Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 27 septembrie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Daţi-mi voie să vă reamintesc succint dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Acestea se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, nu vor depăşi 3 minute.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare. Algoritmul îl cunoaşteţi: 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 - USR şi câte unul de la AUR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare o să-i dau cuvântul, fiind o comisie în paralel, domnului deputat Lilian Scripnic, de la Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

După care vom reveni, evident, la ordinea algoritmului pe care am menţionat-o.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc.

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu ocazia acestei intervenţii vreau să aduc în faţa dumneavoastră strigătul îndurerat şi, în acelaşi timp, neauzit al multor români.

Actuala putere obligă românii la un consum plafonat de maximum 255 de kilowaţi pe lună, pentru ca cetăţenii să nu plătească sume astronomice la facturile pentru consumul de curent electric.

Dragi guvernanţi,

În acest mod veţi condamna la frig mii de familii, exact în mijlocul iernii care urmează, îi veţi condamna la sărăcie, dacă aceste familii nu vor reuşi să respecte acel plafon inventat tot de dumneavoastră.

Care sunt limitele de consum la state precum Belgia, Olanda, Franţa, Germania impuse cetăţenilor lor? Au impus ele vreun consum de maximum 255 de kilowaţi pe lună? Cer public europarlamentarilor acestor state să ne facă cunoscut acest aspect!

România are cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor din toată Europa, acesta fiind de două ori şi jumătate mai mic decât cel din Germania. Păi, ce becuri vreţi să mai stingem când noi nu mai avem ce scoate din priză?!

Germanii consumă circă 6,4 megawaţi pe locuitor. Norvegia avea un consum de 23 de megawaţi pe cap de locuitor, în 2020, iar Islanda - atenţie! - consumă 51 de megawaţi de persoană, conform unui studiu oferit publicităţii de către Agenţia Mediafax.

Cu toate că românii consumă cel mai puţin curent electric din toată Europa, tot noi, românii, ar trebui să avem cel mai mic plafon, în acest sens.

Înţeleg că prin această decizie, dragi guvernanţi, dumneavoastră invitaţi ca românii fie să îngheţe de frig în casele lor, sau să rămână săraci lipiţi pământului.

Ne-am oferit economia pe tavă, ne-am vândut pământurile, ne-am dat forţa de muncă în afară, am dat resursele naturale pe gratis, intenţionat pentru asta, ca să facem parte din marea familie europeană. Şi ce avem în schimb? Cu toate acestea ni se aplică acel dublu standard în foarte multe domenii. Aşa ceva nu este corect!

Fac un apel către europarlamentarul Cristian Terheş, deoarece îl consider prieten de cauză. Îl rog să aducă următoarele întrebări în faţa reprezentanţilor statelor europene.

De ce românii trebuie să facă economie chiar şi din ceea ce nu au?

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Domnul Lilian Scripnic:

De ce noi trebuie să sacrificăm tot, în timp ce alţii nu fac mari eforturi?

De ce limitele de consum sunt atât de mici la români?

De ce Germania redeschide termocentrale pe cărbune, iar noi suntem obligaţi să le închidem?

Şi ultima întrebare.

Este România colonie sau nu?

Dacă nu se elimină aceste duble standarde, vom înţelege clar că aşa-zişii parteneri ne consideră o colonie de extracţie, şi altceva nimic.

Vă mulţumesc.

Deputat de Galaţi, Lilian Scripnic.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu este? Nu.

Domnul Bogdan Trif.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

România se află foarte aproape de realizarea celui mai important obiectiv european, stabilit încă din 2007, după ce a devenit membră a Uniunii Europene, şi anume aderarea la spaţiul Schengen.

Sprijinul Germaniei în acest demers al ţării noastre, anunţat de cancelarul Olaf Scholz, este un pas uriaş către finalizarea acestui proces de aderare, care va fi supusă deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

Până în prezent, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice, legislative şi operaţionale necesare îndeplinirii condiţiilor de aderare la spaţiul Schengen. Evaluarea celor şapte domenii de interes - cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, Sistemul de Informaţii Schengen - a condus la concluzia că România îndeplineşte condiţiile de aderare la spaţiul Schengen.

România aplică deja majoritatea dispoziţiilor acquis-ului Schengen şi acţionează ca un membru de facto, cu o contribuţie semnificativă la securitatea Spaţiului Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă peste 2.000 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene.

Intrarea în spaţiul Schengen înseamnă libera circulaţie, fără controale la frontierele interne terestre, aeriene şi maritime, atât a cetăţenilor, cât şi a mărfurilor, a serviciilor şi a capitalului. Acest lucru ar însemna un ajutor imens pentru firmele cu capital românesc şi cele care produc în România. În contextul provocărilor de securitate actuale şi în condiţiile de criză economică este obligatoriu ca România să intre în spaţiul Schengen.

Cele mai importante obiective de ţară - intrarea României în NATO şi pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană - au fost îndeplinite în timpul guvernărilor PSD. Partidul Social Democrat va face toate demersurile necesare pentru îndeplinirea actualului deziderat: aderarea României la spaţiul Schengen.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc şi eu.

Mergem mai departe.

Domnul Virgil Alin Chirilă este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Astăzi aş vrea să mă refer la proiectul de lege adoptat de Senat, referitor la majorarea veniturilor categoriilor de salariaţi prevăzuţi la Anexa 9 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Ca să fiu mai precis, este vorba despre cele patru categorii de demnitari, respectiv: cei aleşi la nivel naţional - parlamentarii şi preşedintele României; cei aleşi la nivel local, adică primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene; apoi, cei numiţi de Parlament la conducerea diverselor instituţii publice, cât şi cea de-a patra categorie, a celor care conduc instituţii ale Guvernului sau sunt în subordinea Guvernului.

Legea care a trecut de Senat prevede actualizarea salariilor acestor categorii prin raportarea la salariul minim din anul 2021, deci - atenţie! -, de anul trecut, nu din acest an.

De fapt, prevederea iniţială din Legea nr. 153 stipula ca pentru toate aceste patru categorii salariile să fie majorate odată cu salariul minim pe economie, ceea ce nu s-a mai întâmplat din anul 2018, când s-a aplicat această lege.

De fiecare dată guvernele au prorogat această recalculare în funcţie de salariul minim stabilit anual.

Sunt de acord că în cazul aleşilor locali se impunea o astfel de actualizare, pentru că în funcţie de salariile viceprimarului şi al vicepreşedintelui de consiliu judeţean se stabilesc toate celelalte salarii din aparatul administrativ local. Deci, pentru toţi aceşti angajaţi, care şi aşa aveau salarii destul de mici, veniturile au rămas îngheţate din 2018. Deci s-ar impune o actualizare măcar la nivelul anului 2021, mai ales că impactul pe bugetul de stat este zero, urmând ca actualizările să fie suportate în limita disponibilităţilor din bugetele locale.

Dar nu pot fi de acord cu o creştere a veniturilor parlamentarilor şi a şefilor de instituţii din România. Înţeleg că aşa prevede legea şi probabil că la asta s-au gândit şi colegii de la Senat, că nu poţi majora doar pentru primari şi pentru ceilalţi nu.

Pot înţelege acest argument, dar nu pot fi de acord cu această finalitate. Nu putem vota o majorare a indemnizaţiilor pentru noi, mai ales în acest moment, în care milioane de români au fost loviţi puternic de creşterea preţurilor la toate produsele de bază.

Nu susţin populisme de genul: parlamentarii trebuie să fie "săraci şi cinstiţi", dar nici nu pot accepta formula unui coleg de-al nostru care spunea că este mai bine să fim "bogaţi şi cinstiţi".

Este sfidător la adresa celor care ne-au votat! Este de-a dreptul jignitor să le spunem oamenilor, acum, când vine una dintre cele mai grele ierni din punct de vedere energetic, că noi, parlamentarii, ne creştem indemnizaţiile.

În aceste momente grele, noi, parlamentarii, trebuie să fim solidari cu cei care ne-au ales, cu cei pe care trebuie să îi reprezentăm în deciziile ţării.

De aceea, fac un apel la toţi colegii, de la toate partidele. Haideţi să modificăm legea aprobată de Senat şi să scoatem toate categoriile de demnitari, cu excepţia aleşilor locali!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Dan Şlincu, Grupul PSD.

Vă rog.

Al treilea vorbitor.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Zilele trecute salutam decizia Parlamentului European de adoptare a unei noi legislaţii privind instituirea salariilor minime adecvate în statele Uniunii Europene, iar acum vă prezint datele oficiale de la noi din ţară, după promovarea măsurii iniţiate de PSD, şi anume majorarea voluntară a salariului minim.

Astfel, până în prezent, 173.743 de angajaţi din mediul privat au beneficiat de o creştere a veniturilor nete cu 200 de lei, după data de 1 iunie 2022, când a intrat în vigoare măsura prin care această sumă suplimentară să fie scutită de taxe, în cazul unei majorări voluntare a salariului minim.

Măsura face parte din Programul "Sprijin pentru România" şi are în vedere sprijinirea angajatorilor din mediul privat pentru majorarea salariilor mici, astfel încât să îşi poată menţine angajaţii şi să prevină exodul forţei de muncă din România, în actualul context economic foarte dificil.

Din aceeaşi categorie de măsuri a făcut parte şi propunerea Partidul Social Democrat de a se aplica în agricultură şi în industria alimentară acelaşi model fiscal al salarizării reglementat în domeniul construcţiilor. Drept urmare, peste 230.000 de angajaţi au beneficiat de creşterea salariului minim la 3.000 de lei şi de celelalte scutiri şi reduceri de taxe şi contribuţii aferente salariilor.

În viziunea Partidului Social Democrat, în contextul actual extrem de dificil, acest salariu minim de 3.000 de lei ar trebui generalizat pentru toate sectoarele economice. Acest lucru s-ar realiza prin introducerea, de la data de 1 ianuarie 2023, a recomandărilor din Directiva Europeană a salariului minim european, respectiv a mecanismului prin care salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie, ceea ce ar duce la o creştere de aproximativ 500 de lei, în jurul valorii de 3.000 de lei, cum propusese PSD încă de la finalul lunii august.

Este important că şomajul este scăzut în ţara noastră, iar acest lucru se datorează şi ca urmare a măsurilor luate de Guvern în privinţa salariului minim, susţinute puternic de PSD, care au dus la creşterea numărului salariaţilor. Cu toate acestea, este esenţial ca pentru creşterea nivelului de trai al românilor cu venituri reduse să se majoreze, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim la 3.000 de lei brut, simultan cu acordarea unei deduceri suplimentare de 200 de lei, care este deja în vigoare de la 1 iunie 2022.

Atât eu, cât şi colegii mei, considerăm că astfel de măsuri sunt vitale pentru salariaţii cu venituri mici, pentru a face faţă dificultăţilor generate de inflaţie şi de criza energetică de la nivel european.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Trecem la Grupul PNL.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Vă rog.

Domnul Mircea Fechet:

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a avizat prima cerere de plată a României din cadrul PNRR. Ţara noastră va primi cele 2,6 miliarde de euro, în ciuda previziunilor apocaliptice ale unora.

Avizul favorabil al Comisiei este dovada faptului că Guvernul, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, a reuşit să îşi îndeplinească ţintele şi jaloanele asumate până acum în PNRR.

Prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, România va primi aproape 30 de miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru modernizarea ţării şi pentru creşterea nivelului de trai în comunităţile locale.

În regiunea Moldovei şi în judeţul Bacău, de departe cel mai important proiect este Autostrada A7 Ploieşti-Paşcani. Autostrada Moldovei este cel mai mare proiect de infrastructură din PNRR şi realitatea este că a fost inclus în acest plan de guvernul condus de un premier liberal. Toţi cei 314 km. ai Autostrăzii Moldovei vor fi finanţaţi prin PNRR.

Grija Partidului Naţional Liberal pentru zona Moldovei este o constantă şi este dovedită prin acţiuni concrete.

Şi eu fac drumul Bucureşti - Bacău săptămânal, uneori chiar de mai multe ori pe săptămână, şi ştiu ce corvoadă poate fi. Îi înţeleg pe toţi băcăuanii care nu mai au răbdare şi nu mai cred în promisiuni, îi înţeleg pe toţi cei care vor să circule pe un drum sigur şi nu să stea cu grija celor dragi când merg pe E85.

Atât timp cât PNL este la conducerea Executivului vor fi depuse toate eforturile pentru a îndeplini obiectivele din acest plan.

Tot prin PNRR, o nouă creşă va fi construită în municipiul Bacău. Aceasta va fi una de dimensiuni mari, adică pentru 100-110 copii. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte asigurarea de locuri în creşe pentru copiii de până la trei ani. Investiţiile în infrastructura antepreşcolară sunt foarte importante, la fel cum este important personalul calificat care să lucreze cu cei mici.

De asemenea, în urmă cu câteva zile, Guvernul Ciucă a lansat prima sesiune de atragere de fonduri pentru construirea de insule ecologice digitalizate, adică sisteme moderne pentru colectarea selectivă a deşeurilor, la nivelul comunităţilor.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai recente finanţări din PNRR, de care judeţul Bacău poate beneficia în mod direct şi concret.

PNRR este o şansă pe care o are ţara noastră, pe care le-o putem oferi copiilor noştri şi pe care nu avem voie să o ratăm!

Mircea Fechet, deputat al PNL Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Gabriel Avrămescu.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la activitatea AFM.

România, asemenea întregului continent European, se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Din a doua jumătate a anului 2021, s-a înregistrat o creştere bruscă a preţurilor la energie, lucru aşteptat, într-o anumită măsură, dat fiind contextul redresării economice post-COVID-19 şi al relaxării restricţiilor de călătorie, însă amploarea reală a depăşit şi cele mai pesimiste estimări prealabile. Trendul negativ, început anul trecut, a fost agravat de debutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, precum şi de şantajul practicat de Gazprom, care a stopat furnizarea de gaze naturale în mai multe ţări europene, sporind nesiguranţa în privinţa aprovizionării şi generând creşterea preţului gazelor la un nivel record, ceea ce, într-un efect de domino, a condus la creşterea preţurilor energiei electrice.

Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 cu scopul de a lua de pe umerii românilor, cât este posibil, greutatea facturilor mult crescute. Însă acestea sunt soluţii pe termen scurt, foarte împovărătoare pentru bugetul de stat. Lucrul de care avem cu adevărat nevoie este creşterea capacităţii de producţie internă.

În 2005 a luat fiinţă Administraţia Fondului pentru Mediu, organ de specialitate în coordonarea Ministerului Mediului. Prin atribuţiile sale prevăzute de lege, Fondul pentru Mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice.

Deşi obiectivul pe care îl urmăreşte este unul salutar, multiplele întârzieri apărute în procesul de implementare a programelor de finanţare pentru persoane fizice şi UAT-uri împiedică îndeplinirea pe deplin a misiunii instituţiei.

Dacă luăm un caz concret, precum Programul privind instalarea de sisteme fotovoltaice, prin finanţarea cu întârziere a programului, Agenţia Fondului de Mediu împiedică românii să folosească surse alternative de energie, ceea ce, pe de-o parte, ar oferi un mijloc prin care consumatorii casnici să fie mai bine adăpostiţi de facturile la energie pe perioada iernii, iar pe de altă parte ar ajuta şi producţia internă, deoarece aceştia ar redirecţiona surplusul de energie în reţeaua naţională de distribuţie.

Pentru a oferi un exemplu, anul acesta au fost validaţi aproximativ 240 de instalatori care au depus cererea de validare în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în anul 2019. Aşadar, o întârziere de 3 ani, timp pierdut care putea fi fructificat astăzi în favoarea cetăţeanului român şi a securităţii noastre energetice. Situaţia este una cât se poate de serioasă şi îngrijorătoare, ajungându-se ca unii instalatori, neavând suficient cash-flow, să refuze noi proiecte sau să ceară beneficiarilor să suplinească contribuţia AFM, urmând ca, după ce AFM face plata, să le returneze banii. Acest lucru este inadmisibil. Ministerul Mediului trebuie să găsească soluţii pentru eficientizarea imediată a activităţii AFM, deoarece neimplementarea unor astfel de proiecte sau implementarea cu întârziere de câţiva ani loveşte direct în interesul cetăţeanului român şi în bunăstarea sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Făgărăşian este? Înţeleg că nu.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul: "România are nevoie de un plan cu măsuri economice coerente pentru combaterea crizei energetice".

Românii se pregătesc să înfrunte cea mai grea iarnă şi să treacă printr-o criză energetică fără precedent. Războiul din Ucraina a determinat Europa să-şi regândească strategiile energetice şi să încerce să elimine dependenţa de gazul rusesc. În jurul nostru, ţările europene tratează această problemă cu cea mai mare responsabilitate şi încearcă să sprijine populaţia prin măsuri economice coerente.

În România, Guvernul PNL-PSD continuă să se comporte într-un mod inconştient, promovând soluţii populiste care nu vor diminua impactul crizei energetice. De asemenea, în ultimii 30 de ani, România nu a reuşit să îşi definească o strategie pentru sectorul energetic, crescându-şi dependenţa faţă de importuri, în loc să o diminueze.

Plafonarea preţului la energie nu este o soluţie reală, însă Guvernul condus de domnul Nicolae Ciucă se încăpăţânează să o susţină, în speranţa că facturile pe care le vor primi românii în iarnă nu vor însemna direct proporţional procente pierdute în sondajele politice.

Ceea ce nu spun guvernanţii este că nu au bani pentru a putea susţine această plafonare astfel încât să poată scoate românii din iarnă. Acesta este şi motivul pentru care încearcă să limiteze consumul pentru plafonare la 255 de kilowaţi pe gospodărie. Cum s-a ajuns din pix la această valoare doar Guvernul ştie, însă este cert că peste un milion de gospodării din România vor avea de suferit din cauza reducerii limitei de consum de la 300 de kilowaţi la 255.

Soluţia supraimpozitării traderilor nu a pus capăt haosului din energie. Să nu mai spunem că, în toată această criză energetică, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a fost total absentă şi nu şi-a îndeplinit atribuţiile legale. Poate că şeful ANRE, domnul Dumitru Chiriţă, bugetarul de lux plătit cu 12.000 de euro pe lună, se relaxează printr-o ţară exotică cu temperaturi caniculare.

Pe lângă populaţie, criza economică loveşte puternic şi în firme, cu atât mai mult cu cât Guvernul a decis să se elimine plafonarea preţului la energie pentru societăţile comerciale.

Impactul pentru companii este dezastruos, pentru că preţul energiei practic se triplează. Totul peste noapte, fără o dezbatere serioasă şi fără un avertisment pentru mediul de afaceri.

În timp ce Guvernul României se joacă populist cu problema energiei, în alte ţări europene se aplică măsuri serioase de combatere a crizei energetice. Spania şi Germania au redus TVA-ul la energie şi gaze! Este o măsură pe care o cere de foarte multe luni USR-ul!

Stimaţi colegi,

Închei spunându-vă că este nevoie de o dezbatere serioasă în Parlamentul României pentru a corecta măsurile Guvernului privind criza energetică. În caz contrar, milioane de români vor fi în incapacitatea de a-şi plăti facturile la gaze şi energie electrică în această iarnă, iar zeci de mii de firme vor ajunge în faliment.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS, Alba.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Adrian Giurgiu.

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Suprataxarea muncii înseamnă sărăcirea românilor".

Coaliţia PSD, PNL şi UDMR a decis să taxeze şi mai mult munca.

Pentru cei care au un contract de muncă part-time sub salariul minim pe economie, Guvernul a decis ca taxele să fie calculate la minimul brut de 2.550 lei.

Pentru un salariu lunar brut de 500, 1.000 sau 1.500 lei taxele sunt fixe, de aproape 1.000 lei. Este o anomalie! Efectul imediat al acestei măsuri a fost terminarea a peste 100.000 de contracte de muncă part-time la nivel naţional.

Taxarea excesivă a muncii a produs efecte şi în judeţul Mureş. În luna august 2021, aproape 2.000 de contracte de muncă cu normă parţială au fost încetate la nivelul judeţului pe care-l reprezint.

În luna septembrie situaţia a continuat să se agraveze. În perioada 1-12 septembrie au fost încetate alte aproape 2.800 de contracte. Vorbim de 4.800 de contracte închise în mai puţin de o lună şi jumătate.

Ministrul Finanţelor, PSD-istul Adrian Câciu, a calculat probabil cu pixul pe un şerveţel că asta o să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat. În realitate, ministrul a încurcat profitul cu pierderea, făcând o socoteală care să-l avantajeze în faţa şefilor, dar care nu a fost una corectă. Efectul a fost fix la polul opus, şi firmele au trimis oamenii în şomaj.

Mă uit la colegii mei PSD, PNL şi UDMR şi îi întreb: stimaţi colegi, cât de ipocriţi puteţi fi?

În decembrie 2019, aţi votat toţi, în unanimitate, pentru eliminarea fix a acestui tip de taxare pentru salariile part-time. Acum aţi votat, cot la cot, reintroducerea suprataxării. Suprataxaţi munca românilor, dar refuzaţi să eliminaţi pensiile speciale şi votaţi creşterea salariilor parlamentarilor.

Domnule Marcel Ciolacu, domnule Virgil Popescu, domnule Kelemen Hunor, cum mai aveţi curajul să le spuneţi românilor că faceţi legi ca să le fie bine?

Asta înseamnă guvernarea PSD-PNL-UDMR: mai puţini bani în buzunarele românilor de rând.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Nicolae Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Valorile comune precum pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia sau respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă piatra de temelie a Uniunii Europene.

Efectele structurale ale pandemiei, cu presiuni economice, culturale şi sociale majore asupra publicului vulnerabil au făcut ca, după mai bine de 80 ani, ideologii, pe care le credeam demult apuse, să reapară în prim plan, atingând cote alarmante de popularitate, afectând dezvoltarea economică şi stabilitatea socială, influenţând negativ inclusiv agenda politică sau relaţiile bilaterale.

Astfel, profitând de situaţia geopolitică, precum şi de provocările cu care se confruntă omenirea, tot mai des, am putut observa cum reapar cazurile în care însăşi esenţa retoricii electorale se transformă în una populistă, care, coroborată cu demagogia şi încercările, pe alocuri exagerate, de a atrage capital electoral, poate să afecteze grav chiar şi democraţia.

Aşa cum am putut observa, fără o comunicare clară şi fără prezentarea valorilor şi importanţa Uniunii Europene, progresul economic, stabilitatea socială şi modul tradiţional de a face politică nu sunt de-ajuns pentru a combate acest fenomen, protagoniştii căutând în permanenţă noi modalităţi pentru creşterea curentului populist.

Educarea noilor generaţii, corecta informare, implicarea acestora în adoptarea deciziilor, precum şi promovarea unor politici publice riguros fundamentate, bazate pe analize şi dezbateri prealabile, reprezintă elemente esenţiale pentru combaterea efectelor nocive ale populismului.

Cu siguranţă istoria va consemna deciziile noastre, astfel, fără unitate, fără promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, fără solidaritate între statele membre pentru respectarea diversităţii culturale şi lingvistice, precum şi fără protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european, fenomenul creşterii vizibilităţii şi impactul discursului populist va continua să fie o ameninţare nu doar pentru actuala generaţie, ci şi pentru generaţiile viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul deputaţilor neafiliaţi, Daniel-Gheorghe Rusu.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Şi noi suntem aici!"

Au trecut aproape doi ani de zile de când am fost ales în Parlamentul României, în calitate de deputat. E drept, am venit de pe "maidanul" administrativo-politic, din calitatea de lider cerşetor la porţile Bucureştiului, de unde credeam eu că le-am văzut şi le-am trăit pe toate. Nimic mai fals! Am ajuns în jungla plină de oameni cu gulere albe şi cu sufletul negru, între indivizi care, în majoritatea lor, nu mişcă un pai fără un interes propriu, între hiene care se jupoaie de vii şi între ele, dar mai degrabă jupoaie cetăţenii acestei ţări, indiferent unde s-ar afla ei, între slugi care stau în genunchi la poarta unei Europe bolnave, închinându-se şi cu motiv, şi fără motiv unor hidoşenii instalate în înalte funcţii şi care conduc Europa după bunul-plac, prin manipulare şi în interesul unor călăi, cu interese meschine.

Aici, nimeni nu-şi mai aduce aminte de promisiunile electorale din campanii, nimeni nu-şi mai aminteşte de cei peste 4 milioane de români care trăiesc în afara graniţelor şi care tânjesc după o viaţă normală la ei în ţară, în România lor, unde să fie respectaţi, şi nu umiliţi.

Preţurile au explodat nejustificat, medicamentele, combustibilul, energia, toate au devenit un lux pentru români, iar aceşti politicieni mimează, zilnic, că doresc bunăstarea românilor.

Toate grupurile parlamentare, absolut toate, şi-au dat mâna şi guvernează în interesul lor propriu. Unii tac şi o fac, iar alţii, deşi se ascund în spatele unei măşti de aşa-zişi patrioţi, fac acelaşi lucru.

Vă întreb, dragi politicieni, mai are rost să facem alegeri? Mai are rost să sperăm? Mai are rost să visăm? Şi noi suntem aici, fraţilor! Când nu vom mai putea răbda, când foamea ne va răscula, Hristos să fiţi, nu veţi scăpa nici în mormânt!

România are nevoie de o alternativă, de o alternativă dreaptă!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu. Înţeleg că n-a venit.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Decizia privind majorarea pensiilor şi a salariului minim trebuie luată cât mai repede!".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ţara noastră parcurge un context economic dificil. Acesta este şi motivul pentru care pensionarii, salariaţii şi mediul de afaceri au nevoie, mai mult decât oricând, de certitudini şi predictibilitate. Decizia privind majorarea pensiilor şi a salariului minim trebuie luată cât mai rapid.

Să nu uităm că toate propunerile PSD se bazează pe analize serioase şi sunt fundamentate economic. Execuţia bugetară de până acum permite o estimare privind marja de majorare a pensiilor. De aceea, Partidul Social Democrat a spus "cel puţin 10%" la toate pensiile.

În ceea ce priveşte creşterea salariului minim, în jurul valorii de 3.000 de lei, această valoare reiese şi din necesitatea respectării mecanismul salariului minim european.

Există numeroase argumente pentru creşterea salariului minim. Este cunoscut faptul că Guvernul oferă sprijin IMM-urilor pentru plata facturilor. Deci preţurile la energie nu justifică amânarea aplicării acestei măsuri. Este vital să ne păstrăm în ţară forţa de muncă, în condiţiile în care alte state din Uniunea Europeană cresc nivelul de salarizare pe fondul inflaţiei. Să nu uităm că migraţia românilor este o problemă foarte mare cu care se confruntă ţara noastră. Ce vor face IMM-urile fără angajaţi? Mai mult decât atât, creşterea salariilor este necesară pentru menţinerea puterii de cumpărare care să susţină oferta IMM-urilor. Dacă românii nu mai au bani, nu mai are cine să cumpere produsele şi serviciile acestora şi se intră într-un cerc vicios atât pentru salariaţi, cât şi pentru societăţile comerciale.

Partidul Social Democrat a prezentat deja analiza economică, impactul bugetar şi sursele de finanţare pentru propunerile sale, pe baza evoluţiilor economice de până acum şi a estimărilor pentru perioada următoare. Există toate datele pentru luarea deciziei politice care să aducă un plus de stabilitate românilor.

Vă mulţumesc.

Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul PSD au mai depus declaraţii în scris: Eugen Bejinariu, Ana-Loredana Predescu, Nicu Niţă, Ioan Mang, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Georgeta-Carmen Holban, Oana-Gianina Bulai, Ileana Cristina Dumitrache, Cristina-Elena Dinu, Elena Stoica, Iulian-Alexandru Badea, Daniel Tudorache, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Mirela Furtună, Mirela Elena Adomnicăi, Radu-Marcel Tuhuţ şi Daniel-Florin Ghiţă.

De la Grupul PNL văd că nu a venit domnul Făgărăşian.

Au depus declaraţii în scris: Florin-Claudiu Roman, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Bogdan-Iulian Huţucă, Alexandru Popa, Ervin Molnar, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Vetuţa Stănescu, George-Cătălin Stângă, Iulian-Alexandru Muraru şi Florin Alexe.

Trecem acum la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Coaliţia sărăciei tot încearcă să combată realitatea că există două Românii. Se fac că nu văd prăpastia dintre speciali, privilegiaţi, sinecurişti, înşurubaţii la banul public şi cei care le plătesc salariile prin taxele pe care le colectează statul.

Pe de o parte, coaliţia sărăciei ne spune că e criză pentru toţi ceilalţi, dar nu pentru cei privilegiaţi, care se descurcă bine-mersi. Pe de alta, se târăsc cu reformele, dau din colţ în colţ cu investiţiile, se bâlbâie cu măsurile de luat în faţa crizei, ba chiar turează propaganda plătită - culmea! - tot din banul cetăţeanului de rând, să facă din negru roz, să găsească vinovaţi pe alţii, dar sunt rapizi ca fulgerul să-şi mărească salariile, tocmai ca recompensă pentru haosul şi debandada penibilă cu care guvernează.

Numai în Parlament, numai la stat se poate aşa ceva, să fi recompensat pentru eşec, pentru contraperformanţă!

Da, asta poate coaliţia sărăciei!

Cum explicăm unei persoane în vârstă că ceea ce primeşte în plus un parlamentar echivalează sau chiar depăşeşte pensia lunară pe care o primeşte ea?

După o viaţă întreagă de muncă şi contribuţie, să ai tupeul ca tot de la ea şi alţii ca ea să iei banii? Să iei banii ca să ce?! Ca să poată fi răsplătit cineva care ar fi trebuit să aibă decenţa să o privească mai întâi în ochi înainte să-şi voteze mărirea salariului.

Nu numai că trebuie să dea mai mult din buzunar pentru medicamente, alimente, pentru lucrurile esenţiale, dar tot de la cel care abia supravieţuieşte trebuie să i se mai ia şi pentru a umple buzunarul specialilor.

Oamenii suferă, datoriile cresc, sărăcia se extinde, guvernanţii ne afundă şi mai adânc în datorii, dar nu au absolut nicio ezitare să-şi umfle buzunarele.

Devine grotescă imaginea acestei instituţii. Misiunea noastră este de a pune nevoile cetăţenilor pe primul plan, de a-i servi onest, cu angajament, cu abnegaţie şi la cel mai înalt nivel de profesionalism.

Pe ei, nu pe noi!

În serviciul publicului înseamnă să servim cetăţeanul care ne plăteşte retribuţia pentru eforturile pe care le depunem în folosul lui, nu al nostru. Nu să ne punem pe noi la adăpost mai întâi, cu cinism, aroganţă şi dispreţ.

Cetăţenii ne-au trimis aici să le rezolvăm problemele, iar noi, cei de la USR, înţelegem şi percepem realitatea aşa cum este, nu încercăm să proiectăm o realitate paralelă. Am votat împotriva acestor măriri de salarii nejustificate, nemeritate şi nesimţite şi vom continua să votăm împotriva lor.

Vom continua să ne luptăm pentru interesele cetăţenilor: fie că vorbim despre o justiţie independentă şi profesionistă, în care legea e egală pentru toţi; fie că facem referire la eliminarea cancerului corupţiei din societate; ne vom lupta pentru un sistem medical performant, accesibil tuturor, o educaţie de nivel european, o infrastructură modernă care să sprijine o dezvoltare economică vibrantă şi să ne aducă mai aproape unii de alţii, servicii de bază, apă, canalizare, pentru toţi, până în cel mai îndepărtat colţ de ţară.

Aceasta trebuie să fie preocuparea noastră principală, nu să băgăm măna în buzunarul cetăţeanului.

Să vă fie ruşine, PSD-PNL-AUR şi UDMR!

USR rămâne singurul partid care nu-şi votează majorarea salariului!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Cetăţenii din mediul rural nu sunt români de mâna a doua".

Stimaţi colegi,

Acum ceva timp, de la tribuna Camerei Deputaţilor, îmi exprimam speranţa că actualul premier al României nu va lăsa cetăţenii din mediul rural în urmă.

Din păcate, viaţa mi-a demonstrat că lozincile din campania electorală, care conţin veşnica sintagmă "vom întreprinde", nu sunt menite să rezolve problemele românilor care domiciliază în mediul rural.

În acest sens, o să vă prezint o serie de informaţii, furnizate la solicitarea mea de către Ministerul Sănătăţii, care sunt în măsură să reprezinte un adevărat rechizitoriu împotriva actualelor partide aflate la guvernare, care au deţinut în mod alternativ portofoliul Ministerului Sănătăţii, de peste 30 de ani.

În acest sens, mi-au atras atenţia următoarele date statistice.

La data de 11 iulie 2022 activează în sistemul medical 1.845 de asistenţi medicali comunitari, din care sunt finanţaţi de la bugetul de stat 1.619; 109 asistenţi medicali sunt finanţaţi de la bugetul local al unităţilor administrativ-teritoriale - 17 în zona urbană şi 92 în zona rurală -, iar un număr de 116 asistenţi medicali sunt plătiţi de la Ministerul Sănătăţii, prin fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană.

De asemenea, activează în sistemul medical 466 de mediatori sanitari, dintre care 438 sunt finanţaţi de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii; 10 mediatori sanitari sunt finanţaţi de la bugetul local al unităţilor administrativ-teritoriale, din care 4 în zona urbană şi 6 în zona rurală, iar 18 mediatori sanitari au finanţarea asigurată de la Ministerul Sănătăţii, prin fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană.

La nivel naţional sunt 1.850 de localităţi fără asistenţi medicali comunitari, iar, pentru a se putea asigura un minim de doi asistenţi medicali comunitari, în localităţile cu mai mult de 1.500-2.000 de locuitori sunt necesari un număr de 3.800 de asistenţi medicali comunitari, faţă de cei 1.845 existenţi.

La data de 1 iunie 2022, activează în sistemul medical un număr de 3.172 de asistenţi medicali de pediatrie, dintre care 25 sunt cu vârsta sub 35 de ani şi respectiv un număr de 2.279 de moaşe, din care 168 sunt cu vârsta sub 35 de ani.

Fără a face o analiză exhaustivă a datelor mai sus-menţionate, nu pot să nu remarc faptul că există un deficit major de cadre medicale care activează în mediul rural, deficit care se va adânci din ce în ce mai mult, având în vedere că pachetul de facilităţi oferite cadrelor medicale care aleg să profeseze în zona rurală este total neatractiv. Mai mult decât atât, nici implicarea autorităţilor locale în această problemă nu a fost una pe măsura aşteptărilor, fapt pentru care tinerii medici sau asistenţi medicali generalişti aleg în continuare să lucreze în zona centrelor universitare sau să plece în străinătate.

Domnule premier, din nefericire, situaţia mai sus-menţionată este realitatea crudă a unei guvernări care nu se interesează de problemele locuitorilor din mediul rural decât în campania electorală.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul deputat Ringo Dămureanu este? Nu.

Atunci domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O singură dată în istorie, în vremuri de pace, România s-a mai confruntat cu o criză ca cea prin care trecem astăzi. În ultimii ani ai regimului comunist, atunci când lipsa hranei, frigul şi bezna din case ne-au împins să ieşim în stradă şi să dărâmăm regimul care devenise insuportabil. Astăzi ne confruntăm cu o aşa-zisă criză a energiei, cu o creştere fără precedent a preţurilor alimentelor, a combustibililor şi a ratelor la bănci, şi nu avem niciun orizont când această criză va lua sfârşit. Şi acum, ca şi în anii '80, partidul-stat este principalul responsabil pentru realitatea cruntă prin care trece ţara.

Ca şi cum criza economică n-ar fi fost de-ajuns, datele statistice confirmă că România trece astăzi printr-o criză demografică fără precedent. Astfel, conform ultimului recensământ, România are în prezent o populaţie de 19 milioane de locuitori, cu un milion mai puţin faţă de recensământul din 2011. În fiecare an, România pierde 140.000 de locuitori. Jumătate dintre aceştia mor, iar jumătate aleg să părăsească ţara din cauza sărăciei. Se preconizează că, până la sfârşitul secolului, România va avea cu aproape şapte milioane de locuitori mai puţin.

Recensământul abia încheiat arată nu doar că nenumărate localităţi sunt îmbătrânite şi depopulate masiv, dar şi că oraşe reşedinţă de judeţ, precum Botoşaniul, au rămas, în ultimii zece ani, fără peste 25.000 de locuitori. Pentru prima dată, după Revoluţie, acest oraş atingând cifra de sub 100.000 de suflete.

Începem să dispărem fizic, ca neam, şi niciun guvern de după 1989 nu a luat vreo măsură care să preîntâmpine acest fenomen.

AUR este singurul partid politic din România care a atras atenţia asupra acestei realităţi demografice catastrofale, susţinând natalitatea prin măsuri concrete, depunând în Parlament două iniţiative legislative doar în acest an:

Programul "Casa Noastră", prin care statul se angajează să susţină tinerii căsătoriţi cu un credit bancar de 30.000 de euro fără dobândă la achiziţia unei locuinţe.

Un sprijin financiar de 1.000 de lei pentru fiecare nou-născut, bani cu care tinerele mame să cumpere copilului toate cele necesare la naştere.

Deşi impactul pe care aceste măsuri asupra bugetului statului ar fi fost nesemnificativ, Coaliţia de guvernare le-a respins, aşa cum a făcut cu toate iniţiativele şi amendamentele depuse în Parlament.

Avem, aşadar, un Guvern şi un Parlament care acţionează împotriva poporului român, şi cu cât mai repede vom scăpa de ei, cu atât ne va fi tuturor mai bine.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Botoşani, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul AUR au mai depus declaraţii în scris: Sebastian-Ilie Suciu, Silviu-Titus Păunescu şi Vasile Nagy.

Mergem mai departe, la Grupul minorităţilor.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În prezent există o creştere îngrijorătoare a numărului de reclamaţii formulate de cetăţeni în ceea ce priveşte modul de calculare a facturilor la energia electrică.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, ANPC, a demarat deja o serie de acţiuni de control la nivelul întregii ţări. Controalele comisarilor ANPC se derulează la furnizorii de energie electrică şi verifică modul în care sunt respectate prevederile legale în vigoare, în ceea ce priveşte calcularea facturilor emise de către aceştia către consumatorii finali persoane fizice.

Evident că aşteptăm rezultatele controalelor. Dar, până atunci, fac un apel către prim-ministrul ţării, să verifice, prin ministerele şi instituţiile pe care le coordonează, modul în care se respectă şi se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 19/2022 privind plafonarea preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici.

De aceea, le reamintesc tuturor furnizorilor de energie electrică faptul că ordonanţa prevede, printre altele, maximum 0,68 de lei pe kilowatt, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum, în anul 2021, este cuprins între 0 şi 100, adică maximum 100 de kilowaţi. Şi 2, maximum 0,80 de lei pe kilowatt, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici, pentru un consum lunar care este de maximum 255 de kilowaţi.

Nu vă bateţi joc - ăsta e apelul meu către furnizorii de energie - nu vă bateţi joc de cetăţenii ţării, de acei cetăţeni cei mai vulnerabili!

Datoria noastră este aceea să ne asigurăm că legea este respectată şi aplicată întocmai, în interesul celor pe care îi reprezentăm aici, în Parlamentul României, adică în interesul cetăţenilor.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a mai depus declaraţie în scris domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

Mergem la Grupul deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Nicolae Roman.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte Monica Berescu.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În ciclul "Redeşteptarea poporului român", astăzi în declaraţia mea politică voi vorbi despre Dictatul de la Viena.

Efectele Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, când României i-au fost răpite teritoriile milenare ale vetrei strămoşeşti au putut fi îndreptate prin acţiunile militare, şi apoi prin acţiunile politico-diplomatice declanşate de actul de la 23 august1944.

Atunci, Armata română, alături de armata aliată a URSS-ului au pornit ofensiva de eliberare a Ardealului de sub ocupaţia maghiaro-germană, care în retragere a produs fapte abominabile în teritoriul ocupat, scopul ofensivei româno-ruse a fost de eliberare a trecătorilor Carpaţilor Meridionali şi Orientali şi debuşarea în Podişul Transilvaniei, de unde să pornească eliberarea deplină a teritoriului naţional românesc.

O etapă a acestei acţiuni militare a fost forţarea cursului mijlociu al râului Mureş în zona deluroasă Oarba de Mureş, respectiv Dealul Sângeorgiu-Iernut.

Comandamentul sovietic al acţiunii, prin generalul rus Serghei Georgievich Trofimenko, a impus, din motive care exced logicii militare, ca atacul dealului Sângiorgiu să se facă fără sprijinul artileriei şi prin atac frontal. Cu bună ştiinţă au fost împinse la moarte forţe militare române într-o acţiune sinucigaşă.

Nerespectarea acestui aberant ordin generat de neîncredere sau răzbunare faţă de armata română ar fi provocat repercusiuni militare şi politice imprevizibile ale aliaţilor sovietici care îşi impuneau hegemonia.

Astfel că trupe ale Armatei a IV-a Române, respectiv Diviziile 9 şi 11 infanterie din Corpul 6 Armată, au fost plasate pe direcţia principală de ofensivă împotriva trupelor germano-maghiare din compunerea Diviziei 8 Cavalerie SS, orice fel de mişcare de manevră fiindu-le limitată şi chiar interzisă de prezenţa trupelor sovietice în cele două flancuri ale unui dispozitiv cu o dezvoltare frontală de doar 400 m. De aceea, acţiunea militară română s-a desfăşurat în valuri succesive de atac, soldate cu pierderi imense.

Această operaţie militară a avut succes doar după ce a intrat în luptă şi artileria, ceea ce a permis cucerirea cotei 421 de pe dealul Sângeorgiu.

Acestea au fost coordonatele militare ale acestei perioade de 4 zile de război, când jertfa a 11.000 de tineri români a permis succesul înaintării Armatei române pentru realizarea eliberării teritoriului naţional.

Este cea mai mare jertfă dată de oştirea română într-o bătălie.

Despre cei 11.000 de eroi nu aminteşte niciun jurnal de ştiri, nicio istorie oficială. Doar un monument ridicat de localnici.

Jertfa lor trebuie comemorată şi împrospătată în memoria colectivă a neamului românesc prin emisiuni televizate şi prin festivităţi militare organizate la monumentul de la Oarba de Mureş.

Partidul Alternativa Dreaptă, consecvent cu valorile sale, va iniţia un concurs naţional pentru realizarea unui ansamblu monumental reprezentativ acestui martiriu al Armatei române.

17 septembrie trebuie să fie o dată în care drapelul României trebuie coborât în bernă, în memoria celor 11.000 de Ion, Gheorghe, Petre, Vasile jertfiţi pentru patrie!

Aceştia tineri ostaşi sunt martiri ai neamului!

Acum îi uităm?!

Deputat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul USR.

Doamna deputat Monica-Elena Berescu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Conform unui studiu realizat de ANIS la începutul acestui an, industria IT&C a crescut de 3 ori mai mult decât economia României. Practic, în ultimii 5 ani, economia a crescut cu 6% şi sectorul cu 17%.

În ciuda legislaţiei deficitare şi învechite, piaţa de business IT continuă să crească, să se dezvolte. Dar o face cu greu! De ce? Pentru că la nivel legislativ nu suntem aliniaţi cu tot ce înseamnă avansare digitală şi tehnologie.

Am activat mai bine de 10 ani în domeniul IT. De aceea, una dintre preocupările mele în acest domeniu este modernizarea acestei legislaţii, pentru a ajuta această industrie tech să crească.

Cu cât vom oferi mai repede coerenţă şi o platformă legislativă modernă startup-urilor din zona tech, cu atât putem să dezvoltăm această industrie. Avem deja numeroase exemple de aşa da, din Silicon Valley până în Franţa. Cei din urmă au reuşit deja să îşi atingă obiectivul. Au deja 25 de unicorni şi următorul obiectiv sunt decacornii, afaceri de 10 miliarde de euro.

Am depus în 2021 un proiect de lege cu privire la clasele de acţiuni cu drept de vot multiplu, din dorinţa de a avea unicorni care pornesc de aici, din ţară şi care se dezvoltă aici, la noi în ţară, fără a fi nevoiţi să îşi mute operaţiunile în Europa de Vest şi SUA. Practic, ne dorim giganţi tech care aleg să rămână şi să îşi desfăşoare activitatea în România şi după momentul în care ajung la o capitalizare a pieţei de un miliard de euro. Cu toţii ne-am dori să avem un UiPath şi aici, acasă, nu-i aşa?

Totodată, în această sesiune parlamentară am depus două proiecte de lege care vin în sprijinul antreprenorilor din zona tech. Unul dintre ele înlătură plafonul maxim de investiţii pentru acei business angels, iar cel de-al doilea proiect vine în sprijinul DIH-urilor, acele centre de inovare digitală, centre menite să transforme afacerile, să le ofere competitivitate digitală.

România are un potenţial enorm de creştere pe zona tech, însă, fără o legislaţie coerentă, fără modernizarea legilor învechite pe care le avem şi fără o schimbare a mentalităţii, mai ales aici, în Parlamentul României, vom stagna sau vom pierde acest tren al inovării.

România, fanion al industriei IT în Europa - este un deziderat pe care îmi doresc să-l reuşim împreună, să-l facem să crească împreună.

Vă mulţumesc.

Monica-Elena Berescu, deputat, Circumscripţia nr. 24.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

O invit în continuare pe doamna deputat Oana Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Evaluarea magistraţilor, esenţială pentru creşterea încrederii populaţiei în sistemul judiciar, călcată în picioare de PSD-PNL în noile legi ale justiţiei"

Aproape 30% dintre românii chestionaţi în cadrul unui Eurobarometru realizat în vara aceasta, pe tema corupţiei în instituţiile publice, consideră că magistraţii de la instanţe şi parchete sunt corupţi. Alte cifre, de anul trecut, ne arată că percepţia românilor faţă de independenţa justiţiei este tot în jurul procentului de 30%.

Cum se poate repara acest lucru? Desigur că există numeroase soluţii, dar una care ţine direct de creşterea încrederii este asigurarea cetăţeanului că magistraţii sunt oameni bine pregătiţi şi integri, înainte de orice. Cum ne asigurăm că se păstrează aceste două calităţi? Prin evaluări serioase, ca în orice alt domeniu.

Prin noul pachet de legi ale justiţiei s-ar fi putut aduce îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte evaluările magistraţilor, însă nu includ absolut nicio modificare în acest sens. Surprinzător, reprezentanţii CSM au declarat, în cadrul Comisiei speciale din Parlament, că evaluările magistraţilor sunt formale, dar nici măcar ei nu au adus un amendament de schimbare a situaţiei.

Mai mult, noua formă susţine eliminarea evaluărilor profesionale periodice ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Să ne mai surprindă expresia populară că eşti Dumnezeu în sala de judecată, când niciodată nu eşti evaluat?

Culmea este că domnul ministru Predoiu s-a folosit de cuvântul profesionalizare a sistemului judiciar în toate modurile, în apariţiile sale din spaţiul public, dar nu i s-a părut o necesitate atât de mare evaluarea serioasă a magistraţilor, astfel încât să regleze acest lucru în cuprinsul noilor legi.

În final, aş dori să-i dau o replică ministrului justiţiei, "pe un ton serios", aşa cum a precizat dumnealui. Da, aceste proiecte nu sunt susţinute de USR, dar nu au primit nici avizul Comisiei de la Veneţia, de care Coaliţia majoritară fuge, şi au ridicat numeroase semne de întrebare, la nivel european, cu privire la independenţa justiţiei în România. Singurii care vor trebui să răspundă şi să-şi asume consecinţele, indiferent de natura lor, sunt reprezentanţii Coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR.

Vă mulţumesc.

Deputat Oana Murariu, USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

De la Grupul USR a mai depus declaraţie în scris subsemnatul, Ilie Dan Barna.

Mergem la Grupul AUR.

Domnul Ringo Dămureanu a revenit? Nu. OK.

Mergem la neafiliaţi.

Doamna Cristina Camelia Rizea.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Politica românească nu încetează să ne rezerve surprize. Nici Caragiale nu era capabil de asemenea previziuni. Vă pun pe masă un scenariu şi aş vrea să-l analizăm împreună - premierul plagiator să-l demită pe ministrul plagiator al educaţiei! Sună hilar, nu-i aşa?

Furtul de doctorate pare să fie o preocupare normală în rândul liderilor politici din PNL şi PSD. O fi oare o condiţie obligatorie pentru numirea în funcţie? Sau oare foamea după sporuri şi sinecuri vă duce în pragul unor astfel de gesturi?

Ieri, uitându-mă în ochii copiilor mei, m-a cuprins o durere de neexprimat. Cu ghiozdanele pline până la refuz şi cu temele făcute la punct şi virgulă, s-au îndreptat spre şcoală.

Oare ce vor simţi aceşti copii când vor afla că omul care decide pentru vieţile lor şcolare a călcat în picioare în asemenea hal un principiu pe care ei îl cunosc încă din clasa pregătitoare - a copia înseamnă a fura?

Oare ce le trece prin minte tinerilor cu performanţe academice remarcabile şi profesorilor care şi-au făcut studiile pe bune, la auzul acestor veşti?

Pentru o privire aruncată în foaia colegului, la şcoală primeşti nota 1, fără drept de apel. La o primă sesizare de material copiat şi necitat, într-o lucrare la facultate, îţi rişti întregul parcurs academic.

Normalitatea, iată, se aplică doar celor neprivilegiaţi!

În politică e altfel - asta le transmiteţi copiilor noştri. În politică, dacă lustruieşti bocancii şefului după ce a călcat în picioare orice principiu de bun-simţ, eşti ridicat în funcţie.

Uneori mai merge şi altcumva - o mână spală pe cealaltă. Cam asta e legătura dintre Ciucă şi Cîmpeanu. Au trăit poveşti similare în contexte diferite şi au devenit fraţi de cruce. Acum se apără unul pe altul de duşmănoşii avertizori de integritate.

Îi mulţumesc doamnei Emilia Şercan pentru o muncă fantastică, aşa cum niciun ministru al educaţiei din România postdecembristă nu a fost în stare să facă, în beneficiul integrităţii academice. Îi mulţumesc că în răstimpuri în care astfel de veşti debusolează tinerele generaţii, acestea se pot raporta la oameni precum Domnia Sa, pentru a prelua modele de demnitate şi profesionalism.

Domnule Cîmpeanu, poate că parlamentarii vă apără, nesemnând moţiunea REPER împotriva dumneavoastră, dar politrucii n-au 100 de vieţi. Luaţi mâinile de pe viitorul copiilor noştri! Luaţi mâinile de pe sistemul pe care şi-aşa l-aţi terfelit mult prea mult timp!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Îl invit, de la Grupul minorităţilor naţionale, pe domnul Amet Varol.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnilor şi doamnelor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Tătarii din România, alături de fraţii lor, tătarii crimeeni".

După anexarea ilegală de către Federaţia Rusă, situaţia drepturilor omului în Peninsula Crimeea s-a deteriorat în mod semnificativ.

Având în vedere Decizia de referinţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 14 ianuarie 2021, Uniunea Europeană solicită respectarea deplină de către Rusia a dreptului internaţional umanitar, a standardelor internaţionale privind drepturile omului şi a rezoluţiilor relevante ale Adunării Generale a ONU, inclusiv a Rezoluţiei nr. 76/179 din 16 decembrie 2021.

Vreau să scot în evidenţă faptul că locuitorii peninsulei se confruntă cu limitări sistematice ale libertăţilor lor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de religie sau de convingere, libertatea de asociere şi dreptul de întrunire paşnică.

Vreau să amintesc faptul că în ultima perioadă avem semnale că tătarii din Crimeea sunt obligaţi să lupte pe front, lăsând în urmă familiile, copiii, bătrânii bolnavi.

În acest sens, vreau să amintesc faptul că tătarii din România îi susţin pe fraţii lor, tătarii crimeeni, în promovarea libertăţilor şi exprimărilor lor identitare.

Vă mulţumesc.

Deputat, minorităţi, Amet Varol.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la colegii neafiliaţi.

Domnul Dănuţ Aelenei. Este?

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică - "Atenţie, cad poduri!".

Parte din banii Programului Naţional pentru Dezvoltare Locală s-au dus pe apa Siretului atunci când podul de la Luţca, din judeţul Neamţ, s-a prăbuşit la nouă luni de la inaugurare.

România se prăbuşeşte la propriu. Sute de poduri sunt în pericol, în timp ce autorităţile privesc impasibile, fără să fie în stare să enunţe o strategie prin care să protejeze aceste poduri. În ţara noastră sunt peste 6.000 de poduri pentru autoturisme şi peste 18.000 pentru trenuri. 700 dintre ele sunt încadrate la gradele 4 şi 5 de risc. Prin PNDL au fost alocate sume pentru realizarea a 600 de obiective. Autorităţile locale n-au fost în stare să atragă decât 60% din sume. Mai grav este că au început lucrări pe care le-au abandonat mai apoi. Cele mai multe poduri şi-au atins durata de viaţă, iar azi încep să cedeze. Dezastruos este faptul că, deşi reabilitate cu milioane de euro, aceste poduri cad după o săptămână sau două de utilizare.

Articole cu titlul "Încă un mare pod din România s-a rupt" apar din ce în ce mai des în presa centrală şi locală. După nefericitul eveniment produs în Neamţ, în luna iunie, acum este vorba despre unul dintre cele mai mari poduri din judeţul Caraş-Severin.

O pilă de susţinere a tablierului a determinat pierderea stabilităţii. Podul avea o vechime de peste 80 de ani şi nu a avut parte de nicio reparaţie capitală.

Printre cauzele care au determinat distrugerea podului se numără exploatările necontrolate de la balastierele din zonă, informează presa locală.

Finalizarea noului pod peste Dunăre de la Brăila este, de asemenea, întârziată. Constructorii dau vina unii pe alţii, timpul trece, banii se duc şi România devine din ce în ce mai mult România podului bine căzut.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Aelenei Dănuţ, aparţinând Partidului Alternativa Dreaptă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al USR a mai depus declaraţie în scris Brian Cristian.

Revenim la Grupul neafiliaţilor.

Domnul Dumitru Coarnă este? Nu.

Domnul Francisc Tobă?

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Tema declaraţiei mele politice de astăzi este "Suveranitatea României nu este de vânzare. Suveranitatea României nu poate fi negociată".

Lacheii neocolonialismului financiar de la Bruxelles ne-au trimis un pachet de legi ale justiţiei.

Alianţa pentru Patrie nu va accepta niciodată ca legile noastre să fie elaborate în laboratoarele celor de la Bruxelles.

Guvernul le-a luat, a făcut un simulacru de consultare, le-a pus în braţele parlamentarilor. S-a constituit o comisie specială. Membrii Comisiei speciale, aleşi pe sprânceană, o comisie specială dirijată din afară.

Am depus amendamente, am invitat magistraţi. Totul a fost în zadar, pentru că această Comisie specială a venit la disciplina de partid, a îngropat independenţa justiţiei şi democraţia constituţională.

Această Comisie specială este, după mine, expresia cea mai toxică şi antiromânească a unei majorităţi politico-administrative de după Revoluţie.

Nu vrem să mâncăm gândaci, nu vrem să îndurăm frig, nu vrem să renunţăm la lumină! Avem tot dreptul să ne apărăm credinţa, familia, identitatea şi stilul nostru de viaţă!

Nu vom accepta niciodată ca românii să fie dirijaţi din afară, din perspectiva modului în care îşi înţeleg existenţa!

Gherila politică continuă. Aşa cum v-am promis, vom ataca la toate instanţele interne şi internaţionale - dreptul nostru de a contracara aceste acţiuni antiromâneşti.

Nu vom ierta niciodată pe cei care astăzi trădează jurământul depus atunci când şi-au preluat mandatul!

Vă promitem că vom fi piuneza românească de pe scaunul puterii antiromâneşti!

Închei spunând - suveranitatea României nu este de vânzare şi nu va fi negociată niciodată, cu nimeni!

Vă mulţumesc.

Deputat de Braşov, Francisc Tobă, Alianţa pentru Patrie.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnul Mihai Ioan Lasca este? Nu.

Atunci, domnul deputat Cătălin Teniţă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe scurt, astăzi voi vorbi despre situaţia din Iran.

Stimaţi colegi,

Aceasta este Mahsa Amini şi ea avea 22 de ani când a murit. A murit în celulele Gardienilor Moralităţii din Iran. A intrat în comă la câteva zile după ce a fost reţinută, pentru că îi ieşeau nişte şuviţe de păr de sub hijab.

Este un lucru zguduitor!

Este zguduitor că o astfel de crimă este săvârşită în numele moralităţii. Unde este moralitatea când vorbim despre faptul că o femeie a fost ucisă pentru că îi ieşeau câteva şuviţe de sub acoperământ?

Poate exista o astfel de moralitate? Putem să ne închipuim că un Creator Suprem ar putea impune aşa ceva?

Nu, această moarte este doar vina exclusivă a unui regim totalitar care foloseşte religia pentru a justifica oprimarea brutală a femeilor din Iran.

Islamul nu a fost întotdeauna aşa. Există şi acum Islam care nu este aşa. Oprimarea femeilor în numele religiei sau a unor ideologii politice este abjectă.

Şi acesta nu este un caz izolat şi nu apare din senin.

Vorbim despre un gradient al oprimării, care începe cu "fetele trebuie să fie cuminţi, băieţii curajoşi", trece prin "meseria X nu este de fete" şi ajunge la "o femeie fără copii este un lucru straniu". Oprimarea nu este doar despre stat şi despre religie folosită abuziv, oprimarea este şi despre atitudinile de zi cu zi care creează stereotipuri, care definesc roluri şi care limitează viitorul fetelor noastre.

Tocmai de aceea, pentru că noi, reprezentanţii unor societăţi democratice, nu facem suficient pentru condiţia femeii, undeva în lumea aceasta, în multe locuri, femeile:

Nu pot ieşi din casă fără un însoţitor bărbat;

Nu pot ieşi din casă fără o eşarfă care să le acopere părul;

Nu pot ieşi din casă fără veşminte care să le acopere chipul;

Nu au voie să conducă maşini;

Nu au voie să meargă la şcoală;

Nu au voie să participe la viaţa politică a ţărilor lor;

Nu pot solicita paşapoarte fără permisiunea soţului lor;

Nu pot călători în străinătate fără permisiunea soţului lor;

Nu se pot căsători fără permisiunea tatălui lor;

Nu pot deschide un cont bancar fără permisiunea soţului lor;

Nu pot începe anumite afaceri fără permisiunea soţului;

Nu pot obţine o intervenţie chirurgicală fără permisiunea soţului;

Nu pot părăsi casa fără permisiunea soţului lor;

Nu pot divorţa;

Pot fi închise pentru îmbrăcăminte necorespunzătoare;

Pot primi corecţii fizice;

Pot fi ucise pentru adulter, fără proces sau dovezi;

Pot fi supuse procedurii de mutilare genitală.

Imaginaţi-vă cum ar fi să fiţi femeie în acele locuri. Şi apoi răspundeţi singuri la întrebările - de ce ar trebui să ne pese de ce i s-a întâmplat tinerei Mahsa Amini din Iran şi de ce trebuie să milităm pentru îmbunătăţirea situaţiei femeilor în genere?

Drum bun, Mahsa Amini!

Iar pentru noi toţi, o invitaţie:

Duminică, 2 octombrie, societatea civilă va organiza, începând cu ora 17.00, un marş comemorativ în memoria Mahsei şi pentru a manifesta solidaritate cu femeile din societăţile opresive.

Vă invit să veniţi acolo, pentru a arăta că noi, reprezentanţii poporului român, susţinem libertatea şi drepturile femeilor de pretutindeni.

Vă mulţumesc.

Cătălin Teniţă, deputat de Bucureşti.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la neafiliaţi ar mai fi Anamaria Gavrilă. Înţeleg că nu este.

Au mai depus declaraţii în scris Bogdan-Alexandru Bola şi Nicolae Giugea.

Vă mulţumesc că am parcurs întreaga listă de colegi înscrişi.

Închei această primă parte a şedinţei.

Ne revedem la ora 10.00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Prin majorări salariale, ne vom păstra în ţară resursele umane calificate!"

Climatul nefavorabil global nu ne mai permite niciun fel de artificiu propagandistic. România are nevoie de implementarea rapidă a tuturor măsurilor pe care PSD le-a pus pe masa partenerilor de coaliţie guvernamentală. Declaraţiile incerte şi amânările, vizavi de propunerea noastră privind mărirea pensiilor şi a salariului minim, vor genera nelinişte şi chiar supărare atât în rândul pensionarilor, cât şi al tuturor categoriilor de salariaţi, la fel şi o potenţială amânare a calculării, fixării şi implementării salariului minim brut european chiar de la 1 ianuarie 2023, conform ultimei Directive adoptate de Parlamentul European în 14 septembrie. În ciuda ezitărilor guvernamentale, propunerea PSD de creştere a salariului minim brut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023 este legitimată şi de noua Directivă, cu care se suprapune ca obiect de reglementare.

Intenţiile noastre, ale PSD, sunt cu atât mai responsabile şi oportune în contextul în care ne dorim, prin intermediul majorărilor salariale, să ne păstrăm în ţară resursele umane calificate, astfel încât să beneficiem de expertiza lor pe toate segmentele de activitate. Aşadar, PSD nu vinde iluzii şi nici nu creează false aşteptări, mai ales în acest context care nu trebuie să mai permită niciunui politician jocuri de imagine sterile.

Din contră, toate propunerile noastre confirmă că PSD solicită cât mai repede un angajament ferm în cadrul coaliţiei, astfel încât, de la 1 ianuarie 2023, românii să beneficieze de aceste creşteri ale tuturor veniturilor. Doar în acest fel vom reuşi să asigurăm întregii populaţii un trai decent, şi nu unul de subzistenţă. Numai în acest fel vom putea să îi ţinem acasă pe experţii noştri valoroşi, proveniţi din toate domeniile de activitate, mai ales în această perioadă dificilă, de crize succesive. Contribuţia fiecăruia dintre ei va fi contabilizată la demersul colectiv de relansare naţională, atât din punct de vedere economic, cât şi social, strategie pe care liderii PSD au prezentat-o încă din prima zi a acestei toamne.

Blocarea sau amânarea nejustificată sau justificată numai printr-o retorică neinspirată a acestor majorări de venituri îi va pune din nou pe fugă, peste hotare, pe specialişti, aşa cum s-a mai întâmplat anterior, în timpul guvernărilor de dreapta. Într-o astfel de perspectivă sumbră, şansele României să avanseze spre nivelul de trai al ţărilor dezvoltate, prin creşterea competitivităţii, se diminuează.

Pentru progresul economic, noi avem nevoie de soluţii care să stimuleze inovaţia, educaţia financiară, exporturile, iar pentru aceste ţinte PSD a prezentat răspunsurile potrivite, în mod public.

Subliniez că nu mă opun sub nicio formă importului de forţă de muncă pentru multe sectoare economice, dar pierderile umane autohtone, considerabile pentru ţara noastră, ne-au condus în această situaţie delicată din punctul de vedere al resursei umane. Consider că prin implementarea măsurilor PSD vom reuşi să reducem semnificativ exportul de specialişti români! Intenţiile noastre, prezentate PNL şi UDMR, cât şi opiniei publice au ca scop şi optimizarea condiţiilor de trai, de lucru, precum şi, indirect, recunoaşterea profesională meritată. Doar în acest mod, aceşti specialişti nu vor mai opta să părăsească România şi, la rândul lor, copiii acestora vor beneficia de perspective decente şi stimulative, create de stat şi îmbunătăţite prin contribuţia şi eforturile profesionale, generate de părinţii lor. Iată de ce Guvernul, în integralitatea sa, are datoria să păstreze acasă adevăraţii profesionişti, oameni în care statul român a investit sume importante pentru formarea şi parcursul lor profesional.

Este adevărat că ne bucurăm cu toţii ori de câte ori auzim o ştire despre meritele unui expert român, recunoscute undeva, într-un colţ sau altul de lume. Aceşti români devin şi ei adevăraţi ambasadori ai ţării noastre peste hotare, acolo unde îşi exercită cu succes maxim abilităţile profesionale. Numai că şi noi, pe plan intern, trebuie să implementăm un sistem care premiază munca şi performanţa şi, în paralel, oferă condiţiile, şansele şi posibilităţile de exprimare profesională şi umană pe care aceşti oameni le merită.

Partidul pe care îl reprezint în Parlamentul României nu doar că admite că munca este impozitată mult prea mult în raport cu taxarea capitalului, ci caută noi modalităţi pentru a impune o linie de echilibru. Nu este nici echitabil, dar nici firesc ca întreaga clasă medie şi cei cu venituri foarte mici să ducă tot greul societăţii româneşti. Trebuie în mod clar să eliminăm această discrepanţă, iar PSD va veni cu măsurile cele mai adecvate.

De asemenea, pentru a ajunge la stadiul calităţii vieţii din statele dezvoltate ale Europei, formaţiunea politică din care fac parte a subliniat în mai multe rânduri că avem nevoie de un mediu de afaceri viabil, stabil şi predictibil. În acest context, se impune discutarea temei cotei unice şi cea a impozitării progresive în coaliţia de guvernare, astfel încât să se creeze premisele pentru un cadru fiscal şi legislativ coerent, care să conducă la progres şi la dezvoltarea generală a ţării. În mod evident, nu vom fi de acord cu mărirea TVA sau cu eliminarea scutirilor din anumite domenii de activitate, precum IT, pentru că avem nevoie de plus valoare şi de dezvoltare.

Sunt optimist că şi pe viitor specialiştii noştri vor prezenta cele mai potrivite soluţii legislative, executive şi de incluziune, pentru ca România să-şi menţină, acasă, resursa umană de calitate de care încă dispunem. Iar partenerii noştri din arcul guvernamental le vor susţine şi ei, până la urmă, pentru un traiect mai bun pentru ţara noastră.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Protejăm moştenirea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord! Rămânem uniţi pentru libertate!"

Zilele trecute a avut loc înmormântarea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord. A fost un moment care a generat multă emoţie pe tot globul, dar a fost şi un moment de reflecţie asupra istoriei, asupra valorilor noastre, asupra lucrurilor care ne unesc şi a celor care ne dezbină. Anul acesta, Marea Britanie sărbătorise pentru prima dată în istorie Jubileul de Platină, marcând aniversarea a 70 de ani de la urcarea pe tron a Reginei Elisabeta a II-a, la 6 februarie 1952. În această epocă, bătrâna Europă, secătuită de războaie, a renunţat la ambiţiile imperiale în Africa, Orientul Apropiat şi Asia de Sud-Est; Războiul Rece a cunoscut apogeul, dar şi sfârşitul; Marea Britanie a intrat şi apoi a ieşit din Uniunea Europeană; Irlanda de Nord a cunoscut şi conflictul sângeros, dar şi reconcilierea. Europa a cunoscut pe rând eforturile reconstrucţiei, dar şi prosperitatea; optimismul adus de pacea şi cooperarea între foştii inamici, dar şi angoasa vieţii sub ameninţarea războiului nuclear; extinderea fără precedent a drepturilor şi libertăţilor civile, dar şi convulsiile sociale profunde.

Regina Elisabeta a încercat în tot acest timp să facă din Coroană un simbol al stabilităţii şi unităţii, în mijlocul unei lumi în continuă schimbare, a încercat să fie fidelă unor valori perene, dar şi să rămână relevantă pentru o societate însetată de modernizare, care avea de negociat o relaţie adesea incomodă cu propria istorie.

România este legată de Regatul Marii Britanii şi Irlandei de Nord printr-un parteneriat strategic. Dincolo de datele economice, însumând schimburi comerciale bilaterale de 2,8 miliarde de euro şi 3,7 miliarde euro investiţii directe britanice în România, avem o comunitate românească foarte puternică în Marea Britanie, de aproximativ un milion de români.

Prin colaborarea cu Regele Charles al III-lea, avem o şansă extraordinară să ducem relaţiile dintre ţările noastre la un nou nivel al colaborării. În ultimele două decenii, şi-a exprimat în nenumărate rânduri aprecierea pentru ţara noastră şi a fost un veritabil ambasador pentru zona Transilvaniei. În data de 29 martie 2017, Klaus Iohannis, preşedintele României, i-a conferit Regelui Charles al III-lea Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce. În discursul de mulţumire, actualul rege şi-a declarat aprecierea faţă de ţara noastră, reamintind că stră-stră-străbunica sa a fost din Transilvania.

Din postura de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, afirm răspicat că locul României este în prima linie a ţărilor democratice, alături de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Avem aceleaşi obiective la nivel internaţional, iar popoarele noastre au o veche relaţie de prietenie. Suntem datori să protejăm moştenirea Reginei Elisabeta a II-a şi să apărăm valorile pe care le-a promovat. Lecţiile pe care ni le-a oferit ne vor ajuta să aducem din nou pacea în Europa şi să punem fiecare naţiune pe calea dezvoltării.

Rămânem uniţi pentru libertate!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Fără bani de la stat pentru partid!"

Viaţa politică din România şi un reportaj jurnalistic al celor de la Recorder ne-au demonstrat că subvenţiile primite de la stat, doar de partidele parlamentare, sunt principala lor sursă de venit, iar banii, deloc puţini, sunt folosiţi în scopul denaturării realităţii din ţara noastră. Tocmai de aceea, alături de colegii mei de la Forţa Dreptei, am depus în Parlament Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Se impune astfel eliminarea posibilităţii de a fi asigurată plata tuturor cheltuielilor din subvenţii de la bugetul de stat, prin abrogarea capitolului III, art. 18-25 din Legea nr. 334, urmând ca finanţarea activităţii partidelor politice să fie făcută exclusiv din resurse proprii sau private, fără a greva în vreun fel bugetul de stat, o soluţie sustenabilă şi rezonabilă, atât timp cât există în continuare mecanismul de rambursare al cheltuielilor electorale, în măsura în care sunt respectate condiţiile legale.

În acest sens, vrem să oprim robinetul cu bani publici, prin care partidele parlamentare cumpără "imagine pozitivă" în mass-media. Practic, am solicitat ca partidele politice să nu mai primească această subvenţie de la stat care se întoarce, de fiecare dată, împotriva românilor. Normal este ca un partid să acumuleze resurse financiare doar din cotizaţiile membrilor, donaţii şi venituri din activităţi proprii. Cu banii pe care-i primesc în acest moment, partidele parlamentare pot face investiţii în domenii precum sănătate, educaţie, infrastructură, investiţii care aduc dezvoltare, creştere economică şi noi locuri de muncă. Pentru a ne susţine iniţiativa, am demarat consultări cu mediul asociativ, mediul de afaceri, precum şi cu cetăţeni şi analişti economici. Propunerea de a degreva bugetul de stat a fost discutată în mediul public în repetate rânduri, însă nu a existat voinţă politică pentru punerea acestei soluţii în aplicare. Noi, cei din Forţa Dreptei, considerăm că această nedreptate faţă de cetăţenii români trebuie îndreptată cât mai repede cu putinţă!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Nevoia de sustenabilitate şi responsabilitate în politica bugetară"

Siguranţa şi bunăstarea românilor trebuie să fie principala misiune a oricărui partid politic din România!

De-a lungul istoriei sale, Partidul Naţional Liberal nu s-a abătut de la această datorie sacrosanctă cu care poporul român l-a însărcinat. De aceea, Guvernul condus de PNL este foarte atent în gestionarea deficitului bugetar şi a inflaţiei, pentru a găsi resursele bugetare pentru mărirea salariilor, a pensiilor şi pentru măsurile necesare protejării populaţiei vulnerabile. Toate aceste măsuri necesită o analiză la rece, pe cifre, fără a cădea, cum de multe ori se întâmplă, în vraja populismului. De aceea, este foarte important ca, în perioada următoare, Ministerul Finanţelor să fie eficient în elaborarea proiectului de buget, pentru a reuşi ca în luna noiembrie a acestui an să îl putem dezbate şi vota în Parlament. Acest buget va trebui să continue finanţarea programelor de investiţii şi implementarea obiectivelor din PNRR, elemente vitale pentru dezvoltarea economiei româneşti şi a societăţii per ansamblu.

Ne dorim ca toţi românii să beneficieze de o creştere a veniturilor. Prin urmare, odată cu publicarea proiectului de buget pe anul 2023, ne dorim să avansăm public toate propunerile de creştere a veniturilor, toate soluţiile şi toate măsurile pe care Guvernul le are în vedere atât pentru zona care trebuie protejată - segmentele de populaţie vulnerabilă, cu pensii şi salarii mici - cât şi pentru zona economică. Însă principiile esenţiale după care trebuie să se ghideze aceste măsuri sunt sustenabilitate şi responsabilitate. Noi, liberalii, am considerat întotdeauna că orice cheltuială de la bugetul de stat are nevoie de o bază sănătoasă, care îşi poate regăsi resorturile doar în creşterea economică dată de investiţii, motiv pentru care Guvernul a alocat cel mai mare buget de investiţii din ultimii 32 de ani, a crescut rata de absorbţie a fondurilor europene la 64,5%, la un nivel egal cu al Germaniei, şi a adoptat măsuri de sprijin care ajută în mod real economia şi oamenii, prin păstrarea locurilor de muncă şi pentru a face faţă creşterilor de preţuri.

Guvernul condus de PNL va continua să gestioneze cu responsabilitate finanţele ţării, pentru a contracara cu măsuri sustenabile criza economică şi pentru a-i ajuta pe românii afectaţi de creşterea preţurilor la nivel mondial. Ştim că românilor le este greu, de aceea vom continua să venim cu pachete de sprijin acolo unde este nevoie, să menţinem investiţiile şi să implementăm PNRR.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Lupta pentru drepturile femeilor continuă!"

Sub ochii noştri are loc una dintre cele mai importante mişcări pentru drepturile femeilor. Din păcate, această luptă are loc în urma unei tragedii.

O femeie de 22 de ani din Iran a murit, vineri 16 septembrie, la câteva zile după ce a fost arestată de aşa-zisa poliţie a moralităţii din Iran, pentru că nu respecta regulile vestimentare impuse de regimul fundamentalist. Mahsa Amini a fost bătută într-o dubă de poliţie, după ce a fost ridicată de pe stradă pentru că nu purta vălul. Este vorba despre un nou episod de brutalitate a autorităţilor iraniene împotriva femeilor, acestea fiind tot mai frecvente în ultimele săptămâni. Însă de această dată moartea unei tinere minunate a reprezentat scânteia care a pornit protestele pentru apărarea drepturilor femeilor.

Moartea ei a stârnit manifestaţii publice în Iran, în principal din partea femeilor, împotriva unui regim care le-a ţinut suprimate şi le-a negat drepturile fundamentale. Aceste femei incredibil de curajoase îşi riscă viaţa pentru a ieşi pe străzi pentru a-şi arde vălul şi a-şi tunde părul în solidaritate cu Mahsa Amini. Mesajul lor este unul cât se poate de clar - vor schimbarea!

Este datoria noastră să fim alături de lupta pe care o duc femeile din Iran, iar autorităţile naţionale, precum şi cele europene trebuie să ridice vocea împotriva abuzurilor care au loc faţă de femeile din Iran, dar şi din alte colţuri ale lumii. Când se întâmplă astfel de tragedii, avem nevoie ca vocea instituţiilor din ţările democratice ale lumii să se facă auzită, iar femeile care protestează şi se luptă pentru drepturile lor să ştie că nu sunt singure împotriva unui regim abuziv.

Ceea ce se întâmplă acum în Iran nu este doar o mişcare pentru drepturile femeilor, este o luptă pentru drepturile omului, o luptă pentru libertatea religioasă şi autonomia corporală.

Problema, la fel ca în multe alte societăţi, este dreptul femeii de a alege. Ea ar trebui să poată decide singură cum vrea să fie în lume! O femeie ar trebui să fie liberă să poarte orice doreşte. Ea ar trebui să fie liberă să facă propriile alegeri cu privire la propriul ei corp şi să fie în siguranţă indiferent de alegerea făcută.

Sunt alături de femeile din Iran care protestează în urma crimei împotriva Mahsei Amini. Toate vocile femeilor din întreaga lume trebuie să se facă auzite acum!

Odihneşte-te în pace, Mahsa, ai dat naştere unei noi mişcări!

Doamna Cristina Burciu:

"Avizul pozitiv acordat Raportului de ţară al României, un pas important pentru aderarea la spaţiul Schengen"

Avizul pozitiv al Comisiei de Monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, APCE, pentru raportul de ţară al României, demonstrează, fără echivoc, progresele înregistrate de ţara noastră în domeniile cheie de referinţă.

În special, a fost apreciat proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, calificat drept un pas important în independenţa justiţiei şi în definirea statului de drept.

Documentul APCE relevă şi evoluţiile considerabile reuşite de România în lupta anticorupţie, precum şi în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului. Mai mult, la capitolul protecţia minorităţilor naţionale, ţara noastră este menţionată ca fiind un exemplu de bune practici în Europa.

Raportul mai subliniază că în noile legi ale justiţiei au fost introduse şi recomandările Mecanismului de Cooperare şi Verificare ale Comisiei de la Veneţia şi ale instanţelor judiciare, inclusiv ale Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenţei justiţiei.

Comisia de Monitorizare a mai decis şi solicitarea opiniei Comisiei de la Veneţia asupra Legilor justiţiei, o procedură firească pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, în speţele referitoare la reformele din domeniu.

Reprezentanţii PNL au colaborat în ultimii ani, în mod activ şi permanent, cu Comisia de la Veneţia, pe tema îmbunătăţirii legilor justiţiei. Apreciem rolul de partener al acestei instituţii prestigioase, care acţionează şi militează în sprijinul democraţiei şi instaurării statului de drept la nivelul fiecărei ţări membre.

În redactarea noului pachet de legi, ministrul PNL al justiţiei, Marian-Cătălin Predoiu, a luat în calcul şi a implementat cu celeritate toate opiniile anterioare ale Comisiei de la Veneţia, precum şi recomandările din MCV.

În consecinţă, a fost consolidat substanţial planul României pentru adoptarea Legilor justiţiei şi ridicarea MCV.

Consider că realizarea acestor deziderate, cu valoare de angajament, constituie paşi importanţi în îndeplinirea obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen până la sfârşitul acestui an.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Românii trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni europeni!"

Spaţiul Schengen reprezintă o zonă de libertate de mişcare, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare sunt eliminate, creând o singură frontieră externă, iar controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare.

Aderarea României la spaţiul Schengen este un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi se constituie într-un proces complex al cărui scop este îndeplinirea standardelor tehnice, legislative şi operaţionale, în vederea ridicării controalelor la frontierele interne maritime, aeriene şi terestre, care va contribui la consolidarea Pieţei Unice.

Totuşi, din cauza altor condiţii neîndeplinite, precum rapoartele negative ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind corupţia şi sistemul judiciar din România, votul de admitere în Schengen a fost amânat.

În prezent, Cancelarul german, Olaf Scholz, ca şi alţi oficiali europeni au exprimat susţinerea intrării ţării noastre în acest organism de liberă circulaţie.

Diplomaţia română a intensificat în ultima perioadă mijloacele diplomatice şi de lobby avute la dispoziţie, demersuri care, în cele din urmă, vor fi încununate de succes. Executivul de la Bucureşti este, de asemenea, încrezător că România este tot mai aproape de aderarea la spaţiul Schengen, în contextul războiului din Ucraina şi ca urmare a demersurilor făcute la nivel internaţional în acest sens.

Consider că nu există nicio umbră de îndoială asupra realităţii conform căreia, în acest moment, România şi românii merită să fie în spaţiul Schengen. Am îndeplinit de ani buni toate criteriile privind aderarea, iar evaluările succesive ale Comisiei Europene indică fără echivoc că asigurăm la cel mai înalt nivel siguranţa şi protecţia frontierelor externe.

Prin europarlamentarii săi, PSD face toate demersurile necesare pentru realizarea acestui obiectiv, aşa cum a procedat şi până acum, prin dezbateri şi întâlniri succesive cu responsabilii europeni decidenţi.

În actualul context geopolitic şi european, în care asigurăm de o manieră ireproşabilă flancul estic al NATO şi al Uniunii Europene, pe fondul războiului din Ucraina, românii merită în Schengen şi trebuie să fie trataţi cu respect şi să aibă aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni europeni!

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Olimpiada Internaţională a Elenismului, Ediţia a VII-a"

În perioada 8-11 septembrie 2022, la Bucureşti, Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu Uniunea Elenă din România, a organizat cea de-a şaptea ediţie a Olimpiadei Internaţionale a Elenismului.

Evenimentul s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului, sub egida Ministerului Afacerilor Externe Elen - Secretariatul General al Diasporei Greceşti şi al Diplomaţiei Public. Personalităţi de marcă din mediul educaţional, politic, social şi cultural din România şi Grecia au onorat festivităţile de deschidere şi decernarea premiilor. Această competiţie s-a înscris în preocuparea Ministerului Educaţiei de a stimula excelenţa în cadrul învăţământului preuniversitar şi de a susţine afirmarea identităţii culturale şi lingvistice a minorităţilor naţionale din România.

Importanţa şi necesitatea studierii la nivel de excelenţă a limbii şi culturii elene s-a materializat în anul 2014, când Uniunea Elenă din România a organizat, în premieră mondială, prima ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Limba Greacă, eveniment desfăşurat sub înaltul patronaj al Parlamentelor României şi Republicii Elene. De atunci, numărul ţărilor participante la competiţie a crescut, astfel că anul acesta am avut bucuria să avem în concurs reprezentanţi din 13 ţări - Albania, Cipru, Egipt, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, Polonia, România, Serbia, Turcia şi Ungaria. Tinerii care au participat la concurs studiază limba şi cultura neogreacă fie în învăţământul preuniversitar de stat şi particular, fie în cadrul comunităţilor greceşti existente pe teritoriul ţărilor pe care le-au reprezentat.

Această competiţie le-a oferit încă o dată ocazia să valorifice un foarte vechi instrument cultural de exprimare personală, a cărui eficacitate este întipărită veşnic în evoluţia culturii universale.

Cunoaşterea limbii materne, elementul distinctiv şi factorul determinant în menţinerea identităţii naţionale a unui popor, a fost obiectivul principal al Uniunii Elene încă de la înfiinţare.

Cu timpul, prin eforturi continue, am reuşit să punem bazele unui învăţământ care să corespundă nevoilor tuturor celor care conştientizează importanţa limbii elene în păstrarea identităţii etnice, dar şi a rolului său în cadrul culturii române şi a celei universale.

Olimpiada Internaţională a Elenismului este încununarea tuturor acestor eforturi conjugate, ale membrilor Uniunii Elene şi ale reprezentanţilor instituţiilor partenere din România şi Grecia.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Am aflat cu mare neplăcere despre criza din mai multe spitale din ţară, afectate de lipsa medicamentului Neostigmină, folosit în intervenţii chirurgicale.

Situaţia este critică, întrucât medicamentul nu mai există în stocul celor mai multe unităţi medicale. În aceste condiţii, medicii se văd nevoiţi să trieze pacienţii, să amâne operaţii programate, să asigure doar urgenţele, nu şi intervenţiile chirurgicale ale pacienţilor cu boli cronice.

Unul dintre primele spitale din ţară care au semnalat lipsa Neostigminei şi prin urmare restrângerea activităţii în secţiile de chirurgie este Spitalul Judeţean Constanţa.

Vă reamintesc că Spitalul Judeţean Constanţa este cea mai mare unitate spitalicească nu doar din judeţ, ci din regiune. Acesta deserveşte atât populaţia din Constanţa, cât şi din judeţele învecinate. În lipsa unui spital regional, unitatea spitalicească judeţeană funcţionează la capacitate maximă şi la flux continuu.

Iată de ce o astfel de criză care blochează accesul pacienţilor la intervenţii chirurgicale este cât se poate de serioasă şi trebuie gestionată cu cea mai mare responsabilitate.

Cred că nu a uitat nimeni cum, acum doi ani, în plină criză sanitară cauzată de pandemia de coronavirus, mii de pacienţi nu au avut acces la servicii medicale, cum bolnavii cronici au fost puşi în aşteptare, cum afecţiunile non-COVID au fost considerate non urgenţe, cum intervenţii chirurgicale sau alte tratamente au fost amânate. Încă nu ştim pe deplin ce consecinţe au avut aceste măsuri asupra pacienţilor, cât de mult le-a fost afectată sănătatea, câte probleme s-au agravat.

Ce ştim însă, este că nu îşi mai doreşte nimeni o situaţie asemănătoare.

Şi dacă acum doi ani multe astfel de gafe şi decizii greşite au fost puse pe seama unei crize fără precedent, care ne-a luat pe toţi prin surprindere, de data aceasta, limitarea accesului la servicii spitaliceşti este inacceptabilă.

Fac apel la toate părţile implicate şi responsabile, Ministerul Sănătăţii, firma producătoare a medicamentului, managerii de spitale, să caute împreună soluţii urgente pentru deblocarea situaţiei prezente şi pentru prevenirea ei pe viitor!

Domnul Dumitru Rujan:

"Consorţiile administrative - un pas important către reforma administraţiei publice locale din România!"

Încă din perioada de preaderare la Uniunea Europeană ne-am angajat ca, în calitate de viitor stat membru, să realizăm o reformă administrativă amplă, care să conducă la o descentralizarea cât mai mare a competenţelor la nivel local, dar şi la o descentralizare financiară reală. Miza acestei transformări sistemice o reprezintă faptul că cel mai bun act administrativ, cea mai bună decizie publică, se ia cât mai aproape de cetăţean, împreună cu el. Nu trebuie să fii specialist ca să constaţi că organizarea administrativă a ţării noastre, ale cărei baze au fost puse în comunism, nu mai corespunde obiectivelor noastre de dezvoltare din perioada postaderare şi că, de cele mai multe ori, fărâmiţarea administrativă şi slaba capacitate financiară a administraţiilor publice locale au reprezentat o piedică în calea modernizării comunităţilor locale. În ultimele trei decenii nu am dus lipsă de încercări de a moderniza administraţia publică sau de a reconfigura organizarea administrativ-teritorială, însă aproape toate tentativele au avut rezultate modeste şi au fost abandonate.

În şedinţa de săptămâna trecută, Guvernul Ciucă a făcut un pas deosebit de important pentru sprijinirea dezvoltării comunităţilor locale.

Pentru a răspunde nevoilor financiare şi de personal pe care le reclamă cele mai multe dintre primăriile mici, a fost propus Proiectul de Lege care creează posibilitatea înfiinţării consorţiilor administrative care vin, pe principiul colaborării între unităţile administrativ-teritoriale, să soluţioneze problemele de resursă umană specializată, respectiv să aducă împreună această forţă de resursă umană pentru a putea susţine în comun investiţiile, dar şi partea de desfăşurare a activităţii curente a administraţiei publice locale. Se creează, aşadar, temeiul legal prin care, printr-un acord de asociere constituit prin hotărârile de consiliu local al unităţilor administrativ-teritoriale, se constituie consorţiul administrativ, în cadrul căruia anumiţi funcţionari publici dintr-o unitate administrativ-teritorială care face parte din acest consorţiu vor putea să exercite acelaşi tip de serviciu public şi la o altă unitate administrativ-teritorială. Domeniile propuse pentru aceste consorţii se referă la amenajarea teritoriului, la urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, iniţierea şi realizarea de investiţii, la domeniul juridic, la domeniul financiar, la achiziţii publice şi la administrarea taxelor şi impozitelor locale.

Cred că apreciem cu toţii acest demers al Guvernului şi am speranţa că proiectul de lege care a ajuns la Parlament să fie adoptat cu celeritate, pentru a da administraţiilor locale un sprijin suplimentar pentru buna lor funcţionare şi pentru maximizarea utilizării fondurilor europene nerambursabile.

Domnul Ervin Molnar:

"România continuă să susţină necondiţionat Ucraina"

De la debutul "operaţiunii militare speciale", prin care Vladimir Putin a violat cele mai elementare norme de drept internaţional, iar armatele comandate de el au comis crime abominabile, demne de ororile celui de-al Doilea Război Mondial, România a fost un actor implicat şi activ în ajutorarea Ucrainei şi a ucrainenilor. Ţara noastră a acţionat responsabil şi solidar, prin facilitarea exportului a peste 4 milioane de tone de cereale ucrainene, ceea ce reprezintă 60% din cantitatea de cereale exportate de Ucraina, prin porturile noastre de la Dunăre şi Marea Neagră, de la începutul crizei. De asemenea, România a fost o gazdă primitoare pentru toţi cei aflaţi pe teritoriul Ucrainei care vor să scape de teroarea războiului, motiv pentru care Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, ANRSPS, a demarat o licitaţie pentru a cumpăra 3.246 de corturi mari, 293.137 de paturi, 430.787 de saltele, 285.955 de pături, 830.691 de cearşafuri, 135.679 de saci de dormit şi alte articole de acest tip. În plus, se vor mai achiziţiona şi cel mult 152.000 de treninguri şi tricouri.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în cadrul dezbaterilor Adunării Generale a ONU, sprijinul substanţial pe care România l-a acordat şi continuă să îl acorde Ucrainei şi a reiterat faptul că este responsabilitatea noastră comună să fim uniţi şi să ne susţinem valorile comune, ca membri ai Naţiunilor Unite. România şi-a depus candidatura pentru un loc în Consiliul Drepturilor Omului pentru mandatul 2023-2025. Contribuţia solidă a României la diverse operaţiuni în jurul globului constituie o dovadă a angajamentului nostru. De asemenea, statul român a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza introdusă împotriva Federaţiei Ruse, depunând cererea la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

România îşi propune astfel să transmită un mesaj principial, în spiritul acţiunilor sale de promotor tradiţional al justiţiei internaţionale.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"România trebuie să renegocieze aducerea PNRR la contextul actual!"

Situaţia în care ne regăsim astăzi implică o continuă adaptare şi măsuri luate cu rapiditate. Războiul ilegal declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi criza energetică, provocată şi susţinută de politica agresivă a aceleiaşi Rusii, ne-au demonstrat că pacea şi prosperitatea în Europa nu sunt un dat. Ca reacţie la criza provocată de pandemie, comunitatea europeană a creat cel mai ambiţios plan de refacere din istorie, şi anume, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Însă marea problemă cu acest mecanism este suprapunerea crizelor cauzate de războiul lui Putin peste configuraţia sa iniţială, elaborată într-un context cu totul diferit faţă de cel de astăzi. De aceea, Guvernul României, prin prim-ministrul liberal, Nicolae Ciucă, va căuta renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Premierul va discuta la Bruxelles o serie de aspecte cheie şi foarte importante pentru ca ţara noastră să poată folosi banii europeni în domeniile de care avem cea mai mare nevoie. Renegocierea PNRR nu se poate face pe bucăţi şi pe ceea ce îşi doreşte fiecare ministru. Ea presupune operarea de modificări pe întreg pachetul de măsuri, în funcţie de priorităţile ţării. Trebuie spus că România este singurul stat din Uniunea Europeană care are un plafon de pensii pentru următorii 50 de ani, pentru că aşa au crezut domnii şi doamnele de la USR că este adecvat. Prin urmare, plafonul pentru pensii este un subiect care va fi adus în discuţii, dar mai sunt şi altele foarte importante.

Un alt subiect care va fi pe masa discuţiilor îl reprezintă spitalele. În planul elaborat de domnul Cristian Ghinea, nu se regăseşte şi o listă a criteriilor care au fost aplicate pentru a selecta unităţile spitaliceşti, acestea fiind inegal răspândite pe teritoriul ţării, fără ca nimeni să cunoască obiectivitatea criteriilor după care au fost selectate.

De asemenea, un subiect important, la care PNL a ţinut încă din faza incipientă a acestui plan, a fost reprezentat de irigaţii. Lipsa infrastructurii de irigaţii, dar şi seceta pedologică cu care se confruntă ţara noastră reprezintă o mare vulnerabilitate pentru securitatea alimentară a României. Din cauza aceasta, ministrul Marcel Boloş a pus investiţiile în irigaţii în draftul iniţial, pe un loc prioritar. În actualul PNRR, elaborat de ministrul USR, Cristian Ghinea, finanţarea sistemului naţional de irigaţii a fost puternic redusă.

PNL, prin prim-ministrul Nicolae Ciucă, va merge la Bruxelles şi va renegocia PNRR, de data aceasta în interesul românilor.

Doamna Mirela Furtună:

"Coaliţia trebuie să decidă urgent mărirea pensiilor şi a salariului minim!"

Fundamentarea bugetului de stat pe 2023 trebuie să aibă la bază principalele măsuri ce urmează a fi implementate, inclusiv creşterea salariului minim şi al pensiilor. Astfel, în mod normal se iau deciziile politice fundamentate pe baza unor estimări economice, iar apoi se construieşte bugetul. Coaliţia are obligaţia de a adopta măsurile înainte de fundamentarea bugetului.

Am tot auzit că bugetul nu-şi permite noile cheltuieli, dar PSD a prezentat deja analiza economică, impactul bugetar şi sursele de finanţare pentru propunerile sale, pe baza evoluţiilor economice de până acum şi a estimărilor pentru perioada următoare.

Adoptarea deciziei politice este necesară pentru a permite construcţia bugetului şi pentru a oferi predictibilitate cetăţenilor şi mediului de afaceri.

Care ar fi, totuşi, sursele de finanţare pentru majorarea pensiilor? PSD a luptat în coaliţie pentru adoptarea unor măsuri care au rolul de a reduce exploatarea prin muncă a categoriilor de muncitori vulnerabili şi de a aduce venituri în plus la bugetul de stat. În acest sens, incriminarea patronilor evazionişti care reţineau aceste obligaţii din salariile angajaţilor, dar nu le mai virau la bugetul de stat va duce la creşterea colectării; adoptarea unor măsuri fiscale la 1 iulie care deja îşi arată eficienţa; sumele colectate vor creşte şi datorită majorării salariului minim şi al celorlalte salarii; creşterea numărului de angajaţi, prin adoptarea obligaţiei ca fiecare IMM să aibă cel puţin un angajat cu normă întreagă; plus creşterea locurilor de muncă prin schemele de ajutor promovate de Guvern.

Creşterea salariului minim este o obligaţie a noastră, pentru menţinerea nivelului de trai al cetăţenilor, dar şi pentru menţinerea competitivităţii economice.

Subliniez că salariile, mai ales în mediul privat, au rămas cu mult în urma inflaţiei, iar acest lucru afectează puterea de cumpărare a cetăţenilor, ceea ce afectează competitivitatea IMM-urilor. Dacă oamenii nu mai au bani, nu mai are cine să cumpere produsele şi serviciile IMM-urilor şi se intră într-un cerc vicios atât pentru salariaţi, cât şi pentru firme. Există deja date statistice care arată că românii cumpără mai puţin.

De asemenea, creşterea salariului minim de la 1 ianuarie este necesară pentru menţinerea în ţară a forţei de muncă a IMM-urilor, în condiţiile în care alte state ale UE cresc nivelul de salarizare pe fondul inflaţiei. Dacă se întârzie această măsură, IMM-urile îşi vor pierde forţa de muncă.

Decizia privind majorarea pensiilor şi a salariului minim trebuie luată în prima şedinţă a coaliţiei!

Domnul George Şişcu:

"De ce este importantă renegocierea PNRR?"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost gândit ca un instrument de combatere economică e efectelor pandemiei şi România s-a prezentat în faţa Comisiei Europene cu un plan care a fost apreciat la Bruxelles. Actualul Guvern condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a tratat cu toată seriozitatea implementarea acestuia, precum şi îndeplinirea jaloanelor înscrise în document, fapt care ne-a permis să accesăm toţi banii care ni se cuveneau.

Până acum, au fost atrase 3,79 de miliarde de euro, sumă prevăzută ca prefinanţare, precum şi, de curând, alte 2,6 miliarde de euro, reprezentând prima cerere de plată. În final, România va beneficia de aproximativ 30 de miliarde de euro. Vorbim, aşadar, despre sume uriaşe de care beneficiază economia naţională.

Premierul României urmează să discute la Bruxelles renegocierea PNRR, deoarece el trebuie să funcţioneze astăzi nu doar ca plan postpandemic, ci şi ţinând cont de marile crize care au urmat, războiul din Ucraina, la graniţele noastre, precum şi creşterea galopantă a preţului energiei, ca urmare a şantajului rusesc la adresa Europei.

Avem nevoie ca PNRR să fie un instrument care să protejeze cetăţenii şi afacerile din România de efectele războiului. Este singurul motiv pentru care cerem renegocierea acestui instrument, iar nu pentru a contesta reformele care au fost incluse şi pe care le implementăm deja atât la nivel parlamentar, cât şi guvernamental.

Adversarii noştri politici de azi au vrut să creeze impresia că PNRR este un fel de bau-bau care va scufunda actuala coaliţie. În realitate, nu au fost pierduţi bani, iar jaloanele îndeplinite. În lipsa lor, prima cerere de finanţare nu ar fi fost acordată.

PNL, ca partid care guvernează având în minte responsabilitatea unui moment foarte dificil pe care îl traversăm, istoric, nu îşi permite să pună mai presus de interesele României propriile sale interese electorale. Orice renegociere a PNRR are exact acest obiectiv - banii europeni trebuie să ne ajute să depăşim această situaţie excepţională, cu crize suprapuse, şi să elimine vulnerabilităţile.

Creşterea economică din acest an, peste aşteptările tuturor, de la specialiştii Comisiei Europene la cei ai FMI, ne dă speranţe că vom ieşi întăriţi, ca ţară, din aceste încercări şi, mai important decât orice, vom ieşi solidari, având ca preocupare principală protejarea populaţiei care este cea mai vulnerabilă.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Îndemnul lui Avram Iancu «No gata! No hai!» revine în actualitate"

La invitaţia unor colegi parlamentari din judeţul Hunedoara, cărora le mulţumesc şi pe această cale, am participat, în data de 11 septembrie a.c., la festivităţile de comemorare a marelui şi tragicului nostru erou naţional Avram Iancu, organizate la mormântul său de la Ţebea. M-au impresionat plăcut şi profund majoritatea manifestărilor, în mod deosebit slujba religioasă oficiată de episcopul ortodox al Hunedoarei, festivitatea de depunere de coroane, defilarea militară şi cântecele intonate la mormântul marelui nostru naţional de urmaşii săi contemporani din Munţii Apuseni. Mi-a displăcut însă aşezarea unor garduri metalice între politicienii prezenţi, prim-ministrul Guvernului României, ministrul afacerilor interne, ministrul culturii, ministrul agriculturii, senatori şi deputaţi, primari din zonă, un consilier al preşedintelui României, ş.a. şi oamenii simpli veniţi la comemorarea lui Avram Iancu, ştiut fiind că printr-unul din mesajele sale relevante a cerut conducătorilor să stea tot timpul în mijlocul poporului. Probabil că la mijloc a fost un exces de zel din partea organelor de ordine, care au vrut să se remarce în ochii albaştri ai ministrului lor.

Mi-a displăcut şi huiduirea unor oficiali prezenţi - prim-ministrul, consilierul prezidenţial - în timpul rostirii discursurilor, considerând că, în astfel de momente festive, trebuie să manifestăm mai multă decenţă şi un spirit de unitate naţională, huiduielile putând fi lăsate la urmă sau pentru alte ocazii. Sincer, la a 150-a comemorare a trecerii în eternitate a marelui nostru erou naţional Avram Iancu, m-aş fi aşteptat la o participare mai numeroasă atât din partea cetăţenilor simpli, cât şi din partea demnitarilor statului român, fiind de dorit, cel puţin, şi participarea preşedintelui României sau a preşedintelui Academiei Române.

Profitând de ocazie, ţin să le mulţumesc sutelor de moţi care m-au onorat cu salutul lor cordial, chiar fratern, dintre care mulţi au dorit să ne fotografiem împreună sau mi-au expus problemele lor mai ardente!

Am rămas stupefiat aflând, cu această ocazie, de la reprezentanţi ai Filialei Turda a Societăţii Cultural-Patriotice Avram Iancu că Primăria din această străveche localitate transilvăneană vrea să mute statuia lui Avram Iancu din piaţa centrală a municipiului, unde a fost amplasată în 1998, sub pretextul modernizării centrului istoric, devenit semipietonal. Locaţia aleasă pentru relocarea statuii este in spatele Bisericii romano-catolice maghiare din Turda, care ne readuce în memorie infamul edict Unio trio nationum, încheiat între maghiari, saşi şi secui, adoptat de Dieta Transilvaniei întrunită la Turda, o formulă parlamentară medievală, cu peste 450 de ani în urmă, în 1568, prin care au fost excluşi reprezentanţii românilor ardeleni din dietă şi românii au fost declaraţi naţiune tolerată, iar religia ortodoxă a fost decăzută la statutul de religie tolerată.

Principalul vinovat este primarul liberal Cristian Matei, un fost profesor mediocru de liceu, cunoscut ca traseist şi trădător politic, după ce 30 de ani a fost membru, vicepreşedinte şi în final preşedintele PSD Turda, funcţie din care a fost ales primar al municipiului, a devenit preşedintele Organizaţiei locale a PNL în anul electoral 2020, implicat în grave acte de corupţie şi de abuz în serviciu, precum şi în acte ruşinoase de imoralitate, inclusiv cu nora sa, pe care a promovat-o director de şcoală şi a căsătorit-o cu fiul său suferind de anumite dizabilităţi, pentru a convieţui şi a se desfăta sub acelaşi acoperiş. Culmea ironiei, primarul Matei şi mai mulţi consilieri locali au origini în Munţii Apuseni, templul sacru al moţilor. Oare ce au de spus naşul Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca, şi finul său, Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, care se fălesc că sunt moţi originari din Apuseni şi sunt şefii politici ai edilului şef din Turda?

Asistăm la o gravă impietate la memoria Craiului Munţilor, care a fost un fervent apărător al drepturilor politice ale românilor din Transilvania şi este cel mai cântat erou al tuturor românilor. Iancu a avut legături intrinseci cu Turda, unde s-a oprit şi chiar a adăstat în peregrinările sale spre Feleac şi spre Cluj. Craiul Munţilor este invocat în cunoscutele versuri " Iancule, Măria Ta,/Lasă Turda, n-o prăda/Că-ţi dăm bani cu ferdela/Şi galbenii cu merţa." Aşa se întâmplă când în manualele de istorie sunt alocate doar câteva rânduri marelui luptător Avram Iancu şi revoluţiei românilor din Transilvania de la 1848-1849!

În cursul lunii iulie a.c., după ce au aflat de intenţia de relocare, sute de membri şi de simpatizanţi ai Societăţii Cultural-Patriotice Avram Iancu au organizat un marş şi un miting de protest, în care s-au intonat Imnul lui Avram Iancu - "Din Ţara Moţilor noi am venit" -, Marşul lui Iancu - "Iancule Mare" - şi cântecul "Trăiască Duhul lui Iancu" şi s-a scandat "Lancea lui Horea, sus!", "Jos trădătorii!", " Afară, afară, cu trădătorii din ţară!", "Ruşine, ruşine, să vă fie!", " Să vină primarul!", "Libertate!", "Unitate!", "Trăiască şi înflorească, Moldova, Ardealul şi Ţara Romînească!", "Trăiască România Mare!", "Iancu în centru!", "Nu cedăm!", "Nu-i lăsăm!", "Murim, luptăm, pe Iancu îl apărăm!", " Avram Iancu suntem toţi!". Cu această ocazie, reprezentanţi ai Societăţii Avram Iancu au depus o petiţie la Primărie, la care vajnicul primar Matei, care a dat bir cu fugiţii atunci, nu a catadicsit să răspundă până în prezent, deşi au trecut peste două luni.

Intenţia de relocare a statuii lui Iancu din centrul Turdei se înscrie într-un curent cancel autohton de mutare spre zone mai periferice sau de depozitare ori, mai bine zis, de ascundere în locaţii unde sunt lăsate uitării. Astfel, la Oradea, municipiu majoritar românesc, sub autoritatea unui primar liberal, Ilie Bolojan, a fost mutată din centrul municipiului, respectiv din Piaţa Unirii, statuia marelui voievod Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei ţări româneşti - Ţara Românească, Transilvania şi Moldova -, fiind dusă în fundul unei curţi, unde a fost grav şi iremediabil deteriorată, dezintegrându-se în două părţi calul din bronz. În locul statuii temerarului şi viteazului voievod român a fost amplasat un monument dedicat Regelui Ferdinand, care descinde dintr-o ramură a familiei de Hohenzollern. Tot la Oradea, a fost relocat bustul marelui şi genialului poet naţional Mihai Eminescu, care a fost pitită într-o cuşcă de lemn pentru câini.

La Târgu Mureş, tot municipiu majoritar românesc, primăria a încercat, la propunerea actualului primar, Zoltán Soós, de profesie istoric, care a candidat ca independent susţinut de UDMR, să mute statuia marelui revoluţionar paşoptist Nicolae Bălcescu, culmea!, tocmai românul care a încercat să realizeze reconcilierea între revoluţionarii maghiari şi revoluţionarii români din Transilvania, respectiv între liderul maghiar Lajos Kossuth şi liderul român Avram Iancu, şi schimbarea denumirii româneşti a Pieţei Memorandumului cu denumirea maghiară Gecse Dániel, un ilustru necunoscut, inclusiv pentru majoritatea maghiarilor.

Deciziile adoptate în acest sens au fost contestate şi anulate în justiţie. Tot acest primar a dezvelit recent, în incinta cetăţii medievale din urbea de pe Mureş, un bust al marelui voievod al Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, ulterior generalisim şi guvernator al Regatului Ungariei, care este de origine română, fiul cneazului Voicu de Hunedoara şi tatăl lui Matei Corvin, considerat cel mai mare rege al Ungariei din toate timpurile, fără nicio menţiune în limba română, pe soclu fiind inscripţionate cuvintele "Iohannes de Hunyad

". Cel puţin nu l-au mai denumit János Hunyadi, aşa cum fac majoritatea maghiarilor şi liderilor lor politici şi religioşi.

În actualul context al războiului declanşat de Rusia în Ucraina, România şi românii se află iar într-un an de cumpănă, precum au fost în anul revoluţionar 1848, când revoluţiile din Principatele Române au fost prinse în cleşte de cele trei imperii vecine, otoman, habsburgic şi ţarist, precum şi de armata revoluţionară maghiară în cazul Transilvaniei, şi în fatidicul an 1940, când Rusia sovietică ne-a răpit Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, în urma infamului pact Ribbentrop-Molotov, iar Ungariei horthyste i-a fost cedată Transilvania de Nord, în urma odiosului Dictat de la Viena.

Acum, România este prinsă între planurile mai mult sau mai puţin insidioase şi periculoase ale duşmanilor pereni şi ireductibili de la Răsărit şi de la Apus. Pentru a evita rapturile, cedările şi trădările din 1940, va trebui să fim pregătiţi să ne apărăm pământul strămoşesc, casa, familia şi credinţa.

Parafrazându-l pe marele nostru erou Avram Iancu, va trebui să punem iar "pumnul în pieptul furtunii" şi să ne apărăm cu "lancea lui Horea", nu (numai) cu "argumente juridiceşti şi filozoficeşti".

No gata! No hai!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Deciziile europene de sprijin pentru populaţie confirmă măsurile luate de PSD pentru români"

Uniunea Europeană a certificat propunerile luate de PSD atât în domeniul energiei, cât şi în privinţa salariului minim, prin decizii care confirmă justeţea propunerilor noastre.

Astfel, Comisia Europeană a confirmat expertiza PSD în două dintre deciziile majore anunţate în scopul combaterii creşterii preţurilor la energie, respectiv plafonarea preţurilor la energie şi contribuţia de solidaritate din partea operatorilor cu profit excesiv.

De asemenea, Parlamentul European a consfinţit şi veridicitatea propunerii PSD privind creşterea salariului minim, la 3.000 de lei. Aplicarea deciziei UE privind salariul minim european, la 50% din salariul mediu din fiecare stat, ar conduce în România la o creştere cu 500 de lei a salariul minim, adică exact cât a propus PSD. Directiva adoptată de Parlamentul European va fi obligatorie pentru fiecare stat membru, astfel încât noi am propus implementarea acesteia începând cu 1 ianuarie 2023.

Tot la iniţiativa PSD, Executivul a adoptat şi plafonarea veniturilor tuturor producătorilor de energie, ceea ce înseamnă că profiturile realizate în urma practicării unui preţ mai mare decât cel de referinţă, de 450 de lei/MWh, devin contribuţie şi se transferă în Fondul de Tranziţie Energetică, prin O.U.G. nr. 119/2022, aflată în vigoare. Sumele colectate în Fondul de Tranziţie Energetică sunt destinate susţinerii mecanismului de protecţie socială şi sprijin. Prin intermediul acestor bani, statul va asigura plata rapidă a compensărilor la care furnizorii de energie au dreptul, ca urmare a aplicării unui preţ plafonat pentru consumatorii casnici şi noncasnici.

În mod similar, preşedintele Comisiei Europene a anunţat două decizii menite să vină în sprijinul gospodăriilor şi firmelor din UE care se confruntă cu facturi uriaşe la energie. Este vorba despre plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică la costuri reduse şi plata unei contribuţii de criză din partea producătorilor de energie bazate pe combustibili fosili. Ca urmare a acestor soluţii ale Comisiei Europene, se estimează că 140 de miliarde de euro vor fi mobilizate şi destinate amortizării de către statele membre ale UE, respectiv de atenuare a şocurilor creşterilor de preţ pe acest segment.

Cele două măsuri au fost deja promovate de PSD şi adoptate de Guvernul României, reuşind astfel să luăm o parte din povara financiară de pe umerii românilor, cauzată de rata inflaţiei şi scumpirile facturilor din ultima perioadă.

Domnul Ioan Balan:

"Ghiozdanele grele nu aduc obligatoriu şi performanţă în educaţie!"

În urmă cu ceva timp, reprezentanţii Inspectoratului şcolar judeţean Suceava au făcut un exerciţiu extrem de util şi au cântărit ghiozdanele mai multor elevi din ciclul primar şi gimnazial care se aflau în drum spre şcoală. Pentru nimeni nu a fost o mare surpriză constatarea făcută, din care rezulta că ghiozdanele cântăreau în unele cazuri şi jumătate din greutatea elevului - manuale peste manuale, caiete, cărţi auxiliare, acuarele şi alte mijloace de învăţare, o sticluţă de apă şi, dacă a mai încăput, poate şi un mic pacheţel pentru pauza mare! Oricine ar vedea un asemenea ghiozdan s-ar putea gândi fie că elevul a fost pedepsit de părinţi şi de profesori, fie că avem cel mai solid şi mai performant sistem de educaţie din lume. Cu toţii ştim că niciuna dintre situaţii nu este adevărată şi că sistemul nostru de educaţie are multe de recuperat. Însă o problemă nu se rezolvă niciodată de la sine şi nici dacă nu recunoaştem că avem nevoie de reforme structurale şi de investiţii în educaţie.

Începând cu anul 2020, Guvernul României a demarat ample investiţii în infrastructura şcolară, pornind de la necesitatea asigurării conexiunilor la Internet pentru cursurile online şi până la reabilitarea clădirilor cu destinaţie de unităţi de învăţământ. Realizările sunt foarte multe, însă nu suficiente ca să spunem că am încheiat acest capitol. Câtă vreme încă mai punem problema apei curente, a toaletelor salubre sau a încălzirii sălilor de clasă, este clar că mai avem multe de făcut!

De asemenea, graţie fondurilor europene nerambursabile pe care le putem accesa, Ministerul Educaţiei a demarat mai multe programe antiabandon şcolar, programe de care copiii din mediul rural au nevoie ca de aer pentru a putea să meargă la şcoală. Masă la şcoală, microbuze noi pentru transportul şcolar, bibliotecă virtuală şi manuale digitale sunt doar câteva dintre programele demarate de Guvern, programe care îmi doresc să fie puse cât mai repede în practică şi care să ajungă la toţi copiii. Apoi, îmi doresc ca economia României să aibă acelaşi ritm de creştere economică şi venituri bugetare mai mari, pentru a asigura învăţătorilor şi profesorilor salarii atractive.

În perioada imediat următoare vor intra în dezbaterea Parlamentului noile legi ale educaţiei, legi care trebuie să aducă o reformă reală a educaţiei româneşti, pe toate palierele. S-a discutat mult în spaţiul public, s-au făcut propuneri, s-au formulat critici şi s-au găsit soluţii.

Personal, cred cu putere că adoptarea legilor educaţiei va fi un test major de responsabilitate pentru fiecare deputat şi senator, indiferent de apartenenţa sa politică, pentru că de calitatea acestor legi va depinde viitorul copiilor şi, implicit, viitorul României.

Domnul Ioan Mang:

"Despre propunerile de economisire a energiei"

Vă mărturisesc că nu am crezut că mai este posibil să retrăim vremurile de tristă amintire din "epoca de aur".

La ce mă refer? La ce altceva dacă nu la "măsurile" de economisire a energiei propuse şi anunţate tocmai de la Bruxelles, capitala Uniunii Europene, sau din alte capitale occidentale! Unele dintre ele corecte, însă şi multe care frizează absurdul sau ridicolul.

Atât personal, cât şi la nivelul grupului PSD din Parlament susţinem ideea de combatere a risipei de energie. Risipa trebuie combătută tot timpul, nu doar acum în aceste vremuri de criză. Planul de economisire trebuie însă stabilit individual la nivelul fiecărei gospodării şi nu impus forţat de Guvern sau de UE, aşa cum a fost impus de către conducătorii regimului comunist.

Poate că tehnocraţii de la Bruxelles nu ştiu, dar România este singura ţară din fostul bloc comunist, deci implicit şi singura ţară din UE, în care înainte de 1989 s-au aplicat astfel de "măsuri" de economisire forţată impuse de conducătorii "luminaţi" de atunci, fie prin întreruperea gazelor naturale, fie a energiei electrice furnizate populaţiei.

Nu cred că îşi doreşte cineva repetarea unor astfel de experienţe nefericite. Nu cred că cineva cu mintea la cap îşi poate propune să petreacă serile lungi de toamnă şi de iarnă la lumina lămpilor de gaz sau a lumânărilor. Oricât de romantic ar putea suna o astfel de idee, mai ales pentru "progresiştii" de astăzi, nu cred că s-ar bucura nici ei să stea pe întuneric ore în şir. La fel cum nu cred că ar funcţiona nici duşul în doi. Poate pentru altceva, dar nu pentru a economisi apă şi energie.

Trebuie să ieşim din zona aceasta de bazaconii şi să ne gândim la alte soluţii reale şi pe termen lung. Trebuie să începem să gândim "out of the box", cum le place celor de la Bruxelles să spună, iar prin "out of the box" nu înţeleg nicidecum "into the dark".

Totodată, trebuie să subliniem câteva aspecte importante în actualul context. România are astăzi capacităţi de producţie a energiei pe care nu le utilizează la maxim. Noi am putea produce mai multă energie decât ar fi nevoie, cu condiţia să punem la punct sistemul naţional de energie. În acelaşi timp, avem cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor din Europa. Aşadar, suntem deja la cel mai scăzut nivel şi nu putem aplica acelaşi tratament ca în statele în care cetăţenii au un consum mult mai ridicat. Ar fi ineficient şi ilogic!

Nu în ultimul rând, consumul de energie electrică a scăzut deja în România cu 5,2% pe ansamblu şi cu 8% la populaţie, ceea ce înseamnă că preţurile în creştere au impus deja un comportament responsabil din partea consumatorilor. Unii au şi început să reducă nivelul consumului, pentru că, până la urmă, este vorba despre portofelul fiecăruia. Deci, din punctul nostru de vedere, ne apropiem de atingerea procentului european de 10%, iar acest lucru se va petrece voluntar, fără a fi nevoie de economisiri impuse de statul român sau de Uniunea Europeană. Cred că românii sunt suficient de responsabili şi vor economisi fără să le spunem noi sau alţii ce să facă.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Federaţia Rusă a declarat mobilizare parţială"

Timp de mulţi ani, am fost martorii ambiţiilor iraţionale ale lui Vladimir Putin, ameninţărilor sale la adresa Europei, o Europă care s-a zbătut să se dezică de regimul comunist şi de influenţa Uniunii Sovietice. În februarie anul acesta, el a ameninţat din nou coeziunea regiunii Euroatlantice, declanşând o criză fără precedent, de pe urma căreia suferim cu toţii. Săptămâna trecută, declaraţiile sale ne-au confirmat că, cel mai probabil, nu va avea raţiunea să îşi retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei.

În Federaţia Rusă a fost declarată mobilizare parţială, iar Occidentul a fost ameninţat încă o dată cu arma nucleară. Liderul rus a subliniat faptul că va fi o luptă de durată. Vor fi chemaţi pe front aproximativ 300.000 de rezervişti ce dispun de competenţele necesare în conflictul din Ucraina, printre care se numără şi ofiţeri de rezervă cu vârste de peste 60 de ani, care s-au retras din activitate.

Conform Reuters, este prima mobilizare a Federaţiei Ruse după cel de-al Doilea Război Mondial. Retrospectiv, Kremlinul a trimis şi mii de recruţi să lupte în Afganistan în anii 1980, iar mai târziu în Cecenia şi în Caucazul de Nord. În ciuda acestui fapt, la nivel de expertiză, tactică de luptă, precum şi suport internaţional (din partea NATO), armata ucraineană este mai bine pregătită decât cea rusă, iar ambiţia de a-şi proteja ţara şi unitatea teritorială a indus populaţiei un simţ de solidaritate, spre deosebire de caracterul divizat al soldaţilor ruşi.

După anunţul făcut de Putin, mii de cetăţeni de origine rusă au ales să-şi rişte viaţa pentru a părăsi ţara, refuzând să ia parte la un război căruia nu îi văd necesitatea. Nu există semn mai clar că suportul pentru acţiunile militare din Ucraina a scăzut drastic. Anticipăm că acest suport va scădea şi mai mult în urma raportului publicat de ONU cu privire la crimele de război comise de armata rusă în Ucraina, atrocităţi specifice secolului trecut şi unei epoci a violenţei iraţionale pe care comunitatea internaţională face eforturi să o depăşească întrutotul.

Consiliul Naţiunilor Unite a avizat în primăvara aceasta o rezoluţie prin care se cerea desfăşurarea unei investigaţii de către Comisia de anchetă a ONU pentru a aduce la suprafaţă încălcările grave ale drepturilor omului comise de trupele ruse în mai multe regiuni, precum Kiev, Cernigov, Harkov şi Sumî. În urma efectuării unor vizite în 27 de oraşe şi sate, şi a interogatoriilor care au avut loc cu peste 150 de victime şi martori, a fost prezentat primul raport verbal în faţa consiliului care indică multiple atrocităţi, precum execuţii, bombardarea unor zone civile, tortură, rele tratamente şi violenţă sexuală. Scenele descrise sunt inimaginabile, şi din acest motiv trebuie, în continuare, să încercăm să punem capăt acestui război care erodează coeziunea europeană, democraţia şi drepturile omului. Referendumurile care ar putea fi organizate în regiunile separatiste din Ucraina nu vor face decât să inducă un haos care ne va afecta pe toţi.

În faţa unei astfel de situaţii, rezistenţa Occidentului trebuie să fie mai puternică ca până acum, întrucât preşedintele rus doreşte să creeze pretexte pentru anexarea unei suprafeţe cât mai mari din Ucraina, folosind un instrument al democraţiei - referendumul - pentru obiective dictatoriale.

Liderii G7 au avertizat asupra acestui lucru. Este o metodă de intimidare a populaţiei ucrainene şi a tuturor cetăţenilor din Europa, o metodă care va eşua dacă solidaritatea dintre statele democratice va rămâne de neclintit.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Ce facem pentru sport şi pentru creşterea vitalităţii românilor?"

Rezultatele ultimului Eurobarometru arată că suntem printre cei mai sedentari cetăţeni ai Uniunii Europene. Doar polonezii, grecii şi portughezii reuşesc să ne întreacă la capitolul sedentarism.

Conform respondenţilor români, care au participat la sondajul european, costurile pe care le presupun activităţile fizice de recreere şi întreţinere reprezintă o barieră în plus în faţa dorinţei de a face mişcare a multora dintre conaţionalii noştri.

Deşi există şi sporturi care nu costă mult, şi acestea sunt evitate în ţara noastră. Trei sferturi dintre români admit că nici măcar nu dansează, nu aleargă şi nici nu merg cu bicicleta. Cât priveşte sportul de performanţă, acesta rămâne cu o adresabilitate redusă, de nişă, în ciuda rezultatelor excepţionale înregistrate de unii dintre sportivii noştri la nivel competiţional mondial.

Este adevărat că practicarea sportului în mod organizat sau individual nu ne rezolvă toate problemele existenţiale, dar ne ajută să câştigăm fie trofee şi să devenim ambasadorii României în toate colţurile lumii, fie o stare de sănătate mult mai bună şi o vitalitate crescută. De asemenea, sportul are, concomitent, un potenţial unic de a ne apropia şi de a ne da sentimentul că aparţinem unei comunităţi.

Extrapolând în mod realist importanţa sportului, voi sublinia că acesta joacă un rol decisiv în construirea unor societăţi bazate pe coeziune, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa în prezent.

Şi pentru că ne aflăm în plină săptămână europeană a sportului în România, ediţia 2022, care se derulează între 23 şi 30 septembrie, şi având la dispoziţie rezultatele nu prea îmbucurătoare şi încurajatoare ale acestui ultim Eurobarometru, este evident că trebuie să continuăm să găsim noi modalităţi de a-i motiva pe conaţionalii noştri să devină activi. Iar aici voi menţiona chiar şi puterea propriului nostru exemplu, al celor care nu doar asistăm din faţa televizorului sau de pe stadioane la diverse competiţii, ci facem eforturi fizice regulate.

Din nefericire, această planificare guvernamentală a rămas la stadiul declaraţiilor politice şi în momentul actual, când în fruntea Ministerului Sportului avem titular un sportiv de succes, cunoscut la nivel mondial.

Evenimentele dispersate, precum organizarea săptămânii europene a sportului în România, rămân o iniţiativă a Comisiei Europene menită să promoveze sportul şi activitatea fizică în întreaga Europă, sub motto-ul #BeActive, în timp ce Ministerul Sportului are doar calitatea de organism naţional de coordonare al acestor manifestări.

Deşi acest eveniment va fi derulat, la fel ca şi cele precedente, în parteneriat cu numeroase entităţi publice şi private, precum şi cu federaţiile naţionale sportive şi poate antrena chiar şi un număr de peste 100.000 de participanţi direcţi şi indirecţi la nivel naţional, nu va putea niciodată suplini, nici măcar parţial, anvergura unor obiective planificate periodic, prinse într-o strategie naţională. Şi fac aceste afirmaţii nu ca să critic conducerea Ministerului Sportului, ci în speranţa că lucrurile se vor îndrepta şi materializa într-o strategie coerentă pentru sport, poate chiar la nivel parlamentar. Acum un an şi jumătate, ni se aducea la cunoştinţă că se află în pregătire acest plan, care se va inspira din diverse modele de succes, în special din cel al Ungariei. Din nefericire, nu avem plasată încă în dezbaterea publică de ministerul de resort nicio strategie.

Încurajarea sportului de masă, susţinerea performanţei, precum şi dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sportive, prin investiţii consistente, trebuie să ajungă să fie pilonii unei viitoare strategii guvernamentale unitare şi a unor politici adecvate şi sustenabile pe termen lung.

Dacă Proiectul "România BeActive" este finanţat de Comisia Europeană prin Programul Erasmus+, European Week of Sport - National activities, Dialogue with stakeholders (EWoS), ERASMUS-SPORT-2022-DWS1-NE-IBA-2, şi alte proiecte ale Ministerului Sportului ar fi putut beneficia de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pilonul VI al PNRR este consacrat politicilor pentru generaţia următoare, copii şi tineri, oferind fonduri necesare pentru investiţii în sport.

Pe acest fond, mă văd obligat să vă reamintesc faptul că sportul s-a dovedit cel mai renumit ambasador al României în lume. Cu toate acestea, avem în continuare nevoie de mult mai multe baze sportive şi de hotărâri concrete şi ferme, necesare dezvoltării centrelor de copii şi juniori, pentru fiecare ramură sportivă în parte. Doar aşa copiii talentaţi, dar lipsiţi de resurse financiare, vor avea şansa să facă performanţă. Doar aşa vom reuşi, din nou, să excelăm şi să surclasăm, în diverse competiţii, alte state care, deşi se poziţionau cândva după noi, prin investiţii susţinute au reuşit să ne depăşească în performanţe în ultimii ani.

Salut orice iniţiativă externă sau internă privind îmbunătăţirea activităţii în acest domeniu şi girez posibilitatea Parlamentului de a asigura legislaţia care să sprijine dezvoltarea sportului şi care să permită atragerea investiţiilor private pentru susţinerea lui.

Trebuie să facem şi din sport o prioritate naţională!

Domnul Nicolae Giugea:

"De ce să consumăm mai puţin, când putem să producem mai mult?"

Puţini l-au citit pe Titu Maiorescu, şi dintre cei care i-au citit opera, foarte puţini au şi înţeles spusele înţelepte ale acestuia despre formele fără fond, despre adoptarea unor modele politice, economice, sociale şi administrative inadecvate pentru ţara noastră: "forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă". Mai grav este faptul că, după mai bine de un secol de la aceste spuse, în România s-au adoptat de prea multe ori măsuri nepotrivite, importate în întregime şi neadaptate, care au dăunat dezvoltării acestei ţări.

"Să consumăm mai puţin" ni se tot spune, ca şi cum aceasta este soluţia sigură pentru evitarea crizei energetice sau a celei alimentare! Pare că nici europenii nu au înţeles mai nimic din scrierile lui Miguel Cervantes, care avertiza şi el, în operele sale, că nu vei deveni niciodată bogat consumând mai puţin.

Suntem cu toţii de acord că agresiunea barbară a Rusiei ne-a adus la uşă două mari provocări: alimente mai puţine şi mai scumpe, gaze naturale şi petrol cu porţia şi la preţuri duble, dar şi speculanţi nenumăraţi în piaţa energiei electrice. Toate s-au suprapus pe o politică ecologistă europeană mult prea îndrăzneaţă şi mult prea nepregătită.

Suntem cu toţii de acord că progresul tehnologic ne ajută astăzi să consumăm mult mai eficient, nu stingând becul, ci înlocuindu-l cu unul cu un consum mai mic şi lumină mai puternică, nu spălând rufele de mână cu săpunul, ci utilizând maşini de spălat mai noi, cu un consum mai mic de energie şi apă. Şi cred că lista de exemple o cunoaştem cu toţii.

Cred că nu este doar greşit, ci şi dăunător ca autorităţile din România să îşi propună ca românii să consume mai puţin. Economia de consum poate fi potrivită pentru italieni sau spanioli, care nu au ţări înzestrate cu resurse naturale cum este ţara noastră. Or, când solul bogat al României poate hrăni aproape un sfert din cetăţenii Uniunii Europene, este chiar cinic să vorbim despre economii alimentare. Când în subsol avem petrol din abundenţă şi gaze naturale care ies prin curţile oamenilor atunci când sapă o fântână, când râurile şi Dunărea pot produce energie şi de două ori mai mult decât au nevoie românii, este profund dăunător să cerem românilor să scoată ştecherul din priză sau să transporte mărfurile pe bicicletă.

Cred că Guvernul trebuie să-şi propună ca România să producă mai multe alimente, mai multă energie, mai multe produse fabricate în ţara noastră. Apreciez declaraţiile premierului Ciucă, potrivit cărora soluţia la actualele crize o reprezintă investiţiile. Chiar aşa este! De aceea, aştept ca declaraţiile să se transforme în fapte, iar investiţiile necesare pentru creşterea producţiei să ajungă în agricultură şi la fermieri, ca investiţiile să ajungă în centrale şi hidrocentrale, în infrastructură de transporturi de toate felurile.

Doar construind şi investind putem să consumăm mai mult şi mai ieftin, şi chiar să exportăm celor care sunt nevoiţi să facă economii.

Domnul Nicu Niţă:

"Salariul minim european, un proiect susţinut de PSD"

Salariul minim european se referă la directiva aprobată de Parlamentul European, prin care fiecare stat membru trebuie să transpună în legislaţia naţională această decizie care să asigure un salariu minim şi un trai decent.

Această decizie, care a fost susţinută şi votată de europarlamentarii PSD, este o victorie pentru toţi cetăţenii care muncesc din greu şi care, în ultima perioadă, au fost cei mai afectaţi de criza economică şi de cea energetică.

Mecanismul prevăzut în directiva aprobată prevede că salariul minim e stabilit la 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie, ceea ce ar conduce la o creştere a salariului minim, de la 1 ianuarie 2023, la o valoare de aproape 3.000 de lei brut, aşa cum a propus Partidul Social Democrat, recent, în urma analizei datelor economice din România.

Chiar dacă fosta guvernare s-a opus unei astfel de decizii, de când a reintrat la guvernare, Partidul Social Democrat a susţinut, prin ministrul PSD al Muncii, Marius Constantin Budăi, adoptarea unei astfel de directive care prevede un venit pentru un nivel de trai decent al tuturor angajaţilor.

Directiva, adoptată recent de Uniunea Europeană, confirmă faptul că decizia PSD de a susţine, la nivelul coaliţiei, creşterea salariului minim la 3.000 de lei, de la 1 ianuarie, este una serioasă şi corect fundamentată, dar mai ales una necesară.

Chiar dacă Directiva prevede un termen de conformare de doi ani de la aprobarea sa, Partidul Social Democrat va susţine, la nivelul coaliţiei de guvernare, Guvernul să adopte, chiar din acest an, prevederile Directivei cu privire la salariile minime adecvate din Uniunea Europeană.

Având în vedere că urmează o perioadă grea, nu e cazul să aşteptăm doi ani pentru ca mecanismul salariului minim să fie aplicat şi în ţara noastră, ci putem să îl implementăm de la 1 ianuarie 2023.

Partidul Social Democrat va susţine tot timpul ca munca să fie just apreciată, iar salariile să asigure un trai decent şi oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii ţărilor membre.

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Trebuie să ne amintim că libertatea generată de a nu mai trăi în comunism include şi libertatea proprie de consum"

Cu toţii suntem puşi în faţa unei crize energetice fără precedent, însă acest lucru nu înseamnă că un tratament impus de Guvern este o soluţie de combatere a risipei de energie. Dimpotrivă!

Sunt sigură şi cred cu tărie că românii ştiu să economisească şi să fie chibzuiţi, mai ales având în vedere că este vorba de pierderi masive din propriul portofel. Sigur că trebuie să fim atenţi cât şi cum consumăm, dar asta trebuie stabilit individual, la nivelul fiecărei gospodării. Altfel, ne-am întoarce înapoi cu peste 30 de ani, iar ideea este să avansăm pe toate planurile, nu să revenim în comunism, unde trăiam în restricţii şi interziceri.

De ce noi, cei de la PSD, spunem asta?

România este singura ţară din fostul bloc comunist, implicit, singura ţară din UE, în care s-au aplicat măsuri guvernamentale de economisire forţată, prin întreruperea gazelor naturale şi a energiei electrice către populaţie - iar repetarea acestei experienţe este de nedorit, aşa cum spuneam şi mai sus.

Totodată, România are cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor din Europa. Este vorba de un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020. Suntem deja la cel mai scăzut nivel şi nu putem aplica acelaşi tratament ca în statele în care cetăţenii au un consum mai ridicat. Ar fi ilogic şi ar contrazice principii importante de guvernare, atât românească, cât şi europeană.

Nu în ultimul rând, consumul de energie electrică a scăzut deja în România cu 5,2% pe ansamblu şi cu 8% la populaţie, ceea ce înseamnă că preţurile în creştere au impus deja un comportament responsabil consumatorilor români. Nu este nevoie de restricţii impuse de nostalgicii anumitor vremuri pentru a trece peste acest episod greu din viaţa oricărei ţări europene!

Aşadar, din punctul nostru de vedere, mai este foarte puţin pentru atingerea procentului european de 10%, iar acest lucru se va petrece voluntar, fără a fi nevoie de economisiri impuse de stat. Trebuie să ne amintim că libertatea generată de a nu mai trăi în comunism include şi libertatea proprie de consum, şi nu să ne comportăm ca şi cum putem lua libertatea de orice fel a altora. Acest lucru se numeşte altcumva şi aminteşte de timpuri în care, sunt convinsă, niciunul dintre noi nu vrea să se întoarcă.

Domnul Alexandru Popa:

"Măsuri de sprijin pentru sectorul zootehnic"

Guvernul Ciucă a aprobat, în şedinţa de Guvern din data de 21 septembrie, Hotărârea nr. 1155/2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022 - un act normativ aşteptat şi extrem de important pentru fermierii români.

Este important de menţionat că plafonul aprobat de Guvern este de 185.483.810 euro, care se acordă crescătorilor de animale, pentru anul de cerere 2022, sumă care se va împărţi astfel: 1.680.000 euro pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte; 13.125.000 euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne; 71.300.000 euro pentru speciile ovine/caprine; 99.324.810 euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte şi 54.000 euro pentru specia viermi de mătase.

De asemenea, trebuie menţionat că această schemă de sprijin va fi finanţată de la bugetul de stat, prin rambursare din Fondul European de Garantare Agricolă, şi că plăţile se vor face în lei, utilizând cel mai recent curs stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2022, după următorul calendar:

• Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda, începând cu data de 16 octombrie 2022, plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe, cu încadrarea în procentul de maximum 70%, prevăzut de reglementările europene în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale.

• Începând cu data de 2 decembrie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul alocat fiecărei plăţi şi sumele calculate, şi acordate începând cu data de 16 octombrie 2022 ca plăţi în avans.

Consider că fermierii români trebuie sprijiniţi puternic prin astfel de măsuri, care sunt menite să le protejeze afacerile în acest context economic extrem de complicat. Importanţa sectorului zootehnic în economia românească este recunoscută, astfel, la nivelul Guvernului, care rămâne acelaşi partener de dialog serios şi responsabil pentru fermierii români. Aşa cum am mai spus, zootehnia românească are nevoie de o susţinere puternică şi de măsuri prin care să asigurăm predictibilitate şi stabilitate, iar angajamentul PNL şi al Guvernului Ciucă rămâne ferm în acest sens.

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"Blue Air şi preţuri speculative"

Cine răspunde pentru prejudiciile aduse celor 230.000 de români care au cumpărat bilete de avion şi cazări, şi care nu au mai efectuat călătoria? Şi cine intervine pentru a domoli preţurile speculative care se practică de celelalte companii low-cost?

Din discuţiile cu păgubiţi, din mesaje, din grupurile din social media am constatat că românii şi-au pierdut încrederea în instituţiile statului că îşi mai pot recupera banii. Pentru aceşti români, în special, dar şi pentru toţi cei care au fost păgubiţi, îndemnul meu este să nu se lase, să nu renunţe!

Astfel, îndemn clienţii păgubiţi să se adreseze Companiei Blue Air pentru restituirea banilor, apoi Protecţiei Consumatorului, pentru că este dreptul fiecărui pasager care a plătit biletul, şi a rămas la sol, să ceară returnarea, rambursarea preţului, şi chiar despăgubiri.

Totodată, apelul meu merge şi către instituţiile statului care au datoria de a lucra în interesul consumatorilor! Interveniţi urgent şi asiguraţi-vă că românii, clienţii acestei companii, sunt despăgubiţi! Pentru că, la prima picătură de sânge în apă, apar şi rechinii.

Aşa s-a întâmplat şi în acest caz cu compania low-cost Wizz Air care, deşi a anunţat că nu va face profit pe seama oamenilor blocaţi în aeroporturi, defilând cu sloganul "Don’t be blue, we got you covered" în lupta pentru cota de piaţă a Blue Air, a crescut preţurile biletelor de la 49.9 Euro la 600 de Euro.

Trag un semnal de alarmă către Consiliul Concurenţei pentru a interveni şi pentru a investiga dacă aceste preţuri sunt speculative!

Sper ca, măcar de această dată, instituţiile statului să sprijine românii, să contribuie la dobândirea despăgubirilor şi să vegheze la evoluţia pieţei pentru a preveni preţurile speculative.

Domnul Ringo Dămureanu:

"Sănătatea craiovenilor şi a tuturor oltenilor, prioritatea noastră zero!"

Am deplâns, săptămâna trecută, plecarea prematură dintre noi a mamei mele şi am ţinut împreună, în Parlament, momente de reculegere pentru victimele bolilor incurabile, pentru care sistemul de sănătate încă nu a găsit soluţii.

Sistemul nostru public de sănătate, de cele mai multe ori, uită să pună în centru omul, pacientul, iar asta ne costă foarte mult în plan afectiv şi social.

Cazurile de urgenţă cer un sistem performant care să le trateze.

Patologiile cu grade ridicate de mortalitate au nevoie de noi soluţii tehnice şi medicale care să reducă suferinţa şi să readucă speranţa.

Grupurile sociale vulnerabile au nevoie de acces facil la asistenţa medicală.

Două milioane de locuitori din Craiova şi judeţele Olteniei - Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi - aşteaptă rândul la asistenţa medicală de specialitate într-un spital regional nou, care le este promis de ani buni.

Pacienţii oncologici din Oltenia pot avea, în sfârşit, o clinică pentru diagnosticare şi tratare.

Pentru toate acestea voi susţine, alături de toţi colegii parlamentari din AUR, construcţia Spitalului Regional de Urgenţă Craiova, până în 2026, şi vom vota Proiectul de Lege pentru aprobarea contractului de finanţare rambursabilă cu Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 368 milioane euro, suplimentar fondurilor europene nerambursabile.

Noul spital, cu clădiri de 7 etaje, având peste 800 paturi, va trata pacienţii critici şi cazurile care necesită tehnologie şi expertiză de nivel înalt.

El va avea centre pentru mamă şi copil, pentru pacienţi oncologici şi de radioterapie şi terapie intensivă, fiind organizat în 7 grupuri de specialităţi medicale, şi, în final, va înlocui actualul Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, fost spital regional.

Studenţii noştri de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova se vor putea bucura de noul lor spital didactic universitar.

Sănătate, dragi craioveni şi olteni!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Nivelul de trai şi salariul minim în România"

Cumva, domnul Marius Budăi, ministrul muncii şi al solidarităţii sociale, a înţeles, abia acum, ceea ce trebuia să înţeleagă din prima zi de mandat: românii trăiesc la limita sărăciei! Şi nu este îndeajuns să constate asta, ci trebuie luate şi măsuri adecvate pentru limitarea gradului de pauperizare din rândul cetăţenilor. De altfel, indicele de fericire, luat în considerare în cele mai multe ţări europene, atunci când se întocmesc statistici şi raportări în ceea ce priveşte nivelul de trai al cetăţenilor, la noi, lipseşte cu desăvârşire!

Timp de 30 de ani, indiferent de coaliţiile de guvernare, nu interesul cetăţenilor a fost primordial, ci interesul de partid, altfel nu pot să îmi dau seama cum de-abia acum reprezentantul partidului cu cea mai îndelungă prezenţă la guvernare a observat că "... şi angajaţii trebuie să îşi plătească utilităţile, trebuie să îşi ducă copiii la şcoală şi trebuie să îşi hrănească copiii" - şi, cumva, am impresia că această preocupare începe să se manifeste concomitent cu apropierea alegerilor, care, dintotdeauna, a fost cel mai propice moment pentru vândut iluzii electoratului.

Singura soluţie sunt alegerile anticipate!

Românii s-au săturat de promisiuni, nu mai au răbdare, nu mai au timp din viaţă ca să aştepte să găsiţi şi să şi implementaţi soluţii pentru ca ţara să iasă din vria în care a intrat!

Resetarea completă a clasei politice româneşti este primul pas prin care ţara noastră se poate stabiliza şi poate urma un parcurs european demn! Nu promisiunile electorale, ci munca şi folosirea tuturor resurselor în beneficiul cetăţenilor, pentru că, stimate domnule ministru, funcţia pe care o deţineţi nu este un privilegiu, ci o responsabilitate!

Iar pentru ca bătaia de joc să fie completă, cei cu salarii mai mici vor primi mai puţin, în timp ce, cei cu salarii mai mari, parlamentarii, spre exemplu, deja au primit şi mai mult, de săptămâna trecută! E drept, că nu Senatul este Camera decizională, dar gestul colegilor dumneavoastră de guvernare şi alianţă, al UDMR-iştilor, de a introduce, în ultimele minute de dinaintea votului, un amendament prin care şi salariile demnitarilor să fie majorate, este un gest sfidător la adresa tuturor românilor care îşi drămuiesc banii de la o lună la alta!

Aşa că, stimate domnule ministru, eu vă recomand să ieşiţi din retorica politicianistă!

Adevărata protecţie socială pentru români nu o reprezintă câţiva firfirici scăpaţi printre degete, ci punerea întregii economii, chiar şi prin naţionalizarea unor părţi importante a resurselor, în beneficiul cetăţenilor! Planurile se fac pe termen lung, pentru generaţii, domnule ministru, nu de la un ciclu electoral la altul!

Doamna Elena Stoica:

"La nivel naţional, salariul minim trebuie majorat la 3.000 de lei"

PSD susţine introducerea salariului minim de 3.000 de lei, la nivel naţional, începând cu data de 1 ianuarie 2022, în conformitate cu prevederile recentei Directive a salariului minim european, adoptată de Parlamentul European.

Consider că mecanismul de calcul al salariului minim agreat la nivel european poate fi aplicat de îndată şi în România. Acesta presupune stabilirea salariul minim la cuantumul de 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie, ceea ce ar determina majorarea la o valoare de aproximativ 3.000 de lei, după cum PSD a propus recent, în baza datelor economice existente.

Conform Directivei europene privind salariile minim adecvate în Uniunea Europeană, statele membre se pot ghida, pentru evaluarea gradului de adecvare al salariilor minime legale, "în raport cu nivelul general al salariilor brute de 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut." Termenul de conformare la prevederile Directivei este de doi ani de la aprobarea oficială de către Consiliu a acordului agreat cu Comisia Europeană la 6 iunie 2022.

De altfel, şi deciziile din domeniul energetic, prezentate recent de reprezentanţii Comisiei Europene, au atestat justeţea propunerilor promovate de PSD în acest domeniu, concretizate în plafonarea preţurilor şi introducerea unei contribuţii de solidaritate pe profitul excesiv al companiilor din sectorul energetic.

Reamintesc că tot PSD a propus şi aplicat majorarea salariului minim pentru angajaţii din agricultură şi industria alimentară, măsura dovedindu-se extrem de benefică, în condiţiile în care au beneficiat de ea peste 230.000 de salariaţi.

În aceste condiţii, vom susţine în coaliţia de guvernare adoptarea de către Guvern, chiar din acest an, a prevederilor Directivei europene implementate recent de către Parlamentul European, în ceea ce priveşte adecvarea nivelului minim al salariilor din Uniunea Europeană.

Românii trebuie să fie sprijiniţi de stat să depăşească criza actuală, generată de creşterea ratei inflaţiei şi scumpirile facturilor la principalele utilităţi şi alimente, iar PSD şi-a asumat actul guvernării tocmai în scopul de a aduce bunăstare şi o viaţă mai bună pentru oameni.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Sănătatea naţiunii"

O temă tradiţional lăsată pe ultima prioritate, dar vital de importantă pentru orice stat normal.

Aş vrea să încep cu o mică introducere în oncologia românească. Îmi cer scuze anticipat pentru date nu tocmai optimiste, dar realitatea crudă arată în felul următor:

• Peste 80 de mii de cazuri de cancer sunt înregistrate anual;

• Aproximativ 50 de mii de bolnavi de cancer mor în fiecare an;

• Numărul deceselor cauzate de cancer, în prezent, s-a dublat faţă de cele înregistrate în anul 2009, iar principala cauză a deceselor este diagnosticarea bolii în stadiu prea avansat;

• În România avem doar 3 mari unităţi spitaliceşti care tratează cancerul;

• În pofida dublării numărului de cazuri, centrele spitaliceşti funcţionează la jumătate din capacitate;

Deci, rezumând, mor de 2 ori mai mulţi oameni în de 2 ori mai puţine spitale din cauza diagnosticării tardive. Avem o problemă mare în oncologie, iar o problemă nu se rezolvă doar prin a arunca cu bani în ea.

Oncologia românească are nevoie urgentă de modernizarea metodelor de diagnosticare. În caz contrar, numărul deceselor va continua să crească, iar medicina românească v-a fi sortită să rămână ineficientă şi înapoiată.

Mă adresez Guvernului şi îi informez pe toţi cei care au urechi să audă, au putere să decidă şi voinţă să facă - medicii oncologi din România au nevoie disperată de PET-CT-uri. Aceste echipamente ar permite diagnosticarea timpurie a bolii, cu intervenţii minime şi localizare, respectiv eficienţă maximă, iar spitalele nu-şi permit achiziţionarea de PET-CT-uri din cauza preţului destul de ridicat pentru bugetul unui spital. Deci, fără ajutorul statului, spitalele vor fi sortite învechirii şi ineficienţei funcţionale.

În concluzie, oncologia românească are nevoie stringentă de modernizarea imagisticii, prin procurare de PET-CT-uri, şi fără ajutorul statului această modernizare nu este posibilă. Iar, statul român, în loc să arunce cu bani în probleme ce nu au rezolvare, ar face bine să găsească resurse şi fonduri pentru sănătatea cetăţenilor săi.

Domnul Daniel Tudorache:

Vă puteţi imagina data de 28 septembrie 2022 fără apă caldă, fără lumină, în frig şi gunoaie, când vi se promitea că în Noul Bucureşti, de a doua zi după alegeri, vor curge lapte şi miere?

Dar vă puteţi imagina că au trecut doi ani, fix doi ani, de când "democraţia a trecut la cele sfinte", sub ochii noştri, ai tuturor, voturile a peste 100.000 de locuitori ai sectorului 1 au fost traficate în favoarea unora şi altora. Autorităţile au tăcut, la fel cum fac şi astăzi, oamenii au privit nepuntincioşi cum într-un sector al unei capitale europene în care, în urmă cu 33 de ani, au murit oameni pentru democraţie, votul lor, voinţa şi viitorul le sunt călcate în picioare, iar eu, pentru curajul de a sesiza autorităţile referitor la frauda care se petrecea sub ochii noştri, am fost sancţionat cu un dosar penal, o înscenare fără precedent, şi supus unui linşaj mediatic înfricoşător.

Vă întreb pe dumneavoastră, cei care aţi susţinut sau orchestrat frauda electorală de la sectorul 1, sau pe dumneavoastră, cei care aţi asistat pasiv la toată această mascaradă denumită alegeri libere şi democratice, a meritat? Bilanţul celor doi ani de mandat vă satisface?

Puteţi să priviţi în ochi locuitorii sectorului 1? Ştiţi că de doi ani elevii din acest sector nu mai primesc bursele şcolare? Ştiţi că de doi ani primarul vostru validat nu a mai dat niciun ban, absolut niciun ban spitalelor din sector, deşi încă pandemia nu s-a încheiat nici acum?

Sunt doi ani de când cartiere întregi din sector nu au apă caldă şi căldură, nu li se ridică gunoiul, dar, în schimb, au ridicat preţul locurilor de parcare, deşi nu au construit nici măcar unul. Se luptă să evacueze persoanele cu dizabilităţi din locuinţele sociale, a pus cartele la toaletele din primărie, iar şirul "realizărilor" poate continua.

Doi ani au trecut, încă doi vor mai trece repede. Urmează noi alegeri, noi promisiuni... poate şi noi tehnici de-a alege primari, cu sacii nu cred că mai merge.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Creşterea pensiilor şi salariilor, un deziderat pentru Partidul Social Democrat"

PSD a militat constant atât pentru reglementarea preţurilor la energiei, precum şi pentru creşterea constantă a veniturilor, mai ales într-o perioadă în care inflaţia creşte într-un mod alarmant.

Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat, enunţat în repetate rânduri în mod public, coaliţia trebuie să ia decizia creşterii pensiilor şi salariilor înainte de a se realiza proiectul de buget.

Solicitările Preşedintelui Iohannis şi ale domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, de a exista o proiecţie bugetară înainte de a se lua decizia privind pensiile şi salariul minim, reprezintă o viziune deficitară care nu face altceva decât să scadă şansele implementării măsurilor sociale. Este o problemă de logică să soliciţi o proiecţie bugetară înainte de a stabili politicile publice pe care vrei să le bugetezi în anul următor. De regulă, se procedează invers, se iau deciziile politice fundamentate pe baza unor estimări economice, iar apoi se construieşte bugetul, astfel încât cetăţeanul să fie plasat în centrul viziunii guvernamentale. Decizia privind majorarea pensiilor şi a salariului minim trebuie luată cât mai rapid.

Din acest punct de vedere, PSD a prezentat deja analiza economică, impactul bugetar şi sursele de finanţare pentru propunerile sale, pe baza evoluţiilor economice de până acum şi a estimărilor pentru perioada următoare. Există toate datele pentru luarea deciziei politice.

O parte din sursele suplimentare pentru susţinerea creşterii pensiilor cu 10% pot fi următoarele:

1. Creşterea gradului de colectare a contribuţiilor sociale, în urma incriminării patronilor evazionişti care reţineau aceste obligaţii din salariile angajaţilor, dar nu le mai virau la bugetul de stat;

2. Creşterea veniturilor din contribuţii la bugetul de pensii, în urma măsurilor fiscale realizate de Guvern la 1 iulie;

3. Creşterea veniturilor din contribuţii, în urma măsurii de creştere a salariului minim şi a celorlalte salarii care vor fi majorate ca efect al acestei măsuri;

4. Creşterea veniturilor din contribuţii sociale, ca urmare a creşterii numărului de locuri de muncă în urma măsurii ca IMM-urile să aibă cel puţin un angajat cu normă întreagă;

5. Creşterea veniturilor din contribuţii, ca urmare a înfiinţării de noi locuri de muncă, prin schemele de ajutor de stat pentru companii şi prin investiţiile publice.

Argumentele pentru creşterea salariului minim sunt, de asemenea, covârşitoare:

1. Majorarea salariului minim este necesară pentru creşterea salariilor în mediul privat, unde nivelul de salarizare a rămas cu mult în urma inflaţiei;

2. Creşterea salariilor este necesară pentru menţinerea puterii de cumpărare, care să susţină oferta IMM-urilor. Dacă oamenii nu mai au bani, nu mai are cine să cumpere produsele şi serviciile IMM-urilor şi se intră într-un cerc vicios atât pentru salariaţi, cât şi pentru firme;

3. Guvernul oferă sprijin IMM-urilor pentru plata facturilor. Deci, preţurile la energie nu justifică amânarea aplicării acestei măsuri.

În concluzie, creşterea salariului minim şi a pensiilor, de la 1 ianuarie, e necesară pentru menţinerea în ţară a forţei de muncă a IMM-urilor, în mod special, în condiţiile în care alte state UE cresc deja nivelul de salarizare pe fondul inflaţiei. Spre exemplu, Germania a decis deja creşterea salariului minim, iar, dacă România va întârzia din nou implementarea acestor măsuri sociale, piaţa muncii va fi din nou foarte puternic afectată.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Măsurile Guvernului Ciucă au transformat România în magnet pentru investiţii străine directe"

Cu toţii ne-am bucurat atunci când statistica oficială a anunţat o creştere cu 43% a investiţiilor străine directe pentru primele şapte luni din acest an. Analişti şi economişti şi-au pus întrebări, nedumeriţi, despre cum e posibil ca, într-un climat de profundă incertitudine la graniţa de Nord, în plină criză energetică şi într-o perioadă în care inflaţia pune probleme tuturor statelor, investiţiile străine directe din România să aibă cel mai puternic avans din ultimele 3 decenii. Acum înţelegem şi de ce, în primul semestru din acest an, ţara noastră a înregistrat o creştere economică de 5,8%, în timp ce statele dezvoltate au stat pe marginea intrării în recesiune.

Investitorii sunt cei care îţi confirmă dacă ţara merge sau nu într-o direcţie bună, pentru că ei îşi riscă sau nu resursele financiare. Pentru ca investitorii să aibă încredere, atunci este nevoie de stabilitate politică, pe care Guvernul Ciucă a reuşit să o asigure. De asemenea, încrederea se câştigă prin previzibilitatea şi predictibilitatea cadrului fiscal, la ritmul în care sunt susţinute investiţiile publice şi construită infrastructura, la modul în care Guvernul interacţionează şi sprijină mediul privat. Or, nu ştiu când, în istoria recentă, mediul privat din România a beneficiat de o asemenea deschidere şi sprijin din partea unui guvern, aşa cum a reuşit Guvernul Ciucă.

Şi, la tot acest panou favorabil, aş mai adăuga eforturile financiare deosebite ale Guvernului Ciucă, de a stabiliza preţul produselor energetice şi de a susţine financiar o parte din preţul carburanţilor. Graţie acestor măsuri, România a devenit un loc în care merită să investeşti şi să produci. Personal, mi-aş dori ca tot mai mulţi români, care au plecat din ţară şi au avut succes în străinătate, să se gândească serios să investească în ţara lor, acum când, după prea multă aşteptare, România este o ţară ca afară.

Domnul Vasile Nagy:

"Municipiul Arad"

Municipiul Arad este una din cele mai vechi aşezări urbane din ţara noastră, fiind menţionat documentar pentru prima dată în anul 1080 sub acest nume, iar ca oraş, în anul 1329.

Este primul oraş important din România, la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureş, la o altitudine de 107 m, la 30 de km. de munţii Zărandului, parte a Carpaţilor Occidentali, cu teritoriul administrativ de 252,85 km².

Dezvoltarea economică a oraşului Arad a fost favorizată de aşezarea sa geografică deoarece se află la intersecţia drumurilor comerciale, foarte aproape de graniţă. Aradul a devenit un centru industrial şi comercial care a constituit baza de dezvoltare a industriei arădene, fiind printre cele mai importante centre manufacturiere.

În ultima parte a secolului al XIX-lea, pe lângă mica industrie, îşi face apariţia şi marea industrie, moara cu aburi, fabrica de spirt şi drojdie şi fabrica textilă a fraţilor Neuman, fabrica de maşini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel, care prin calitatea produselor sale va ajunge renumită în Europa, fabrica de vagoane condusă de Johann Weitzer.

În perioada interbelică, marea industrie continuă să fie reprezentată de uzinele Astra - constituite în 1920, unde se vor construi vagoane de cale ferată şi de tramvai, automotoare, camioane şi avioane -, de fabricile de textile, ITA, FITA, ŢEBA, de moara Neuman, de fabrica de mobilă Lengyel.

Apar noi activităţi industriale, cum ar fi Fabrica de zahăr (1926), "Polyrom" (lacuri şi vopsele, 1930), Uzina Tehnică Arad (becuri electrice 1935), "Iron" (aparate radio şi electrotehnice). În 1937 existau 110 unităţi industriale, în comparaţie cu 59, cât existau în 1919.

Conform recensământului din anul 1910, populaţia Aradului era de 63.166 locuitori, iar, conform recensământului din anul 1930, populaţia Aradului era de 77.181 locuitori

Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 172.824 locuitori, iar, conform recensământului din anul 2011, populaţia Aradului a scăzut, cu aproape 25.000, la 147.992.

Aradul, ca aproape toate reşedinţele de judeţ din ţară, a crescut inevitabil ca dimensiune, deoarece s-au construit cartiere noi, zone industriale noi, în perioada 1990-2006, iar, după 2006, suprafaţa construită urbană a avut o creştere de 3,21%, dar în dispersie, în timp ce populaţia şi suprafaţa construită au crescut şi s-au densificat mai degrabă în vecinătatea municipiului, zona inelului periurban.

La Arad s-a înregistrat, între 1990 şi 2006, o contractare fizică considerabilă de neimaginat, având în vedere că un oraş, care, în trecut, a reprezentat un motor economic industrial şi agricol, a căzut pe ultimul loc la nivel naţional, motivul fiind predominanta fragmentare industrială.

Municipiul Arad trebuie să folosească banii europeni nerambursabili pentru mobilitate, autobuze noi, pentru modernizarea infrastructurii, reabilitarea clădirilor şi a spaţiilor verzi.

Proiectele europene, fondurile europene nerambursabile, trebuie să facă bine comunităţii arădene, să dea de lucru, să creeze profit şi pentru firmele care nu au câştigat neapărat un contract.

Este nevoie şi de dezvoltarea şi furnizarea serviciilor digitale, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru cetăţeni, pregătirea comunităţii pentru viitorul digital, crearea unui mediu urban sigur şi inteligent, întărirea comunităţii, prin încurajarea participării active a cetăţenilor, şi îmbunătăţirea conectivităţii.

Ca să redevină un oraş prosper, Aradul trebuie să atragă investiţii semnificative în spaţii industriale şi logistice, platforma industrială HUF, parcul industrial UTA 2 şi CT Park Arad fiind câteva dintre centrele de creştere.

În cazul creşterii Aradului în dimensiune, nu tot timpul putem vorbi neapărat şi despre creşterea numărului populaţiei. Dezvoltarea unor cartiere noi în suburbii, poate însemna doar mutarea unor localnici înspre zonele urbane marginale, în timp ce partea centrală a oraşului trece printr-un proces sistematic de depopulare.

Pentru a putea adopta politici publice corecte, trebuie să fie cunoscute datele reale privind situaţia economică a Aradului, datele oficiale ale indicatorilor economici, sociali şi financiari principali.

Avem nevoie să oferim o perspectivă reală asupra calităţii vieţii în Arad, cetăţenii au nevoie să cunoască adevărul privind situaţia economică, nu au nevoie să li se creeze iluzia că trăiesc în bunăstare, să li se inducă senzaţia că în oraşul nostru există un nivel de trai mult mai ridicat decât nivelul din întreaga ţară.

Consolidarea economiei municipiului Arad este vitală pentru sprijinirea eforturilor naţionale de convergenţă mai rapidă cu UE pentru generarea unei creşteri sustenabile şi pe termen lung.

Autorităţile locale trebuie să vină cu soluţii concrete la problemele actuale şi trebuie să utilizeze adecvat instrumentele de finanţare ale Uniunii Europene.

Aradul se confruntă cu provocări reale, începând de la transportul public, educaţie, spaţii verzi şi spaţii publice, la facilităţi de agrement şi petrecere a timpului liber şi incluziune socială.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Guvernul PNL continuă adoptarea măsurilor de protejare a populaţiei"

Perioada pe care o traversăm necesită continuarea implementării măsurilor privind protejarea populaţiei. Similar Ordonanţei de urgenţă nr. 119/2022, care stabileşte măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale, în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. În concret, plafonarea şi compensarea tarifelor la energia furnizată consumatorilor, electricitate şi gaze, până cel târziu la finele acestei luni, va fi emisă ordonanţa prin care prevederile O.U.G. nr. 106/2022, referitoare la compensarea cu 50 de bani a preţului carburanţilor, vor fi prelungite cu încă 3 luni.

Sistemul şi normele metodologice de aplicare vor fi aceleaşi: preţul afişat pe totem va fi preţul final, la pompă va fi afişat preţul întreg, la casă va fi afişat preţul final, iar pe bon va fi afişat, detaliat, preţul întreg din care se va scădea compensarea de 50 bani.

La fel ca şi acum, şi peste 3 luni, în decembrie, se va face o analiză a situaţiei şi va avea loc o discuţie în coaliţie, pentru a se constata dacă există posibilitatea de a se prelungi perioada de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 106 şi, în 2023, după ce Ministerul Finanţelor va veni cu un proiect de buget pentru 2023. Pentru ultimul trimestru al anului în curs, există spaţiu fiscal care să permită prelungirea perioadei de compensare. Măsura a avut ca efect continuarea aprovizionării populaţiei, a agenţilor economici şi a instituţiilor statului cu carburantul necesar derulării activităţii. A fost soluţia corectă, care a dus la stabilizarea preţurilor, fără dezechilibrarea bugetului statului, fără a genera penurie de carburanţi. Preţul a continuat să scadă, iar activitatea economică a continuat.

Având acces la carburanţi mai ieftini şi fără restricţii de cantitate, companiile nu au făcut reduceri de activitate, care ar fi dus la tăieri de salarii sau concedieri. La nivel macroeconomic, măsura a evitat scumpiri în cascadă ale preţurilor tuturor produselor şi serviciilor, în a căror producţie este implicată utilizarea carburantului. Trebuie reamintit că decizia Guvernului României este similară cu decizii luate de alte ţări (de exemplu: Franţa), care au oferit compensaţii similare pentru preţul final al carburanţilor.

Fiecare stat a luat decizie în funcţie de situaţia bugetară în care se află. Statul român va continua să adopte măsurile necesare pentru a atenua impactul crizelor succesive asupra nivelului de trai al românilor.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Pericolele populismului şi reforma politicului"

Supun atenţiei dumneavoastră, inclusiv în contextul rezultatului recentelor alegeri parlamentare din Italia, riscurile populismului şi ale politicilor economice şi sociale lipsite de alternative reale. Dacă trecem dincolo de aparenţe, în Italia nu s-a produs nicio schimbare de fond, şi nici nu se va produce. Este doar o supapă de siguranţă, deschisă după trei ani de criză, care a dus la acumularea de tensiuni importante în societatea italiană. Aşa cum se spunea despre Tony Blair, că a fost adevăratul urmaş al Doamnei de Fier, aşa se va spune despre Giorgia Meloni, că este adevăratul urmaş al lui Draghi.

Tentaţia populistă este tot mai mare în România şi nu ne permitem acest lux politic, indiferent de faptul că suntem la stânga, sau la dreapta, ideologic vorbind, sau că suntem la putere sau în opoziţie. Avem, în contextul crizei, un spaţiu tot mai redus de manevră în plan politic. Nu mă refer la funcţionarea democratică a societăţii româneşti. Eu cred sincer că avem nevoie de o mai activă contraputere, care să amintească politicului de obligaţiile sale. Iar această contraputere este cetăţeanul. Numai că retragerea lui din spaţiul public este o veste proastă. Locul cetăţenilor este luat de tot felul de "profeţi" care predică false soluţii, care adâncesc criza, în loc să o calmeze.

Acest festival al populismului, în toată Europa, este semn că politicul nu mai are ce propune societăţilor respective. Asta trebuie să ne preocupe în cel mai înalt grad. Pentru că, place sau nu acest adevăr, ne aflăm, practic, într-un regim cu partid unic, de vreme ce oricine ar câştiga alegerile, oriunde în Europa, politicile economice şi sociale sunt aceleaşi, de extracţie neoliberală: tăieri de taxe şi de impozite, privatizări în serviciile publice de educaţie, sănătate, transporturi, demontarea brutală a statului bunăstării. Construcţia de alternative nu mai funcţionează. Iar când cresc periculos frustrările cetăţenilor, lor li se administrează o porţie de populism, pe post de calmant. Schema asta nu are cum funcţiona la nesfârşit. Nimeni nu are resurse financiare pentru a plăti eşecurile pieţelor din bani publici.

Regret că sunt obligat să constat că stânga europeană este atât de slabă, acum. Normal ar fi fost ca ea să ofere dezbaterii publice alternativele despre care vorbeam. Dar, din prea mult reformism, nu mai are o adecvare la realitate, iar dreapta europeană nu are niciun interes să producă aşa ceva. Că va guverna la extreme, că va guverna mai aproape de centru, ştie că va guverna, indiferent de performanţe. Iar asta şi din lipsă de competitori serioşi la stânga.

Trebuie să ne gândim serios, pentru că de la tentaţia populistă la tentaţia totalitară nu este decât un pas şi prea mulţi, din spaţiul politic european, par gata să-l facă. Dar, când a fost totalitarismul o soluţie? Şi pentru cine? Dacă vrem reforma clasei politice, atunci să începem cu reforma gândirii şi acţiunii politice. Dacă nu facem asta, ne limităm la o ipocrizie, ce ne va rupe şi mai mult de cetăţeni şi de agenda lor, şi tentaţia totalitară poate face pasul la totalitarism fără să mai putem reacţiona. Depinde de noi încotro se duce politicul. Nu doar în România!

Domnul Ilie Dan Barna:

"România plagiată"

În data de 6 septembrie, Sorin Cîmpeanu anunţa în cadrul unui eveniment numit "România Viitorului", la care a participat şi premierul Ciucă, faptul că va fi prezentată în curând forma finală a modului în care intenţionează să reformeze Educaţia.

De atunci au trecut 20 de zile în care au avut loc doar câteva întâlniri cu societatea civilă şi cu părţile interesate - elevi, studenţi, profesori, părinţi. De întâlniri cu mediul de afaceri nu putem vorbi, pentru că au fost mai degrabă informări pe care ministerul le-a transmis celor care

vor trebui să integreze cumva viitorii absolvenţi în câmpul muncii.

În încercarea lui Sorin Cîmpeanu de a reforma Educaţia, s-au lansat în dezbatere publică modificări ale Legii educaţiei care au fost de multe ori retrase de pe site-ul ministerului la o zi sau câteva ore distanţă.

S-au făcut propuneri care destabilizează învăţământul, în loc să-i ofere un cadru normativ coerent, susţinut de o viziune care are în centrul ei tinerii.

În loc să asigurăm acces la educaţie, Sorin Cîmpeanu propune segregare, prin admitere separată pentru colegiile naţionale. În loc să pregătim elevii de liceu pentru domeniile preferate şi potrivite pentru ei, iar apoi să-i evaluăm pentru ceea ce studiază în fapt, Sorin Cîmpeanu vrea

evaluare comună pentru toate profilele de la liceu. În loc să avem un curriculum reformat şi să acordăm atenţie orientării şcolare şi profesionale,

Sorin Cîmpeanu preferă să spună că reformează Educaţia cu totul şi să ignore faptul că avem nevoie ca învăţământul să fie congruent cu realitatea socio-economică de acum.

La finalul întregii dezbateri din jurul modificărilor lui Sorin Cîmpeanu pentru Legea educaţiei, rămânem cu o întrebare: ce oferă România copiilor ei?

Învăţământ de calitate cu siguranţă nu. România Educată s-a materializat în România Plagiată.

Rolul lui Sorin Cîmpeanu la cârma Ministerului Educaţiei s-a dovedit a fi unul de protejare şi patronare a reţelei de plagiatori care îl are în frunte pe premierul Nicolae Ciucă. Prin legiferarea unor mecanisme fie de amnistiere, fie de toleranţă a plagiatorilor, Sorin Cîmpeanu a deturnat Proiectul România Educată de la idealurile morale, academice şi socio-economice promovate în comunicarea publică din ultimii ani de către preşedintele Iohannis, autorul spiritual al acestui proiect.

Mai mult, investigaţiile jurnalistice ale Emiliei Şercan arată că Sorin Cîmpeanu este beneficiarul direct al acestei deturnări. Plagiatul a fost demonstrat atât în cazul tezei de doctorat, cât şi în cazul unui curs universitar în care ministrul s-a transformat în autorul a zeci de pagini scrise de colegi universitari.

Pus în faţa acestor fapte, Cîmpeanu utilizează o retorică ce face o defavoare cumplită sistemului educaţional românesc.

În această persoană se reunesc speranţele României pentru un viitor unde fiecare copil are şansa de a porni cu dreptul în viaţă? Acesta este garantul schimbărilor fără de care România nu va putea face faţă secolului XXI?

Prin moţiunea simplă depusă de USR, acestor întrebări, cât şi încercărilor lui Sorin Cîmpeanu de a transforma impostura în normă le spunem cu fermitate nu!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Promovarea producătorilor locali la raft ar trebui să reprezinte o prioritate, mai ales în contextul actual dificil!"

Discutăm foarte mult despre agricultura şi industria alimentară din România, atragem atenţia cu privire la ce ar trebui făcut, însă trebuie să trecem dincolo de vorbe şi să ne concentrăm pe fapte.

Da, fermierii şi producătorii români au nevoie de sprijin. Da, produsele româneşti trebuie să fie prezente mai mult pe rafturile magazinelor, pentru că ar fi un sprijin important pentru economia românească, dar şi pentru producători.

Promovarea producătorilor locali, la raft, în marile magazine, este o temă de interes pentru mine, despre care am vorbit şi în trecut, mai ales că judeţul Galaţi este unul în care producătorii locali au nevoie de susţinere pentru a-şi putea vinde marfa.

Consider că, mai mult ca oricând, avem nevoie de o strategie clară cu privire la promovarea sectorului legumicol, a acelui alimentar, care implică programe pentru fermieri mici, printre care şi creşterea numărului de structuri de asociere pentru vânzare şi a volumelor vândute către lanţurile de retail.

Din punctul meu de vedere, retailerii mari, activi pe piaţa din România, pot juca un rol important în susţinerea producătorilor locali, dar şi în susţinerea economiei româneşti.

De ce consider că au un rol important? Pentru că marii retaileri reprezintă locul în care românii consumă aproape toţi banii de salariu, de pensii. Aceştia merg în supermarket cumpără produse care, din păcate, nu sunt produse în România, sunt produse în afară. Dacă marii retaileri fac profituri mari în România, sunt de părere că ar trebui să contribuie şi ei la creşterea economiei româneşti, prin susţinerea producătorilor locali şi a produselor româneşti.

În al doilea rând, este şi o cerinţă a românilor cu privire la produsele româneşti.

Aproximativ 80% dintre români caută, în mod special, produse autohtone atunci când merg la cumpărături. Această tendinţă pentru produsele româneşti este datorată şi faptului că oamenii vor să contribuie la bunăstarea ţării, dar au şi încredere mai mare în produsele româneşti.

Putem creşte accesul producătorilor locali în marile magazine prin îmbunătăţirea cadrului legislativ, astfel încât producătorii români să aibă unde să-şi vândă produsele, iar la consumatori să ajungă produse româneşti de calitate. Dar, pentru a avea cel mai bun cadru legislativ, consider că este nevoie de o dezbatere la care să participe atât reprezentanţii instituţiilor statului, cât şi ai retailerilor şi producătorilor români.

Doar aşa putem avea cea mai bună legislaţie.