american faţă de accederea României la Programul "Visa Waiver" este mai actuală ca oricând, iar acest lucru se datorează, pe lângă eforturile diplomatice, întregii comunităţi de români care trăiesc paşnic în Statele Unite ale Americii şi care se bucură de întreg respectul şi admiraţia oficialităţilor americane.

Ca membru al delegaţiei parlamentare române în SUA şi în calitate de Reprezentant Special al Guvernului Pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, am avut întrevederi cu reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti şi supravieţuitori ai Holocaustului.

Am avut o întrevedere cu Ellen Germain, Reprezentant Special pentru Holocaust, Departamentul de Stat şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti, alături de care am discutat despre paşii pe care i-am făcut în România prin adoptarea Strategiei Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, despre legea care introduce istoria evreilor şi Holocaustului ca disciplină obligatorie pentru elevii de liceu, începând cu anul şcolar 2023-2024, despre muzeu naţional de istorie a Evreilor şi a Holocaustului şi îmbunătăţirea legislaţiei pentru sprijinirea eforturilor de combatere a negării şi distorsionării realităţii istorice privind memoria victimelor Holocaustului.

De asemenea, am avut plăcerea de a-l revedea pe Norman Manea, supravieţuitor al Holocaustului, al deportării în Transnistria, dar în egală măsură şi al lagărului comunist, un nume pe care România l-a valorizat atât de puţin! Norman Manea, cel mai tradus romancier român în străinătate, este un om de o infinită căldură şi bunătate, un om care iubeşte România atât de mult şi de frumos.

În timpul Bursei Fullbright din Statele Unite, am avut prilejul să-l întâlnesc pentru prima dată pe Norman, cel mai cunoscut, cel mai frumos şi mai autentic scriitor al nostru peste Ocean, un om de o generozitate incredibilă, un suflet enorm şi un erou de o demnitate absolut incredibilă.

Am avut o vizită la sediul Lockheed Martin, companie aerospaţială de securitate care are aproximativ 114.000 de angajaţi în întreaga lume şi este implicată în principal în cercetarea, proiectarea, dezvoltarea, fabricarea, integrarea şi susţinerea sistemelor, produselor şi serviciilor cu tehnologie avansată.

Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii este unul solid, sprijinit pe valorile democraţiei şi a statului de drept.

Relaţia transatlantică este acum mai puternică ca niciodată, România devenind turnul de observaţie al Alianţei în regiune.

Astăzi, România, ca membră NATO, în contextul războiului din Ucraina, se bucură pe deplin de umbrela Alianţei nord-atlantice, implicit de sprijinul Statelor Unite ale Americii, în consolidarea nivelului de siguranţă şi securitate pe flancul estic.

La împlinirea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România şi Statele Unite, cele două state sunt astăzi mai unite ca oricând, prin materializarea relaţiilor de colaborare pe diverse domenii, dar mai ales în plan economic şi militar. Faptul că astăzi discutăm despre atragerea investitorilor americani pe teritoriul României, de consolidarea militară pe fondul tensiunilor din flancul estic, cât şi posibilitatea eliminării vizelor pentru români, atestă puternica legătură strategică între cele două state.

În acest context, România este un aliat de încredere şi fidel al SUA, cu un palmares consolidat de cooperare în toate domeniile legate de securitate. Vom continua să construim pe această bază fermă şi suntem gata să continuăm dialogul şi eforturile asupra tuturor problemelor de interes comun.

Doamna Cristina Burciu:

"Dezvoltarea şi modernizarea comunităţilor locale, un obiectiv în plină realizare prin PNRR"

Guvernul condus de liberalul Nicolae-Ionel Ciucă continuă să se implice în realizarea obiectivelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care presupune sume importante investite în următorii ani pentru dezvoltarea generală a ţării şi bunăstarea cetăţenilor.

În acest context, prim-ministrul a girat semnarea primelor şase contracte finanţate din PNRR, acestea fiind selectate în cadrul apelurilor de proiecte pentru prima rundă din Componenta 10 "Fondul local" - dezvoltarea durabilă urbană şi rurală.

Cele şase contracte de finanţare au fost încheiate între autorităţi publice locale şi Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Investiţiile respective au o valoare de aproximativ 7,2 milioane de lei şi vizează reformarea şi digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială şi urbană, la nivelul autorităţilor publice locale.

Lăudabil este că proiectele respective, care presupun elaborarea/actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană, în formatul adaptat pentru Sistemul Informaţional Geografic, sunt contractate la doar o lună de la deschiderea platformei de depunere a proiectelor.

De remarcat este că anterior au mai fost definitivate alte şapte contracte finanţate prin PNRR, din Componenta 5 - "Valul Renovării", pentru care au fost depuse peste 1.437 de cereri de finanţare, care vor beneficia de suma de 2,4 miliarde de euro.

În cadrul componentei "Fond Local", Guvernul finanţează prin PNRR o serie complexă şi variată de investiţii publice, a căror beneficiari direcţi sunt autorităţile administraţiei locale. În consecinţă, primarii îşi vor prioritiza investiţiile dezvoltării comunităţilor locale exact pe necesităţile prezentului, de la achiziţia de mijloace de transport nepoluante, la construirea de locuinţe eficiente energetic pentru tineri specialişti în sănătate şi educaţie, sau de la reabilitarea clădirilor publice, la construirea de piste de biciclete sau staţii de încărcare electrică.

Consider meritoriu faptul că România se află în graficul scontat în ceea ce priveşte îndeplinirea reformelor din PNRR, actualmente fiind în plină desfăşurare procedurile de parafare şi semnare a noi contracte, pe toate domeniile Planului.

Executivul este dinamizat la maximum pentru a face exact ceea ce trebuie, astfel încât tot ceea ce ţara noastră şi-a propus prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să se concretizeze în favoarea directă a cetăţenilor.

În concluzie, este apreciabil ritmul adoptat de toate instituţiile implicate pentru ca proiectele şi reformele PNRR să se deruleze în termenele stabilite, astfel încât noile investiţii să producă plus valoare şi o viaţă mai bună pentru toţi românii, în cel mai scurt timp posibil.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Donatorului de Sânge"

Cu ocazia celebrării a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, la data de 14 iunie, aş dori să profit de această ocazie pentru a le mulţumi tuturor voluntarilor care prin acest demers efectiv salvează vieţi, dar şi să transmit un mesaj de încurajare tuturor românilor să doneze sânge în mod regulat, fiindcă din cantitatea de sânge donată o singură dată se pot extrage elementele care pot salva vieţile a trei pacienţi.

Prima transfuzie de sânge la om a fost efectuată cu sânge de oaie, în anul 1667, de către Jean Baptiste Denis, medicul lui Ludovic al XIV-lea, dar efectul ei a fost de-a dreptul catastrofal pentru bolnav. Totuşi, din această primă şi nereuşită încercare, medicina a avut de profitat, ajungându-se la observaţia fundamentală că omul nu poate primi sânge decât de la un seamăn al său.

De atunci şi până la începutul secolului XX s-au efectuat numeroase transfuzii de sânge, de la omul sănătos la omul bolnav, dar cele mai multe s-au soldat cu rezultate nefavorabile. Insuccesele au fost explicate de-abia în anul 1900, când medicul austriac Karl Landsteiner a descoperit 3 din cele 4 grupe sanguine din sistemul AOB, iar după un an, şi pe cea de-a patra grupă, AB.

În încheiere, vă încurajez să donaţi sânge, fiindcă este un act uşor şi sigur, care poate avea un efect incredibil, şi anume, puteţi salva vieţi omeneşti!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Cum va arăta viitorul şcolii din România?"

"Cum arată astăzi şcoala va arăta mâine ţara..." - sunt vorbele lui Spiru Haret, care sunt şi astăzi mai actuale ca oricând. Doar un om plin de ipocrizie politică ar putea spune că este mulţumit de România de astăzi şi de modul în care a evoluat societatea şi economia.

Imaginea aceasta a României este reflexia imaginii educaţiei româneşti. O ţară care nu pune accent pe şcoală nu poate avea viitor, pentru că nu ştie să îşi educe viitorii cetăţeni.

De peste 30 de ani, şcoala românească este în derivă cu miniştri care nu sunt în stare să dea o viziune coerentă acestui domeniu de importanţă naţională deosebită. România Educată, aşa-zisul mare proiect prezidenţial, a rămas doar o broşurică frumos colorată. În rest doar vorbe, fără fapte.

În această perioadă, are loc examenul de bacalaureat şi am aflat cu toţii cu stupefacţie că 40.000 de elevi nu s-au înscris la acest examen al maturităţii. Unde sunt aceşti copii şi ce se va întâmpla cu ei?

De curând, s-a încheiat evaluarea naţională şi alţi peste 17.000 de elevi, care figurau înscrişi în clasa a VIII-a, nu au participat la examene. Dacă adăugăm şi faptul că România continuă să înregistreze rate foarte mari ale abandonului şcolar, mai ales rata de părăsire timpurie a şcolii, avem imaginea dezastruoasă a educaţiei româneşti.

Uniunea Salvaţi România a depus în Parlament o moţiune simplă împotriva ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Aţi respins această moţiune, dragi colegi, însă sper ca acest demers să fi fost un semnal de alarmă şi să vă trezească cu privire la soarta educaţiei. Încă nu este târziu pentru a opri ruinarea şcolii româneşti!

La final de an şcolar, domnul ministru Cîmpeanu este corigent la toate materiile din portofoliul ministerului. Spre exemplu, este corigent la alocarea bugetară, pentru că România continuă să aibă cea mai mică investiţie în educaţie din Uniunea Europeană. Bugetul Educaţiei este 2,28% din PIB, aproape jumătate din cât a promis domnul Cîmpeanu în noiembrie 2021.

A promis reforma învăţământului românesc, dar a uitat subit despre această promisiune când a ajuns ministru.

În zona academică, plagiatul a ajuns parcă o cutumă educaţională pe deplin acceptată de Ministerul Educaţiei şi de actualul ministru.

Pentru aceste numeroase corigenţe, domnul Sorin Cîmpeanu ar fi trebuit să plece acasă, prin demisia de onoare sau prin remaniere. Este în continuare ministru, ca o dovadă că educaţia din România acceptă mediocritatea şi incompetenţa.

Din păcate, aceste corigenţe ale domnului ministru Cîmpeanu sunt decontate de generaţiile actuale de elevi, adică de viitorii cetăţeni adulţi ai României.

Aşa că, să nu ne mire cât de rău va arăta mâine ţara, dacă în prezent continuăm să ignorăm şcoala.

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Matca, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară, furnizează legume româneşti de cea mai bună calitate, datorită asocierii producătorilor români din localitate"

În comuna Matca, judeţul Galaţi, se află cea mai mare piaţă de legume, angro, produse în solarii şi pe câmp, produse 100% româneşti din ţară, în cel mai mare bazin de legume. Comuna Matca are circa 12.000 de locuitori, din care aproape o treime cultivă legume. În primii ani după 2000, bazinul legumicol din Matca nu era cunoscut, iar astăzi este unul dintre cele mai cunoscute din ţară, devenind un exemplu al dezvoltării legumiculturii din România. În prezent, s-a ajuns la o suprafaţă de cultură protejată de aproape o mie de hectare. În timpul sezonului se găsesc practic toate tipurile de legume, angro, de o calitate excepţională, de la castraveţi extratimpurii, tomate, ardei gras galben şi roşu, ardei capia, ardei iute, vinete, varză, conopida, dovlecei etc.

Majoritatea legumelor se vând în piaţa angro de la Matca, care se află la 10 kilometri distanţă de oraşul Tecuci. Această abundenţă de legume îi ajută pe marii retaileri să se aprovizioneze direct de la producători cu legume proaspete. Bazinul legumicol Matca concurează în ceea ce priveşte furnizarea de legume timpurii cu alte bazine sudice, precum Izbiceni, Colibaşi şi Balta Doamnei.

În bazinul legumicol Matca sunt sere foarte lungi văzute în depărtare, iar locuitorii de aici nu fac din legumicultură doar o meserie, ci şi un mod de viaţă, punctul principal de atracţie din localitate este reprezentat de târgul de legume.

Mai mulţi factori au condus către dezvoltarea legumiculturii în această zonă, deschiderea fermierilor către noi tehnologii, acesta fiind unul dintre elementele-cheie.

Utilizarea foliilor profesionale în construcţia solariilor a reprezentat un pas important în cultura legumelor în spaţii protejate în Matca, având în vedere condiţiile climatice din ţara noastră. Cu ajutorul foliei termice cu aditivi de termicitate, se influenţează foarte mult intervalul de luni în care se pot produce legume, iar acest fapt are impact major asupra potenţialului de export al României. Fermierul trebuie să ia în considerare aditivii foliei, perioada de utilizare dorită şi apoi grosimea acesteia.

Pentru legumicultura din ţara noastră, faptul că ţările mari producătoare din sudul Europei termină ciclul de producţie în luna mai şi îl reiau în decembrie, constituie o oportunitate să suplinească prin export cererea în acea perioadă, când sunt optime pentru producţie. Practic, sunt 6 luni de producţie, permise de condiţiile noastre.

Referitor la potenţialul României, implicit al Bazinului Matca, acesta poate deveni un furnizor puternic de legume pentru Europa, dar este nevoie de găsirea unor soluţii de sprijinire a producătorilor români în accesarea pieţei externe prin marketing puternic de promovare a acestei zone cu potenţial la nivel internaţional. În prezent, doar o parte din producţia de legume merge la export, respectiv legume precum castraveţii de tip cornichon, roşii, ardei si cantităţi mai reduse de vinete şi varză.

În concluzie, doresc să îmi arăt tot sprijinul pentru asemenea iniţiative ale producătorilor români, asociaţi în vederea obţinerii unor rezultate mult mai bune şi a unei cantităţi mult mai mare de legume. Un alt exemplu îl constituie Cooperativa Agricolă Integrată "Ţara mea" cu sediul în Vaslui, care a reunit cinci cooperative agricole principale, care poate livra circa 15.000 de tone de legume. Această cooperativă a preluat activitatea de centralizare, stocare şi livrare a legumelor a cinci cooperative agricole din principalele bazine legumicole din ţară din judeţe precum: Vaslui, Dâmboviţa - Lunguleţu, Olt - Izbiceni, Ilfov - Vidra şi Hunedoara.

Consider că legiuitorul român are datoria de a facilita condiţiile optime de dezvoltare pentru producătorii români, mai ales pentru asociaţiile producătorilor, în scopul asigurării pe piaţa internă şi externă a unei producţii de legume de foarte bună calitate şi în scopul sprijinirii acestora de a distribui legumele către retailerii moderni la un standard de cost mediu stabilit pentru un an.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Ipocrizia USR sub forma moţiunii simple pe educaţie"

Luni, 20 iunie, am dezbătut Moţiunea simplă iniţiată de către USR împotriva ministrului educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu.

În textul moţiunii simple, USR declara următorul lucru şi o să îi citez pentru a nu exista interpretări: "Ministrul educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, este singurul responsabil pentru dezastrul în care se afundă învăţământul din România". Întrebarea mea este următoarea - USR nu a participat la acest dezastru pe care îl declară astăzi?

Domnilor parlamentari de la USR, aţi intrat încrezători la guvernare de mână cu acest ministru, pe care astăzi îl puneţi la zid, neasumându-vă nimic din cele create în timpul guvernării coaliţiei din care aţi făcut parte.

Vorbiţi despre rata de abandon şcolar. Oare când a început abandonul şcolar despre care spuneţi că nu a mai avut loc de ani de zile? Dacă nu vă amintiţi, o să vă amintesc, întocmai în perioada în care eraţi la guvernare şi nu aţi făcut nimic în această privinţă, atunci eraţi ocupaţi să observaţi cu totul alte lucruri! Astăzi nu faceţi altceva decât să prezentaţi dovada eşecului guvernării USR, tipărită pe hârtie şi depusă sub numele de "Moţiunea simplă Dezastru. Educaţie fără viitor!"

În timpul guvernării dumneavoastră, vi se aducea cel puţin o dată pe săptămână la cunoştinţă situaţia învăţământului românesc, cu date exacte, cu referire la copiii din zonele defavorizate, la încălcarea dreptului la educaţie în timpul pandemiei, iar pe atunci acest lucru nu îşi găsea o rezolvare. Astăzi, ne-aţi prezentat doar urmările ce au urmat perioadei guvernării voastre!

Dacă ar fi să treceţi pe hârtie realizările USR din timpul guvernării, vă asigur că hârtia ar rămâne albă, fiindcă acolo nu aţi mai avea ce să treceţi! Un partid care a găsit o singură soluţie în rezolvarea problemelor, iar aceea fiind demisia şi aruncarea responsabilităţii pe umerii altora, astăzi nu are dreptul să ceară demisia nimănui! La demisii doar USR se pricepe cel mai bine, dovadă fiind chiar şi demisia de luni a doamnei deputat Cristina Rizea şi de marţi a domnului deputat Alin Prunean. Astăzi cine urmează?

Dragi membri ai USR, data viitoare când aşterneţi pe hârtie o moţiune sau oricare alt text, asiguraţi-vă că prezentaţi şi motive bine întemeiate şi mai asiguraţi-vă că dezastrele despre care vorbiţi nu se asociază cu voi înşivă!

Domnul Dumitru Rujan:

"«Fabricat în România» - singura cale pentru a echilibra balanţa comercială a României!"

În ciuda progreselor economice incontestabile pe care le-a făcut ţara noastră în ultimii ani, continuăm să exportăm materii prime şi materiale cu un grad scăzut de prelucrare şi importăm produse finite, la preţuri mari. Acest fenomen se manifestă aproape în toate domeniile de activitate economică, de la industria prelucrătoare, industria lemnului, textilă şi chiar în industria alimentară. Nu întâmplător, pe mesele noastre regăsim mai multe produse din import decât cele produse de operatorii economici români. Uneori, cumpărăm biscuiţi din import făcuţi din grâu românesc, conserve din legume româneşti sau mobilă făcută din lemn românesc. Ştim cu toţii că acest dezechilibru macroeconomic este cauzat de slaba capitalizare a întreprinderilor româneşti, de lipsa echipamentelor şi a dotărilor moderne care ar ajuta firmele naţionale să realizeze produse finite de calitate, la preţuri competitive.

Cu toţii ar trebui să salutăm măsurile luate de Guvernul condus de Nicolae Ciucă în cadrul Pachetului "Sprijin pentru România", în mod special acele pachete de finanţare care vor merge către întreprinderile româneşti care vor creşte capacitatea de procesare a produselor agricole româneşti. Este un pas important, în sensul în care producţia agricolă românească să ajungă pe mesele românilor şi la export în formă finită, cu eticheta "Fabricat în România". Decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă este cu atât mai importantă cu cât, în contextul agresiunii ruse din Ucraina, există o îngrijorare importantă la nivel internaţional cu privire la fluxul produselor agricole şi alimentare. Aşadar, ceea ce a început Guvernul Ciucă prin aceste măsuri trebuie continuat şi susţinut pe termen mediu şi lung.

Cred că a venit momentul să revitalizăm termenul "Fabricat în România"! Industria românească a condus multă vreme în topurile calităţii produselor industriale şi ar fi bine ca, prin măsuri de sprijin, să ne recâştigăm locul bine meritat. Industria siderurgică, industria textilă, industria constructoare şi prelucrătoare, industria alimentară şi chiar şi vinurile româneşti au fost şi sunt recunoscute pentru calitatea lor la nivel internaţional.

Reindustrializarea ţării ne va permite să producem mai mult, să oferim românilor mai multe produse de calitate româneşti, să exportăm mai mult, să importăm mai puţin şi să generăm mai multă prosperitate aici, în România, pentru români.

Domnul Ervin Molnar:

"Primele gaze din Marea Neagră au ajuns în România"

Zilele trecute s-a împlinit o lună de când Camera Deputaţilor a votat, cu o majoritate covârşitoare, Legea offshore. Ca urmare a licenţei eliberate de ANRE, astăzi vedem deja rezultatele acestei legi. Primele gaze extrase din Marea Neagră, din perimetrele de adâncime mică Ana şi Doina, au intrat, miercurea trecută, în Sistemul Naţional de Transport operat de Transgaz. Potrivit estimărilor operatorului Black Sea Oil&Gas, anul acesta vor fi extrase jumătate de miliard de metri cubi de gaze, rata de extracţie aproximată pentru următorii trei ani fiind de un miliard de metri cubi anual. Vorbim, în acest moment, despre cinci sonde de producţie, una la zăcământul Doina şi patru la zăcământul Ana, o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm şi o conductă submarină de 121 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa. De acolo, gazele naturale vor fi direcţionate printr-o conductă îngropată de 16 ţoli, aproximativ 4,3 kilometri lungime, către o staţie de tratare a gazelor naturale cu amplasare în zona Vadu.

Prin Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia al Black Sea Oil&Gas, ce cuprinde zăcăminte descoperite în 1995 şi 2007, se ţinteşte spre asigurarea a 10% din cererea de gaze internă a României, însă oportunităţile vor fi mult mai multe, mai ales în perspectiva dezvoltării şi implementării altor planuri şi proiecte privind exploatarea resurselor de pe platoul nostru continental de pe urma cărora să profite România.

Prin intrarea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport, România îşi consolidează securitatea energetică. Astfel, putem să demonstrăm că toată propaganda şi lozincile aruncate în spaţiul public de către oameni care ori nu au înţeles, ori reprezintă interese contrare ţării noastre, au fost în van. Statul român este un partener de încredere pentru orice investitor care, prin activitatea sa, contribuie direct la dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti.

Încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, liberalii şi, ulterior, Partidul Naţional Liberal au vegheat la promovarea şi urmărirea interesului naţional. Noi, reprezentanţii PNL de astăzi, dorim să ne achităm onorabil de datoria pe care am moştenit-o de la marii noştri înaintaşi. Exploatarea gazelor din Marea Neagră va garanta, în anii următori, independenţa energetică a României - şi vedem cât de vital este acest aspect pentru vremurile pe care le trăim - şi, foarte important, va face din ţara noastră un actor regional important pe segmentul sectorului energetic, oferindu-ne posibilitatea de a-i ajuta pe cei care astăzi depind, în proporţie covârşitoare, de gazul rusesc. Prin gazele noastre din Marea Neagră, România va contribui activ la diminuarea influenţei Kremlinului în Europa.

Investiţiile şi proiectele trebuie să continue şi să se diversifice, iar PNL va fi întotdeauna prezent să le susţină!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL susţine mediul de afaceri şi protejarea acestuia"

În calitate de liberal, cred cu tărie că o societate poate avea parte de progres şi modernizare, atât timp cât ingerinţa statului este minimă şi economia este degrevată de tot felul de poveri care pun beţe în roate dezvoltării sale. De aceea, Partidul Naţional Liberal va considera întotdeauna că taxarea suplimentară, diferenţiată şi nepredictibilă afectează economia, nu o susţine şi, cu atât mai mult, nu ajută la dezvoltarea ei. Am spus românilor, şi suntem determinaţi să ne ţinem de ceea ce am afirmat, că anul acesta nu vor fi introduse taxe noi, deoarece momentul în care ne aflăm solicită înţelegerea şi sprijinul nostru, al clasei politice, noi impuneri asupra operatorilor economici şi a cetăţenilor fiind total contraproductive.

Deşi în spaţiul public au apărut tot felul de informaţii privind noua aşezare a impunerilor, taxă pe avere şi de solidaritate, Partidul Naţional Liberal consideră că aceste taxe nu sunt oportune. În legătură cu aşa-zisa taxă de solidaritate, care priveşte direct companiile, suntem de părere, şi ne susţinem opiniile cu argumente economice şi precedente, că nu va face decât să le împingă pe acestea la transferul impactului financiar asupra preţurilor produselor sau serviciilor lor, urmând ca populaţia să fie cea care va suporta costurile reale ale acestei taxe. Ne aflăm deja într-o perioadă în care inflaţia este în creştere, iar atenţia Guvernului trebuie să fie îndreptată spre temperarea efectelor inflaţiei.

Taxarea suplimentară a companiilor va lovi în activitatea pe care o desfăşoară, pentru că, ulterior, aceste firme pot creşte costurile de producţie sau pot reduce locurile de muncă. PNL este un apărător ferm al mediului de afaceri, pentru că mediul de afaceri este cel care poate genera o creştere economică sănătoasă, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când PNL a fost la guvernare. Este prematur să vorbim despre posibile modificări fiscale până nu avem un acord în coaliţie pe aceste măsuri.

Premierul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că nu vom avea taxe noi introduse anul acesta şi nu renunţăm la cota unică de impozitare. PNL vede economia şi mediul de afaceri drept sursa vitală a întregii societăţi, pe care trebuie să o încurajăm, să o stimulăm, să o protejăm cât mai mult.

Doamna Elena Hărătău:

"Veşti bune - băcăuanii vor beneficia de mijloace electrice de transport public rutier şi feroviar"

Veştile pozitive circulă mai greu în ziua de astăzi. Unii spun că lucrurile bune se văd, deci nu trebuie promovate. Cu toate acestea, voi vorbi astăzi despre lucruri bune care se întâmplă în circumscripţia mea electorală, judeţul Bacău.

Vestea bună este că, nu peste mult timp, băcăuanii vor beneficia de mijloace electrice de transport public. Mă refer la autobuze şi microbuze electrice, la trenuri electrice pentru navetişti, dar şi pentru cei care circulă pe distanţe mai lungi în ţară.

În ceea ce priveşte transportul rutier, comunele Hemeiuş, Măgura, Luizi Călugăra, Letea Veche, Nicolae Bălcescu şi Mărgineni s-au asociat cu municipiul reşedinţă de judeţ pentru a achiziţiona şi operaţionaliza, în cadrul serviciului metropolitan de transport, 24 de autobuze electrice, 5 microbuze electrice, 10 staţii de încărcare rapidă pe traseele autobuzelor şi 29 de staţii de încărcare lentă la autobază. De asemenea, vor fi instalate 57 de staţii de încărcare pentru vehicule electrice: 45 aferente municipiului Bacău şi 12 pentru comunele partenere.

Trebuie subliniat că acest proiect este finanţat prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR.

În ceea ce priveşte transportul feroviar, Guvernul a emis anul trecut Hotărârea nr. 1.226 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente achiziţiei de rame electrice noi în cadrul Proiectului de investiţii "Achiziţie material rulant nou, rame electrice regionale RE-R şi rame electrice interregionale RE-IR".

Astfel, navetiştii din Bacău vor putea circula cu trenuri electrice pe traseul Bacău-Paşcani. Acesta are o lungime de 84 de kilometri şi include, în judeţul Bacău, staţiile Iteşti, Şerbeşti şi Galbeni. Transportul se va efectua cu rame electrice de scurt parcurs (RE-R), configurate pentru viteza maximă de 160 km/h cu o capacitate de transport formată din minimum 200 locuri pe scaune fixe, minimum două locuri pentru persoane cu dizabilităţi şi 200 locuri în picioare (la 4 persoane/mp), 8 locuri pentru transportul bicicletelor.

Aceeaşi Hotărâre din 2021 a Guvernului României prevede şi achiziţia a încă 20 trenuri electrice de lung parcurs, interregionale (RE-IR). Bacăul va fi inclus în şase rute feroviare de transport interregional: Braşov - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Bacău - Iaşi; Braşov - Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc - Bacău - Suceava; Galaţi - Mărăşeşti (Focşani) - Bacău - Iaşi; Galaţi - Mărăşeşti (Focşani) - Bacău - Suceava; Iaşi - Bacău - Mărăşeşti (Focşani) - Barboşi (Galaţi) - Brăila - Constanţa - Mangalia; Suceava - Bacău - Mărăşeşti (Focşani) - Barboşi (Galaţi) - Brăila - Constanţa - Mangalia.

Noile trenuri trebuie să circule cu o viteză maximă de 200 km/h, să aibă o capacitate minimă de 160 locuri pe scaune (clasa I şi clasa a II-a) şi să asigure confortul pentru deplasări de lung parcurs (între 7-10 ore/direcţie).

Este de la sine înţeles că toate aceste mijloace electrice de transport public vor contribui semnificativ la reducerea poluării în zonă şi vor asigura un confort sporit călătorilor.

Eu consider că lucrurile bune nu trebuie trecute sub tăcere, ci trebuie aduse la cunoştinţa celor care vor beneficia de ele.

Domnul Ioan Balan:

"Suceava - pol turistic naţional!"

În primul rând, aş dori să-l felicit pe ministrul sucevean al turismului, domnul Daniel Cadariu, care s-a încăpăţânat şi a reuşit să relanseze Programul de acordare a tichetelor de vacanţă pentru angajaţii din sectorul public. Acest program guvernamental, prin care este sprijinit turismul în interiorul frontierelor României, a ajutat foarte mult sectorul turistic românesc, inclusiv pe cel din Bucovina şi am convingerea că anul acesta va contribui la relansare turismului românesc după pandemie. Vreau să cred că atunci când îşi vor face planurile pentru vacanţa de vară sau pentru cea de iarnă, românii vor alege frumuseţea inegalabilă a reliefului montan sucevean, liniştea sufletească oferită de mănăstirile bucovinene, tărâmurile pline de istorie ale cetăţilor de scaun, precum şi ospitalitatea şi mâncarea gustoasă din unităţile noastre de cazare. Să ştiţi că cine a venit în Suceava o dată, s-a îndrăgostit de Bucovina şi a revenit mereu pe meleagurile noastre!

Demersurile concertate ale parlamentarilor şi primarilor liberali din Suceava, precum şi ale preşedintelui Consiliului judeţean, Gheorghe Flutur, au transformat judeţul într-un adevărat pol turistic naţional, Suceava având în prezent recunoscute cele mai multe destinaţii istorice din ţară.

Mulţumesc reprezentanţilor Guvernului, în special prim-ministrului Nicolae Ciucă, pentru că au înţeles cât de important este pentru Suceava şi pentru întreaga regiune nord-est să avem parte nu doar de o recunoaştere formală a potenţialului turistic bucovinean, ci, pe baza acestei recunoaşteri, să putem sprijini turismul prin investiţii publice de calitate şi prin susţinerea antreprenorilor privaţi din acest domeniu. Am încredere că proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară demarate în ultimii doi ani vor fi duse cu bine până la capăt şi Bucovina va fi mai aproape de Bucureşti, de Constanţa şi Braşov, de Cluj Napoca şi Sibiu, de statele din Uniunea Europeană.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, soluţia pentru agricultura românească!"

Unul dintre obiectivele asumate prin Programul de guvernare este dezvoltarea infrastructurii de irigaţii care este atât de necesară fermierilor români. Partidul Social Democrat a avut întotdeauna soluţii concrete pentru nevoile fermierilor, iar Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii de Irigaţii este cel mai bun exemplu.

După doi ani în care s-a bătut pasul pe loc şi s-au investit doar vorbe în infrastructura de irigaţii a României, am reuşit să recuperăm timpul pierdut. Am majorat sumele de bani alocate pentru infrastructura de irigaţii şi am inclus la finanţare sistemele de irigaţii de la nivelul fermelor.

În calitate de deputat de Vrancea, îl felicit pe ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, pentru avizarea unui obiectiv major din sectorul irigaţiilor, Canalul Siret- Bărăgan. Mă refer la tronsonul Haret, de la barajul Călimăneşti până la km 23, în judeţul Vrancea, care va asigura apa necesară pentru irigarea unei suprafeţe de aproximativ 43.000 hectare. Este vorba despre Sistemul Rugineşti - Pufeşti - Panciu cu 23.295 hectare, Sistemul Mărăşeşti cu 3.595 hectare, o extindere la Mărăşeşti cu 1100 hectare şi sistemul Bilieşti - Slobozia - Ciorăşti cu 15.000 hectare. Valoarea totală a investiţiei a fost estimată la peste 711 milioane lei.

Mai mult, prin realizarea aceste investiţii vor fi obţinute economii de 50% la energia electrică, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare. La nivel naţional, Ministerul Agriculturii a anunţat majorarea la 1,5 miliarde de euro a bugetului alocat investiţiilor în infrastructura de irigaţii, dar şi alocarea prin noul PNS a 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigaţii, a sistemelor locale de irigaţii la nivelul fermei, ceea ce reprezintă o garanţie pentru creşterea suprafeţei irigabile a României şi înseamnă recolte mai bune pentru fermieri.

Astfel de măsuri iniţiate de PSD sprijină sectorul agricol din ţara noastră care este greu încercat de criza energetică şi războiul din Ucraina. Românii au nevoie de alimente produse în ţara noastră, iar fermierii români trebuie sprijiniţi prin investiţii directe.

Dacă vrem o agricultură modernă, în care să valorificăm potenţialul enorm al României, trebuie să investim acolo unde fermierii români au cea mai mare nevoie, iar infrastructura de irigaţii trebuie să fie întotdeauna o prioritate a Guvernului României!

Domnul Nicolae Giugea:

"În România, primeşte bani de la stat doar cel care strigă mai tare!"

Milioane de români au părăsit ţara în perioada postaderare şi cei mai mulţi dintre cei care s-au aşezat sau stau astăzi pe un fotoliu de ministru încă nu pricep cauzele pentru care copiii acestui popor şi-au făcut un scop în viaţă ca să ia calea străinătăţii. Niciun român nu şi-ar părăsi ţara natală dacă la el acasă s-ar simţi respectat, plătit pentru munca sa şi ar avea perspective minime că ar putea să ducă un trai decent, iar copiii săi nu ar suferi de lipsuri. Din păcate, la mai bine de 15 ani de când ni s-a deschis uşa către Uniunea Europeană, angajatului român îi ia statul jumătate de leafă prin impozite şi contribuţii, fermierului român nu i se asigură şanse să câştige din munca sa, iar antreprenorului i se spune mereu că va fi falimentat sau va merge la puşcărie dacă nu mai plăteşte un impozit în plus. Este trist că după atâţi ani povara fiscală cea mai grea o duce angajatul, că fermierul este atât de puternic lipsit de mijloace, încât mâncăm tot mai mulţi cartofi din Egipt şi ceapă din Asia, că cei mai mulţi antreprenori sunt în zona comerţului cu amănuntul şi nu în zona producţiei.

A trecut atât timp şi statul român încă nu este condus după o logică modernă de dezvoltare, nu are priorităţi şi nicio viziune pe termen lung. În anul 2022, dascălii continuă să fie angajaţii cu venituri mai mici decât muncitorii necalificaţi din anumite sectoare, iar cercetătorilor să le fie ruşine să spună ce meserie au. Educaţia şi cercetarea sunt exact domeniile pe care se bazează dezvoltarea unui stat, iar în România sunt cel mai slab valorizate! Pentru majorările salariale prevăzute de lege pentru aceste categorii profesionale nu s-au găsit niciodată resurse financiare, însă pentru cei care strigă mai tare în faţa Guvernului s-au găsit întotdeauna soluţii, după principiul - strigi şi ocărăşti Guvernul, primeşti, însă, dacă îţi faci datoria şi dai semne de toleranţă faţă de autorităţi, Guvernul te uită.

Nu ne vom dezvolta niciodată ca stat prin adoptarea de măsuri conjuncturale care dau temporar satisfacţie unor categorii socio-profesionale sau altora, măsuri calibrate nu după interese strategice naţionale, ci după scorul din sondajele de opinie. Nu vom reuşi să avem un standard de calitate a vieţii ca în statele fondatoare ale Uniunii, fără o şcoală puternică şi fără absolvenţi care să producă valoare adăugată mare în economie.

Domnul Florin Piper-Savu:

"Recensământul, între responsabilitate şi satisfacerea membrilor de partid"

Ne aflăm în plină desfăşurare a acţiunii de recenzare a populaţiei şi a locuinţelor, cercetare statistică de amploare şi de mare importanţă, deoarece datele colectate în urma recensământului vor oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru aplicarea politicilor publice, naţionale şi locale, atât în domeniul economic, cât şi social.

România are nevoie să ştie care este populaţia rezidentă nu numai la nivel naţional, dar şi la nivelul fiecărei localităţi în parte. Datele obţinute la nivelul fiecărei ţări sunt folosite pentru calcularea indicatorilor la nivel european, de aceea este foarte importantă calcularea cu cât mai mare exactitate a populaţiei rezidente a României, aflată într-o perioadă de declin demografic. De asemenea, este cunoscut faptul că foarte multe fonduri europene sunt distribuite în funcţie de populaţia rezidentă.

Realitatea ne arată un ritm de recenzare extrem de scăzut în această a doua etapă, care presupune intrarea în teren a recenzorilor şi desfăşurarea faţă în faţă a interviului cu cetăţenii. Într-o lună nu s-au recenzat decât un milion de persoane din cele circa 10 milioane de persoane care trebuie recenzate, adică o medie de 70.000/zi, în condiţiile în care media în perioada de autorecenzare a fost cel puţin dublă.

Cauzele ritmului scăzut de recenzare trebuie căutate şi în modul în care au fost selectaţi coordonatorii şi recenzorii şefi de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, selecţie care, nu în toate cazurile, s-a realizat cu respectarea prevederilor legale.

La nivelul municipiului Roşiorii de Vede, propunerile transmise pentru selecţia coordonatorului şi celor 3 recenzori şefi, deşi s-a avut în vedere atât pregătirea profesională, cât şi experienţa anterioară în coordonarea şi finalizarea cu succes a unor acţiuni de o asemenea amploare, reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul judeţului şi preşedintele comisiei judeţene, a considerat să ignore propunerile făcute de primarul municipiului, preşedintele comisiei locale de recenzare, deşi există prevederi legale clare în acest sens. Selecţia s-a realizat, se pare, doar pe criterii politice; persoane fără experienţă în astfel de acţiuni au fost desemnate pentru responsabilităţi cărora nu le pot face faţă.

În situaţia dată, a arunca responsabilitatea eşecului acestei acţiuni extrem de importantă pe seama unei organizări slabe la nivelul primăriei este nu doar incorectă, ci şi imorală.

Efectele unui recensământ de succes poate nu se vor vedea în viitorul apropiat, însă cu siguranţă vor avea implicaţii benefice majore pentru noi şi pentru generaţiile următoare. Calitatea şi finalitatea acestei acţiuni extrem de importante ţine de profesionalismul şi responsabilitatea celor implicaţi. E timpul ca decidenţii să înţeleagă acest lucru şi să corecteze astfel de derapaje precum cele ale prefectului de Teleorman.

Domnul Alexandru Popa:

"Stabilitatea sistemului fiscal reprezintă garanţia unei creşteri economice sănătoase"

Partidul Naţional Liberal este un partid responsabil, preocupat în primul rând ca prin măsurile fiscale guvernamentale să putem asigura stabilitate şi predictibilitate pentru mediul de afaceri şi pentru cetăţeni. Consider că este inoportun ca în acest moment economic dificil să ne lansăm în tot felul de propuneri populiste, care nu fac altceva decât să creeze speranţe deşarte oamenilor şi să pericliteze stabilitatea economiei naţionale.

Reiterez, pe această cale, poziţia asumată public de Partidul Naţional Liberal de a nu modifica nici cota unica de impozitare, nici de a taxa suplimentar companiile, măsuri care ar lovi în mod direct mediul de afaceri! Angajamentul nostru este că vom lua doar măsuri pozitive pentru economie, menite să asigure o protecţie suplimentară pentru locurile de muncă şi să determine o creştere a numărului de angajaţi, concomitent cu măsuri de atragere a investiţiilor străine în România.

Suntem capabili să facem asta, iar statistica ne dă dreptate, având în vedere că, potrivit datelor furnizate de Banca Naţională a României, investiţiile străine directe au crescut cu 34% în primele patru luni ale acestui an, la 3,149 miliarde de euro, faţă de 2,35 miliarde euro în perioada similară din 2021. Totodată, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a crescut în primele patru luni din 2022 cu 27,8%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 2.186 de unităţi, iar în aprilie 2022, au fost înmatriculate 546 firme cu participare străină la capitalul social. Semnalele din economie sunt bune, aşadar, iar datele confirmă eficienţa soluţiilor pe care Guvernul Ciucă le-a luat în această perioadă.

Este important ca românii să ştie că PNL este mai interesat de măsurile care vor asigura o creştere economică sănătoasă şi un nivel de trai ridicat, decât despre introducerea de noi taxe! De asemenea, consider că este mai indicat ca cele aproximativ 96 de miliarde alocate pentru dezvoltare să fie direcţionate inteligent acolo unde este mai mare nevoie ca să putem ajuta economia să facă faţă acestei perioade negre pe care o traversăm!

Abordarea PNL este una clară, probusiness, către atragerea de investiţii şi de promovare a acelor măsuri liberale prin care ne propunem să dăm economiei româneşti şansa să se dezvolte durabil! Nu guvernăm cu ochii pe sondajele de opinie, ci cu ochii la cum va arăta România în viitorul apropiat!

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Radu Panait:

"Transparenţa cheltuirii banului public prin digitalizare"

Digitalizarea a devenit în ultimii ani o promisiune electorală pe care românii o aud venind din gurile tuturor partidelor. PNL şi PSD continuă să facă gargară, fără fapte concrete.

De la bun început, USR a mizat în primul şi în primul rând pe două lucruri importante: digitalizare şi transparenţa cheltuirii banului public. Sunt două lucruri care merg mână în mână şi este imperios necesar să insistăm pe ele, deoarece astfel putem creşte încrederea cetăţenilor în instituţiile publice. Ca să nu mai spun că transparenţa modului în care se cheltuieşte banul public nu ar trebui să fie facultativă, aşa cum este acum.

Recent, am descoperit pe SEAP cum Primăria municipiului Satu Mare se pregăteşte să cheltuiască 27 milioane de lei pentru iluminatul public festiv. O absurditate, dacă mă întrebaţi, în condiţiile în care oraşul are o infrastructură de toată jena, un deficit de locuri de parcare şi multe alte lipsuri. Dar nu despre asta e vorba. Românii ar trebui să aibă acces facil la proiectele de investiţii derulate de primăriile de care aparţin, pentru a afla stadiul derulării şi alte detalii fără prea multe probleme.

În momentul de faţă, legea care obligă instituţiile publice să prezinte proiectele de investiţii pe site-urile proprii este foarte vagă şi lasă mult loc la interpretări. Digitalizarea poate rezolva foarte uşor această problemă, singurul lucru care lipseşte fiind un cadru legal prin care cei care conduc instituţiile statului să aibă un ghidaj clar, şi asta pentru a rezolva problema de creativitate ale unor conducători de instituţii publice. În acest sens, am depus un proiect de lege, scris în urma unor consultări cu mai mulţi specialişti în digitalizare şi utilizare software, care are ca scop facilitarea accesării informaţiilor de interes public, mai exact accesarea detaliilor privind proiectele de investiţii derulate de către primării.

Vom vedea acum dacă coaliţia de guvernare, pentru care cuvântul "digitalizare" este la ordinea zilei, îşi doreşte cu adevărat digitalizarea instituţiilor publice şi a României, digitalizare pe care noi, românii, ne-o dorim de foarte mult timp şi pentru care am plătit din visteria statului de atâtea ori!

Componenta de utilizare a serviciilor de digitalizare oferite cetăţenilor trebuie să fie atent monitorizată, pentru că oamenii nu au experienţa administraţiei, iar implicit disponibilitatea lor de a afla informaţia este redusă. Este obligaţia noastră să ne asigurăm că informaţiile legate de investiţiile ce se fac pe banii oamenilor este transmisă într-un mod simplu de urmărit.

Propunerea mea este una care va rezolva această problemă şi va ajuta la creşterea încrederii românilor în administraţie.

Proiectele trebuie să fie prezentate astfel:

• numele proiectului;
• obiectivul;
• actul prin care s-a votat proiectul precum şi voturile alocate;
• procedura de atribuire şi participanţii;
• bugetul total alocat, precum şi sursa de finanţare;
• perioada de implementare;
• stadiul actual al proiectului;
• timpul rămas până la finalizare.

În acest mod, politicienii vor fi foarte simplu prinşi atunci când mint legat de proiectele de investiţii.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Necesitatea primirii României în spaţiul Schengen"

În urmă cu 37 de ani, s-a creat spaţiul Schengen. După cum se ştie, aderarea la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre. Până în prezent, ţara noastră a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare.

Aderarea României la spaţiul Schengen este, pentru România, atât un drept, cât şi o obligaţie - un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, dar şi o obligaţie izvorâtă din însuşi Actul de Aderare la Uniunea Europeană. În prezent, România aplică majoritatea dispoziţiilor şi aduce o contribuţie semnificativă la însăşi securitatea spaţiului Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă peste 2.000 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene.

Din păcate, deşi România este membră a Uniunii Europene din anul 2007 şi îndeplineşte, din 2011, toate criteriile tehnice de aderare la spaţiul Schengen, admiterea ţării noastre este în continuare blocată.

În contextul războiului din Ucraina, ţara noastră a demonstrat din plin că este pregătită să gestioneze frontierele externe ale Europei. România a fost solidară, şi-a respectat obligaţiile faţă de apărarea democraţiei şi suveranităţii altui stat. Avem nevoie de libera circulaţie a mărfurilor. Ce oportunităţi ar fi avut ţara noastră dacă, spre exemplu, am fi putut facilita transportul cerealelor din Ucraina!

Este inadmisibil să fim ţinuţi deoparte de spaţiul Schengen de atâţia ani! În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la spaţiul Schengen reprezintă o necesitate. Ţara noastră ar trebui să încheie cât mai repede ciclul proiectelor de ţară cu intrarea în spaţiul Schengen!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Regimul fiscal al unei ţări nu este teren de joacă politică!"

Politica fiscală a unei ţări nu trebuie să stea sub semnul incertitudinii.

Clasa politică îşi arată măsura maturităţii sale în momentul în care înţelege, la unison, că marile reforme se fac pe un teren fiscal solid şi predictibil.

Partidul National Liberal este partidul care susţine antreprenoriatul şi libera iniţiativă, elemente care stau la baza unei dezvoltări economice durabile şi sănătoase.

Sprijinul cel mai de preţ pe care îl putem oferi mediului de afaceri este un sistem fiscal stabil şi predictibil. Cu cât sunt forţate mai multe schimbări care produc şocuri în economie, cu atât fragilizăm mediul economic, care se va contracta. Cred că este ultimul lucru de care avem nevoie acum, o criză economică generată de măsuri fiscale riscante şi hazardate.

Schimbările fiscale radicale bulversează mediul economic, sperie investitorii şi stopează planurile de investiţii.

România are nevoie de o abordare limpede şi aşezată a politicii fiscale. Mai degrabă ne-am axa acţiunile pe consolidare fiscală, pe creşterea gradului de colectare şi pe reducerea evaziunii fiscale.

Consider că o abordare prudentă este mult mai avantajoasă decât să creştem taxele sau să introducem altele noi.

Guvernul Nicolae Ciucă are un plan economic pentru români şi pentru România. Acest plan include măsuri de sprijin pentru cei afectaţi de criză şi scheme de sprijin pentru economie. Focusul trebuie să fie pe aplicarea acestui plan, nu pe experimente fiscale care pot afecta echilibrele economice, şi aşa prea fragile.

Am încredere că prin dialog şi analiză, politica fiscală va rămâne în afara jocului politic.

Avem un program de guvernare care trebuie pus în aplicare până în anul 2024, cu rigurozitate şi responsabilitate.

Vom genera bunăstare dacă vom trata într-un registru profesionist politicile publice, dacă le vom accelera pe cele care aduc valoare adăugată economică mare şi dacă vom aplica o politică fiscală unitară pe termen mediu şi lung.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Începerea exploatării gazelor naturale la Marea Neagră creează condiţii superioare de competitivitate pentru România!"

Guvernul condus de către preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a reuşit ceea ce puţin ar fi crezut că este posibil în aceste vremuri economice dificile şi anume, să demareze exploatarea gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre, în cadrul Proiectului Black Sea Oil&Gas. Este un succes notabil al României, dar şi al Uniunii Europene, în condiţiile în care cu fiecare proiect energetic nou statele europene diminuează dependenţa energetică de Rusia. Mai mult decât atât, prin Proiectul Black Sea Oil&Gas şi prin Proiectul Neptun Deep care va demara peste câţiva ani, România devine lider energetic regional şi factor de stabilitate economică în zona Mării Negre. De asigurarea stocurilor cu produse energetice şi de preţul acestora va depinde pe termen lung întreaga economie a Uniunii Europene, în condiţiile în care unele state membre depind astăzi şi în procente de peste 80% de gazul şi petrolul rusesc.

Pentru industria românească, precum şi pentru antreprenorii mici şi mijlocii din ţara noastră creşterea independenţei energetice naţionale se transformă într-un factor suplimentar de competitivitate. Cred că acest lucru trebuie valorificat de ţara noastră în sensul atragerii investiţiilor străine strategice care se relochează din alte state ale lumii către Uniunea Europeană, dar şi în sensul stimulării românilor din diaspora care şi-au propus să se întoarcă în ţara natală şi să înfiinţeze o nouă întreprindere.

Mai cred că proiectele curajoase demarate de guvernarea liberală în anii 2020-2022, atât în privinţa extragerii gazelor naturale onshore şi offshore, precum şi în dezvoltarea energiei alternative verzi îşi vor arăta efectele favorabile asupra economiei şi standardului de viaţă al românilor încă din anii următori. Pentru ca aceste obiective să se îndeplinească, este esenţial ca statul român să continue susţinut investiţiile publice, să stimuleze puternic investiţiile private şi să menţină un cadrul fiscal cât mai predictibile, fără majorări de impozite şi taxe care să compromită eforturile făcute de miniştri liberali până în prezent.

Doamna Vetuţa Stănescu: "Investiţiile şi mediul de afaceri sunt priorităţi pentru PNL"

Faptul că mediul de afaceri a suportat cele mai dure lovituri în ultimii doi ani de zile nu mai este o veste nouă pentru nimeni. Crizele care s-au succedat până acum au pus o presiune enormă pe economia românească şi mediul de afaceri din România, iar această situaţie nefericită nu s-a terminat încă. Tocmai pentru a atenua impactul resimţit de agenţii economici din România, în special întreprinderile mici şi mijlocii, statul român trebuie să ia măsuri rapide şi adecvate. Sprijinirea mediului de afaceri este vitală pentru funcţionarea în bune condiţii a economiei noastre, lucru care garantează armonia socială şi dezvoltarea noastră, per ansamblu, ca ţară.

Guvernul României, condus de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a adoptat Ordonanţa de urgenţă pentru acordarea de granturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în valoare de 400 de milioane de euro. Această schemă de finanţare cuprinde două măsuri - Măsura nr. 1, cu un număr estimat de 1.200 de beneficiari, prevede o alocare de 60 milioane de euro cu granturi între 50.000 şi 200.000 euro, destinată refacerii capacităţilor de prestări servicii pentru domenii precum învăţământ, sănătate, asistenţă socială şi servicii prestate către populaţie; a doua măsură are o alocare de 360 de milioane de euro, cu granturi între 50.000 şi 500.000 euro, pentru IMM-urile afectate de criză. Sunt vizate un număr de 4.000 de companii, iar domeniile pentru care se vor aloca aceste granturi sunt cele care privesc activitatea de producţie, construcţii, transport şi depozitare, hoteluri, restaurante pe componenta de dotări specifice pentru serviciile de cazare, în principal pentru decontarea costului cu echipamente, utilaje, dotări specifice şi tot ce înseamnă partea de investiţii ce ţine de capitalizarea IMM-urilor şi refacerea capacităţilor de rezilienţă.

Firmele care activează în România sunt cele care aduc valoarea adăugată imperioasă pentru recuperarea decalajelor dintre noi şi ţările dezvoltate către a căror prosperitate tindem. Aceste ajutoare vor contribui substanţial la consolidarea capacităţii mediului de afaceri de a face faţă crizei în care ne aflăm şi vor asigura un cadru predictibil pentru investitori.

Partidul Naţional Liberal va fi întotdeauna un susţinător ferm al economiei de piaţă şi al celor care o alcătuiesc, iar, în considerarea acestora, PNL va promova întotdeauna măsuri pentru susţinerea antreprenorului român!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Diferenţe salariale şi nevoia de politici prietenoase familiei din perspectiva egalităţii de gen"

Astăzi, fiind deputată de diaspora, mă întreb cât de egali suntem într-un stat de drept şi într-un spaţiu european bazat pe valori?

Discrepanţele salariale dintre femei şi bărbaţi sunt un cartof fierbinte în ţară şi în întreg spaţiul european. În Uniunea Europeană, femeile câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii. În orice altă situaţie am fi revoltaţi în situaţia în care am afla că primim cu 13% mai puţin din ceva. Vă dau un exemplu ilustrativ. Mergeţi într-un magazin, iar la casa de marcat constataţi că un bărbat cumpără o tabletă de ciocolată, ca şi a voastră, plăteşte şi pleacă. Ajungeţi şi voi la casa de marcat, achitaţi, după care doamna de la casierie exclamă "Ah, femeie!", scoate un cuţit şi taie o bucată din acea ciocolată, cam 13% din acea tabletă. Cum aţi reacţiona? Aceste diferenţe trebuie să dispară!

Chiar dacă egalitatea de gen la nivelul UE a cunoscut o evoluţie pozitivă, aceasta este apreciată în cel mai recent raport al Comisiei Europene ca fiind mult prea lentă, iar disparităţile dintre bărbaţi şi femei rămân pronunţate.

Motivele diferenţelor salariale sunt diverse - de la diferenţa de oportunităţi în piaţa muncă la nivelul de educaţie şi experienţa profesională diferită. Cele mai mici diferenţe procentuale se întâlnesc în Luxemburg (0,7%), România (2,4%), Slovenia (3,1%), Italia (4,2%) şi Polonia (4,5%), în anul 2020.

Cifrele mici privind diferenţele salariale pot demonstra că în unele ţări numărul femeilor angajate este mai mic decât număr bărbaţilor. Un decalaj salarial ridicat poate indica faptul că femeile sunt mai concentrate în sectoarele cu salarii mici sau că o proporţie semnificativă dintre ele lucrează cu normă parţială.

Pentru a vorbi despre abilitare economică şi plată egală, avem nevoie de şanse egale. Or, femeile au mai frecvent întreruperi de carieră - în 2018, o treime dintre femeile angajate din UE au întrerupt lucrul pentru motive legate de îngrijirea copiilor, faţă de 1,3% dintre bărbaţi. Atunci când femeile trebuie să-şi aleagă ce carieră urmează, acolo unde au această libertate, această alegere este influenţată şi de responsabilităţi familiale şi de îngrijire.

În România, egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este reglementată prin Legea nr. 202/2002. Nivelul egalităţii de gen din România a înregistrat în ultimii 5 ani o evoluţie oscilantă, înregistrând unele tendinţe pozitive, în domeniul educaţiei sau în ceea ce priveşte veniturile femeilor, care au dus la reducerea unor disparităţi de gen, însă mai rămân domenii semnificative unde nivelul inegalităţii de gen şi situaţiile vulnerabile cu care se confruntă femeile din România rămân ridicate.

Cred în puterea schimbului de bune practici şi cred că sunt ţări de la care putem învăţa. Este adevărat că în ultimii ani şi Republica Moldova a înregistrat progrese privind egalitatea de gen. Însă emigrarea continuă a populaţiei cu vârsta aptă de muncă, având cel puţin 15,5% din moldoveni, care doresc să părăsească ţara în următorii trei ani, precum şi îmbătrânirea

populaţiei vor aprofunda impactul structurii demografice a Republicii Moldova asupra dezvoltării ţării.

În 2021, ponderea femeilor tinere neîncadrate în muncă, în educaţie sau formare, NEET, a fost printre cele mai ridicate din regiune, de 24%, motive care ne demonstrează cât de importante sunt intervenţiile legislative de susţinere a femeilor chiar acum.

Pentru diminuarea inegalităţii de gen pe piaţa muncii, în mod prioritar autorităţile trebuie să intervină cu o serie exhaustivă de politici publice şi programe naţionale. Sunt prima femeie reprezentantă a românilor din diaspora şi pun umărul la a micşora diferenţele salariale şi a avea politici prietenoase femeilor şi bărbaţilor români de acasă şi de pretutindeni.