Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.21.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, înlocuit de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 29 noiembrie 2023.

Cunoaşteţi procedura. Sunt câte trei colegi din partea Grupurilor PSD şi PNL, 2 de la USR şi apoi câte unul de la AUR, UDMR, minorităţi şi colegi neafiliaţi, după care reluăm procedura.

Începem, aşadar, cu Grupul PSD.

Vedem că sunt colegii deja prezenţi.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc.

"Unirea Transilvaniei cu România, proclamată de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a rămas cel mai mare act de voinţă al tuturor românilor"

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi români,

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 reprezintă un moment de referinţă în istoria României şi al tuturor românilor. Ziua Naţională a României este o sărbătoare de suflet, iar Alba Iulia se însufleţeşte şi devine, în această perioadă, cu adevărat inima ţării.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost cel mai mare act de voinţă al tuturor românilor. A fost momentul în care poporul român şi-a unit toate provinciile istorice locuite de români într-un singur stat naţional, România Mare. Această zi este una deosebit de importantă în istoria noastră şi merită să fie celebrată, aşa cum se cuvine, în fiecare an.

Să folosim, aşadar, acest prilej pentru a păstra vie memoria personalităţilor marcante ale Marii Uniri şi de a reflecta asupra sacrificiilor şi eforturilor depuse de toţi românii implicaţi în realizarea acestui ideal naţional. Fie că vorbim de personalităţi militare, fie că vorbim de oameni politici ai vremii, social-democraţi şi liberali deopotrivă, trebuie să avem puterea de a regăsi în noi înşine tăria de caracter de care aceşti înaintaşi ai noştri au dat dovadă atunci când au lăsat deoparte disputele politice şi şi-au unit forţele pentru a construi România Mare. Este datoria noastră să arătăm cetăţenilor că acest spirit de luptă şi sacrificiu încă ne caracterizează.

Avem datoria şi responsabilitatea să prindem curaj, să privim spre viitor cu aceeaşi încredere şi mândrie cu care vorbim despre trecut, despre Marea Unire a tuturor românilor într-o naţiune liberă şi respectată pe plan internaţional, aşa cum a fost respectată România Mare, din Occident şi până în Orientul îndepărtat.

Este momentul să dăm mână cu mână pentru înfăptuirea unui consens naţional, care să ne permită să creionăm acel proiect de ţară în care să ne regăsim cu toţii şi fiecare în parte, iar, pentru acest deziderat, Alba Iulia chiar reprezintă inima României şi în cuget, şi-n simţiri.

An de an, Alba Iulia se transformă, tot mai mulţi români aleg să vină de Ziua Naţională şi să participe la acţiunile de celebrare a Marii Uniri şi să resimtă în pieptul lor sentimentul patriotic românesc.

Dragi colegi,

Vă invit şi vă aştept, în număr cât mai mare, în capitala Marii Uniri, să participaţi la festivităţile organizate de Guvernul României, în semn de profundă apreciere şi recunoştinţă faţă de curajul şi determinarea făuritorilor Marii Unirii, şi pentru a aduce împreună un omagiu tuturor ostaşilor români care s-au jertfit pentru idealul României Mari.

La mulţi ani, români!

La mulţi ani, România!

Deputat PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Ioan Vulpescu? Nu este.

Domnul Trif? Nu a ajuns.

Alexandra Huţu? Nu.

Domnul Virgil Alin Chirilă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnilor parlamentari,

Parlamentul a adoptat noua Lege a pensiilor.

Constat că unii colegi sunt în continuare îngrijoraţi de impactul pe care îl va avea recalcularea pensiilor. Pentru anul 2024, creşterea pensiilor la 1 ianuarie şi recalcularea de la 1 septembrie implică o creştere a cheltuielilor cu pensiile de 10 miliarde de lei. Raportat la PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză rezultă un impact suplimentar de 0,6% din PIB. Pentru anii următori, impactul va fi de 1,8% din PIB, în anul 2025, şi de 1,7% din PIB, în anul 2026 şi în 2027. Deci acesta este impactul brut pe care îl implică noua legea.

Dar vreau să subliniez că acesta este impactul brut, adică banii care vor fi plătiţi efectiv, în plus, de la buget, pentru a acoperi plata pensiilor.

În realitate, impactul este mai mic, pentru că o bună parte din banii care vor intra în plus în buzunarele pensionarilor vor merge în consum. În general, în medie, pensionarii cheltuie aproximativ 90% din venituri, şi doar 10% din aceştia merg în economisire.

Dacă luăm în calcul aceşti bani suplimentari care se vor întoarce la bugetul de stat, atunci impactul net, real, este mai mic. În loc de 0,6% în anul 2024, vom avea 1,45% din PIB, iar în anul 2025, în loc de 1,8% din PIB vom avea 1,4%, iar în anii 2026 şi 2027, în loc de 1,7% din PIB vom avea 1,3% din PIB. Subliniez că la realizarea acestor calcule am luat în considerare doar datele oficiale, respectiv evoluţia PIB estimată de Comisia Naţională de Prognoză.

Prin urmare, înainte de a critica legea şi de a acuza PSD că destabilizează economia, ar trebui să facem cu mai multă atenţie calculele economice.

Ce ar fi trebuit să facă miniştrii de la muncă ai PSD? Să nu facă legea? Să nu îndeplinească reforma PNRR şi să pună în pericol banii europeni?

Şi mai este un element foarte important, poate cel mai important. Scopul acestei reforme a fost de a crea un sistem de pensii echitabil, care să fie sustenabil pe termen lung. Subliniez cuvântul sustenabil, adică să poată fi suportat de economia naţională.

Comisia Europeană asta a verificat atunci când a analizat Legea pensiilor. Poate să fie susţinută financiar? Va putea fi asigurată plata pensiilor pe termen lung, fără a crea dezechilibre economice? Asta au cercetat cei de la Comisia Europeană, iar verdictul lor a fost unul singur: "Legea este sustenabilă".

Aşadar, stimaţi colegi, vă propun mai puţin populism şi mai multă economie, mai puţină politică şi mai multă analiză economică, mai ales atunci când avem în faţă atâtea reforme importante de făcut pentru România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul Rasaliu şi domnul Neaga nu sunt.

Trecem la Grupul PNL.

Rodica-Luminiţa Barcari? Nu.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cugetând la numele de român, în preajma marii zile de 1 Decembrie".

Mulţi dintre noi ne gândim oare ceea ce înseamnă să fii român. Oare românitatea se defineşte prin origine, se defineşte prin limbă, se defineşte prin virtuţi, se defineşte prin fapte, se defineşte prin patriotism şi prin simţul datoriei? Iar în toată lumea contemporană vedem adesea mai multe definiţii asupra ceea ce reprezintă patriotism, asupra ceea ce reprezintă iubirea pentru ţară şi pentru locul în care te-ai născut.

Dincolo de aceste aspecte, nu pot să nu deschid o scurtă paranteză cu privire la noi, ca naţiune, şi cum suntem noi percepuţi şi văzuţi. Şi mă gândesc aici la un lucru care adesea m-a tulburat, faptul că românii, în anumite momente şi în anumite locuri, sunt numiţi în fel şi chip. Şi nu pot să nu amintesc toată propaganda rusească şi sovietică cu privire la moldovenism. Toată această propagandă care a încercat să facă din românii din Basarabia şi nordul Bucovinei moldoveni şi că ei ar vorbi o limbă moldovenească şi ar avea o identitate separată de cea română, o propagandă pe care ruşii şi sovieticii au dus-o în perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi apoi întreaga perioadă comunistă până la căderea Imperiului Roşu.

Nu pot să nu amintesc aici, iarăşi, despre acea denumire nedreaptă dată românilor din Serbia, denumirea de vlahi. Noi nu suntem vlahi, suntem români, sau cu forma veche, rumâni. Iar numele de român, mai presus de orice, are o origine nobilă, el înseamnă pur şi simplu om liber.

După anul 212, când toţi cetăţenii Imperiului Roman au primit dreptul la libertate şi cetăţenie, după acel moment, această denumire de roman, devenită român în cazul poporului nostru, vine să amintească despre un statut de demnitate şi de libertate. Nu întâmplător, în Imperiul Bizantin grecii se numeau romei, cu acelaşi sens, de urmaşi ai Imperiului Roman, Imperiul Roman de Răsărit, în speţă, iar turcii, după căderea Constantinopolului, la 1453, i-au numit pe greci, care nu sunt latini, cu denumirea de rumi.

Aşadar, a fi român este o datorie, este o demnitate şi este o mândrie pentru noi toţi. Iar în preajma zilei de 1 Decembrie nu pot să spun decât un singur lucru: să învăţăm să iubim România cu adevărat, să fim patrioţi fără populism, să fim buni români, prin faptele noastre, prin simţul datoriei şi prin respectul faţă de ceilalţi.

La mulţi ani, România!

Să fim demni, să ţinem capul sus, să ne bucurăm cu adevărat de faptul că suntem parte din marea naţiune română!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul Leoreanu? Nu.

Domnul Cozmaciuc? Nu.

Năcuţă? Nu.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu.

Vă rog, domnule deputat.

Urmează doamna deputat Barcari.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem în pragul sărbătoririi a 105 ani de la Marea Unire a României, prilej de reală mândrie naţională, dar şi de a trage un semnal de alarmă.

Voi începe cu acest din urmă aspect. Pe 1 decembrie 1918 era adoptată "Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia". Actul consfinţea nu doar unirea teritorială, ci şi drepturile pe care le primeau cele 13 milioane de locuitori.

Primul principiu fundamental proclamat de Adunarea Naţională la alcătuirea noului stat român viza "deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare".

Uităm sau nu cunoaştem faptul că doar puţin peste 70% dintre locuitorii de atunci se declarau români, faţă de 89%, în prezent. Trei din zece locuitori erau maghiari, adică 8%, germanii reprezentau 4%, evreii 4%, rutenii 4%, ruşii 2%, bulgarii 2% sau romii 1,5%. În prezent, doar maghiarii reprezintă 6% şi romii 3,5%, restul nu depăşesc pragul de un procent.

România Mare era o ţară cosmopolită, a toleranţei. În continuarea primului principiu fundamental era scris: "Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării, în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

Al doilea principiu fundamental proclamat de Adunarea Naţională viza "Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat". O nouă lecţie despre toleranţă, predată de înaintaşii noştri.

Abia după ce sunt consfinţite aceste libertăţi, etnice şi religioase, se vorbeşte de drepturi civice, cum ar fi cel de vot, de liberă asociere sau beneficii în folosul ţăranilor şi muncitorilor.

Părinţii României Mari nu au creat-o doar cu gândul la spaţiu, ci cu imaginea vizionară, pentru acele vremuri, a toleranţei faţă de tot ceea ce este particular în om.

Suntem într-un moment în care naţionalismul este promovat agresiv nu ca politică de sprijinire a aproapelui, ci ca politică de excludere a tot ceea ce este considerat "corp străin".

În pragul celor 105 ani de la Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, ar trebui să învăţăm din lecţiile înaintaşilor. Iar pentru cei care se consideră religioşi, să nu uite că "Dumnezeu este iubire": "Cel ce nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire".

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, români!

Onuţ Atanasiu, Circumscripţia nr. 18 Galaţi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Rodica-Luminiţa Barcari.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Sâmbătă, 25 noiembrie, lumea întreagă a marcat Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor. O zi în care gândurile tuturor s-au îndreptat spre femeile care trăiesc zi de zi cu teamă, care sunt lovite şi rănite sufleteşte, şi nu doar de către oameni dragi, care sunt căsătorite în mod forţat cu un partener pe care poate nu îl cunosc, hărţuite, abuzate sexual.

Din păcate, în ţara noastră prea multe femei suferă încă din cauza violenţei la care sunt supuse, indiferent că ne referim la violenţă fizică ori la abuzuri sexuale, economice sau psihice.

La nivel legislativ există prevederi ce vizează aspecte legate de acest domeniu. Chiar şi noua Lege a învăţământului preuniversitar prevede ca în fiecare şcoală din ţară să existe psihologi care să identifice şi să ofere sprijin în cazul elevilor care se confruntă cu acte de violenţă. Şi nu întâmplător am adus în discuţie educaţia, fiindcă aceasta poate avea un impact decisiv asupra fenomenului.

Există însă probleme mari la capitolul mentalitate în societatea românească. Multe femei pun semnul egal între violenţă şi bătaie, însă violenţa îmbracă multe forme şi nu are ca efect neapărat răni fizice. Mai grav, în ţara noastră este încă o ruşine să fi victimă a violenţei; tocmai de aceea multe femei se tem şi refuză să spună celor apropiaţi prin ce trec ori să ceară ajutor. Şi asta în ciuda faptului că statul român le pune la dispoziţie resursele de care au nevoie: adăposturi, consiliere psihologică, sprijin juridic, ajutor în găsirea unui loc de muncă sau a unei locuinţe etc. E trist că ruşinea, teama de gura lumii, mentalitatea greşită, conform căreia o femeie trebuie să suporte orice abuz doar de dragul copiilor, o face pe aceasta să nu beneficieze de drepturile pe care le are. Aşa se ajunge la cazuri grave, adevărate tragedii pe care le vedem zilnic la ştiri, la familii distruse, la vieţile unor copii traumatizaţi pentru totdeauna, la suferinţe psihice şi fizice greu de imaginat.

Cred cu tărie că avem nevoie, noi, ca popor, de mai multă empatie, de o mai bună comunicare, dar mai ales o implicare mai activă a comunităţii locale, de la primar la asistent social, profesori, biserică etc. Doar unindu-ne forţele şi fiind dispuşi să vedem ceea ce se întâmplă în viaţa unor astfel de femei, putem să le ajutăm atât pe ele, cât şi pe copiii lor care suferă din cauza traumei pe care o trăiesc.

Aş vrea astăzi să vă rog, atunci când ajungeţi fiecare în comunităţile pe care le reprezentaţi în Parlamentul României, să le vorbiţi femeilor şi despre acest subiect. Să încercăm cu toţii să le educăm pe femeile din ţară cu privire la ce înseamnă violenţa, la drepturile pe care le au şi ajutorul pe care îl pot primi din partea instituţiilor statului. Spuneţi-le că nimeni nu are voie să le rănească în niciun fel şi că, dacă totuşi acest lucru se întâmplă, statul le oferă sprijin. Explicaţi-le că nu e ruşine să ceară ajutor, că au drepturi, că pot primi sprijin în multe forme, absolut gratuit, doar trebuie să îl ceară. Vorbiţi-le despre numărul gratuit destinat femeilor victime ale violenţei domestice, 0800.500.333, despre cum să apeleze, atunci când au nevoie de ajutor, la poliţia şi primarul din localitatea lor sau la Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială.

Este de datoria noastră, a tuturor celor aleşi ai poporului, să acţionăm împotriva acestui flagel care, pe lângă rănile fizice şi sufleteşti pe care le produce celor implicaţi, are efecte grave şi asupra societăţii: scăderea vârstei medii de consum a drogurilor în rândul adolescenţilor, bullying-ul, creşterea numărului mamelor minore sunt doar câteva dintre acestea.

Împreună putem să spunem nu violenţei!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Domnul Lazăr Ion-Marian.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Autoritatea Vamală Română - o instituţie încremenită în timp şi spaţiu".

Stimaţi colegi,

A mai trecut o săptămână şi iarăşi am primit un răspuns extrem de dezagreabil. De această dată protagonişti sunt cei de la Ministerul Finanţelor care mi-au comunicat cu o exuberanţă dezarmantă că:

- "Autoritatea Vamală Română nu deţine informaţii cu privire la trailerele care au tranzitat punctele de frontieră ale României;

- Autoritatea Vamală are în dotare 15 sisteme de scanare trailere şi containere de marfă, fără drept de utilizare, care nu mai sunt funcţionale şi nu au mai fost utilizate din trimestrul IV al anului 2016, deoarece, potrivit Normelor de securitate radiologică, pentru a utiliza aceste sisteme mobile pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport şi al containerelor este necesară asigurarea serviciilor de mentenanţă. În lipsa serviciilor de mentenanţă nu a fost posibilă prelungirea autorizaţiei de utilizare emisă de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare;

- În prezent, echipamentele achiziţionate în perioada 1998 - 2012 sunt propuse pentru scoaterea din funcţiune, din cauza depăşirii duratei normale de utilizare;

- În biroul vamal de frontieră Constanţa Sud, pentru efectuarea controlului vamal nedistructiv este funcţional şi utilizat de către autoritatea vamală, din anul 2005, sistemul de scanare tip TH SCAN MB 1215F pus la dispoziţie de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa".

Dragi români,

Situaţia comunicată de Autoritatea Vamală Română este cât se poate de grăitoare şi nu poate reliefa decât modalitatea în care anumiţi decidenţi, care s-au perindat pe la Ministerul Finanţelor, au înţeles ca, pentru combaterea evaziunii fiscale şi a traficului ilicit de mărfuri, care anual prejudiciază semnificativ bugetul acestei ţări, să achiziţioneze pentru Autoritatea Vamală Română toate mijloacele logistice necesare şi, respectiv, să aloce fonduri suficiente pentru asigurarea mentenanţei echipamentelor utilizate.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Iulian Lőrincz?

Andrei Miftode?

Alin Apostol? Nu.

Mergem mai departe la Grupul AUR.

Domnul Lilian Scripnic.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Nepăsarea Guvernului faţă de protestele angajaţilor din instituţiile de stat din teritoriu".

Aşa cum era de aşteptat, o consecinţă a adoptării noii Legii a pensiilor şi a ordonanţei austerităţii din această toamnă este faptul că angajaţii din diverse instituţii ale statului au iniţiat proteste spontane sau au intrat în grevă, începând cu mijlocul lunii noiembrie. Rând pe rând, angajaţii din teritoriu, din direcţiile de sănătate publică, din casele judeţene de pensie, inspectoratele teritoriale de muncă, personalul TESA din spitale, cei de la ambulanţă şi salvamontiştii au protestat pentru gravele inechităţi din noua legislaţie a pensiilor şi cea a salarizării.

Săptămâna trecută am fost în mijlocul angajaţilor Casei Judeţene de Pensii Galaţi care, alăturându-se colegilor de la nivel naţional, au protestat faţă de salariile mici din direcţiile judeţene şi discriminarea la care sunt supuşi prin diferenţele nejustificate care există faţă de salariile funcţionarilor din aparatul central, în condiţiile în care volumul de muncă este din ce în ce mai mare, din cauza faptului că tot mai mulţi angajaţi migrează spre alte instituţii. Acest fenomen poate genera o gravă disfuncţionalitate sistemului, în condiţiile în care în 2024 va începe procesul de recalculare. Nu ştim cu ce oameni se va face aceasta, dat fiind existenţa unui deficit major de personal.

Am fost mâhnit să aflu că Guvernul este nepăsător şi că, la aproape două săptămâni de la începerea protestelor, niciun reprezentant al Guvernului, fie el chiar şi de la nivel local, prefect sau subprefect, nu a avut o întrevedere cu oamenii pentru a le afla revendicările.

Guvernului social-democrat şi liberal nu îi pasă de aceşti oameni care desfăşoară o muncă dificilă, cu un grad mare de solicitare intelectuală, psihică şi chiar fizică, de multe ori, ore suplimentare efectuate şi neplătite. Discutând cu oamenii am constatat că cererile lor sunt întemeiate, iar dacă Guvernul nu va avea un dialog cu ei şi nu va veni cu soluţii imediate, va trebui să-şi asume blocajul iminent care se va produce în scurt timp. Probabil că acest Guvern va ieşi din letargie doar atunci când va fi vorba de acordarea sau majorarea unor pensii speciale. Între timp, pensionarii simpli ai acestei ţări pot să stea la cozi sau pot aştepta oricât la uşile închise ale direcţiilor judeţene.

Având în vedere cele expuse, solicit reprezentanţilor Guvernului să ia urgent măsuri pentru rezolvarea inechităţilor salariale şi să asigure condiţii de muncă decente, să verifice normarea muncii şi, dacă este necesar, să recurgă la adoptarea unor organigrame corespunzătoare noilor cerinţe, cu suplimentare de personal, acolo unde este necesar.

Aşadar, domnilor guvernanţi, nu ignoraţi oamenii care muncesc în teritoriu doar pentru că în casele judeţene de pensii nu prea sunt locuri călduţe pentru clientela dumneavoastră de partid! Nu vă bateţi joc de cei ce fac ceva cu adevărat util pentru populaţia acestei ţări!

Vă mulţumesc.

Lilian Scripnic, deputat de Galaţi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

De la Grupul UDMR nu sunt înscrişi vorbitori.

Minorităţi. Miroslav-Nicolae Petreţchi nu a ajuns încă.

Neafiliaţi. Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu uşile închise şi fără să fie menţionat în presă se negociază Noul Tratat Pandemic al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Planul este ca acest nou tratat pandemic să fie aprobat în mai 2024 şi să intre în vigoare în mai 2025. Preşedintele Iohannis a semnat pentru începerea acestor negocieri în mai 2021, fără să ne întrebe dacă noi, românii, vrem sau nu vrem aşa ceva. Pentru că ce se negociază este absolut incredibil. Se negociază supremaţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în tot ce înseamnă sănătatea oamenilor.

Aşadar, în numele sănătăţii, OMS-ul, adică un grup restrâns de oameni, pe care noi nu i-am ales, pot să declare oricând o pandemie şi pot să impună ce măsuri vor ei, de la restricţionarea accesului la închiderea oamenilor în case, la tratamente experimentale, şi chiar obligativitatea de a dovedi că eşti vaccinat.

OMS merge mai departe şi va cenzura tot ce înseamnă informaţie pe sănătate în spaţiul public, va interveni în comunicarea oamenilor şi va supraveghea oamenii în tot ce înseamnă discuţii în spaţiul public pe sănătate.

Constituţia României va fi dată la o parte, tot în numele alinierii la ordinea dată de OMS.

Aşadar, Parlamentul României nu va avea nimic de spus pe aceste impuneri, odată ce acest nou tratat pandemic va fi aprobat.

Acestea nu sunt, de fapt, cuvintele mele, este o declaraţie, din octombrie 2023, din Parlamentul European, a unui avocat, domnul Philipp Kruse, un avocat de drept internaţional care reprezintă iniţiativa cetăţenească.

Pe 22 noiembrie 2023, 11 parlamentari din Estonia au semnat o declaraţie prin care resping acest nou tratat pandemic. O petiţie pe site-ul Parlamentului Marii Britanii, care respinge acest nou tratat pandemic, fără o discuţie publică şi un vot în Parlament, a strâns peste 156.000 de semnături.

Comisia Internaţională a Juriştilor, o organizaţie non-profit, înfiinţată în 1952, semnalează că acest noul tratat pandemic încalcă drepturile omului.

Cerem o dezbatere în Parlamentul României pe aceste negocieri, cerem să ni se spună cine participă din partea României la aceste negocieri şi cerem să se supună votului, în Parlamentul României, adoptarea sau respingerea acestui nou tratat pandemic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Ioan Vulpescu? Nu.

Domnul George Trif? Nu.

Alexandra Huţu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pentru mine, ziua de 1 decembrie are o însemnătate aparte. Provin dintr-o familie ai cărei bărbaţi au fost chemaţi pe front să-şi apere glia, limba şi sângele românesc în ambele războaie mondiale. Port în suflet respectul firesc pe care orice român ar trebui să îl poarte celor care au dat jertfa supremă pentru ţară şi popor. L-am învăţat de mică, în familie, iar mama şi tata au avut grijă să-mi explice cum a fost reîntregită România şi cum au contribuit şi familiile Huţu, şi Oprea în cele două războaie mondiale.

În 1916, străbunicul meu, Gheorghe Huţu, şi-a dat ultima suflare pe front, cu arma în mână. Tot în 1916 s-a născut bunicul meu, Constantin Huţu, care a luptat la rândul său pentru ţară în al Doilea Război Mondial, fiind declarat dispărut chiar în ziua în care împlinea 28 de ani. Nu ştia nimeni atunci, în afară de el şi camarazii de suferinţă, că a fost luat prizonier. Ulterior, pe 11 ianuarie 1946, s-a întors din captivitate, iar pentru că în captivitate a suferit de sete, după ce a ajuns acasă, în vârful câmpului, primul lucru pe care l-a făcut a fost să-şi sape fântână. A vrut ca pentru tot restul vieţii sale să aibă apa lui.

Bunicul meu matern, Ion Oprea, s-a născut acum 100 de ani, pe 9 septembrie 1923, a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, însă a adunat atât de multe traume şi cicatrici în inimă, încât nu a vrut să povestească mai nimic din ceea ce a trăit pe front.

Chiar dacă ambii mei bunici au decedat de ceva vreme, nimeni din familie nu tratează cu superficialitate importanţa pe care ei au avut-o în istoria noastră.

De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că Ziua Naţională a României este în primul rând despre ei: eroi şi veterani de război. Apoi, urmăm noi, toţi ceilalţi, care astăzi ne bucurăm de libertatea pe care înaintaşii noştri ne-au oferit-o cu multă sudoare. Iar noi suntem datori să îi onorăm prin gesturi, fapte şi atitudini demne, care să se ridice la nivelul sacrificiilor lor. Asta trebuie să facem pentru România! Şi acum, de Ziua Naţională, dar mai ales în fiecare zi!

Avem această obligaţie morală, prin care putem contribui la întărirea conştiinţei patriotice colective şi la promovarea cultului eroilor pentru perpetuarea sentimentelor de recunoştinţă faţă de eroii, personalităţile şi martirii neamului nostru.

Ştiu că sunt mulţi români ca mine, care au înţeles că patriotismul nu se manifestă doar la zile de sărbătoare, ci se simte în permanenţă. De aceea, distinşi colegi, vă îndemn să nu uităm niciodată cine ne-a dăruit unitatea naţională şi libertatea, să nu uităm cine a avut grijă ca noi să vorbim şi astăzi limba română.

Glorie eternă eroilor neamului nostru!

La mulţi ani, români!

La mulţi ani, România!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Marian-Iulian Rasaliu? Nu.

Florian-Claudiu Neaga?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Cadrul legal privind malpraxisul trebuie reformat în beneficiul pacienţilor şi al personalului medical"

Prin intervenţia de astăzi doresc să mă solidarizez cu poziţia colegilor din sistemul medical care au iniţiat o dezbatere îndelung aşteptată, referitoare la oportunitatea reglementării malpraxisului, pornind de la premisa că sistemul actual este ineficient şi nu oferă o protecţie reală nici pentru personalul medical, dar nici pentru pacienţi.

Personal, consider că obiectivul primordial al viitoarelor reglementări ar trebui să fie asigurarea unei cât mai bune funcţionări a sistemului de sănătate în întreg ansamblul său. Deşi la prima vedere nu se identifică o corelare directă între malpraxis şi gradul de eficienţă a unui sistem sanitar, la o analiză detaliată, observăm că aceste două aspecte sunt foarte strâns dependente.

Spre exemplu, potrivit unui studiu realizat recent la solicitarea Colegiului Medicilor din România, s-a stabilit faptul că aproximativ 70% dintre medici au declarat că simt o teamă mare şi foarte mare privind posibilitatea reală de a fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau proces de malpraxis. Din păcate, această situaţie generează medicina defensivă. Însă, după cum bine ştim, medicina este o ştiinţă care se adaptează şi evoluează rapid, prin asumare, cercetare şi inovare, cu alte cuvinte, prin curajul de a descoperi noi modalităţi de a salva vieţi, prin acceptarea unor riscuri, uneori vitale.

Din acest punct de vedere, consider că stabilirea unor relaţii corecte, oneste şi de încredere între personalul medical şi pacienţi sunt elementele care stau la baza unei sistem sanitar cu adevărat funcţional şi sănătos. Bineînţeles, fiecare dintre noi trebuie să fie conştient de faptul că, în ecuaţia oricărui tratament de succes, responsabilitatea pacientului de a respecta indicaţiile medicale are un rol esenţial.

Un aspect foarte important, semnalat de cadrele medicale, în contextul modificării reglementărilor privind malpraxisul, este necesitatea asigurării unui nivel cât mai înalt de performanţă a aparaturii şi dispozitivelor medicale utilizate, a nevoii de utilizare a unor medicamente cât mai noi şi eficiente, precum şi posibilitatea de pregătire profesională continuă a personalului medical, care să fie asigurată de instituţia medicală unde aceştia îşi desfăşoară activitatea.

În acelaşi timp, importanţa reglementării unui sistem funcţional al asigurărilor de malpraxis asigură posibilitatea pacienţilor de a beneficia de despăgubiri juste într-un mod onest, parcurgându-se o procedură cât mai facilă şi debirocratizată. În momentul de faţă, actualul cadru legal privind malpraxisul nemulţumeşte deopotrivă şi pacienţii şi medicii, aceştia din urmă nesimţindu-se protejaţi de asigurarea pe care sunt obligaţi să o plătească.

Din punct de vedere al modului în care se analizează o acuzaţie de malpraxis, consider obligatorie existenţa unei comisii profesionale de examinare a acuzaţiilor, în care cercetarea cazurilor să fie realizată de experţi medicali independenţi.

În încheiere, doresc să subliniez cel mai important aspect, şi anume faptul că o nouă lege nu poate fi funcţională fără existenţa unor protocoale naţionale de diagnostic şi tratament, care să fie adaptate la nivelul dotărilor pe care le regăsim în cadrul unităţilor medicale şi care să fie aprobate atât de Colegiul Medicilor, cât şi de comisiile de specialitate din cadrul Ministerul Sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Sălaj, Florian Neaga.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Domnul deputat Leoreanu n-a ajuns.

Corneliu-Mugurel Cozmaciuc.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi vorbeşte despre evoluţie prin "pârghii" europene.

Dragi colegi,

Data aderării la Uniunea Europeană a reprezentat un moment unic pentru ţara noastră, întrucât am căpătat acces la resurse, expertiză şi beneficii economice şi de securitate. Pe scurt, în planul de dezvoltare a României ni s-au oferit o serie de pârghii care facilitează realizarea reformelor economice într-o manieră mai eficientă şi mai sustenabilă.. Fără sprijinul blocului comunitar nu am fi avut o evoluţie curentă, aşa cum am avut până acum, nu am fi avut şi nu am fi beneficiat de o platformă prin care experţii români, fie că vorbim de cei din IT, fie că vorbim de alte domenii importante ale tehnologiei, să beneficieze de toate cunoştinţele pe care le pot împărtăşi şi pe care le pot valorifica peste hotare, şi în felul acesta au plasat numele ţării noastre într-un loc respectat pe plan internaţional. Nu am fi reuşit să trecem nici peste crizele importante care au avut loc la nivel mondial, dar şi la nivel naţional, ceea ce ar putea pune în pericol ţara noastră şi puteau fi factori de destabilizare. De aceea, cu siguranţă, trebuie să vorbim şi despre planul de reforme care trebuie implementat prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Astăzi, vreau să vă spun că, dacă tot vom sărbători în această săptămână Ziua Naţională şi vorbim despre trecut, vorbim cu mândrie, vorbim despre momente importante ale istoriei, trebuie să vorbim şi despre viitor cu încredere. Şi vreau să aduc la cunoştinţă tuturor o realizare pe care trebuie să o valorificăm, pe care trebuie să o promovăm şi de care trebuie să ne mândrim. Vorbim despre reconstruirea unui nou port la Marea Neagră, este vorba despre Portul Ovidius. Acest port va fi încă un punct de intrare în Europa, va fi încă un moment important pe care ţara noastră va trebui să-l valorifice pentru dezvoltarea economică şi pentru tot ceea ce înseamnă stabilitate în această zonă a bazinului Mării Negre.

Portul Ovidius reprezintă cea mai importantă investiţie realizată de Administraţia Canalelor Navigabile din anii ‘90 şi până în prezent. Infrastructura despre care cu toţii vorbim trebuie să se axeze şi pe această direcţie, şi consider că acest pas este unul important.

Securitatea transporturilor maritime a căpătat şi va căpăta noi valenţe în momentul în care şi acest port va fi funcţional.

Intrăm în anul 2024 pe un trend ascendent în ceea ce priveşte reformele, meritele actualei guvernări devenind tot mai vizibile. De aceea, trebuie să menţinem direcţia şi în anul care va urma, să sporim, să avem o capacitate de absorbţie a fondurilor europene cât mai mare şi să mergem pe o linie corectă privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Vă mulţumesc.

Mugur Cozmanciuc, deputat al PNL Neamţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Sorin Năcuţă?

Cristina-Agnes Vecerdi?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi - "Nu putem pune în responsabilitatea primarilor ceea ce nu au putut rezolva instituţii centrale sau foşti miniştri ai mediului!".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultimii ani, gestiunea populaţiei de urşi din pădurile României a fost una profund deficitară, motiv pentru care numărul acestora a crescut în mod necontrolat, devenind o adevărată ameninţare pentru siguranţa cetăţenilor, pentru gospodăriile şi animalele din curţile oamenilor.

Din păcate, judeţul Braşov nu face excepţie de la această problematică. Aproape săptămânal, dacă nu zilnic, urşii intră în staţiunile turistice sau în localităţi, produc pagube însemnate, sperie turiştii şi pun în real pericol viaţa oamenilor. Zilnic primesc semnale de la primarii din judeţ, care nu mai ştiu cum să gestioneze această problemă, care ar fi trebuit să fie gestionată, de mult timp, de instituţiile cu atribuţii specifice în domeniu.

Stimaţi colegi,

Nu este prima dată când autorităţile centrale din România, atunci când văd că nu mai au soluţii, găsesc de cuviinţă să arunce responsabilitatea asupra autorităţilor administraţiei publice locale. Deşi avem o sumedenie de agenţii, gărzi, autorităţi de mediu, deşi avem nu mai ştiu câte autorităţi centrale sau descentralizate de profil, unii au considerat în mod eronat că trebuie să arunce responsabilitatea gestiunii populaţiei de urşi pe umerii primarilor. Cu ce resurse? Cu ce expertiză? Cu ce angajaţi? Atunci, de ce mai avem atâtea instituţii, când niciuna nu poate face faţă acestei probleme?

Am toată încrederea că actualul ministru al mediului, tânăr, harnic şi bun profesionist în domeniul mediului, va reuşi să rezolve problemele acumulate în mandatele predecesorilor săi. Deja, multe dintre acestea le-a dus pe făgaşul normalităţii şi am convingerea că va reuşi cele mai adecvate răspunsuri şi în problema populaţiei de urşi, astfel încât aceasta să nu devină o povară asupra autorităţilor locale, care trebuie să se ocupe de proiecte pentru modernizarea şi dezvoltarea comunităţilor locale, nu de prinderea şi relocarea urşilor!

Vă mulţumesc.

Cristina-Agnes Vecerdi, deputat al PNL.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul USR.

Iulian Lőrincz? Nu este.

Andrei Miftode.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Din Evanghelie aflăm că se pot hrăni mii de oameni cu numai cinci pâini şi doi peşti. Mântuitorul le-a cerut atunci apostolilor să aibă încredere şi să împartă mulţimii înfometate bucatele fără de sfârşit.

În ziua de azi, preşedintele Iohannis, prin apostolii săi din PSD şi PNL, cu numai două mandate, hrăneşte inepuizabil zeci de rectori! A fost de ajuns o singură modificare, la durata mandatului, ca să îi bucure pe toţi cei care credeau că vor ajunge să flămânzească fără rectorat.

A început rectoriada - realegerea conducătorilor din universităţi.

De aceea era graba atât de mare să treacă repede Legile educaţiei, ca să nu se deranjeze prea tare rectorii care aveau dreptul la două mandate complete, de patru ani.

Noile mandate sunt de cinci ani şi vechii rectori au dreptul să le încerce şi pe acestea, chiar dacă au mai avut două de patru ani. Dacă Legea învăţământului superior ar mai fi întârziat trei luni, rectorii ar fi trebuit să îşi suspende activitatea pentru o zi sau două, ca nu cumva să fie considerat mandatul complet sau să apeleze la celălalt truc, fuziunea dintre două universităţi pentru a face una nouă.

Efectele permanentizării acestor personaje se observă în topurile internaţionale.

Universităţile româneşti pot fi găsite după locul 1.000.

Abandonul universitar pe parcurs a crescut, aşa cum putem vedea din ultimul raport privind starea învăţământului superior.

Din ce în ce mai mulţi dintre absolvenţii liceelor de top nu mai iau în considerare să meargă la o facultate în România.

Şi, totuşi, persoanele care au dus învăţământul superior în colaps vor să rămână rectori.

Ar fi inexplicabil dacă nu am şti câte avantaje au.

Universităţile nu îi plătesc după prevederile din grila salarizării unitare, ci îi recompensează cu contracte speciale ce pot ajunge şi la 10.000 de euro net pe lună.

Modificările aduse în ultimii ani la Legea educaţiei, consfinţite şi în noua Lege a învăţământului superior, le dau dreptul universităţilor să facă afaceri. Pot să înfiinţeze spitale, policlinici, farmacii, grădiniţe, şcoli şi licee, toate într-un regim autonom.

Iată, aşadar, destule motive ca rectorii să-şi dorească cu ardoare să îşi păstreze funcţiile, în detrimentul evoluţiei învăţământului românesc.

A început rectoriada - cu complicitatea preşedintelui Iohannis şi a majorităţii PSD-PNL.

Acest dezmăţ cu repetiţie e o imensă pată de ruşine pe obrazul educaţiei din România şi una dintre cauzele dezastrului în care se găseşte.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Urmează domnul deputat Alin Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Nou atac la Pilonul 2 de pensii - Finanţele vor să impoziteze pensiile private cu cote progresive"

În loc de impozitarea pensiilor private cu cota normală de 10%, ca în acest moment, de la 1 ianuarie 2024, Guvernul doreşte să introducă cotele progresive de 15% sau 20%.

PSD şi PNL de multă vreme şi-au arătat interesul pentru banii dumneavoastră strânşi în fondurile private de pensii. După ce au făcut vraişte bugetul naţional, Ciucă şi Ciolacu vor să acopere găurile cu banii din Pilonul 2.

Miniştrii PNL, Cătălin Predoiu şi Alina Gorghiu, au mai pierdut un corupt înainte să intre la închisoare.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, era sub control judiciar şi a fugit totuşi de sub nasul Poliţiei conduse de Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, înainte de a primi sentinţa de 5 ani cu executare.

Cum mai pot românii să ia în serios noţiunile de justiţie şi ordine publică, în condiţiile în care infractori notorii dispar de sub supraveghere judiciară? Pentru astfel de fapte nu trebuie să răspundă numai pe cale administrativă, ci şi politică.

Sub regimul lui Iohannis, statul se prăbuşeşte încet, dar sigur.

Record: Un magistrat, pensionar special, a primit în noiembrie peste 22.000 de lei pensie medie.

Pensiile speciale au continuat să crească. Cele mai noi informaţii arată că, în noiembrie, pensia medie a magistraţilor a depăşit o nouă bornă - 22.000 de lei.

În fiecare săptămână, premierul Ciolacu spune că va rezolva problema pensiilor speciale. Şi, în fiecare săptămână, România are în continuare peste 200.000 de pensionari speciali.

USR a susţinut mereu eliminarea pensiilor speciale prin aplicarea Legii contributive, ca pentru pensionarii obişnuiţi.

PNL şi PSD duc, cu bună ştiinţă, România în faliment. Nu taie cheltuielile aberante de la stat, nu taie pensiile speciale, nu taie sinecurile şi toate cheltuielile făcute pentru ei şi apropiaţii lor.

PNL - partidul creşterilor de taxe.

De când a promis că nu va creşte nicio taxă, PNL a crescut:

- Taxarea muncii în agricultură - cu 50%;

- Taxarea muncii în construcţii - cu 50%;

- Taxarea microîntreprinderilor - de 3 ori;

- Taxarea muncii în IT - cu 10% şi fără Pilonul 2 de pensii;

- Taxarea PFA - de două sau de 3 ori;

- Cotele de TVA - de două ori;

- Taxele pe proprietate.

Iar acum PNL vrea să crească şi impozitul pe venit la 16%.

Toate acestea - pentru a finanţa firmele de partid, schemele de afaceri pe banii statului, subvenţii, noi agenţii de stat, noi angajaţi la stat, sporuri noi, salarii mărite la stat, pensii speciale, subvenţii pentru partide de sute de milioane de lei, companii de stat falimentare şi tot felul de cheltuieli de lux - de la telefoane de ultimă generaţie până la avionul de lux al preşedintelui.

PNL este cel mai mare pericol din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Grupul AUR.

Dumitru-Viorel Focşa?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la activitatea Ministerului Energiei.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"Ministerul Energiei este complice la furtul banilor din buzunarul românilor"

Se pare că Ministerul Energiei, condus de domnul Burduja, se face că nu înţelege acele tertipuri simple de furt din banul public, dar, având în vedere episodul devalizării Bancorex, patronat de tatăl domnului Burduja şi de relaţiile acestuia cu Rusia, dacă ne gândim, de asemenea, la episodul ALRO Slatina, faptul este de înţeles, pentru că aşchia nu sare departe de trunchi!

Pe scurt, dragi români şi stimaţi colegi, anul acesta, preţurile la gaze şi energie sunt mai mici chiar şi cu 90% faţă de acum un an, şi totuşi consumatorul român plăteşte printre cele mai mari preţuri din Europa! Practic, noi, cu toţii, am plătit 4 miliarde de euro companiilor de energie, pentru a ţine preţurile plafonate, o sumă imensă, desigur, din care s-ar fi putut construi lejer cele 6 spitale regionale promise prin PNRR, dar ratate, ori restul de autostradă care să lege Constanţa de Timişoara sau Bucureştiul de Iaşi!

Desigur, procurorii nici nu se gândesc să ancheteze acest aspect, pe care îl consider clar de încadrat la subminarea siguranţei naţionale! Niciun "specialist" - cu ghilimele de rigoare, bineînţeles - din Ministerul Energiei, sinecurişti plătiţi cu salarii imense din banii noştri, nu a reuşit să genereze o politică de scădere a preţurilor, pentru ca noi, românii, să nu mai plătim inutil plafonarea! Nimeni din sumedenia de "specialişti" nu poate face nimic cu contractul acesta încă un an? De ce, atunci când a fost generat, nu s-a pus nicio condiţie care să specifice că, în caz de 6 luni de preţuri scăzute, se anulează compensarea?

Practic, în viziunea ministerului condus de domnul Burduja, limita pentru profitul pe care companiile de energie îl pot face se pare că e doar cerul, mai ales când e vorba despre banii publici!

La energie electrică consumată de clienţii casnici, România a ajuns chiar în top 3 în UE, după ţări precum Olanda şi Belgia; şi imediat după noi se află Germania.

Şi pentru că, în acest weekend, Dobrogea, şi nu numai, a trecut prin cod portocaliu şi cod roşu chiar, furtuni, vânt până la 180 km/h, 47 de localităţi dimineaţă erau în beznă, şcolile erau închise, întreb şi eu ca un novice în cele ale economiei, cum se face că Guvernul României nu şi-a rezervat dreptul de preempţiune - şi întreb aici şi PSD-ul şi PNL-ul - când Enel-ul a fost vândut unei companii greceşti, cu 1.300.000.000 cumpără Enel-ul, împrumutându-se cu 800.000.000 de la băncile Greciei?

PPC este o companie de stat din Grecia. Enel a fost o companie de stat din Italia.

Oare nu lipsa managementului bun în România este cauza acestei devalizări a economiei şi corupţia care nu se mai termină în România?

Mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Ilie Dan Barna:

De la minorităţi, Nicolae Petreţchi? Nu este.

Neafiliaţi, Daniel-Gheorghe Rusu? Nu.

A, mă scuzaţi!

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Să revenim la sentimente mai bune.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Au trecut 105 ani de Speranţă, 105 ani de România!

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României, în amintirea Marelui Act al Unirii de la 1 Decembrie 1918, doresc să adresez cuvinte de înaltă apreciere şi recunoştinţă faţă de sacrificiul, curajul şi voinţa poporului român, care, acum mai bine de un secol, a făurit unitatea naţională a ţării noastre.

Astăzi, privim în urmă cu mândrie şi emoţie către acea zi istorică în care, la Alba Iulia, reprezentanţii tuturor românilor s-au unit într-o singură voce şi au proclamat dorinţa lor comună de a trăi într-un stat naţional unitar. A fost un moment de solidaritate şi idealism, în care au fost puse bazele unui stat modern, democratic şi suveran. Marea Unire nu a fost doar un act politic, ci şi o manifestare a voinţei poporului român de a-şi apăra şi promova drepturile fundamentale, de a-şi asuma destinul şi de a-şi consolida identitatea naţională.

Astfel, 1 Decembrie 1918 rămâne un simbol al patriotismului, al unităţii şi al aspiraţiilor pentru libertate şi demnitate.

Sărbătorind această zi deosebită, nu putem decât să aducem omagiu celor care au făcut posibilă Unirea şi să ne reamintim preţul pe care l-au plătit pentru aceste idealuri comune. Este datoria noastră să păstrăm şi să promovăm aceste valori, să încurajăm unitatea în diversitate şi să ne asumăm responsabilitatea continuării construirii unei societăţi bazate pe principii democratice, pe respect pentru drepturile omului şi pe progres social.

Să nu uităm niciodată sacrificiile celor din trecut şi să le transmitem cu mândrie generaţiilor viitoare spiritul de sacrificiu şi devotament pentru ţara noastră!

Veniţi la Alba Iulia, veniţi la Mecca noastră, veniţi cu sufletul deschis şi să strigăm împreună:

La mulţi ani, români de pretutindeni!

La mulţi ani, România!

Cu dragoste şi respect pentru istoria noastră, deputat Rusu Daniel-Gheorghe.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ne întoarcem la Grupul PSD.

Vedem... mai facem o strigare generală.

Domnul Ioan Vulpescu? Domnul Gheorghe Trif? Domnul Rasaliu? Nu.

De la PNL, Leoreanu, Năcuţă? Nu.

De la USR, Lőrincz? Nu este.

De la Grupul AUR, Gianina Şerban? Nu.

Minorităţi, Petreţchi? Nu.

Revenim la neafiliaţi.

Domnul Lasca este?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Urmează domnul Paul Ichim.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

"Va veni şi vremea judecăţii!"

Stimaţi colegi,

De la această tribună, în urmă cu o săptămână, îl întrebam pe domnul Cîţu dacă l-a interesat deficitul bugetar atunci când achiziţiona vaccinuri inutile, la o valoare de 1,2 miliarde de euro.

Nici 24 de ore mai târziu, am primit cu toţii vestea legată de solicitarea DNA de ridicare a imunităţii pentru domnul Cîţu şi alte două nulităţi de la USR care s-au perindat la conducerea Ministerului Sănătăţii în perioada farsei COVID.

Stimaţi colegi, vă întreb acum, sunteţi pregătiţi să auziţi ce spuneam noi, conspiraţioniştii, încă de acum 3 ani?

Sunteţi pregătiţi acum să vă asumaţi vina pentru legile şi ordonanţele de urgenţă aberante emise în timpul falsei pandemii?

Sunteţi pregătiţi acum să partajaţi cu comandantul acţiunii, intangibilul Arafat, responsabilitatea pentru protocolul care a omorât zeci de mii de români, primiţi înapoi de familii în saci negri şi înmormântaţi ca animalele?

Sunteţi pregătiţi acum să vă asumaţi răspunderea pentru toţi acei oameni pe care i-aţi constrâns şi minţit, cu ajutorul presei mituite, că vaccinul e sigur, eficient şi gratuit? Sunteţi pregătiţi să vă asumaţi răspunderea pentru genocid?

Sunteţi pregătiţi să mai jefuiţi o dată bugetul statului cu despăgubirile care se vor acorda în anii următori victimelor vaccinării?

Comisia Europeană spune clar că "statul membru care a administrat vaccinul va fi responsabil de despăgubirea părţii vătămate şi de plata cheltuielilor de judecată ale producătorului vaccinului".

Pentru că nu era suficient jaful pe care l-au făcut cu bugetele statelor membre, Comisia Europeană a hotărât să elimine răspunderea producătorului şi ne impune să achităm chiar şi cheltuielile de judecată pentru Pfizer şi restul companiilor din industria farmaceutică care au participat la genocid.

Sunteţi pregătiţi să răspundeţi în faţa poporului român - de ce s-a dublat datoria publică în ultimii 4 ani şi de ce românii trăiesc din ce in ce mai prost?

Sunteţi pregătiţi să vă asumaţi răspunderea pentru toate achiziţiile de echipament militar de zeci de miliarde de euro făcute în ultimii ani, impuse de partenerul strategic?

Cine credeţi că va răspunde pentru "sprijinul necondiţionat" pe care l-a acordat România Ucrainei, unde s-au mai scurs alte miliarde de euro din bugetul statului?

Pentru domnul Cîţu, vremea judecăţii a venit un pic mai devreme, el fiind doar un pion în frauda care se extinde până la Comisia Europeană, cea care a realizat achiziţia în numele statelor membre.

Stimaţi colegi, nu vă amăgiţi, pentru fiecare dintre voi, cei care aţi contribuit la abuzuri, genocid şi la sărăcirea acestui popor, cât de curând va veni ziua socotelii.

Povestea lui Cîţu trebuie să vă fie învăţătură de minte, când nu va mai fi nevoie de voi, veţi avea şi voi exact aceeaşi soartă!

Deputat Mihai Lasca, reprezentant al Partidului PPR, Patrioţii Poporului Român.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Cristian-Paul Ichim?

Se pregăteşte domnul deputat Liviu Toda.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se intitulează "Reformele Coaliţiei de guvernare adâncesc inegalităţile sociale şi economice".

Traversăm o perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic, iar pe zi ce trece românii au tot mai multe dificultăţi în a-şi administra resursele financiare pentru un trai decent. Suntem în această situaţie pentru că reprezentanţii Coaliţiei de guvernare nu au ştiut sau nu au vrut să gestioneze corespunzător toate provocările, dar au ales, în schimb, să prioritizeze clientela de partid, să premieze cu funcţii importante în stat oamenii fideli şi să transforme în masă de manevră electorală foarte multe categorii profesionale, prin promisiuni.

În anii '90, statul funcţiona cu mai puţin de un milion de bugetari. Acum, în era digitalizării, când cele mai multe servicii publice ar trebui să fie la un click distanţă, sunt aproape două milioane de bugetari. La nivelul administraţiei centrale activează peste 200 de secretari de stat, plus cabinetele lor, iar la nivelul administraţiei locale sunt zeci de primării care sunt deja în faliment, dar în aparatul lor toate posturile sunt ocupate.

Unde este aşa-zisa reformă?

Deşi au promis că vor restructura multe dintre instituţiile administraţiei centrale, vor evalua performanţele angajaţilor publici şi vor reconfigura grila de salarizare, reprezentanţii Coaliţiei de guvernare nu au făcut nimic. Pe de o parte, au crescut taxele şi impozitele pentru sectorul privat. Pe de altă parte, au crescut şi chiar consolidat numărul instituţiilor publice şi implicit al lucrătorilor la stat.

Astfel, am ajuns în situaţia unor inegalităţi profesionale şi financiare foarte mari, care vor conduce sigur la dezechilibrul economiei şi chiar la proteste publice. România este statul din Uniunea Europeană care a înregistrat cea mai mare pondere a cheltuielilor din bugetul naţional pentru salariile angajaţilor la stat. Media europeană privind ponderea cheltuielilor din bugetul naţional pentru salariile angajaţilor la stat este în scădere continuă. Prin contrast, în România s-au cheltuit 25% din totalul veniturilor. Satisfacerea interesele de partid, bifarea unor obiective doar pentru a lua ochii celor de la Bruxelles, lipsa unui dialog deschis şi transparent cu toţi actorii importanţi, toate acestea s-au dovedit trăsături definitorii pentru modul de lucru al actualei Coaliţii de guvernare. Au eşuat sistematic în cele mai importante demersuri din ultimul timp - reforma pensiilor publice, Legile educaţiei, absorbţia de fonduri şi multe altele.

Trebuie să punem capăt acestui dezmăţ al banilor publici, pentru că avem nevoie de reforme serioase, structurate şi eficiente. Mă tem însă pentru reuşita unui asemenea demers, atât timp cât actuala coaliţie continuă să conducă destinele ţării.

Cristian-Paul Ichim, deputat REPER de Bacău.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la domnul deputat Daniel-Liviu Toda, iar apoi ne întoarcem la Grupul PNL.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Violenţa împotriva femeilor reprezintă una dintre problemele acute ale societăţii româneşti.

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei faţă de femei şi a violenţei în familie, cunoscută sub numele de "Convenţia de la Istanbul", consideră violenţa faţă de femei ca o încălcare a drepturilor omului şi o formă de discriminare a femeilor.

Conform cifrelor publicate de Ministerul Afacerilor Interne, violenţa domestică a crescut cu 56% în ultimii cinci ani. Din păcate, nu ştim dacă efectiv s-a înregistrat o explozie a acestui tip de violenţă sau femeile, datorită sprijinului oferit de ONG-uri şi informării corecte, au decis să pună capăt terorii şi să depună plângeri penale împotriva agresorilor. De fapt, aşa cum spun asociaţiile din domeniu, cifrele ar putea fi mult mai mari. Însă, din cauza mentalităţii locale şi familiale, multe femei preferă să sufere în tăcere. Altele nu au resursele materiale să părăsească domiciliul conjugal.

Consider că trebuie să luptăm pe trei planuri pentru a reduce semnificativ violenţa împotriva femeilor.

În primul rând, noi, ca indivizi, trebuie să renunţăm la mentalitatea de a găsi scuze agresorului, de tipul "a făcut ea ceva de şi-a luat-o". Avem o apetenţă bolnavă de a învinovăţi mereu victima. Chiar şi atunci când o persoană cu o forţă fizică vădit superioară agresează o femeie care nu se poate apăra. Îngrozitoare modalitate de apreciere!

În al doilea rând, autorităţile trebuie să inventarieze profesionist informaţiile privind infracţiunile săvârşite împotriva femeilor. Trebuie să avem date pe orizontală şi pe verticală care să ofere un tablou exhaustiv al fenomenului. Nu doar să numărăm nişte infracţiuni, fără să relevăm dacă e vorba despre violenţă conjugală sau de altă natură, fără să avem o evidenţă a vârstei şi condiţiilor sociale ale victimelor.

În sfârşit, instituţiile statului trebuie să acorde sprijin victimelor violenţei. Autorităţile locale trebuie să investească în centre pentru găzduirea acestora. Poliţiştii trebuie pregătiţi să demonstreze empatie în situaţia femeilor victime ale violenţei şi să le ajute să se îndepărteze de mediul familial violent, nu doar să le recomande scrierea unei plângeri penale pe care să o uite apoi în vreun sertar.

Avem multe de schimbat şi mult de lucru pentru a limita violenţa împotriva femeilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Ne întoarcem la Grupul PNL, domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu au captat integral atenţia presei. În ceea ce priveşte România, vedem peste tot doar gâlceavă politică sau diferite lucruri negative sau interpretate negativ şi care ţin de prestaţia guvernării. Dar să ştiţi că există instituţii, există ministere care fac şi lucruri pozitive, bune pentru români, dar pe care nu le vedem foarte des mediatizate.

Aşa că, am decis ca în această intervenţie să punctez câteva dintre lucrurile bune din ultimele zile, făcute, de exemplu, de Ministerul Mediului, de Ministerul de Interne sau de Ministerul Finanţelor, cu impact mai mare pentru viaţa de zi cu zi a oamenilor, decât să vedem cine de la PNL s-a certat cu cine de la PSD şi aşa mai departe.

Primul lucru - Ministerul Finanţelor a majorat plafonul garanţiilor care pot fi acordate în cadrul IMM Invest în anul 2023.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal rămâne un susţinător al mediului de afaceri şi asigurăm continuarea celui mai de succes program guvernamental de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii. Ambele componente financiare ale programului primesc fonduri suplimentare - plafonul de garanţii se majorează la 24,3 miliarde de lei, iar bugetul ajutorului de stat acordat ca grant creşte la aproape 3,5 milioane de lei. Astfel, schema ajutorului de stat va acoperi un număr de aproximativ 32.000 de companii beneficiare.

Scopul acestui program este să ajute companiile româneşti să treacă peste momentele dificile cauzate de problemele economice globale şi să le ofere sprijin financiar pentru a putea investi în dezvoltare sau pentru a-şi menţine activităţile funcţionale. Potrivit datelor de până acum, prin acces la această sursă de finanţare, 8 din 10 companii au raportat creşteri ale numărului de angajaţi şi rate de profit mai mari.

A doua veste bună - ministrul mediului, Mircea Fechet, a anunţat că păşunile reintră în Programul de împăduriri prin PNRR. Creşterea suprafeţei de pădure este o măsură-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice şi a deşertificării, pe care Partidul Naţional Liberal şi-a asumat-o. Mai exact, proprietarii celor 2.300 de hectare de păşune care au depus deja proiecte vor fi eligibili pentru împăduriri. Întregul program are o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, iar pe lângă plantarea şi întreţinerea puieţilor, ne asigurăm că oferim suportul financiar necesar pentru a compensa şi pierderile temporare de venit agricol. În plus, timp de 20 de ani, va fi plătită o primă de sechestrare de carbon în valoare de 456 de euro/ha/an.

Nu în ultimul rând, toate actele de stare civilă emise în ultima sută de ani vor fi disponibile online. Astfel, românii nu vor mai face drumuri inutile între ghişee şi nu vor mai aştepta perioade lungi de timp până când instituţiile statului plimbă hârtii între ele. Această soluţie informatică este utilă mai ales românilor din diaspora, care nu vor mai pierde timp şi bani pentru a călători până în ţară, doar pentru a obţine un document vechi. Îl vor putea obţine instantaneu, online.

Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă este un proiect aproape finalizat de Ministerul Afacerilor Interne, condus de ministrul liberal Cătălin Predoiu. Arhiva electronică va conţine 68,5 milioane de acte de stare civilă - certificate de naştere, căsătorie, divorţ şi deces -, emise începând cu anul 1921.

Acestea sunt doar unele dintre proiectele liberale din ultimele zile pe care trebuie să le facem cunoscute oamenilor şi mi-am propus să aduc în faţa dumneavoastră cât mai multe astfel de proiecte, pentru că oamenii trebuie să ştie.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul colegilor neafiliaţi.

Gabriel Plăiaşu?

Domnul Gabriel Plăiaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Anul trecut, am abordat, şi nu o singură dată, o temă care a produs şi continuă să producă îngrijorare printre dâmboviţeni, mai ales în rândul celor care locuiesc în comuna Doiceşti, aflată nu departe de Târgovişte, acolo unde se intenţionează construirea unei centrale cu reactoare modulare mici.

Vestea avea să vină din senin prin mai 2022, fiindcă anunţul realizării acestui proiect nu a fost precedat, aşa cum era firesc, de o consultare publică reală. Este adevărat, după aflarea veştii, a avut loc o... să-i spunem, întâlnire, în care autorităţile au clamat ceea ce ele numesc avantajele acestei tehnologii, fără să sufle vreo vorbă despre eventualele riscuri şi fără să răspundă la întrebările fireşti legate de siguranţa zonei după ce vor fi pornite reactoarele. Nici acum, la mai bine de un an distanţă, nu au primit un răspuns la întrebarea legată de zona de excludere, deşi reprezentantul Nuclearelectrica a promis că îl va oferi în scris după ce va verifica datele pe care, din păcate, la momentul întâlnirii nu le ştia. Şi toate acestea, în condiţiile în care centrala urmează să fie construită chiar în mijlocul unei zone locuite. Şi, ca să aveţi tabloul complet, trebuie să vă spun că se va învecina cu o unitate de învăţământ.

În speranţa că dâmboviţenii vor afla răspunsurile avizate de la autorităţi, am transmis şi ministrului economiei, domnului Virgil Popescu, în data de 15 iunie, anul trecut, o întrebare parlamentară, cerând, printre altele, să precizeze criteriile pe baza cărora a fost stabilit amplasamentul şi care sunt riscurile la care va fi expusă populaţia din zonă, dar demersul meu parlamentar a rămas, şi până la această dată, fără niciun răspuns. Domnul ministru a ales să-i ignore şi de data aceasta pe locuitorii judeţului Dâmboviţa. Mă abţin să calific acest gest. Voi spune însă că întreaga manieră, total netransparentă, în care s-a decis că fosta centrală termică de la Doiceşti este locul potrivit şi sigur - repet, sigur! - pentru a construi o centrală cu reactoare modulare mici denotă o totală lipsă de respect faţă de oamenii care locuiesc în zonă, întreaga atitudine conducând la sintagma "pentru că aşa vrem noi".

O astfel de abordare nu îşi are locul, cu atât mai mult cu cât putem spune că avem de-a face cu o tehnologie aflată în faza de pionierat, ca să nu spunem că este un experiment, iar oamenii au dreptul să ştie dacă este riscant să se construiască aproape de locuinţele lor o astfel de centrală. Iar îngrijorarea este cu atât mai justificată cu cât, recent, NuScale Power Corp, compania care a primit aprobarea de a construi reactoare nucleare de mici dimensiuni în Statele Unite ale Americii şi partener al Nuclearelectrica în proiectul de la Doiceşti, a anulat planurile privind o centrală electrică de acelaşi tip în Utah, Statele Unite, motivând decizia prin creşterea costurilor, potrivit Bloomberg.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi fac datoria faţă de locuitorii judeţului Dâmboviţa şi faţă de generaţiile care vor veni, să readuc în atenţia Parlamentului şi a Guvernului acest proiect controversat. Nu o să obosesc să mă adresez ministrului energiei, în speranţa că va răspunde întrebării pe care i-am adresat-o în urmă cu aproape un an şi jumătate şi că, în cele din urmă, le va oferi dâmboviţenilor explicaţiile pe care aceştia încă le aşteaptă.

Insist pe acest subiect, pentru că, dacă există un risc, fie el cât de mic, oamenii au dreptul să ştie! Mă tem că este posibil ca, mai târziu, să mă întrebe cineva - ce demersuri ai făcut pentru limpezirea acestui subiect? Şi aceasta este o întrebare care ne poate viza pe noi toţi.

Deputat Gabriel Plăiaşu, Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Nicolae Roman este? Nu.

Şi Raluca-Maria Borta?

Vă rog, doamnă deputat.

Până ajunge doamna Borta la microfon, o să citesc şi colegii care au depus declaraţii în scris:

De la Grupul PSD - Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Romulus-Marius Damian, Cristina-Elena Dinu, Vasile Cîtea, Oana-Gianina Bulai, Vasilică Toma, Nicu Niţă, Silviu Nicu Macovei, Daniel-Florin Ghiţă, Dan-Constantin Şlincu şi Elena Stoica;

De la Grupul PNL - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Cruşoveanu, Bogdan-Iulian Huţucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Liviu-Ioan Balint şi Diana Morar;

De la Grupul USR - Radu Panait;

De la Grupul AUR - Silviu-Titus Păunescu, Darius Pop, Dănuţ Aelenei, Sebastian-Ilie Suciu, Boris Volosatîi;

De la UDMR - Rozália Biró;

De la minorităţi - Dragoş Gabriel Zisopol;

De la neafiliaţi - Vasile Nagy.

Doamnă Borta, aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Raluca-Maria Borta:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "105 ani de la Marea Unire".

Sărbătorim 105 ani de la Marea Unire a românilor, sărbătorim Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu Ţara, cea mai înaltă făptuire românească, realizată la 1 Decembrie 1918. Nu este numai o sărbătoare, ci şi o comemorare a sacrificiilor ce au fost făcute pentru a ajunge aici.

"Istoria ne-a învăţat să credem în adevărul cuvintelor, că n-ai să aştepţi nimic de la împăraţi străini, nici de la fiii altor neamuri. Bine poţi să aştepţi singur numai de la propriile tale puteri. Dovedindu-ni-se acest adevăr peste orice îndoială, datoria noastră nu poate fi alta, decât să cercetăm, cu cea mai mare grijă, unde găsim întreaga forţă proprie, care ne poate menţine în viitor şi ne poate garanta mărirea şi gloria Neamului pentru totdeauna", spunea Iuliu Maniu la Alba Iulia, care, împreună cu Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad şi mulţi alţii au luptat pentru autonomia şi independenţa Transilvaniei de sub jugul austro-ungar.

Comemorăm suferinţa unor oameni ce şi-au sacrificat propriul destin, pentru ca noi astăzi să ne numim liberi şi independenţi. Oare câţi dintre noi ar repeta sacrificiul sutelor de mii de ostaşi români căzuţi pe câmpurile de luptă? Oare câţi dintre noi ar muri pe un pat de paie, într-o celulă întunecată, pentru o generaţie care nu ştie că bunicii săi au sfinţit cu sânge pământul pe care calcă? Oare câţi dintre noi ar lupta cu încăpăţânare pentru recunoaştere internaţională, aşa cum a făcut-o Regina Maria pentru noi?

Astăzi, fluturăm un steguleţ şi postăm "La mulţi ani!" fad, lipsit de curaj, ca şi cum ce au făcut ei pentru noi trebuie uitat, pentru că ni s-a impus să uităm, ne-au fost distruse elitele, ne-au întemniţat eroii şi martirii neamului, mulţi dintre luptătorii pentru Unire fiind aruncaţi de bolşevici în închisori, unde unii dintre eroi au dat obolul suprem ţării - viaţa. Neuitarea faptelor acestor eroi-martiri, în măsura în care devin pildă şi model pentru noile generaţii, este singura care poate duce la regenerarea neamului românesc.

Vă rog să nu ne pierdem glasul, să rămânem mândri de ce s-a întâmplat acum 105 ani, să rămânem mândri de faptul că pe frontul de luptă Generalul Eremia Grigorescu a lansat deviza "Pe aici nu se trece!", care a stat la baza unei biruinţe româneşti strălucite, împlinită prin actul Marii Uniri. Pentru că pe aici nu se trece, de la munte, la mare, România e a noastră, e România Mare, e România generaţiilor luptătoare.

Este România generaţiilor luptătoare pe care încă le avem, prin tinerii care învaţă şi vor să lupte pentru această ţară, prin studenţii care aleg să rămână la noi în ţară după absolvirea studiilor universitare, prin profesioniştii care veghează în fiecare minut pentru identitatea şi perenitatea noastră naţională, prin românii plecaţi din ţară care visează româneşte şi speră ca într-o zi să se întoarcă acasă şi să aducă cu ei schimbare, prin miile de români care nu-şi pierd încrederea în libertate şi democraţie, care mărturisesc un crez românesc.

Lor le urez la mulţi ani!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mai trecem o dată prin lista colegilor înscrişi.

De la PSD - Ioan Vulpescu şi Gheorghe Trif? Nu. Sau domnul Rasaliu? Nu.

De la PNL - Sorin Năcuţă?

De la USR - Iulian Lőrincz? Nu.

De la Grupul AUR, doamna Gianina Şerban?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "1 Decembrie, ziua în care românii au făcut o ţară!".

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Aş vrea să marcăm astăzi, cu bucurie şi mândrie, Ziua Naţională a României, un moment în care ne adunăm ca popor, pe 1 Decembrie, pentru a celebra unitatea şi independenţa noastră, a românilor.

Cu 105 ani în urmă, la 1918, România a reuşit să-şi unească provinciile istorice, să-şi consolideze identitatea şi să-şi proclame statalitatea, un pas semnificativ în drumul nostru către democraţie şi libertate.

A apărut un nou stat naţional unitar şi independent pe harta lumii şi a Europei, astfel hotarele ce-au despărţit fraţii au fost eliminate, încununând sacrificiile strămoşilor noştri şi curajul cu care au luptat pentru valorile noastre fundamentale.

Fac o paranteză, însă, pentru că, astăzi, românii se simt de parcă ar fi din nou sub ocupaţie străină, sub o ocupaţie a nu ştiu cui, dar acceptată chiar de guvernanţii noştri, fapt care pune sărbătoarea naţională sub spectrul negru al asupririi. Bucuria acestei sărbători este umbrită de greutăţile la care sunt supuşi zi de zi, din păcate, românii umblând cu capul plecat, apăsaţi de grija zilei de mâine, o greutate pe care nu cred că au mai resimţit-o vreodată.

Stimaţi colegi, nu aceasta este România pe care o sărbătorim, ci una în care oamenii, românii, cetăţenii acestei ţări au fost mereu cu fruntea ridicată, demnă, aşa cum trebuie să fie şi în viitor!

Aşadar, haideţi să cultivăm valorile naţionale şi să continuăm pentru a construi o ţară puternică şi mai unită pentru generaţiile viitoare.

De la Ştefan cel Mare avem citire - "Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a noastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor!". La fel, întreaga Românie!

La mulţi ani, români de pretutindeni, oriunde v-aţi afla, la mulţi ani România!

Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Lista colegilor înscrişi pentru prima parte a şedinţei de astăzi a fost epuizată.

Continuăm la ora 10.00.

Închei şedinţa.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Desfiinţarea CERONAV!"

Înfiinţat în 1976, când IMO nici nu era IMO, ci IMCO, adică un organism consultativ, Centrul de Perfecţionare a Lucrătorilor din Marina Civilă, CPLMC, adică CERONAV-ul de astăzi, a fost prima structură dedicată instruirii personalului navigant din lume.

CERONAV este singura instituţie din domeniul maritim din România care, nevoită să se mişte în pas cu vremurile, chiar s-a mişcat. Este o structură care are responsabilitatea conformităţii formării continue a navigatorilor din România, cu prevederile aplicabile ale vremii.

În spiritul microbului autodistrugerii, care ne-a caracterizat de multă vreme încoace, aproape că mi se pare firesc ca CERONAV, o instituţie cu reputaţie foarte bună, singura din România în domeniul maritim, să fie desfiinţată sau diluată!

Eu nu cred că, legal, acest lucru este posibil. Ar însemna ca principiile foarte clare ale International Maritime Organization, referitoare la autorizare, acreditare, evaluare, certificare şi formare, să fie nesocotite.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, Guvernul vrea ca anumite instituţii publice locale sau centrale să-şi continue activitatea în mod independent doar în anumite condiţii, în rest, acestea vor fi desfiinţate, reorganizate sau vor fuziona cu alte structuri ale statului.

Vizat de o astfel de fuziune este şi Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV Constanţa, care ar putea fi comasat, cel mai probabil, cu ANR - Autoritatea Navală Română.

Comasarea CERONAV cu alte instituţii nu ar duce la o economie la buget, deoarece CERONAV se autofinanţează integral. Ea ar supune la un risc inutil certificarea celor peste 50 000 de marinari, personal navigant fluvial, portuar şi offshore.

Orice alt model, diferit de cel care funcţionează de aproape 50 de ani, este un experiment care supune unui risc major o întreagă categorie socioprofesională, care ar putea pierde locurile de muncă şi libera practică în flota mondială. Modificarea unui sistem de succes, care funcţionează, poate duce la probleme economice şi sociale, mai ales în zona Constanţei.

Legal, aşa cum am spus, nu cred că e posibilă desfiinţarea CERONAV, pentru că asta este de fapt această comasare.

Pe de altă parte, trebuie să nu ne pierdem încrederea în capacitatea unora să facă foarte mult rău!

De fapt, simpla discuţie despre desfiinţarea CERONAV a făcut mult rău. Ne-a arătat cât de mici putem deveni, la nivel de guvernare, dacă ne propunem.

Domnul Adrian Alda:

"La mulţi ani, România! Să devii o putere agricolă şi mai mare şi să ai un rol şi mai important în securitatea alimentară mondială!"

Fiecare 1 Decembrie, ziua noastră naţională, este un moment definitoriu pentru întregul popor, iar anul 1918 a devenit simbolul triumfului idealului românesc de multe veacuri - Unirea.

Cu această ocazie aniversară deosebită, am ales să pun accentul, de această dată, pe viitorul ţării noastre, care ar trebui să fie la fel de glorios ca şi trecutul său, generat de atâtea sacrificii şi acte de vitejie ale înaintaşilor noştri. Poate părea o abordare mai puţin convenţională, dar este expresia simţămintelor mele patriotice, specifice fiecărui român, şi trecute prin prisma agricultorului şi a deputatului membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din această Cameră.

Dincolo de integralitatea, siguranţa şi evoluţia pozitivă a statului român, îmi doresc ca ţara noastră să devină pentru copiii noştri o şi mai mare putere agricolă şi să capete un rol şi mai important în securitatea alimentară mondială.

Râvnesc ca patria mea să continue să-şi menţină identitatea cât mai puţin alterată de orice trenduri globaliste, dovedit păguboase, şi mizez pentru îndeplinirea acestui deziderat pe înţelepciunea acestui popor. Tot de judecata justă a tuturor românilor, şi nu doar de cea a politicienilor, va depinde şi traiectul său economic. Iar acest parcurs financiar va fi, în continuare, bazat, în principal, pe exploatarea agriculturii. Acest domeniu ocupaţional fundamental, încă din timpurile Daciei, are acum şansa, creată de PSD, să ofere României premisele să devină centru regional logistic şi de producţie. Iar PSD, prin europarlamentarii, parlamentarii şi miniştrii săi, continuă să facă dovada că nu acceptă tacit deciziile dictate de Bruxelles, ci că luptă pentru ajustarea acestora sau suspendarea temporară a unora în favoarea investitorilor săi interni în agricultură.

Noi, social democraţii, am reuşit să convingem Comisia Europeană să ne acorde derogări de la prevederile privind diminuarea folosirii pesticidelor, pentru că utilizarea acestor substanţe se situează în România sub 35%, în raport cu media UE. Aşadar, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a subliniat că statul român nu poate accepta nicio altă ţintă de reducere, pentru că orice scădere a cantităţii de pesticide ar duce la pierderi substanţiale de recoltă. Cu toţii suntem de acord că politicile de mediu le vom transpune în practică în cea mai rezonabilă manieră, dar niciodată în detrimentul fermierilor şi al consumatorilor!

Destinatarii interni, precum şi toţi beneficiarii străini ai alimentelor româneşti trebuie să se bucure de aceleaşi produse, în cantităţi suficiente, cu aceleaşi standarde de calitate şi la preţuri accesibile. Şi nu doar acum sau până în 2030, când Uniunea va miza, cel mai probabil, pe biopesticide, ci pentru o perioadă nedeterminată. Prin intermediul acestor noi tipuri de alternative viabile, accesibile ca preţ şi disponibile pe scară largă, România va avea garanţii în plus că va asigura echilibrul între protecţia mediului şi necesităţile producţiei agricole şi ale tuturor destinatarilor finali. Alături de toţi colegii mei de la PSD, rămânem mai departe angajaţi în normarea cât mai adecvată şi eficientă a folosirii responsabile a pesticidelor, pentru că ştim foarte bine ce valoare inestimabilă o constituie această ocupaţie străveche pentru acest popor şi năzuim ca ea să aibă o anvergură şi mai mare pe viitor.

De aceea, vom depune numeroase alte noi eforturi să facem din ţara noastră o Românie ideală pentru toţi conaţionalii noştri, reducând discrepanţele dintre mediul urban şi cel rural, dedicat, în cea mai mare parte, exploatărilor funciare. Chiar dacă acest drum este lung şi anevoios, noi, cei de la PSD, nu suntem dispuşi să cedăm exigenţelor externe care i-ar vulnerabiliza pe agricultori!

Sunt convins că în asentimentul meu se înscriu majoritatea românilor care conştientizează că trebuie să contribuim şi să extindem faima mondială de până acum a României, câştigată prin sudoarea frunţilor strămoşilor noştri şi prin recoltele bogate şi sănătoase!

Închei intervenţia, accentuând îndemnul adresat, în egală măsură, atât fermierilor, cât şi tuturor factorilor decidenţi, angrenaţi pe acest segment ocupaţional, că numai uniţi şi în aceste demersuri ample putem să-i creştem României gloria pentru eternitatea pe care o merită.

La mulţi ani prosperi şi binecuvântaţi tuturor românilor!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În calitate de reprezentant al judeţului Iaşi în Parlamentul României, doresc să atrag atenţia asupra unui proiect de importanţă strategică pentru sănătatea publică - construirea noului Spital de Boli Respiratorii în Iaşi. Această iniţiativă, promovată activ de Consiliul Judeţean Iaşi, este un exemplu strălucit de angajament şi viziune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire medicală în regiunea noastră şi în România.

În contextul actual, necesitatea unui astfel de spital este mai presantă ca niciodată. Vorbim despre un proiect ambiţios, cu o valoare estimată de aproape 460 de milioane de lei fără TVA, ce vizează construirea unei facilităţi medicale moderne, capabilă să răspundă cerinţelor complexe ale asistenţei medicale pentru boli respiratorii.

Spitalul, planificat să fie edificat pe o suprafaţă de peste 42.000 de metri pătraţi în zona Bucium, va dispune de 350 de paturi, incluzând o secţie de terapie intensivă şi facilităţi pentru spitalizare de zi. Această infrastructură modernă va asigura pacienţilor şi personalului medical condiţii optime, fiind o dovadă a respectului pe care îl datorăm celor care se află în prima linie în lupta împotriva bolilor respiratorii.

Actualul Spital de Pneumoftiziologie din Iaşi, deşi un centru de referinţă regional, funcţionează în condiţii departe de standardele adecvate, în clădiri vechi şi uzate. Este inacceptabil ca un spital care tratează peste 15.000 de pacienţi anual, fiind şi un centru de pregătire pentru rezidenţiat şi un reprezentant al comunităţii academice, să opereze în astfel de condiţii.

Consiliul Judeţean Iaşi, sub conducerea preşedintelui Costel Alexe, a demonstrat un angajament puternic pentru acest proiect, iniţiind deja procedurile pentru licitaţia de proiectare şi execuţie. Cu toate acestea, pentru a duce la bun sfârşit acest proiect vital, este nevoie de o colaborare strânsă între toate nivelurile guvernamentale şi de sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Sănătate (POS) 2021 - 2027.

Prin urmare, în calitate de deputat al judeţului Iaşi, mă angajez să susţin acest proiect esenţial şi să colaborez activ cu toţi actorii implicaţi pentru a asigura finanţarea şi implementarea sa reuşită. Fac apel la colegii mei din Parlament, Guvern şi instituţiile europene să recunoască importanţa acestui proiect şi să se alăture eforturilor noastre.

Construirea Spitalului de Boli Respiratorii la Iaşi nu este doar o investiţie în infrastructura de sănătate, este un angajament faţă de binele şi sănătatea comunităţii noastre, un pas către un viitor mai sigur şi mai sănătos pentru generaţiile actuale şi cele viitoare.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Violenţa nu este o problemă a victimei, ci este o problemă a societăţii"

La 7 februarie 2000, Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin Rezoluţia nr. 54/134, data de 25 noiembrie drept Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Cu acest prilej, Organizaţia Naţiunilor Unite a invitat guvernele, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale să planifice activităţi menite să trezească conştiinţa publică în faţa acestor probleme.

Activiştii pentru drepturile femeii au sărbătorit, începând din 1981, ziua de 25 noiembrie ca zi împotriva violenţei, comemorând asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal, activiste din Republica Dominicană.

În cadrul celei de-a IV-a Conferinţe Mondiale a Femeilor din 1995, ONU a recunoscut faptul că violenţa asupra femeilor este un obstacol pentru atingerea egalităţii, a dezvoltării şi a păcii, şi aduce atingeri drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

În 2023, tema zilei este "UNiTE! Invest to Prevent Violence Against Women & Girls! #No Excuse". Violenţa împotriva femeilor şi fetelor rămâne una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. La nivel global, se estimează că 736 de milioane de femei - aproape una din trei - au fost supuse violenţelor fizice şi/sau sexuale ale partenerului, ale violenţei sexuale în afara partenerului sau ambelor, cel puţin o dată în viaţă. Acest flagel s-a intensificat în diferite medii, inclusiv la locul de muncă şi spaţiile online, fiind exacerbat de efectele post-pandemie, conflicte şi schimbările climatice.

Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor marchează, la fel ca în fiecare an, lansarea campaniei "UNiTE to End Violence against Women", ce se desfăşoară în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie, o iniţiativă de 16 zile de activism care se încheie cu Ziua internaţională a drepturilor omului (10 decembrie). Această campanie, condusă de secretarul general al ONU şi UN Women din anul 2008, îşi propune să prevină şi să elimine violenţa împotriva femeilor şi fetelor din întreaga lume, făcând apel la acţiuni globale pentru creşterea gradului de conştientizare, promovarea susţinerii şi crearea oportunităţilor de discuţie asupra provocărilor şi soluţiilor.

În cadrul Comisiei pentru politică externă am iniţiat, încă din anul 2017, Grupul multisectorial de lucru pentru monitorizarea implementării recomandărilor Convenţiei de la Istanbul, platformă care reuneşte parlamentari, reprezentanţi ai instituţiilor de stat cu competenţe în domeniu, ai ONG-urilor cu activitate vastă în prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, grup de lucru care şi-a continuat activitatea şi în mandatul 2020 - 2024. Obiectivele pe care şi le propune sunt următoarele:

Dezvoltarea şi consolidarea reţelelor de comunicare multisectoriale, care asigură un dialog permanent, eficient, de identificare a blocajelor cu scopul eliminării acestora în procesul de reducere a fenomenului;

Îmbunătăţirea Strategiei naţionale pentru combaterea violenţei domestice, prin formularea de propuneri comune;

Armonizarea cadrului legislativ pentru ca normele Convenţiei de la Istanbul să fie puse în practică;

Monitorizarea implementării Convenţiei de la Istanbul şi facilitarea realizării obiectivului al cincilea al Agendei 2030.

"Promovarea drepturilor femeilor, inclusiv combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, reprezintă una dintre priorităţile asumate de România în calitatea sa de membru, în perioada 2023-2025, al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, cât şi în viitoarea calitate de membru, în perioada 2024 - 2028, în Comisia pentru Statutul Femeii", iar obiectivele României în acest domeniu s-au concretizat inclusiv prin ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeii şi a violenţei domestice din anul 2016 şi prin implementarea în legislaţia naţională a prevederilor acesteia.

Din păcate, cifrele, privind modul în care se angajează naţiunile să contracareze violenţa împotriva femeilor şi fetelor, rămân, în mod flagrant, extrem de scăzute - 5% din ajutorul guvernamental este axat pe combaterea violenţei împotriva femeilor şi fetelor, iar mai puţin de 0,2% este direcţionat către prevenirea acesteia. Avem nevoie de mai multe investiţii în dezvoltarea de reţele locale, regionale, naţionale, care au obiectivul de a preveni, reduce şi elimina violenţa domestică şi orice formă a violenţei din viaţa cotidiană, de o legislaţie mai bună privind urmărirea penală a făptuitorilor, mai multe servicii pentru supravieţuitori şi instruire pentru oficialii de aplicare a legii. Soluţia constă în răspunsuri robuste, inclusiv investiţii în prevenirea violenţei împotriva femeilor.

În Uniunea Europeană, una din 3 femei a fost supusă abuzurilor fizice sau violenţei sexuale începând cu vârsta de 15 ani. În fiecare săptămână, circa 50 de femei îşi pierd viaţa, ca urmare a violenţei domestice la care sunt supuse de parteneri. Cel puţin două femei sunt ucise în fiecare zi de partenerul intim sau de un membru al familiei.

În România, violenţa domestică continuă să fie o problemă alarmantă. În ţara noastră, una din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partener sau de fostul partener şi 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situaţii. În ultimii 8 ani, 1.885 fete şi 202 băieţi au fost victime ale infracţiunilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, în care autorul era un membru de familie. În ultimii 9 ani, 445 femei şi fete au fost ucise de către un membru de familie.

Conform datelor Inspectoratului General al Poliţiei Române, în primele nouă luni ale anului 2023 au fost înregistrate 80.000 de cazuri de violenţă domestică, iar numărul de fapte penale înregistrate în sfera violenţei domestice a fost de 43.425 de infracţiuni, în creştere cu 4,9% faţă de perioada similară a anului trecut.

Prevenirea şi răspunsul la violenţa împotriva femeilor şi fetelor continuă să fie o prioritate, la nivel mondial, pentru sănătatea publică, egalitatea de gen şi drepturile omului. Deşi acestea necesită o abordare multisectorială, prin colaborare între sectorul sănătăţii şi alte instituţii cu rol important social, putem:

• Enunţa că viaţa fără violenţă este parte integrantă a drepturilor fundamentale ale omului;
• Pleda pentru ca violenţa împotriva femeilor să fie inacceptabilă şi ca această violenţă să fie abordată ca o problemă de sănătate publică;
• Furniza servicii medicale complete şi instrui furnizorii de asistenţă medicală, pentru a răspunde nevoilor supravieţuitorilor în mod holistic şi empatic;
• Preveni reapariţia violenţei, prin identificarea timpurie a femeilor şi copiilor care se confruntă cu violenţă şi oferind orientare către consiliere de specialitate şi sprijin adecvat;
• Promova normele egalitare de gen, ca parte a abilităţilor de viaţă şi a programelor de educaţie sexuală cuprinzătoare predate tinerilor;
• Consolida cercetarea, prin construirea bazei de dovezi privind dimensiunea şi natura violenţei împotriva femeilor în diferite situaţii, şi capacitatea de a evalua intervenţiile pentru prevenirea şi răspunsul la violenţa împotriva femeilor, cu sprijinirea eforturilor ţărilor de a documenta şi măsura această violenţă, şi consecinţele acesteia;
• Genera dovezi cu privire la ceea ce funcţionează şi la amploarea problemei, prin efectuarea de anchete la nivel de populaţie sau prin includerea violenţei împotriva femeilor în anchetele demografice şi de sănătate bazate pe populaţie, precum şi în sistemele de supraveghere şi informaţii privind sănătatea;
• Asigura reţele ample de servicii din domeniul medical, social, economic, inclusiv asistenţă judiciară, care au menirea de a sprijini victimele violenţei, cu scopul de a facilita reintegrarea în viaţa normală a societăţii.

De la hărţuire şi violenţă sexuală domestică, trafic de persoane, căsătorie forţată, femeile şi fetele din întreaga lume suferă atacuri permanente la adresa libertăţii, demnităţii, integrităţii fizice şi asupra sănătăţii lor psihice şi emoţionale.

UDMR afirmă ferm necesitatea unei vieţi fără violenţă. Din punctul nostru de vedere, nicio formă de violenţă fizică, verbală sau psihică nu este un aspect normal al vieţii şi trebuie să folosim toate mijloacele politice, economice şi sociale pentru eliminarea acestor fenomene din viaţa noastră. Iniţiativele legislative ale UDMR, precum şi campania "NEEM" (Mişcarea pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor), iniţiată şi susţinută de 6 ani de Organizaţia de femei a UDMR, au menirea de a preveni violenţa, de a stimula dialogul social, eficientizarea iniţiativelor menite să reducă şi să elimine violenţa, precum şi identificarea de noi căi pentru sprijinirea victimelor.

Considerăm că acest comportament antisocial nu este o problemă personală a victimei, ci este o problemă fundamentală a societăţii, astfel trebuie să acţionăm cu toţii pentru eliminarea acestui fenomen.

Datoria noastră este nu doar de a manifesta solidaritate, ci de a ne intensifica eforturile pentru a identifica soluţii, pentru a lua măsuri în scopul prevenirii şi eliminării acestui fenomen global care impactează atât de negativ vieţile femeilor şi a fetelor.

Violenţa împotriva femeilor continuă să fie un obstacol în calea realizării egalităţii, dezvoltării, păcii, precum şi în îndeplinirea drepturilor omului. Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) - de a nu lăsa pe nimeni în urmă - nu pot fi îndeplinite fără a pune capăt violenţei împotriva femeilor şi fetelor.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Peste 22 de miliarde de lei investiţi de către români în titluri de stat"

Conform ultimelor date remise de către autorităţile statului român, în ultimii aproximativ trei ani, românii au investit peste 22 de miliarde de lei în titluri de stat, fiind una dintre cele mai bune metode de investiţie, având în vedere faptul că sunt garantate integral de către stat, atât din punct de vedere al capitalului, cât şi al dobânzii aferente. Mecanismul cumpărării titlurilor de stat este cea mai eficientă variantă, în urma căreia toată lumea are de câştigat, investitori şi stat deopotrivă.

Pentru că ediţiile precedente au înregistrat succese vizibile, Ministerul Finanţelor, condus de PNL, a anunţat că, de săptămâna aceasta, persoanele fizice rezidente şi nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei şi în euro, prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. - Groupe Société Générale şi Alpha Bank, titluri care sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti.

Este a patra ediţie a campaniei "România are sânge de rocker, acum şi de investitor", realizată împreună cu Morning Glory, Rock FM, la care donatorii de sânge primesc cea mai bună dobândă. Conform Ministerului Finanţelor, tranşa dedicată donatorilor de sânge se va aplica pentru titlurile de stat emise în lei, cu scadenţă la un an, având o dobândă de 7,10%, mai mare cu 1% faţă de tranşa uzuală de un an. De asemenea, un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere, de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condiţiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Încurajez toţi românii eligibili să ia parte la această acţiune de donare de sânge şi să investească în România, pentru că, pe lângă salvarea de vieţi, aduc şi un plus societăţii noastre prin investiţiile directe în România şi economia ei!

Domnul Boris Volosatîi:

"Contextul geopolitic actual favorizează reîntregirea naţiunii române!"

Au rămas doar două zile până la 1 decembrie, când sărbătorim Ziua Naţională a României. Data de 1 decembrie ne aminteşte de momentul desăvârşirii procesului de reunire a provinciilor româneşti înstrăinate cu Patria-mamă, România. Acest proces, încheiat la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a început la 27 martie 1918, la Chişinău, când Sfatul Ţării, parlamentul local al Basarabiei, a votat actul istoric de reunire cu Regatul României.

Este firesc ca de 1 decembrie să vorbim despre Unirea de la 1918, dar şi despre Reunirea noastră viitoare, pe care ne-o dorim cât mai apropiată.

Actualul război din Ucraina şi întregul context geopolitic regional ne conduc la concluzia că trăim un moment favorabil reîntregirii naţiunii române.

Procesul reunirii Basarabiei cu Patria-mamă, România, este un proces viu, organic şi acumulativ. Există mai multe elemente de geopolitică internă care ne conduc la aceeaşi concluzie ca şi contextul geopolitic extern. Astfel, observăm că numărul cetăţenilor români din Republica Moldova a depăşit, anul acesta, jumătate din corpul social de peste Prut. De asemenea, observăm o consolidare robustă a poziţiilor Mitropoliei Basarabiei, parte integrantă a Patriarhiei Române. În pofida mai multor reuşite ale României în Republica Moldova, anul care se va încheia curând a însemnat şi un şir de eşecuri, majoritatea explicabile prin lipsa de voinţă a clasei politice de la Bucureşti.

Astfel, nu am reuşit să determinăm Parlamentul local de la Chişinău să adopte Proiectul de Lege nr. 57/2023 privind transmiterea către Mitropolia Basarabiei a unei clădiri istorice care i-a aparţinut înaintea ocupaţiei sovietice. Nu am reuşit să determinăm autorităţile de dincolo de Prut să accepte donaţii masive de carte românească pentru bibliotecile publice şi şcolare, astfel încât balastul sovietic să fie înlocuit, iar deficitul de 17 milioane de volume să fie completat. Nu am reuşit să construim niciun pod de piatră peste râul care ne separă şi, de fapt, ar trebui să ne unească. Nu am reuşit înfiinţarea unui Fond românesc de investiţii la Chişinău. Nu am reuşit anularea tarifelor de roaming pentru convorbirile telefonice dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Nu am reuşit să înfiinţăm o filială a Academiei Române la Chişinău. Nu am reuşit să finalizăm construirea Teatrului Naţional "B. P. Haşdeu" din Cahul, a cărui finalizare fusese prevăzută pentru 2018. Nu am susţinut înfrăţirea tuturor localităţilor din Basarabia cu localităţi din România. Nu am reuşit înfiinţarea batalionului mixt de menţinere a păcii cu sediul la Iaşi. Nu am reuşit să determinăm Guvernul de la Chişinău să ceară fonduri pentru renovarea şi restaurarea clădirii Sfatului Ţării din Chişinău, din contul ajutorului nerambursabil de 100 de milioane de euro acordat de către România. Nu am reuşit să determinăm Chişinăul să demonteze monumentele militare şi ideologice sovietice şi ceseiste din cuprinsul Basarabiei. Nu am reuşit să dublăm numărul membrilor Comisiei pentru cetăţenie din cadrul ANC, astfel încât termenele de examinare ale cererilor românilor basarabeni de redobândire a cetăţeniei să fie cele stabilite prin lege, dar ministrul român al justiţiei şi Guvernul României sabotează, din păcate, această soluţie. Nu am reuşit să integrăm energetic reţelele de transport curent electric şi gaze de pe cele două maluri ale Prutului. Nu am reuşit să acordăm consultanţă politică autorităţilor centrale de la Chişinău şi am lăsat să facă asta, în locul nostru, Germania.

Sunt multe de făcut pentru a dovedi că suntem fiii unei Românii care se doreşte reunită, aşa cum a fost ea începând cu 1 decembrie 1918.

Ca deputat român ales în afara actualelor graniţe ale ţării şi ca român născut pe malul Nistrului, mă adresez românilor din Basarabia.

Dragii mei fraţi şi surori, nu vă lăsaţi amăgiţi de propagandă şi nu vă hrăniţi cu iluzia că Republica Moldova ar putea adera fără România la Uniunea Europeană. Un asemenea proces este lung şi anevoios. Cea mai scurtă cale ca românii din Basarabia să redevină europeni cu drepturi depline este reunirea cu România. De ce să rătăcim ani de zile pe cărări străine, când reunirea ne-ar putea aduce imediat atât în Uniunea Europeană, cât şi sub umbrela ocrotitoare a NATO?

Noi, românii basarabeni, avem dreptul la o viaţă mai bună, mai demnă şi liniştită în familia noastră naţională românească. Reunirea Basarabiei cu România este o garanţie că scenariul ucrainean nu va putea fi aplicat la noi de către Rusia. Noi nu ne dorim un război al Rusiei în Basarabia. Dincolo de dorinţa de a evita un scenariu de coşmar, există raţiuni superioare de care să ne călăuzim. Europa nu este întreagă dacă România nu este întreagă. Nu se poate întregi Uniunea Europeană dacă nu se reîntregeşte România.

Vă amintesc că, la data de 27 martie 2018, Parlamentul României a declarat oficial că este pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi a subliniat că acest act depinde de voinţa acestora. De asemenea, Parlamentul României a declarat oficial că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora.

Unirea este aproape! Şi anul acesta, ca şi în fiecare an, de 1 decembrie, suntem cu gândul la unirea celor două state româneşti ale noastre! Să ne dăm mâna cu toţii - putere şi opoziţie, de la Bucureşti şi Chişinău - pentru înfăptuirea paşnică a acestui sfânt ideal.

Trăiască Basarabia românească! Trăiască Unirea în veci!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Să nu lăsăm ca patriotismul românilor să fie confiscat!"

Într-o lume în care valorile şi principiile sunt adesea puse la îndoială, patriotismul rămâne un sentiment profund, un liant al comunităţii, un simbol al identităţii naţionale. Însă, în ultima vreme, acest sentiment nobil este adesea confiscat şi deformat de către politicienii populişti care îl folosesc ca pe un instrument de manipulare.

Aceşti politicieni, care se autoproclamă în mod fals suveranişti şi conservatori, îşi construiesc discursul pe o retorică aşa-zis naţionalistă, pe ideea de protejare a identităţii naţionale şi a suveranităţii statului. Însă, în spatele acestor cuvinte mari, se ascunde adesea o dorinţă arzătoare de putere şi o viziune îngustă asupra viitorului ţării noastre.

Patriotismul adevărat nu înseamnă izolare, nu înseamnă respingerea progresului şi a integrării în comunitatea internaţională, patriotismul adevărat înseamnă să lucrezi pentru binele ţării tale, să contribui la dezvoltarea ei, să îţi doreşti ca ea să fie respectată şi apreciată la nivel internaţional.

Însă, aceşti politicieni populişti, care se ascund în spatele unui patriotism fals, nu vor decât să preia puterea şi să devieze România de la calea ei firească. Ei încearcă să distrugă toate eforturile care au fost făcute până acum de către români pentru a fi parte din Uniunea Europeană, pentru a se dezvolta.

Aceşti politicieni exploatează o situaţie grea prin care trecem cu toţii, atât la nivel social, cât şi economic. Ei folosesc fricile şi nesiguranţele oamenilor pentru a-şi construi o bază de susţinători, pentru a-şi consolida puterea. Însă, în acest proces, ei nu fac decât să adâncească diviziunile, să alimenteze ura şi să împiedice progresul.

Este dureros să vezi cum un sentiment atât de nobil şi de profund, patriotismul, este folosit în scopuri meschine. Este dureros să vezi cum visul de a avea o ţară prosperă, respectată şi integrată în comunitatea internaţională este pus în pericol de către aceşti politicieni populişti.

Este timpul să ne trezim şi să ne dăm seama că patriotismul adevărat nu înseamnă să te închizi în tine, să respingi progresul şi să te izolezi de restul lumii, patriotismul adevărat înseamnă să îţi iubeşti ţara şi să lucrezi pentru binele ei, să îţi doreşti ca ea să se dezvolte şi să fie respectată.

Să nu lăsăm ca patriotismul nostru să fie confiscat şi deformat de către aceşti politicieni populişti. Să ne păstrăm credinţa într-un viitor mai bun pentru România şi să luptăm pentru a-l realiza!

Domnul Vasile Cîtea:

"Ziua Naţională a României"

A venit acel moment al anului când, cu bucurie şi recunoştinţă în inimi, celebrăm cu toţii 1 Decembrie - Ziua Naţională a României.

România străluceşte prin diversitatea ei geografică şi culturală. De la măreţii Carpaţi, care împresoară ţara, până la apele mândre ale Dunării, suntem martorii unui colţ de lume cu peisaje încântătoare şi o istorie bogată.

O zi de reflecţie asupra forţei noastre colective. Uneori, subestimăm capacitatea noastră de a realiza lucruri măreţe, uitând cât de puternici suntem atunci când suntem uniţi. Data de 1 decembrie ne aminteşte de trecutul nostru de lupte şi victorii, dar şi de evoluţia noastră remarcabilă ca naţiune.

Este momentul să ne reconectăm cu valorile şi simbolurile româneşti. Steagul tricolor, imnul naţional şi limbajul nostru specific reprezintă identitatea noastră şi trebuie să le protejăm cu mândrie. În acest context, să ne amintim că suntem o comunitate, o familie mare, şi să cultivăm iubirea şi solidaritatea între noi, românii. Luptele politice pot să cadă pe planul secund.

Să fim gardieni ai valorilor strămoşeşti şi să contribuim la dezvoltarea continuă a ţării noastre. Prin educaţie, inovaţie şi respect pentru mediul înconjurător putem modela un viitor prosper pentru toţi românii.

1 Decembrie nu este doar o zi de sărbătoare, ci şi o chemare la acţiune şi responsabilitate faţă de ţara noastră. Să fim mândri că suntem români şi să clădim împreună un viitor strălucitor pentru România noastră dragă.

La mulţi ani, România iubită!

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Ziua Naţională a României"

În această zi solemnă de 1 decembrie sărbătorim cu profundă recunoştinţă momentul istoric al Marii Uniri din 1918, atunci când poporul român, într-un act de voinţă şi solidaritate remarcabil, a unit Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul cu România. La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

Acest moment istoric, în care inimile românilor au bătut cu un singur suflet, iar ţara noastră s-a unit pentru a forma o patrie puternică şi liberă, a dat încredere românilor să privească spre viitor, un viitor plin de progres şi prosperitate pentru întreaga noastră ţară.

Numeroase beneficii au urmat pentru poporul român, iar câteva dintre acestea sunt: unitatea teritorială; consolidarea identităţii naţionale; extinderea resurselor şi forţelor de muncă; consolidarea statului modern; participarea la tratate de pace şi multe altele.

Mai ales astăzi trebuie să ne îndreptăm gândurile către trecut, către cei care au înfăptuit Unirea, să ne celebrăm patria şi Ziua Naţională. Iar de 1 decembrie 2023, după un an cu reuşite, dar şi cu dezamăgiri pentru ţara noastră, trebuie să ne reafirmăm angajamentul nostru pentru valorile fundamentale ale democraţiei, libertăţii, unităţii naţionale şi să fim mândri şi demni de a fi români. România şi românii merită mai mult în Europa, totul depinde de noi!

La mulţi ani, România!

Domnul Darius Pop:

"Românii, îngropaţi în datorii de o coaliţie de guvernare inconştientă"

Este impropriu spus, aşa cum citim prin presa cumpărată din bani publici, adică din banii noştri, că Guvernul României se îngroapă în datorii. Nu, Guvernul nu se îngroapă în datorii, ci pe noi, românii, ne îngroapă în datorii! Credeţi că vor plăti vreun leu din buzunarele lor sau din afacerile lor prospere, Marcel Ciolacu şi ceilalţi 19 miniştri ai Guvernului?! Cu siguranţă, nu! Ci tot noi vom fi aceia care, doar în următorii patru ani, va trebui să plătim 37,5 miliarde de euro doar pentru dobânzile la creditele angajate de coaliţia de guvernare!

Da, aţi auzit bine, 37,5 miliarde de euro doar dobânzi! Cu banii aceştia am fi putut construi o ţară de la zero, dacă nu s-ar fura ca în codru, cu banii aceştia am fi putut avea spitale moderne în toată România, am fi putut avea o autostradă Constanţa - Timişoara şi alta Bucureşti - Iaşi, am fi putut investi în şcoli şi profesori, adică în viitor, am fi putut moderniza porturi, gări, am fi putut oferi o viaţă mai mult decât decentă cetăţenilor oneşti şi o speranţă de reîntoarcere acasă pentru milioanele de români din diaspora!

Dar nu, clasa politică din România ultimilor 33 de ani a ales să fure, să fie coruptă, iar justiţia să fie complice cu ea - să ne reamintim doar câţi mari evazionişti, câţi hoţi au scăpat după ce au furat din banii noştri, datorită prescrierii faptelor, spre exemplu!

Să vă explic cum stă treaba în România reală, nu în România din Parlament, nu în România din Palatul Victoria sau de la Cotroceni ori în România primăriilor falimentare.

Noi, românii, vom plăti dobânzi la credite de 39, 6 miliarde lei în 2024; 44,4 miliarde lei în 2025; 49,2 miliarde lei în 2026 şi 54 miliarde lei în 2027!

Este mai mult decât sigur că datoria publică va depăşi 50% din PIB, ceea ce înseamnă că trebuie aplicată legea responsabilităţii fiscale, adică îngheţarea angajărilor, salariilor, investiţiilor şi a pensiilor! Sper că nu aţi uitat de Guvernul Boc şi tăierea salariilor, care a adus în pragul disperării milioane de români, în timp ce clasa politică, prezidată de Băsescu şi Udrea, se lăfăia în privilegii!

În plus, investiţiile străine se vor reduce, iar creşterea economică a României ar putea să încetinească puternic şi vom pierde actualul rating de ţară, care ar putea fi retrogradat la junk, moment în care investitorii se retrag, iar Guvernul va ajunge la mâna FMI!

Aceasta este realitatea, o realitate în care, în 2024, fiecare român va plăti aproximativ 2.100 lei, iar în 2027 suma va ajunge la 2.850 de lei, pentru ca, în următorii patru ani, fiecare român să plătească pentru dobânzile statului aproape 10.000 de lei!

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Eliminarea violenţei împotriva femeilor, o temă care nu ia niciodată vacanţă"

Zeci de mii de femei din România sunt, anual, victime ale violenţei domestice. Sigur, violenţa împotriva femeilor nu se manifestă doar în viaţa de familie, dar are, cu siguranţă, cea mai mare pondere. Cifrele anunţate public de Poliţia Română arată o creştere a fenomenului în ultimii ani, care ne indică două direcţii majore: pe de o parte, nevoia de acţiune concertată, iar, pe de altă parte, faptul că mai multe femei apelează serviciul 112 când sunt agresate este un semnal de încredere în autorităţi.

Datele Poliţiei, publicate în preajma Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei Împotriva Femeilor, sunt îngrijorătoare.

Aproape 80.000 de cazuri de violenţă domestică au fost semnalate Poliţiei, de la începutul acestui an şi până la finalul lunii septembrie.

În 68.965 de situaţii din cele 79.442, poliţiştii au intervenit ca urmare a sesizărilor prin S.N.U.A.U. 112.

Din cele 79.442 intervenţii ale poliţiştilor la cazurile de violenţă domestică, în 19.349 situaţii s-a constatat existenţa acestui risc iminent, fiind emise 9.880 de ordine de protecţie provizorii.

În aceeaşi perioadă, numărul faptelor, care constituie fapte penale din sfera violenţei domestice, a fost de 43.425 de infracţiuni.

În primele 9 luni ale acestui an, s-a înregistrat o creştere atât a numărului autorilor (44.100) care comit astfel de fapte, cât şi a victimelor acestora (45.439).

Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 30.716 sunt femei.

De asemenea, statisticile oficiale arată că instanţele judecătoreşti au emis 9.003 ordine de protecţie, 4.093 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecţie provizorii - cele acordate de poliţie. Procentul femeilor care solicită ordin de protecţie este încă destul de mic, iar aici intervine partea de educaţie în această direcţie, care trebuie făcută deopotrivă de autorităţi şi societate civilă. Este un drept oferit de lege femeilor abuzate, pe care trebuie să îl înţeleagă. Numărul celor care recidivează este încă mare, dar în scădere faţă de anii anteriori, când datele arătau că unul din trei agresori cu ordin de restricţie îl încalcă. În cazuri grave, au fost ucise femei, deşi aveau ordin de protecţie. Tocmai de aceea, măsura folosirii de brăţări electronice de monitorizare a agresorilor recidivişti este una foarte utilă, urmând să fie implementată la nivel naţional.

Violenţa, abuzurile, hărţuirea sunt teme importante pentru mine şi alţi colegi parlamentari. Sunt coiniţiatoare a Proiectului de Lege "Zero Toleranţă pentru Hărţuirea Sexuală în Şcoli şi Universităţi", alături de Cătălin Teniţă, deputat REPER, Maya Teodoroiu, deputată PSD, şi de Oana Murariu, deputată USR, adoptat recent, cu unanimitate, de plenul Senatului. Astfel, hărţuirea sexuală în şcoli devine infracţiune.

Nu este o surpriză pentru nimeni că suntem una dintre ţările europene cu cele mai multe cazuri de violenţă domestică, o temă care ne preocupă şi dincolo de ziua internaţională a luptei cu acest fenomen. Mesajul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl dăm tuturor femeilor aflate în pericol sau care se confruntă cu acest fenomen este că legea este de partea lor, pot fi protejate şi pot avea încredere să ceară ajutor de la prima palmă. Pentru că o palmă poate fi începutul unor derapaje foarte grave.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD acţionează pentru transformarea României în lider regional al tehnologiilor emergente şi securităţii cibernetice"

România a majorat de 2,5 ori cifra de afaceri globală din cercetare, inovare, tehnologii, IT&C, în ultimii cinci ani, exporturile din acest domeniu ajungând la aproape 6,6 miliarde de euro.

Evoluţia acestui sector este vitală pentru dezvoltarea economică a ţării, conducerea PSD a Guvernului şi a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării iniţiind demersuri concludente în vederea obţinerii de plusvaloare în ceea ce priveşte strategia investiţională.

Una dintre cele mai prolifice şanse ale României de a evolua sustenabil este ocazia de a deveni, în cel mai scurt timp, un hub regional de tehnologie emergentă, de dezvoltare şi inovare. Preocupările existente în această direcţie se referă îndeosebi la identificarea managerilor potriviţi şi a ideilor viabile, în care oamenii pot să-şi înmulţească resursele financiare, cointeresarea mediului privat în programele statului fiind esenţială.

Viziunea Executivului PSD este axată pe încurajarea continuă a acestui sector crucial, care poate face diferenţa între potenţialul României de a genera creştere economică şi celelalte state din Uniunea Europeană.

În vederea dinamizării programelor cu finanţare europeană, Executivul, prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a lansat un nou website - finantări-ue.ro - care oferă posibilitatea solicitanţilor de a accesa sute de apeluri de proiecte deschise şi active, cu un singur click.

Sunt încrezătoare că România va putea deveni, în curând, un lider regional în toate sectoarele industriei cercetării, inovării şi digitalizării, atât în adaptarea tehnologiilor emergente, cât şi în evoluţia conceptului securităţii cibernetice.

Domnul Dumitru Rujan:

"Fără impozite noi, fără majorări de taxe în anul 2024!"

Îmi doresc cu toată forţa să cred că domnul prim-ministru Marcel Ciolacu îşi va onora promisiunea făcută recent şi, în anul 2024, nu vom avea parte nici de impozite noi, nici de majorarea celor existente şi nici de alte taxe sau tarife care ar putea influenţa negativ activitatea antreprenorilor români şi creşterea economică din anii următori.

Ştim cu toţii că bugetul de stat a fost deficitar construit de fostul ministru al finanţelor şi că actuala coaliţie de guvernare face mari eforturi pentru a respecta programul de convergenţă şi deficitul bugetar asumat. Însă, sunt suficiente soluţii pentru a majora veniturile la buget, în special prin combaterea evaziunii fiscale, fără a se pune presiune pe antreprenorii oneşti care susţin economia şi oferă milioane de locuri de muncă la nivel naţional.

Unul dintre obiectivele mandatului meu pentru judeţul Caraş-Severin se referă la dezvoltarea economică prin investiţii publice şi private. Graţie faptului că PNL este parte a guvernării, ţara traversează de peste 3 ani una dintre cele mai favorabile perioade: în toate localităţile din ţară se lucrează la investiţii utile comunităţilor locale şi majoritatea marilor investiţii - autostrăzi sau căi ferate - progresează în implementare. Cu puţin mai multă voinţă şi pricepere, cred că într-un orizont de timp destul de scurt vom avea demarat şi proiectul autostrăzii care să lege Caraş-Severinul de Bucureşti şi de Europa dezvoltată.

Aşadar, pe lângă investiţiile publice, o sarcină deloc uşoară este aceea de a convinge marii investitori străini şi români să vină şi să deschidă fabrici sau să pună bazele unor structuri de servicii la nivelul judeţului meu. Acest lucru nu ar trebui să fie prea greu, pentru că judeţul meu este bogat în resurse şi în oameni de toată isprava. Din discuţiile pe care le-am tot purtat cu investitorii strategici, majoritatea şi-au exprimat temerea ca, din cauza dificultăţilor financiare prin care trece nu doar România, ci toată Uniunea Europeană, să nu fie majorate impozitele şi taxele, ceea ce le-ar pune în dificultate proiectele de investiţii.

Personal, cred cu putere că politica fiscală de anul viitor va rămâne neschimbată în sensul majorării de impozite şi sper că propunerile PNL, adoptate în forurile de conducere, de a acorda facilităţi fiscale celor care investesc în ţara noastră să devină realitate.

Doamna Elena Stoica:

"Noua Lege a pensiilor, promovată de PSD, elimină inechităţile şi majorează veniturile seniorilor noştri"

Noua Lege a pensiilor, iniţiată de Guvernul condus de PSD şi votată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, instaurează echitatea între pensionari şi consolidează principiul contributivităţii.

Actul normativ va avea drept efect imediat creşterea veniturilor seniorilor noştri şi reprezintă cea mai amplă reformă a pensiilor din România de după 1989, graţie colaborării exemplare dintre autorităţile abilitate şi experţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale. Aceştia au confirmat, în mod public, că noua lege este sustenabilă şi că va susţine în mod real stabilitatea sistemului de pensii din România.

Reforma sistemului naţional de pensii este extrem de benefică şi pentru salariaţi, nu doar pentru pensionarii aflaţi în prezent în plată. Aplicarea acestui demers complex înseamnă apariţia unor avantaje substanţiale pentru angajaţi, transpuse în răsplătirea corespunzătoare a anilor de muncă şi a contributivităţii, încurajarea natalităţii şi stimularea continuării studiilor.

Decidenţii PSD, care au elaborat proiectul legislativ, au preluat în lege majoritatea obiecţiilor tehnice emise de instituţiile consultative, respectiv Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, precum şi sindicatele. Astfel, românii vor dispune de o nouă Lege a pensiilor clară, echivocă şi uşor de pus în practică.

Pe de altă parte, majorările de pensii de anul viitor, ce vor fi materializate în două etape, în ianuarie şi septembrie, implică un efort bugetar consistent din partea statului. Acesta este însă strict necesar, în condiţiile în care un procent de 60% dintre pensionari au venituri sub 2.000 de lei lunar, iar trei sferturi dintre ei au sub 2.500 de lei.

Executivul PSD demonstrează astfel, încă o dată, preocuparea pentru viaţa vârstnicilor noştri, creşterea pensiilor fiind indispensabilă pentru ca statul să asigure un trai decent celor care au muncit şi au contribuit o viaţă întreagă.

Nu în ultimul rând, Legea pensiilor va elimina pentru totdeauna inechităţile existente între pensionarii care primesc pensii diferenţiate, deşi au avut aceeaşi încadrare în muncă şi aceiaşi ani lucraţi.

În concluzie, noul act normativ care reglementează pensiile românilor va avea consecinţe pozitive, permiţând persoanelor vârstnice să beneficieze de un nivel de trai decent, după o viaţă de muncă şi sacrificii.

Domnul Ervin Molnar:

"România, pe zi ce trece, mai aproape de atingerea obiectivelor privind energia verde"

România face paşi concreţi pentru atingerea ţintelor asumate atât de către noi, cât şi de Uniunea Europeană, în ansamblu, privind tranziţia la o energie verde sustenabilă. Astfel, producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele nouă luni ale acestui an, peste 1,918 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 16% mai mică (minus 366.700 tep) faţă de cea din perioada similară din 2022, conform datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică.

De asemenea, în acest interval de timp, România a importat 166.700 tep cărbune net, cu 173.500 tep mai puţin faţă de cantitatea importată anul anterior, în acelaşi interval, ceea ce înseamnă o reducere cu 51%. Conform Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de cărbune a României va scădea anul acesta cu 12,5%, până la 2,705 milioane tep, în timp ce importurile se vor diminua cu 40,3%, la 210.000 tep.

În ultima prognoză a echilibrului energetic, CNSP semnalează că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbuni, cât şi importul acestora sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune. Astfel, în 2024, producţia se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) şi importurile cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025, cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep) şi în 2026, cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).

Toate datele furnizate de către principalele instituţii abilitate ale statului român, privind statistica şi prognoza, arată că România merge pe drumul cel bun. Vom fi lideri în Europa pe segmentul energetic, pentru că depunem constant eforturi să îmbunătăţim şi să diversificăm infrastructura energetică pe care o avem. Pe termen mediu şi lung, strategia de astăzi privind sectorul energetic românesc se va dovedi eficientă şi corectă!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"105 ani de la desăvârşirea unităţii românilor la Alba Iulia"

În câteva zile, toată suflarea românească, indiferent în ce colţ de lume s-ar afla, va sărbători Ziua Naţională a României.

Acum 105 ani, la Alba Iulia, peste 1.200 de delegaţi reprezentând diverse categorii sociale şi etnice ale populaţiei româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş au votat în favoarea unirii acestor provincii cu Patria-mamă, România, încheindu-se astfel procesul de unificare teritorială a ţării.

De la acel moment încoace, Alba Iulia a rămas capitala Marii Uniri, locul în care s-a desăvârşit idealul naţional pentru care generaţii de români, de la mic la mare, au luptat necontenit. Ulterior momentului de la 1918, Alba Iulia a fost aleasă de către Regele Ferdinand şi Regina Maria pentru organizarea ceremoniei de încoronare din 1922, ce avea rolul de a marca simbolic noua realitate politică şi istorică din România Mare. De Alba Iulia a fost indisolubil legat şi ultimul rege al românilor, Regele Mihai I, care a purtat, pe parcursul anilor secolului trecut şi până la momentul reasumării funcţiei de şef de stat în 1940, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

După Revoluţia din decembrie 1989 şi înlăturarea odiosului regim comunist, societatea românească a dorit revenirea la simbolurile care au reprezentat o perioadă de care ne aducem aminte cu mândrie şi a declarat ziua de 1 Decembrie ca Ziua naţională a României. De mai bine de 30 de ani, momentul de la Alba Iulia, capitala spirituală a poporului român, ne aduce aminte tuturor, celor care ne simţim români şi ne iubim ţara, de tot ceea ce ne leagă, de trecutul nostru comun, de idealurile prezentului şi de speranţele pentru un viitor mai bun, un viitor în care, port speranţa, toţi românii aflaţi astăzi între graniţele altor state, aşa cum a fost cazul şi cu mai bine de un secol în urmă, se vor întoarce în interiorul Patriei-mamă.

La mulţi ani, dragi români, oriunde v-aţi afla!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Declararea şi recunoaşterea genocidului antiromânesc din Transilvania"

În prima decadă a lunii septembrie 2023, în contextul comemorării masacrelor comise de armata de ocupaţie maghiară în toamna anului 1940, în localităţile Treznea şi Ciumărna din judeţul Sălaj, profesorul Sorin Ilieşiu, fost senator al României, a lansat un apel, adresat marilor lideri mondiali, pentru recunoaşterea internaţională a genocidului antiromânesc înfăptuit de Ungaria în Transilvania de Nord între anii 1940 - 1944.

Prin acest apel, profesorul Ilieşiu a solicitat şi autorităţilor de la Budapesta (Parlament, prim­ministru, preşedinte) să recunoască bestialul genocid antiromânesc înfăptuit de Ungaria în Transilvania de Nord între anii 1940 - 1944, perioada în care Ungaria a comis pe acest teritoriu un bestial genocid antievreiesc.

Sute de români au fost ucişi atunci, cu o cruzime deosebită, îndeosebi în prima parte a lunii septembrie 1940, cu ocazia ocupării Nord-Vestului Ardealului de către armata maghiară, după cedarea acestui teritoriu prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Cele mai mari masacre au fost comise în localităţile Ip, Treznea şi Ciumărna din judeţul Sălaj. Şi în localitatea Sărmaşu din judeţul Mureş, în care au fost înregistraţi peste 400 de morţi şi răniţi, marea majoritate simpli ţărani, inclusiv femei şi copii. Zeci de mii de români au fost duşi în lagăre de exterminare în Ungaria şi în Germania, iar 500.000 de români au fost expulzaţi sau refugiaţi.

În perioada respectivă, atunci când o delegaţie românească s-a plâns prim-ministrului Teleki Pal de atrocităţile comise, şeful Guvernului Ungariei a răspuns cu cinism: "Nu se poate nuntă fără înjunghiere".

Demersul profesorului Sorin Ilieşiu constituie o premieră binevenită, necesară şi justificată, şi trebuie susţinut de societatea civilă şi de autorităţile din România.

Dar se impune şi completarea acestui demers, având în vedere perioada Revoluţiei de la 1848 - 1849, când Ungaria a comis un genocid de şi mai mare amploare şi gravitate în Transilvania.

Conform unor istorici români, în perioada respectivă armata aşa-zis revoluţionară maghiară, aflată sub autoritatea guvernului condus de Lajos Kossuth şi comandată de generalul Jozsef Bern, se face vinovată de uciderea a peste 40.000 de români, dintre care peste 100 de preoţi ortodocşi români care au fost spânzuraţi, de arderea şi ştergerea de pe faţa pământului a peste 300 de sate locuite de români, de sute şi sute de crime barbare şi atavice, de mii de schingiuiri, de execuţiile "tribunalelor de sânge maghiare" destinate exterminării românilor transilvăneni.

Acest genocid a fost comis, cu titlu de represalii, în cadrul aşa-zisei operaţiuni de pacificare a Transilvaniei, care a fost ordonată de Guvernul de la Budapesta, pentru că românii majoritari au refuzat să recunoască anexarea Transilvaniei la Ungaria, decisă de Parlamentul acesteia (Dieta) în martie 1848. A fost un genocid fără precedent până atunci, în cursul unei revoluţii sau răscoale, în Europa şi în lumea civilizată.

Relevant este că la acest genocid a participat, în calitate de ofiţer, şi poetul Sandor Petofi, declarat ulterior poet naţional al Ungariei, care a scris atunci o poezie instigatoare, cu titlul "Vreau să beau sânge de valah". Petofi are astăzi ridicate statui în toate oraşele Transilvaniei cu populaţie maghiară semnificativă.

În motivarea apelului său, profesorul Ilieşiu a invocat că Germania a recunoscut recent genocidul săvârşit în Namibia (7 904 - 1908), iar preşedintele SUA, Joe Biden, a recunoscut genocidul antiarmenesc comis de Turcia (7 915 - 1916).

Se mai cuvine adăugat că Franţa a recunoscut genocidul antiarmenesc, printr-o lege specială adoptată de Parlamentul de la Paris în ianuarie 2012, iar regele Marii Britanii, Charles al III-lea, a cerut, luna trecută, scuze Tanzaniei pentru masacrele comise de armata colonială britanică în cursul Răscoalei Mau Mau.

Într-un asemenea context, cer Parlamentului României să declare genocid masacrele comise de Ungaria împotriva românilor din Transilvania în perioadele de ocupaţie 1848-1849 şi 1940-1944, sens în care să solicite, în prealabil, Academiei Române un punct de vedere motivat istoric şi juridic.

Totodată, solicit Guvernului şi Parlamentului Ungariei să recunoască acest genocid, să-şi ceară scuzele de rigoare şi să-şi asume plata de daune materiale şi morale faţă de urmaşii victimelor.

Domnul Ioan Balan:

"Competiţiile electorale din anul 2024 trebuie să fie bazate pe proiecte utile pentru oameni!"

Am văzut multă îngrijorare legată de faptul că, în anul 2024, avem mai multe rânduri de alegeri şi că acest lucru ar putea să fie rău pentru economie, pentru investiţii, pentru finanţele ţării. Îngrijorarea este în mare măsură justificată, pentru că în trecut politicienii s-au întrecut în promisiuni deşarte, iar unii chiar continuă să o facă şi astăzi.

Personal, cred cu putere că, dacă anul viitor vom avea o competiţie electorală bazată pe proiecte solide, utile pentru oameni, realizabile şi pe rezultate concrete, vom avea cu toţii de câştigat!

Vă mărturisesc că la Suceava, oamenii au văzut cu ochii lor diferenţa dintre promisiunile făcute ani de zile de unele partide, promisiuni care nu s-au concretizat niciodată şi au ţinut judeţul în subdezvoltare, şi modul în care s-a dezvoltat judeţul nostru într-un timp atât de scurt, mulţumită echipei liberale din administraţie, condusă de preşedintele Gheorghe Flutur.

Rezultatele celor mai recente cercetări sociologice, comandate chiar de alte partide politice, ne arată că încrederea în echipa PNL Suceava, în Gheorghe Flutur, în Ion Lungu, în primarii şi parlamentarii liberali este cea mai mare, graţie faptului că am reuşit să construim în judeţ acele proiecte pe care oamenii le aşteptau: infrastructură rutieră, infrastructură şcolară şi de sănătate, utilităţi de bază pentru gospodării, reabilitări de clădiri şi multe altele.

Aşadar, vă anunţ de pe acum că aliaţii politici ai Partidului Naţional Liberal, în anul 2024, vor fi sucevenii şi proiectele de dezvoltare pentru Suceava! Am încredere totală că sucevenii ne vor acorda din nou încrederea pentru a duce mai departe sutele de proiecte de investiţii la care, în anii trecuţi, doar visam. Am convingerea că, dacă în anul 2024, competiţia electorală se va baza pe proiecte şi pe ceea ce am făcut noi, echipa liberală de la Suceava, pentru oameni, vom fi cu siguranţă pe primul loc.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"La mulţi ani, România!"

În această zi deosebit de importantă de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, când se împlinesc 105 ani de la Marea Unire din 1918, doresc să urez patriei noastre şi tuturor românilor, la mulţi ani!

Este o zi în care trebuie să fim mândri că suntem români, o zi în care să ne amintim de cei care au înfăptuit Unirea şi să le fim recunoscători celor care s-au jertfit pentru crearea României de astăzi, o zi în care să celebrăm România şi să apreciem valorile care au stat la baza statului român şi care trebuie să ne ghideze şi în prezent: libertate, unitate, dragoste faţă de ţară şi faţă de identitatea naţională, solidaritate şi demnitate!

La mulţi ani, România! La mulţi ani tuturor românilor!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România trebuie să îşi gândească viitorul deasupra fondurilor europene!"

Deşi titlul acestei declaraţii ar putea să vă inducă în eroare, vă asigur că principiile de dezvoltare a României, pe care voi încerca să le enunţ mai departe, sunt gândite doar în contextul menţinerii şi chiar întăririi poziţiei ţării noastre ca membru al Uniunii Europene. Cred cu toată tăria că România nu ar fi putut creşte atât de mult economic fără sprijinul acestei privilegiate şi mult dorite poziţii de membru deplin al UE. Totodată, nu văd în viitor niciun alt context geopolitic sau economic în care ţara noastră să aibă oportunităţile de progres financiar, social şi cultural pe care le are în UE.

Având în vedere acest fapt, totuşi, suntem nevoiţi să vedem mai departe decât capcana propriei noastre dezvoltări economice! Da, sună paradoxal, însă tocmai viteza foarte mare de creştere economică din ultimii cincisprezece ani poate fi nu doar o oportunitate pentru viitor, ba chiar un pericol.

Privind indicatorii economici investiţionali din România, observăm că principala sursă de finanţare pentru investiţiile majore în economie, în infrastructură, în special, a fost reprezentată de fondurile europene nerambursabile. Cu atât mai mult, în contextul postpandemic, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este o infuzie uriaşă de fonduri destinate exclusiv dezvoltării infrastructurii României, în contextul european. Toate aceste zeci şi sute de miliarde de euro, bani europeni, care au intrat şi vor intra în perioada următoare în România, nu au avut alt scop decât creşterea accelerată a economiei româneşti, cu scopul final, bineînţeles, de a fi o putere economică în Europa Unită şi nu o vulnerabilitate pentru toate celelalte economii vestice.

Aceste multe miliarde investite de UE în România au ridicat extraordinar de mult cota de ţară şi, prin urmare, încrederea investitorilor internaţionali de anvergură. Consecinţa pozitivă a acestui fapt a fost o creştere semnificativă a prezenţei companiilor foarte puternice din Occident pe piaţa românească, lucru benefic direct, prin investiţii locale, şi indirect, prin taxe, impozite, salarii.

În final, fondurile europene şi investiţiile străine directe în economia ţării noastre au făcut ca România să intre oficial din 2019 în rândul "ţărilor dezvoltate", iar începând din 2021 chiar să depăşească economii puternice ale Europei cum ar fi Grecia sau Portugalia - anul acesta am depăşit la unii indicatori chiar Ungaria.

Motive de bucurie şi mândrie, nu-i aşa? Evident că răspunsul este pozitiv, dar, din nefericire, tocmai aici rezidă şi potenţialul pericol pentru ţara noastră, în viitorul nu foarte îndepărtat. Conform tratatelor semnate cu Uniunea Europeană, foarte curând România va începe să aibă din ce în ce mai greu şi mai puţin acces la fondurile europene nerambursabile, fiindcă, de la un nivel de dezvoltare economică în sus, se consideră că ţara se poate finanţa şi dezvolta singură, fără sprijinul direct al UE. Mai mult, în contextul războiului care provoacă distrugeri uriaşe în Ucraina, atenţia europeană se va muta pe reconstrucţia ţării vecine, o ţară aproape dublă ca dimensiune faţă de România.

Luând în considerare aceste două aspecte care capătă accente de urgenţă, consider că strategia ţării noastre pe termen mediu şi lung trebuie să fie una foarte bine gândită şi calculată. Oprirea inevitabilă a fondurilor nerambursabile ale UE către România va produce un cutremur major în economie, dacă nu vom fi pregătiţi temeinic. Această pregătire se referă la folosirea la maxim a fondurilor din PNRR, deja rectificate negativ din cauza creşterii economice a României peste prognozele iniţiale, în finalizarea investiţiilor în infrastructura mare în domeniul transporturilor (autostrăzi şi modernizarea căilor ferate), al energiei (energie verde, dezvoltarea capacităţilor de producţie) şi a tehnologiilor digitale.

Aici mă văd nevoit să fac unele precizări extrem de importante - România trebuie urgent să îşi modernizeze şi să digitalizeze birocraţia şi administraţia centrală şi locală nu doar pentru o facilitare a comunicării intra şi interinstituţionale, dar şi fiindcă în calitate de ţară membră a UE avem acces nelimitat şi nerestricţionat la ultimele tehnologii ale informaţiilor, rezultate ale muncii de cercetare a celor mai luminate minţi din lumea occidentală!

Observăm acum, în contextul conflictului de la graniţa noastră, cum tehnologiile de ultimă generaţie determină succesul, inclusiv militar, al celor care le deţin. Pentru România este un privilegiu nu doar că beneficiază de accesul la tehnologii de ultimă oră, dar chiar este implicată activ în dezvoltarea acestora, prin prezenţa în marile centre urbane a celor mai puternice companii din lume. De aceea, ar fi păcat ca cele mai recente şi mai puternice tehnologii din lume să nu fie implementate în administrarea statului român, ca o garanţie a competitivităţii şi eficienţei.

Nu demult, vă aduceam în atenţie oportunităţile pe care eforturile de reconstrucţie a Ucrainei le-ar aduce pentru companiile româneşti din domeniul infrastructurii. Trebuie să luăm în considerare şi momentul încheierii acestui război declanşat de Rusia contra Ucrainei şi să fim pregătiţi să luăm parte concret şi consistent la acest efort de reconstrucţie. Va trebui fim foarte conştienţi şi de posibilitatea schimbării atenţiei UE către noi ţări candidate - Ucraina, Republica Moldova - şi la consecinţele asupra economiei româneşti.

Consider că, având viziune şi o atitudine proactivă, Guvernul condus de Marcel Ciolacu poate trasa încă de acum direcţiile de dezvoltare ale României nu doar în viitorul extrem de apropiat, dar şi privind cât mai departe aşa cum se potriveşte unei ţări dezvoltate şi puternice.

Domnul Ioan Mang:

"Energia produsă pe bază de biomasă este energie verde!"

Permiteţi-mi să încep prin a vă spune că îmi doresc, şi pentru copiii mei, şi pentru copiii dumneavoastră şi ai tuturor românilor, şi pentru nepoţii noştri, ca ei să trăiască într-o Românie, într-o Europă şi într-o lume cât mai curate şi mai sănătoase. Cu toţii ne dorim un mediu mai sănătos şi mai sustenabil, atât pentru noi, cât mai ales pentru generaţiile viitoare.

Însă, stimaţi colegi, nu îmi propun, şi cred că cei mai mulţi dintre dumneavoastră sunt în asentimentul meu, să fac din ecologie o dogmă sau o ideologie. Eu am religia mea, creştină, care mă învaţă şi ne învaţă că trebuie să avem grijă de natură şi să nu ne batem joc de ea. Sunt chestiuni elementare, vechi de milenii, pe care unii par să le descopere abia acum, cu o fervoare şi un fanatism demne de o cauză mult mai bună şi mai corectă.

Spun asta pentru că în numele luptei împotriva schimbărilor climatice, peste tot în Europa, dar mai ales la Bruxelles, s-a ajuns la adoptarea unor decizii care nu doar că ridică mari semne de întrebare la nivel moral, ca să nu spun legal, în privinţa oportunităţii lor, dar care, mult mai rău, pun în pericol viitorul Europei şi o fac dependentă, România fiind inclusă, de fel şi fel de resurse energetice care ne periclitează nu doar dezvoltarea economică şi industrială, ci şi competitivitatea pe pieţele globale, dar mai ales securitatea! Oare în interesul cui?

Spre exemplu, la Bruxelles se poate decide că viitorul stă în energia eoliană. Dacă mâine nu mai bate vântul, de poimâine viitorul aparţine energiei solare. Dacă peste câteva zile e înnorat, toată lumea jură pe hidrogen. Desigur, cu aportul esenţial al marilor grupuri de lobby care operează pe lângă Comisia Europeană - iar asta în condiţiile în care preşedintele Comisiei Europene a declarat, de la tribuna Parlamentului European, în septembrie, război comercial Chinei, ţara - ca să nu spun regimul - de care Europa depinde în materie de tehnologie şi utilaje atât pentru energia eoliană, cât şi pentru cea solară! Acesta este nivelul de haos la care s-a ajuns!

Iar dacă toate acestea nu erau de ajuns, aflăm de curând că Ministerul Energiei din România a exclus de la finanţările europene - contrar practicilor din alte state membre ale UE - staţiile de producere a curentului electric pe bază de biomasă care, vă rog să vă uitaţi din toate unghiurile posibile, nu este altceva decât energie verde!

Din nou, întreb, oare în interesul cui? Vi se pare că este în interesul României? Tot în interesul României a fost sau este şi eliminarea minelor de cărbuni, în vreme ce ţări precum Germania revin la ele? Sau, la o scară şi mai mare, este în interesul Europei să depindem de maşinile electrice, pe care UE a decis să le numească verzi, interzicându-le pe celelalte, în vreme ce întreaga industrie a acestora depinde de minerit şi, în forme extreme, de sclavagism? Chiar nu vede nimeni fractura logică şi ipocrizia?

În concluzie, de aici, din Camera Deputaţilor, fac apel ca măcar în România să privim securitatea energetică pragmatic şi să privim spre viitor în mod responsabil, şi nu dogmatic şi să nu excludem de la finanţare soluţiile cu adevărat verzi şi, mai ales soluţii cu tehnologie românească disponibilă deja, aşa cum sunt staţiile pe bază de biomasă.

Doamna Maria Stoian:

"Sprijin esenţial destinat şcolilor mici pentru reducerea absenteismului şi îmbunătăţirea rezultatelor elevilor"

Unul dintre obiectivele primordiale ale conducerii PNL a Ministerul Educaţiei îl reprezintă reducerea fenomenului abandonului şcolar, amplificat în ultima perioadă, pe fondul crizelor succesive ce au afectat toate domeniile de activitate.

În aceste circumstanţe, menţinerea prezenţei elevilor la cursurile şcolare este un ţel esenţial al decidenţilor educaţionali, mai ales în zonele devaforizate din punct de vedere economic şi social.

În opinia mea, este vital ca statul să se implice la maximum, în vederea identificării soluţiilor optime pentru susţinerea copiilor de a nu abandona şcoala, mai ales a celor proveniţi din familii aflate în risc de sărăcie.

Ultimul program lansat de Ministerul Educaţiei este destinat sprijinului şcolilor mici, printr-o serie de reforme şi investiţii finanţate prin Planul Naţional de Reformă şi Rezilienţă, schema de granturi având o alocare financiară de 50 de milioane de euro.

Proiectul are drept ţintă susţinerea unităţilor de învăţământ, în vederea derulării unor activităţi complexe, precum identificarea şi monitorizarea elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar, pedagogice, extracurriculare/extraşcolare, dar şi de informare, consiliere, asistenţă şi educaţie a părinţilor/tutorilor legali. Totodată, investiţiile vor fi direcţionate spre acordarea de subvenţii, ajutoare, premii şi burse pentru beneficiarii proiectului, dar şi pentru efectuarea unor lucrări de amenajare şi achiziţionarea de bunuri necesare bunei desfăşurări a procesului educaţional.

Măsurile adresate şcolilor mici mai presupun organizarea unor cursuri de formare la nivel regional/naţional, pe teme relevante pentru prevenirea abandonului şcolar, precum şi achiziţionarea şi distribuirea unor bunuri şi servicii de digitalizare, respectiv dotări cu echipamente şi materiale didactice.

Scopurile principale ale proiectului sunt reducerea absenteismului, creşterea rezultatelor şcolare, inclusiv recuperarea pierderilor în învăţare/întârzierilor în dezvoltarea competenţelor de bază (scris, citit, socotit), respectiv a competenţelor corespunzătoare vârstei elevilor, dinamizarea motivaţiei elevilor pentru învăţare şi continuarea studiilor şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale, inclusiv autonomie, perseverenţă, abilităţi sociale, comunicare şi colaborare.

Sunt convinsă că realizarea acestor investiţii îşi vor atinge ţelurile, respectiv prevenirea şi reducerea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, sprijinul fiind esenţial pentru dezvoltarea armonioasă a tinerei generaţii.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"4 miliarde de lei pentru afacerile româneşti"

Veste excelentă pentru antreprenorii români! Săptămâna trecută, Guvernul României, la propunerea ministrului liberal al finanţelor, a aprobat majorarea cu peste 4 miliarde de lei a plafonului de garanţii şi, implicit, bugetul ajutorului de stat acordat sub formă de grant în cadrul Programului IMM Invest PLUS şi a componentelor - IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST. Aceste programe au avut un real efect benefic în viaţa firmelor mici şi mijlocii româneşti, contribuind la scăderea celor care au capitaluri negative sau trec printr-o situaţie delicată. Conform estimărilor, la fiecare leu, garanţie acordată de stat prin intermediul Programului IMM Invest, companiile beneficiare întorc în economie 12 lei în următorii cinci ani.

Măsura vine în sprijinul antreprenorilor români care au manifestat un interes crescut în accesarea acestui program. De la începutul anului 2023 şi până în prezent, conform datelor oficiale, au fost înregistrate 10.947 IMM-uri care au solicitat 12.501 credite în valoare de peste 14 miliarde lei. Actul normativ aprobat în şedinţa de guvern stabileşte un plafon total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat, până la data de 31 decembrie 2023, de 24,3 miliarde lei de la 20,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 4,92 miliarde euro. Noul plafon va asigura suplimentar accesul la finanţare pentru încă 4.500 de antreprenori din România, astfel că s-a estimat că până la finalul anului vor fi acordate ajutoare de stat pentru un număr de maximum 31.208 de beneficiari, faţă de 26.708 beneficiari cât s-a prevăzut iniţial.

Statul trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a garanta un mediu economic sănătos, concurenţial, care la rândul său să aducă inovaţie şi posibilitatea de a alege pentru cetăţeanul român!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"La mulţi ani prosperi, Românie etern suverană într-o Uniune Europeană eliberată de reguli ostile!"

Solemna zi de 1 Decembrie de anul acesta este un moment deosebit de prielnic pentru ţara noastră, atât din perspectiva internă, cât şi din cea a parcursului său actual şi viitor în interiorul Uniunii Europene. La fel ca şi în 1918, evenimentele care au precedat şi au pregătit Unirea Transilvaniei cu România, prin proclamaţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, şi acum ţara noastră se bucură de auspicii favorabile şi necesare dezvoltării sale pentru un orizont de timp foarte îndelungat. Eu îmi doresc ca aceste circumstanţe politice, extrem de benefice evoluţiei noastre ca popor, pe care le putem transforma într-unele cu adevărat remarcabile pentru statul român, să devină permanente şi chiar să se amplifice în folosul României!

Dragi colegi şi dragi români, faptul că Parlamentul European a adoptat acea poziţie privind declanşarea modificării tratatelor UE pentru eliminarea votului în unanimitate în Consiliul Uniunii Europene, este un prim succes european care va avea ecouri memorabile pentru toate ţările membre, dar şi pentru statele în curs de aderare. Nu ofer mai multă consideraţie decât impune acest eveniment deosebit în istoria Uniunii, ci apreciez sincer şansele oferite în plus de acest prim vot, sper eu că şi precursorul de facto al schimbării fundamentale a tratatelor, deci a reechilibrării forţelor decizionale.

Votul prin care este eliminată regula unanimităţii se traduce prin reforma capitală a Uniunii. Aşadar, în viitorul destul de apropiat, nu va mai exista posibilitatea ca un singur stat să poată bloca aleatoriu decizii ale Uniunii, aşa cum se întâmplă şi cu aderarea noastră la Schengen. Concomitent, nu vom mai putea vorbi de absurditatea rezultată din actualele tratate ale UE care blochează multe dintre politicile de sănătate, de mediu sau de educaţie. Iar primirea Moldovei, cea a Ucrainei sau ale altor state, care îşi doresc intrarea în această construcţie continentală politică, unică în lume, vor beneficia de soluţii decizionale mult simplificate. Şi circuitul între toate instituţiile centrale ale Uniunii către guvernele şi parlamentele naţionale privind impunerea unor hotărâri cât mai echitabile va fi şi el mult dinamizat.

Aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii în activitatea instituţiilor UE, în special în cooperarea cu parlamentele naţionale va fi îmbunătăţită. Iar birocraţia redundantă va fi decelerată mult mai facil. Augmentarea competenţelor în sănătate şi educaţie vor fi completate şi de extinderea dreptului Parlamentului European de legiferare în domenii în care nu s-a putut implica integral până acum. Când spunem puteri sporite pentru PE, vorbim deja despre mult mai multă democraţie! Iar această democratizare amplă este menită să genereze şi alte noi mecanisme ca să crească participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor.

În plus, noile modificări propuse şi votate în această primă etapă mai includ şi schimbarea numelui Comisiei în Executivul European, reducerea numărului de comisari la 15 şi desemnarea acestora de către statele membre, prin rotaţie. De salutat este şi constituirea unei forţe militare a Uniunii Europene. Tot acest cumul de reînnoire a conceptelor bazale va converge către aplicarea agendei europene şi a dezvoltării şi mai sustenabile, ulterioare, a democraţiei comunitare.

În concluzie, estimările sumbre şi nerealiste privind pierderea democraţiei europene se vor dovedi false, printr-o viitoare decizie a Consiliului European. Cu alte cuvinte, după ce Consiliului Uniunii Europene va transmite aceste propuneri votate de PE, Consiliului European, rămâne la latitudinea şefilor de state sau de guverne ale Uniunii Europene să convoace o Convenţie în acest sens, printr-o decizie luată cu majoritate simplă.

Se preconizează că Preşedinţia spaniolă a Consiliului va trimite Consiliului European aceste propuneri înainte de finalul acestui an. Convenţia de modificare a tratatelor va debuta, cel mai probabil, după alegerile europarlamentare şi poate dura în medie un an. La finalul său, sunt conturate concluziile şi propunerile agreate de modificare a tratatelor şi transmise parlamentelor naţionale şi instituţiilor europene. La rândul lor, acestea trebuie să le adoptate în unanimitate. Ulterior, în baza unui vot favorabil şi a aplicării etapizate a acestui registru amplu de modificări, Uniunea Europeană va căpăta valenţe şi mai puternice, adaptate pentru noile tipuri de provocări inedite cu care am ajuns să ne confruntăm atât la nivel comunitar, cât şi la cel naţional.

Creşterea transparenţei şi împărţirea echitabilă a hotărârilor şi a responsabilităţilor între toate instituţiile cuprinse în Uniune vor reconfirma, în mod intrinsec, suveranitatea statelor membre. Pentru acest proces complex de transformare a Uniunii, se poate remarca deja contribuţia consistentă a familiei social democrate spaniole, cea care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului, şi care ar urma să continue demersurile demarate de PE. Complementar, eforturile celorlalţi europarlamentari social democraţi români, precum şi din celelalte state membre sunt canalizate tot către îndeplinirea acestei finalităţi fără precedent în istoria UE. Iar dacă la instituirea ţării noastre, unite, puternice şi independente au contribuit antecesorii noştri şi noi, toţi politicienii PSD, ne vom aduce aportul, pe de o parte, ca să clădim împreună ţara pe care ne-o dorim pentru noi şi pentru copiii noştri, iar pe plan extern, pentru o Uniune în care România să-şi câştige locul meritat!

Plin de mândria şi de bucuria că sunt român, îmi exprim speranţa ca acest popor să celebreze Unirea şi peste multe sute şi chiar mii de ani!

La mulţi ani, dragi români, oriunde v-aţi afla!

Domnul Nicolae Giugea:

"Birocraţii dăunează rău culturilor agricole!"

Înainte de aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, românii au fost cetăţenii europeni care au manifestat cea mai mare încredere că această grupare de state democratice este cea mai bună soluţie posibilă pentru a ajunge la prosperitate şi pentru a garanta drepturile şi libertăţile fundamentale. Din păcate, în ultimele decenii, unele decizii adoptate de aparatul birocratic de la Bruxelles nu au făcut decât să crească neîncrederea cetăţenilor europeni în proiectul european, ceea ce este de nedorit. De la alimentaţie bazată pe insecte sau carne sintetică şi până la interzicerea sacrificării tradiţionale a porcului în gospodăria ţărănească, toate sunt propuneri de măsuri iraţionale, antieuropene, adoptate de birocraţi rupţi de realitate, care nu înţeleg consecinţele deciziilor lor.

Recent, parcă tocmai pentru a întări cele spuse mai devreme, Comisia Europeană a mai născocit o nefăcută şi a propus ca, până în anul 2030, statele membre ale Uniunii Europene să reducă cu un procent de 50% utilizarea pesticidelor mai puţin periculoase şi cu 65% pe cele mai periculoase, până în 2030.

La prima vedere, măsura nu pare una rea! Dimpotrivă! Scoaterea substanţelor chimice din ciclul de producţie agricolă ne poate duce cu gândul la agricultură ecologică şi la alimente de calitate şi sănătoase. Totul pare frumos, când vedem lucrurile în această cheie. Ceea ce, însă, nu se spune este cu cât vor creşte costurile de producţie şi cu cât se va diminua producţia în aceste condiţii? Cu cât va creşte preţul alimentelor şi câţi consumatori îşi vor permite să îşi cumpere mâncare? Din păcate, la aceste din ultimă întrebări nu am văzut niciun răspuns formulat!

Mă bucură reacţia colegilor din PNL, membri ai Parlamentului European, care au avut deja o reacţie pe această temă, mai ales şi pentru faptul că România utilizează cea mai redusă cantitate de pesticide la hectar din Uniunea Europeană. De asemenea, m-ar bucura ca, şi la nivelul Uniunii Europene, în spatele deciziilor să se afle oameni cu experienţă, şi nu birocraţi, care, prin deciziile lor nepotrivite, scad încrederea cetăţenilor în construcţia europeană.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Apă noastră cea de toate zilele...»"

Apa este o resursă naturală şi un bun public ce nu ar trebui înstrăinată.

Apa şi aerul fac parte din Creaţie.

Gospodărirea raţională a resurselor de apă este o componentă esenţială a avuţiei naţionale.

Legislaţia existentă nu garantează dreptul cetăţeanului român la apa potabilă suficientă şi de bună calitate şi să asigure dreptul la apă, care nu este o marfă.

Aprovizionarea cu apă nu poate fi supusă "liberalizării pieţelor", iar resursele de apă, ca parte a patrimoniului României, nu pot fi înstrăinate sau privatizate.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis şi Parlamentul şi Consiliul Europei a emis Directiva nr. 60/2000 care precizează că apa folosită în scop energetic şi pentru irigaţii nu poate fi taxată, pentru că aceasta este o practică abuzivă în ţările UE.

La finalul anului 2010, a fost majorat preţul apei uzinate de la 0,26 lei/m.c. la 1,1 lei/m.c., iar în 2020 preţul apei uzinate a ajuns la 1,14 lei/m.c.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice, ANRSC, prin Decizia nr. 192/22.11.2021, a aprobat preţul la apa potabilă 4,15 lei + TVA/m.c. şi de 3,87 lei TVA/m.c. la apa uzată.

În prezent, în România există 45 operatori care furnizează servicii conexe distribuirii apei uzinale.

În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 88/2007 al ANRSC pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, se impun măsuri tehnice, reparaţii sau modernizări ale reţelelor de apă după ce pierderile depăşesc 20% din producţie.

Aceste pierderi să fie singura cauză a scumpirii apei la beneficiari?

Prezint informativ preţul apei furnizate de diverşi operatori, valabil de la 01.12.2022, conform Deciziei nr. 200/20.11.2022 a ANRSC:

Apa Nova:

- 5,22 lei/m.c. + TVA pentru apa potabilă;

- 2,75 lei/m.c. + TVA pentru canalizare;

- 2,19 lei/m.c. + TVA pentru apa uzată;

generând un total de 10,16 lei/m.c + TVA.

Apa Regio/ Gorj: 5,38 lei/m.c. + TVA pentru apa potabilă;

Aqua Caraş:

- 7,58 lei/m.c. + TVA pentru apa potabilă;

6,21 lei/m.c. + TVA pentru canalizare;

Dunărea Brăila - 8,87 lei/m.c. pentru apa uzinată şi canalizare;

Apă şi Canal Galaţi - 8,30 lei/m.c. pentru apa uzinată şi canalizare;

Apa Buzău - 8,23 lei/m.c. pentru apa uzinată şi canalizare;

EcoAqua Călăraşi - 7,40 lei/m.c. pentru apa uzinată şi canalizare.

Apa Nova gestionează, tratează, distribuie apa la consumatori, evacuează apele uzate şi meteorice din Bucureşti conform Contractului de cesiune din 2000. Până în prezent, această societate afirmă că a investit timp de 20 ani peste 560 milioane euro în domeniul administrat.

Conform surselor accesate, reiese că în Franţa, ţara de origine a firmei Apa Nova, valoarea taxelor percepute este de 50 de ori mai mică decât în România.

Unde sunt cei care trebuie să se ocupe de bunul trai al românilor? Nu mai există români pentru România?

Domnul Nicu Niţă:

"Partidul Social Democrat şi Guvernul condus de Marcel Ciolacu îşi respectă angajamentul faţă de vârstnici!"

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la adoptarea Legii pensiilor.

Prin adoptarea Legii pensiilor, Partidul Social Democrat a realizat unul dintre cele mai importante obiective politice ale sale, reformarea sistemului public de pensii.

Respectăm angajamentele făcute pensionarilor, de a corecta un sistem inechitabil şi de a mări veniturile, astfel încât fiecărui român care a muncit în această ţară să-i fie asigurat un trai decent la bătrâneţe.

Adoptarea legii cu o largă majoritate parlamentară şi validarea actului normativ de către experţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale garantează atât sustenabilitatea pe termen lung a noului sistem de pensii, cât şi stabilitatea politică privind aplicarea reformei, care anterior a fost blocată de guvernarea de dreapta din perioada 2020-2021.

Totodată, prin adoptarea noii Legi a pensiilor, în termenul convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, PSD a realizat angajamentul său faţă de pensionari de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile, care ar fi putut determina îngheţarea punctului de pensie până în 2070.

Din anul 2017, când PSD a deschis dezbaterea privind necesitatea reformării sistemului de pensii şi până la intrarea noii Legi în vigoare de la 1 ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie a crescut de peste două ori, de la 917 lei la 2.031 lei. Cea mai mare parte a acestei creşteri s-a realizat cu PSD la guvernare. Singura perioadă în care pensiile au fost îngheţate a fost în 2021, în timpul guvernării PNL-USR.

Prin adoptarea acestei legi, Guvernul condus de Marcel Ciolacu şi Partidul Social Democrat au demonstrat că sunt preocupaţi de bunăstarea şi drepturile românilor care au muncit şi care merită să aibă pensii decente.

Domnul Radu Panait:

"Nevoia de finanţare sustenabilă a proiectelor de utilitate publică"

În declaraţia de astăzi aduc în discuţie o problemă de o importanţă majoră, care afectează dezvoltarea durabilă a comunităţilor noastre locale - nevoia acută şi urgentă de a găsi şi implementa soluţii eficiente şi sustenabile de finanţare pentru proiectele de utilitate publică.

Recent, am fost martorii unor cereri semnificative de finanţare din partea autorităţilor locale. Un exemplu elocvent îl constituie situaţia Companiei de utilitate publică Apaserv SA din Satu Mare, care a solicitat Consiliului Local aprobarea contractării unui credit de peste 100 de milioane de lei pentru cofinanţarea unor proiecte europene.

De asemenea, Primăria Municipiului Satu Mare a contractat un credit de peste 80 de milioane de lei pentru finalizarea unui proiect de infrastructură - al treilea pod peste râul Someş. Aceste cazuri nu sunt izolate, ci reflectă o realitate întâlnită în multe alte comunităţi din ţară - autorităţile locale se luptă să găsească resursele financiare necesare pentru a finaliza proiecte esenţiale pentru bunăstarea cetăţenilor.

Pentru a răspunde acestei provocări, există o soluţie inovatoare şi reciproc avantajoasă - emiterea de obligaţiuni municipale. Această strategie oferă cetăţenilor posibilitatea de a investi direct în proiectele care le modelează comunităţile. Prin participarea la acest proces, ei beneficiază de o rată a dobânzii mai atractivă decât ar obţine prin depozitele bancare tradiţionale. În plus, această metodă de finanţare directă le permite autorităţilor locale să acceseze fonduri fără a se îndatora pe termen lung la instituţiile bancare, creând astfel un cadru financiar mai stabil şi sustenabil. Aceasta nu numai că va deschide noi oportunităţi de dezvoltare, dar va şi încuraja participarea civică activă în procesul de dezvoltare urbană şi rurală.

Prin urmare, îndemn pe colegii mei parlamentari, pe experţi în domeniul financiar, pe reprezentanţi ai autorităţilor locale şi pe cetăţeni să colaboreze şi să sprijine această iniţiativă. Doar prin eforturi conjugate şi prin găsirea de soluţii inovatoare putem construi un viitor mai prosper şi sustenabil pentru toate comunităţile din ţara noastră.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Trebuie să fim uniţi în România şi demni în Europa!"

"Vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată" - le transmitea Ion I.C. Brătianu, ardelenilor, după înfăptuirea Marii Uniri din 1918.

În urmă cu 105 ani, la 1 Decembrie, românii şi-au împlinit un vis pentru care au luptat de generaţii - Marea Unire. Este cel mai important moment al istoriei Românei, de care trebuie să ne amintim cu mândrie, pentru că nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Marea Unire a fost înfăptuită prin jertfa soldaţilor români şi abilitatea oamenilor de stat ai acelor vremuri, după doi ani în care România ajunsese în pragul desfiinţării. De atunci, ţara noastră a avut parte de momente fericite, dar şi de episoade dramatice, pe care nu avem voie să le uităm şi să învăţăm din ele.

Am învăţat de la înaintaşii noştri că lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Am învăţat de la înaintaşii noştri că stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Am învăţat de la înaintaşii noştri că unitatea este principala condiţie pentru a trece prin momentele grele.

Acum, în anul 2023, cred că trebuie să ne restabilim obiectivele de ţară, iar printre cele mai importante lucruri sunt identitatea şi demnitatea. Le vom prezerva dacă renunţăm la cinism, demagogie, orgolii, la setea de putere de dragul puterii. Acestea nu au ce căuta în viaţa publică a anului 2023. Iubirea de ţară şi competenţa trebuie să fie criteriile principale ale vieţii publice.

Este timpul să rezistăm tentaţiilor mărunte ale prezentului şi să construim viitorul.

"Trebuie să fim uniţi în România şi demni în Europa" - cred că acesta ar trebui să fie mesajul care să ne călăuzească pe toţi cei care avem putere de decizie, mai mică sau mai mare.

La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Ultimul cui bătut în sicriul agriculturii româneşti"

Am observat, în ultimii trei ani de guvernare alternativă PNL-USR-PSD, o competiţie între aceste partide politice orientată să îngroape ceea ce a mai rămas din agricultura românească - care mai de care să performeze în sabotarea economiei, medicinei, învăţământului şi, bineînţeles, a agriculturii româneşti.

Totul a început cu umflarea facturilor la energie, apoi a urmat creşterea preţurilor la îngrăşăminte, iar acum, pentru a le pune capac fermierilor români, premierul Ciolacu permite desfacerea liberă a produselor ucrainene pe piaţa din România. Până şi celebra fabrică de zahăr BOD S.A., cu tradiţie în producţia autohtonă de zahăr încă din 1889, în prezent, această fabrică a fost nevoită să înceapă producţia de zahăr cu origine ucraineană - zahăr care se vinde la un preţ mai mic decât cel românesc, în timp ce este ambalat identic cu cel autohton.

Pentru a supravieţui, fermierii noştri se văd nevoiţi fie să îşi vândă munca pe nimic, fie să îşi vândă afacerea cu totul şi să-şi caute de lucru prin străinătate.

Oare îşi dă seama cineva din guvern ce impact vor avea toate acestea asupra agriculturii româneşti? Sau sunteţi într-atât de preocupaţi de "Slava Ucrainei", încât sunteţi în stare să vă bateţi joc de tradiţia agriculturii autohtone?!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Măsurile promovate de PSD la guvernare, creşterea salariului minim, sprijinul pentru cei cu venituri mici şi plafonarea preţurilor la energie şi a adaosului comercial la alimente au contribuit la reducerea inflaţiei şi creşterea puterii de cumpărare"

Doresc să prezint câteva date privind evoluţia inflaţiei şi a preţurilor la alimente, pentru a înlătura orice speculaţii care nu se bazează pe cifre oficiale.

Institutul Naţional de Statistică a publicat pe 13 noiembrie un comunicat de presă privind inflaţia şi evoluţia preţurilor de consum pentru luna octombrie 2023. Aşadar, rata inflaţiei de la începutul anului, octombrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, a fost 6,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2023, comparativ cu luna octombrie 2022, a fost 8,1%.

Aşa cum a estimat PSD, inflaţia a ajuns în jurul valorii de 8%, după eliminarea principalilor factori care o alimentau, respectiv creşterilor speculative de preţuri la alimente şi la energie. În acelaşi timp, prin măsurile promovate de PSD, respectiv creşterea salariului minim, sprijinul pentru cei cu venituri mici şi plafonarea preţurilor la energie şi a adaosului comercial la alimente, salariile au crescut mai mult decât rata inflaţiei.

Deci, Guvernul Ciolacu a reuşit să apere puterea de cumpărare a românilor. Dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri, preţurile la alimente ar fi fost astăzi cu 30% mai mari!

Măsura susţinută de PSD şi aplicată de Guvernul condus de premierul Ciolacu şi-a dovedit utilitatea. La nivel general, s-au oprit scumpirile, iar alimentele de strictă necesitate chiar s-au ieftinit. Dar fiind beneficiile probate, Guvernul a prelungit aplicarea plafonării şi a extins lista categoriilor de produse

Aşadar, salariile au crescut mai mult decât rata inflaţiei în ultimul an, ceea ce indică o uşoară creştere a puterii de cumpărare. Chiar dacă cetăţenii nu percep efectiv această creştere de 5,1% a salariului mediu real, ceea ce este important e că măsurile PSD au protejat puterea de cumpărare a românilor şi mai ales a celor cu venituri mici, într-o perioadă economică foarte complicată din cauza crizelor externe.

Chiar dacă unele preţuri mai variază uşor, este clar pentru toată lumea că nu avem acea creştere galopantă a acestor preţuri, cum era anul trecut. Este clar că limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază a fost o măsură bună care a oprit speculaţiile din acest sector.

În ceea ce priveşte declaraţia fostului premier Ciucă, şi anume, că plafonarea preţurilor la alimente nu funcţionează, vreau să fac următoarele precizări.

În primul rând, nu vorbim despre plafonarea preţurilor, cum a făcut dumnealui la preţurile la lapte când a fost premier, când toată sarcina a fost mutată pe micii producători de lapte. Măsura PSD a plafonat adaosurile comerciale pe distribuţie şi pe retail. Producătorii nu sunt afectaţi. Cea mai bună dovadă că limitarea adaosurilor funcţionează este că în mandatul actualului premier Marcel Ciolacu preţurile la alimente pe ansamblu au scăzut cu -1,45%, în timp ce în mandatul premierului Ciucă a crescut cu 32%!

Deci, limitarea funcţionează, iar cel mai important lucru este că s-a oprit acea creştere galopantă a preţurilor la alimente care pune presiune pe inflaţie şi pe buzunarul cetăţenilor. Mai avem încă multe măsuri de pus în aplicare, pentru a creşte puterea de cumpărare a românilor şi pentru a stimula şi susţine producţia autohtonă, însă ne aflăm pe drumul cel bun.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Sistemul public de pensii a fost reformat. PNL susţine echitatea şi sustenabilitatea pensiilor pe termen lung"

Ceea ce rămâne în urma politicienilor şi partidelor politice sunt acţiunile şi faptele! Astfel, nimeni nu poate să conteste că cele mai consistente majorări ale pensiilor s-au realizat cu PNL la guvernare!

Partidul Naţional Liberal a reuşit, din anul 2020 şi până în prezent, într-o perioadă marcată de crize şi probleme financiare, să majoreze punctul de pensie cu circa 60%, de la 1.265 lei, în anul 2020, la 2.032 lei, de la 1 ianuarie 2024. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că, în acelaşi timp, PNL a reuşit să pună în practică mai multe măsuri pentru protejarea pensionarilor cu venituri mici, atât pentru asigurarea alimentelor, cât şi pentru achitarea facturilor la energie.

Aceste măsuri sociale şi majorări ale pensiilor s-au făcut chibzuit, sustenabil, fără să fie introduse impozite noi sau majorate impozitele şi taxele existente. Secretul acestei reuşite liberale a fost acela că PNL a demonstrat că resursele financiare pentru a putea majora veniturile populaţiei nu pot veni decât prin susţinerea ritmului accelerat de investiţii publice, prin sprijinirea mediului privat românesc şi prin utilizarea la maximum a fondurilor externe nerambursabile.

Parlamentarii Partidului Naţional Liberal au votat noua lege care reformează sistemul public de pensii şi aduce echitate în rândul părinţilor şi bunicilor noştri care au muncit o viaţă şi au dreptul legal la o pensie decentă, fără privaţiuni.

Condiţia pe care PNL a pus-o a fost aceea ca majorările programate în anul 2024, mai întâi de la 1 ianuarie şi, apoi, din toamnă, după finalizarea procesului de recalculare, să fie sustenabile, iar aşteptările pensionarilor să nu fie înşelate.

După ce ne-am asigurat că toate majorările sunt posibile, toţi parlamentarii PNL au votat noua Lege a pensiilor, o lege care trebuie corect pusă în aplicare şi care va trebui să elimine orice fel de inechităţi dintre pensionari.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Anual, aducem în ţară 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa!"

Dintr-o ţară care exporta lapte şi produce lactate, România a devenit o ţară importatoare şi o piaţă de desfacere pentru întreaga Uniune Europeană, cu un deficit comercial - importuri minus exporturi - crescut de aproape 5 ori în ultimii 10 ani, potrivit datelor INS!

Anual, importăm 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa - practic 17 ţări exportă pe piaţa românească şi amintesc doar Ungaria, Cehia, Franţa, Belgia, Irlanda, Spania sau Grecia, ca să acopăr o paletă geografică vastă.

Ca să înţelegeţi, cum stăm, cu adevărat, la firul ierbii, şi nu în realitatea politică paralelă, aflată mereu într-o logică electorală defavorabilă cetăţeanului, faţă de momentul 1989, importurile de lapte ale ţării noastre au crescut de peste 25 ori, în timp ce producţia a scăzut în ultimii 30 de ani la jumătate!

Păi, ne mai putem compara noi cu Germania, ţară care figurează printre cele mai importante 20 pe plan mondial, cu o producţie totală de 33,1 milioane de tone, adică peste 8.000 kilograme/animal şi o producţie medie pe locuitor de aproape 400 de litri?! Sau cu Franţa, care ocupă poziţia a doua la nivelul UE, cu o producţie de 25,5 milioane de tone, producţia medie pe un animal fiind de 7,2 mii litri şi o producţie medie pe locuitor de peste 390 de litri? Ori cu Polonia, pe care neomarxiştii de la noi o privesc superior, dar care este unul dintre producătorii importanţi la nivel european, realizând o producţie de lapte de 14,2 milioane de tone/an, cu un randament pe animal de 6,4 mii kilograme şi o producţie medie pe locuitor de 370 de litri?!

Păi, România, ţara de care vă amintiţi o dată la 4 ani, când se apropie alegerile, are o producţie de lapte de aproape 4,2 milioane de tone, cu un randament pe animal mult mai mic decât în cazul celorlalte ţări importante din Uniunea Europeană, de numai 3,62 mii tone de lapte, producţia pe locuitor fiind de 215 litri, ceea ce înseamnă, cât se poate de clar, că avem o slabă dezvoltare a sectorului zootehnic din România faţă de potenţialul considerabil de care dispunem.

În aceste condiţii, randamentele cu mult mai mici decât cele înregistrate în sectorul zootehnic din ţări cu rezultate notabile în domeniul producţiei zootehnice fac ca România să importe cantităţi semnificative de produse agroalimentare, punând în acest sens o presiune mare asupra balanţei comerciale cu produse agroalimentare.

Aceasta este realitatea, ci nu cea pe care o prezentaţi în presa cumpărată din bani publici sau din studiourile televiziunilor de partid!

Evident, soluţii sunt, dar cine să le aplice, când prin ministere şi instituţii în local specialiştilor au rămas doar sinecuriştii, finii şi finuţele şi amantele?

Domnul Vasilică Toma:

Astăzi, doresc să fac referire la ziua de 3 decembrie, pentru a marca Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi şi pentru a reflecta asupra stării actuale a sistemului din domeniul dizabilităţii în România. Este o ocazie importantă să analizăm cu atenţie şi să identificăm soluţii pentru problemele semnificative cu care se confruntă comunitatea persoanelor cu dizabilităţi în cadrul acestui sistem fragmentat.

În prezent, sistemul românesc în domeniul dizabilităţii prezintă o fragmentare pronunţată. Procesul de evaluare a gradului de handicap este gestionat în cadrul unui singur program, iniţiat la cerere şi bazat pe demersul personal al individului. Deşi acest sistem permite o integrare dinamică, există, totuşi, multiple programe şi sisteme separate, cum ar fi cel dedicat invalidităţii sau a adresei copiilor cu dizabilităţi. Acest fragment este accentuat de existenţa altor programe specifice în domenii precum sănătatea, ceea ce complică procesul pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru instituţii.

Demersul pe care trebuie să îl parcurgă aceste persoane este adesea costisitor şi ineficient. Ele trebuie să depună cereri separate, să furnizeze aceleaşi informaţii şi documente în mod repetat şi să aştepte la cozi lungi în diverse instituţii. Acest proces nu este doar obositor, dar şi ineficient pentru instituţii, generând suprapuneri, lacune în acoperirea populaţiei şi irosirea resurselor.

Este necesar sa avem o reformă semnificativă a sistemului, pentru a face faţă acestei fragmentări şi pentru a o abordare integrată şi eficientă. Integrarea tuturor sistemelor din domeniul dizabilităţii este crucială pentru crearea unui mediu în care persoanele cu dizabilităţi pot beneficia de servicii şi sprijin într-un mod coerent şi eficient.

În elaborarea unui nou set de instrumente şi proceduri pentru sistemul de dizabilităţi, trebuie să ţinem cont de această nevoie imperativă de integrare. Este esenţial să creăm un cadru în care persoanele cu dizabilităţi să poată accesa serviciile de care au nevoie, fără a se confrunta cu bariere administrative şi să se asigure că resursele sunt utilizate eficient pentru a răspunde nevoilor reale ale comunităţii persoanelor cu dizabilităţi.

Haideţi să colaborăm pentru a crea un sistem mai echitabil, mai eficient şi mai sensibil la nevoile persoanelor cu dizabilităţi. Fiecare pas pe care îl facem astăzi ne aduce mai aproape de o societate inclusivă, în care să vă bucuraţi de drepturi egale şi să accesaţi viaţa plină de oportunităţi!

Domnul Vasile Nagy:

"Ziua Naţională a României"

Ziua de 1 Decembrie transcende orice concept obişnuit al unei festivităţi, evoluând într-o veritabilă punte temporală care străbate sinuozităţile istoriei colective a naţiunii noastre, iluminând cu o aură specială drumul către un viitor plin de semnificaţii profunde. Această zi devine, în esenţă, un moment de transcendentală autoreflecţie şi conştientizare, o ocazie rară de a contempla identitatea noastră naţională în lumina evenimentelor şi personalităţilor remarcabile care au conturat traseul nostru prin veacuri.

Într-o atmosferă impregnată de solemnitate şi reverenţă, Ziua Naţională devine un sanctuar al recunoaşterii, un altar pe care nu doar celebrăm realizările noastre, ci şi ne înclinăm în faţa jertfelor şi eforturilor titanice ale celor care au contribuit la edificarea acestui mozaic naţional.

Mândria pe care o resimţim nu este efemeră sau superficială, ci o emanare adânc ancorată în conştiinţa colectivă, într-o recunoaştere solemnă a responsabilităţii noastre ca cetăţeni ai unei ţări cu o moştenire culturală şi istorică impresionantă.

Noi, românii, suntem, în această perspectivă, custozii atenţi ai unei moşteniri preţioase. Avem datoria de a o îngriji, de a-i păstra flacăra vie şi de a o transmite nealterată celor care vor veni după noi. A fi român înseamnă a privi această moştenire nu doar ca pe o onoare, ci şi ca pe o responsabilitate sacrosanctă, o conduită nobilă care transcende timpul şi spaţiul.

Într-o lume marcată de vicisitudini şi schimbări vertiginoase, Ziua Naţională devine un ecou solemn al solidarităţii şi colaborării. Amintirea sacrificiilor trecutului ne îndeamnă să ne unim eforturile, să ne susţinem reciproc în faţa provocărilor contemporane şi să contribuim la edificarea unui viitor radiant pentru ţara noastră. Este o oportunitate de a redescoperi valoarea unităţii, cu convingerea că doar prin solidaritate putem depăşi obstacolele cu demnitate şi încredere în propria noastră putere colectivă.

Celebrarea Zilei Naţionale nu se rezumă doar la rememorarea trecutului glorios, ea devine un act solemn de asumare a responsabilităţii pentru viitorul României. În faţa provocărilor complexe ale prezentului, suntem chemaţi să fim arhitecţii unui viitor durabil, în care valorile fundamentale ale democraţiei, libertăţii şi solidarităţii să rămână inalterabile. Această responsabilitate nu este una abstractă sau impalpabilă, fiecare cetăţean are un rol esenţial în conturarea acestei evoluţii, contribuind la ţesutul social şi cultural al naţiunii noastre.

La mulţi ani, dragi români!

În această zi solemnă, înălţăm privirea cu demnitate şi respect către traseul nostru istoric. Ne mândrim cu realizările noastre şi, cu un angajament profund, ne dedicăm eforturile pentru a clădi un viitor strălucitor pentru România. Prin unitate şi devotament, vom asigura că valorile fundamentale ale naţiunii noastre vor străluci mereu în inimile şi acţiunile noastre, ghidându-ne într-o călătorie comună către progres şi bunăstare.

Ziua Naţională să fie, în permanenţă, o amintire vie a responsabilităţilor noastre faţă de trecut, de prezentul şi de viitorul României!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Anul Cantemir"

Prin Legea nr. 38/2023, anul 2023 a fost instituit ca fiind Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu. Pe 21 august 2023, s-au împlinit 300 de ani de la moartea lui Dimitrie Cantemir, iar la începutul acestei luni, 350 de la naşterea marelui cărturar, evenimente importante, care au trecut la fel de neobservate ca şi Centenarul Marii Uniri, aniversat în 2018. Multă fală, mult advertising, nicio construcţie memorială care să dureze şi să contribuie la diversificarea formelor de patrimoniu cultural corelate acestor aniversări. Puţini ştiu însă - şi e momentul, dar şi contextul oportun să facem această evocare - că repatrierea osemintelor lui Dimitrie Cantemir a fost posibilă la intervenţia lui Nicolae Iorga. Datorită lui am putut prăznui 300 de ani de ani de la moartea cărturarului Cantemir, la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Nu mulţi sunt cei care au citit discursul lui Nicolae Iorga despre Dimitrie Cantemir, cu prilejul aducerii în ţară a rămăşiţelor lui pământeşti.

Îl descrie ca fiind un om de o curiozitate rece, aşa cum numai savanţii pot nutri faţă de cercetare, un conducător care a vrut puterea nu de dragul dominaţiei, ci pentru binele ţării lui, dar mai ales un spirit care a fost, citez, "osândit pe viaţă la ospitalitatea unui neam care abia se deştepta la cultura înaltă de care aşa de larg se împărtăşise".

Prin urmare, "el trăia în trecut". Nu de puţine ori, din această aşteptare ca ţara lui să se îndrepte, a generat o cultură a speranţei, câştigând libertăţi Moldovei şi jucând cu egală demnitate oricărui alt omolog la masa politicii externe europene. Însă, după cum observă Iorga, parte din puterea lui Cantemir venea din flexibilitatea şi curiozitatea în faţa lumii, din nevoia de a cartografia curiozităţi, imperii, dinastii actuale şi dispărute, de a vedea lumea cu rost, de a înţelege de ce pacea e un fenomen de graniţă, nu o stare de fapt. Polonia şi Olanda erau pe lista lui de slăbiciuni, pentru că "aveau de propus ceva ce se va impune în vremile de azi". Şi se pare că spiritul lui anticipativ a fost corect. Politica răsăriteană însemna, în timpurile sale, emancipare, o fină arhitectură instituţională, o formă de urbanism privilegiat.

Pentru toate acestea, regretul lui Nicolae Iorga este acela că lui Cantemir providenţa nu i-a îngăduit să îmbătrânească în scaun - am fi văzut, probabil, o altă ţară, cu un caracter politic mai ferm şi mai erudit.

Mă tem însă că, dacă Iorga găsea în Cantemir un om care trăia în trecut, doar pentru că acolo îşi găsea resursele prin care ar fi putut construi un proiect de ţară mai bun, astăzi, este tot mai greu să înţelegi prin această privire înapoi altceva decât o încremenire profundă şi o respingere prin ignoranţă a modernizării. Nimeni nu îşi mai permite un Cantemir, la 300 de ani de la plecarea lui - cei care aşteaptă un timp mai bun se zbat între a fi naivi şi a fi utopici, cei care au dorinţa de a vedea alte societăţi nu sunt mai mult decât turişti, iar cei care vorbesc despre Iorga şi Cantemir rămân nostalgici al căror ecou, poate, va răsuna pentru cei care speră că România are puterea să se îndrepte!

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua Naţională a României - 1 Decembrie 1918"

Marea Unire din 1918, cel mai strălucitor moment al istoriei României moderne, a împlinit aspiraţia de secole a poporului nostru. Alipirii Dobrogei în 1878, i-a urmat după Primul Război Mondial revenirea la pământul străbun a Basarabiei, Transilvaniei şi Bucovinei.

După o neutralitate de doi ani, la Ordinul Regelui Ferdinand, România intra la 27 august 2016 în Marele Război, cu scopul întregirii ţării. După înfrângerile din toamna anului 1916, Armata română, în faţa unui inamic superior din punct de vedere numeric şi al dotării militare, era nevoită să abandoneze Oltenia, Dobrogea şi Muntenia, pentru a se retrage în Moldova.

Reorganizată şi modernizată, beneficiind de ajutorul primit din partea Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României pornea în vara anului 1917 o nouă campanie care avea să fie încununată de victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

Deviza generalului Eremia Grigorescu "Pe aici nu se trece!", devenită simbol naţional al eroismului şi jertfei celor 27.000 de români căzuţi la datorie, ne aminteşte de hotărâtul şi demnul "NU!" rostit de greci în faţa presiunii Italiei fasciste, la 28 octombrie 1940.

Idealul naţional, gândit de liderii politici şi militari ai vremii, consfinţit pe câmpurile de luptă, dar mai ales înfăptuit prin voinţa naţiunii române, se va realiza prin hotărârile Sfatului Ţării de la Chişinău din 27 martie 1918, ale Congresului General al Bucovinei de la Cernăuţi din 28 noiembrie 1918 şi ale Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Necesitatea istorică de a avea un stat naţional a coagulat la 1918 conştiinţa apartenenţei la neam.

Unirea realizată acum 105 ani a fost un proces evolutiv care a culminat cu săvârşirea actului Marii Uniri.

Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918 decreta "unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România" şi acorda "deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare". Aceste principii democratice enunţate în "Rezoluţiunea de Unire" se vor regăsi peste doi ani în Constituţia din 1923, act fundamental ce a consacrat juridic şi a exprimat politico-instituţional noua realitate a României Mari şi a trasat cadrul democratic al vieţii politice din anii ce vor urma.

La temelia României Mari stau cei care şi-au jertfit viaţa pe altarul libertăţii neamului, eroii pe care nu îi vom uita şi veşnic îi vom pomeni.

Glorie eroilor!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani românilor de pretutindeni!