Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.38.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 28 mai 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Ştiţi foarte bine, avem acel algoritm pe care îl voi urma, cu rugămintea să vă încadraţi în timpul alocat de 3 minute.

Începem cu Grupul PSD.

Dacă este prezent domnul Remus-Gabriel Lăpuşan?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Consolidarea sustenabilă a agriculturii prin politici adaptate".

În calitate de reprezentant al judeţului Cluj şi în urma consultărilor directe cu fermierii şi structurile asociative din regiune, doresc să aduc în atenţia Parlamentului o serie de probleme concrete semnalate de producătorii agricoli, cu privire la aplicarea Planului Strategic PAC 2023-2027.

Recent, Cooperativa Agricolă Someş Arieş, o organizaţie recunoscută pentru implicarea sa activă în sprijinirea fermierilor din zona Transilvaniei, a transmis către Ministerul Agriculturii şi APIA un document deosebit de relevant. Acesta evidenţiază imperfecţiuni în cadrul unor scheme de plată şi, mai important, propune soluţii clare, argumentate tehnic şi fără impact bugetar suplimentar.

Una dintre dificultăţile semnalate, cu impact direct asupra viitorului agriculturii româneşti, este legată de modul în care tinerii fermieri pot accesa sprijinul dedicat lor. În prezent, sunt excluşi tinerii care aleg să continue activitatea agricolă în cadrul unor ferme deja funcţionale, preluate legal şi în mod real de la părinţi sau alte rude. Această situaţie descurajează transmiterea fermelor între generaţii şi duce, în multe cazuri, la înfiinţarea artificială de noi exploataţii doar pentru a putea accesa subvenţiile. Este nevoie de o corectare urgentă, astfel încât sprijinul să ajungă şi la cei care aleg să continue o activitate agricolă viabilă, nu doar la cei care pornesc de la zero.

Un alt aspect problematic este legat de eco-schemele excesiv birocratizate, cum este cazul PD-27, care impune completarea zilnică a unui caiet de păşunat detaliat, cu risc ridicat de erori şi penalizări nejuste.

De asemenea, lipseşte, în prezent, un sprijin specific pentru zootehnia ecologică, în condiţiile în care agricultura vegetală ecologică beneficiază deja de intervenţii dedicate. Este nevoie de o schemă care să susţină explicit fermele care cresc animale în regim ecologic, în acord cu obiectivele Uniunii Europene privind dezvoltarea durabilă.

Toate aceste propuneri reflectă nu doar realităţile din teren, ci şi nevoia urgentă de a adapta politicile agricole la contextul actual: îmbătrânirea populaţiei rurale, lipsa forţei de muncă, presiunile climatice şi birocraţia excesivă.

În acest context, solicit cu fermitate, în numele fermierilor mici şi mijlocii, reluarea de urgenţă a Programului ,,Rabla pentru tractoare", un program esenţial pentru modernizarea parcului agricol, reducerea emisiilor şi creşterea eficienţei lucrărilor agricole. Lipsa accesului la utilajele moderne îi menţine pe micii fermieri într-un cerc al subdezvoltării şi reduce capacitatea de productivitate şi de a rămâne competitivi în piaţa agricolă europeană care este în continuă dezvoltare.

Stimaţi colegi,

Agricultura României are nevoie de soluţii pragmatice, nu de obstacole birocratice. Fermierii noştri trebuie sprijiniţi, nu descurajaţi. Iar intervenţia noastră, ca factori de decizie, trebuie să fie ferm ancorată în nevoile reale ale celor care produc hrană şi care susţin economia rurală!

Să-i ajutăm!

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Sandu.

Se pregăteşte domnul deputat Cojocaru.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Într-o perioadă cu provocări multiple, economice, sociale, internaţionale, Partidul Social Democrat a demonstrat că ştie să guverneze cu responsabilitate şi cu grijă faţă de oameni.

Am luat decizii ferme, am susţinut cetăţenii şi am pus în mişcare proiecte care dau deja roade. Vorbim despre rezultate concrete, care nu pot fi contestate: salariul minim a crescut cu 76%, pensia medie cu 70%, iar salariul mediu net a depăşit 1.000 de euro.

România are astăzi cel mai mare număr de angajaţi din istoria recentă - aproape 5,8 milioane.

Am investit 54 de miliarde de euro în economie, am accelerat marile şantiere şi am dat în folosinţă 382 de kilometri de drumuri rapide.

În paralel, am protejat categoriile vulnerabile: am plafonat preţurile la energie, am oferit vouchere pentru alimente şi sprijin direct pentru milioane de români.

Nu am guvernat perfect, dar am guvernat cu bună-credinţă şi cu rezultate vizibile. Am demonstrat că politica poate fi despre stabilitate, nu doar despre scandal.

Această muncă nu se opreşte aici. Suntem şi vom rămâne activi - în Parlament, în administraţie, în fiecare comunitate. Asta pentru că Partidul Social Democrat este şi rămâne partidul care transformă nevoile oamenilor în politici publice.

Ne-am asumat guvernarea cu maturitate, ne asumăm şi viitorul cu aceeaşi hotărâre.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cojocaru.

Se pregăteşte, de la Grupul AUR, doamna deputat Lovin, dacă este prezentă, sau domnul Iosub, dacă nu.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei de astăzi este "Investiţii importante şi creşteri de venituri după 3 ani de guvernare social-democrată".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În această săptămână a început un nou mandat prezidenţial şi urmează formarea unui nou Guvern. Este important ca România să poată continua pe acelaşi drum ca în ultimii ani, un drum european, cu investiţii majore care să reducă şi mai mult decalajul care ne desparte de ţările din Vest. Iar premisele de la care se pleacă sunt foarte bune.

Şi aş menţiona acum doar câteva dintre lucrurile care au schimbat în bine România, în ultimii trei ani, respectiv construcţia de autostrăzi, nivelul ridicat de sume alocate investiţiilor, alături de creşterea veniturilor tuturor categoriilor sociale.

Aşadar, în anul 2025, avem investiţii care se ridică la 7,8% din PIB, un nivel record, mai ales dacă luăm în calcul şi evoluţia PIB. Ca să putem compara mai bine, în anul 2020 investiţiile au reprezentat doar 4,5% din PIB, iar efectele acestor investiţii se pot observa la nivelul fiecărei comunităţi locale, fie că discutăm despre reţele de utilităţi - apă, canalizare, gaz, de dispensare, creşe, grădiniţe, şcoli sau drumuri.

Ajungem, astfel, la un alt domeniu important, şi anume, lucrările de la autostrăzi. Guvernarea social-democrată înseamnă 382 de kilometri de drumuri rapide, finalizaţi, şi încă 236 de kilometri care urmează să fie daţi în exploatare în acest an. Este, de departe, cea mai mare realizare şi cea mai importantă a oricărui Guvern, în ceea ce priveşte autostrăzile. Iar acest ritm trebuie să fie continuat, pentru ca românii să poată circula în siguranţă, iar investitorii să aibă acele oportunităţi pe care le caută în momentul în care deschid sau extind afacerile.

Un alt element important, înregistrat în guvernarea PSD, este legat de creşterea veniturilor românilor. În cei trei ani de guvernare, salariul mediu net a crescut, de la aproximativ 736 euro la 1.115 euro, respectiv o creştere de peste 56% pentru salariaţii din România. Iar în termeni reali, dând la o parte efectele inflaţiei, puterea de cumpărare a celor care muncesc a crescut cu peste 16 procente.

De asemenea, salariul minim net a crescut cu aproape 75%, de la 1.474 lei la 2.574 lei, ceea ce reprezintă o creştere a puterii de cumpărare a salariaţilor din această categorie cu peste 30%.

Şi veniturile pensionarilor au crescut simţitor, din noiembrie 2021 până în prezent.

Aşadar, e nevoie, în continuare, de seriozitate, de implicare şi de responsabilitate. Ne aflăm într-un moment bun, cu o economie sănătoasă, cu investiţii publice majore.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Lovin, prezentă?

Doamna Ramona Lovin (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte, dacă este prezent, domnul deputat Iosub. Dacă nu, domnul Neamţu. Sau dacă nu, doamna deputat Vadim Tudor.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi - "România, pe primul loc!".

De câţiva ani, în ultima duminică a lunii mai, celebrăm Ziua Românilor de Pretutindeni, o zi cu profunde semnificaţii pentru identitatea noastră naţională.

Cu această ocazie, am solicitat, luni, să iau cuvântul pentru 3 minute în plenul Camerei Deputaţilor, pentru a transmite un mesaj românilor de pretutindeni. Cererea mi-a fost refuzată de reprezentanţii partidelor politice care se menţin, prin fraudă, la conducerea ţării. Motivul invocat? Faptul că în alocuţiunea mea menţionam o realitate dureroasă: închiderea şcolilor cu predare în limba română, din Ucraina.

Consider profund nedrept şi revoltător faptul că, în Parlamentul României, nu mi se permite să vorbesc despre românii din Ucraina, o comunitate istorică care îşi duce crucea în tăcere, cu demnitate, în ciuda presiunilor şi discriminărilor.

Sunt deputat ales să reprezint românii din afara graniţelor ţării. Este obligaţia mea să le apăr drepturile. Iar dreptul la educaţie în limba română nu este un moft, ci o formă de supravieţuire culturală şi identitară.

Nimeni, nici în Ucraina, nici în România, nu are voie să le interzică acest drept, cu atât mai puţin aceste partide antiromâneşti care se află vremelnic la putere.

S-a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că PSD, PNL, UDMR şi USR s-au unit împotriva poporului român.

Români sunt toţi cei care simt şi trăiesc româneşte. Români sunt şi cei care trăiesc în afara graniţelor, din diferite motive, şi sunt mai mult de o treime din populaţia ţării.

Nu putem ignora nici realitatea că aceşti oameni sunt reprezentaţi de doar patru deputaţi şi doi senatori în Parlamentul României, o reprezentare profund nedreaptă, disproporţionată şi lipsită de respect faţă de milioanele de români care contribuie economic, social şi cultural în ţările în care trăiesc, dar şi faţă de România.

Nu putem ignora nici faptul că serviciile consulare sunt insuficiente şi mii de români sunt obligaţi să parcurgă distanţe mari pentru un simplu document. Ştiu, e nevoie de resurse pentru înfiinţarea de noi consulate, e nevoie de bani, dar oare putem uita contribuţia uriaşă a diasporei la economia naţională? În ultimii ani, românii din străinătate au trimis miliarde de euro în ţară, potrivit datelor oficiale ale Băncii Naţionale a României şi ale Băncii Mondiale. În ultimele decenii, remitenţele au depăşit 100 de miliarde de euro şi putem spune, cu toată responsabilitatea, că românii din diaspora sunt cel mai mare investitor străin în România, un investitor care nu cere privilegii, ci doar respect, sprijin şi demnitate.

Ziua Românilor de Pretutindeni trebuie să fie un angajament naţional, un angajament că vom repara injustiţiile, că vom proteja cultura şi limba română, acolo unde sunt ameninţate, şi că vom pune diaspora şi comunităţile istorice în centrul politicilor publice ale statului român.

Iar cenzura, de orice fel, trebuie să dispară.

Este dreptul meu să cer, de la microfonul Camerei Deputaţilor, să fie respectate drepturile românilor, oriunde aceştia s-ar afla.

La mulţi ani românilor de pretutindeni!

La mulţi ani unei Românii care nu îşi uită fiii!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Iagăr.

Se pregăteşte domnul deputat Neamţu.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Stimaţi parlamentari,

Astăzi am să vă aduc în atenţie 10 puncte pentru politica fitness-ului, în România.

Astfel că, pentru a avea o naţie sănătoasă, fitness-ul trebuie să fie parte integrantă din viaţa socială a românului.

1. Reducerea TVA-ului este foarte importantă pentru serviciile de fitness - reducerea TVA-ului de la 19% la 5 sau la 9%. Remarc aici că, în 2024, de la 5% s-a făcut instant 19%, fapt pentru care foarte multe săli de fitness şi activitatea de fitness a fost închisă.

Modelul poate fi cel din Spania - 10%, Polonia - 8%, Belgia - 6%.

Scopul acestei micşorări este creşterea accesibilităţii şi încurajarea populaţiei să participe la activităţi fizice regulate.

2. Introducerea unei strategii naţionale pentru activitate fizică şi fitness -"România activă 2030", coordonată de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Sportului şi Ministerul Educaţiei.

Obiectivele sunt: reducerea sedentarismului, integrarea activităţii fizice în prevenţia bolilor, susţinerea infrastructurii sportive în comunităţi.

3. Subvenţii şi stimulente pentru angajatori: crearea unui cadru legal pentru deducerea fiscală a abonamentelor de fitness oferite de angajatori.

Exemplu sunt Italia şi Olanda, unde se deduc cheltuielile de wellness pentru angajaţi.

Impactul: susţine sănătatea angajaţilor, reduce absenteismul şi creşte productivitatea.

4. Finanţarea pentru infrastructură sportivă locală, subproiectul "Fitness pentru toţi". Este finanţarea pentru dotarea parcurilor, a şcolilor şi centrelor comunitare cu echipamente gratuite.

Parteneri pot fi primăriile, ONG-urile, sectorul privat.

Scopul este crearea de zone de activitate fizică, accesibile în fiecare localitate.

5. Reglementarea şi certificarea profesiei de antrenor/instructor: înfiinţarea unui registru naţional al profesioniştilor în fitness; recunoaştere profesională europeană.

6. Prescripţie medicală de exerciţii fizice.

Aici aduc în atenţie modelul "Exerciţiul fizic ca medicament". Este un model din Italia, Suedia şi Franţa.

Medicul de familie prescrie activitate fizică în centre acreditate: săli de fitness incluse în programul medicilor de familie.

Beneficiari sunt persoanele cu boli cronice, diabet, obezitate, depresie - suntem pe locul 3, la obezitate, în lume.

7. Campanii publice de educaţie şi conştientizare: "Mişcă-te pentru viaţa ta!", "30 de minute pe zi pentru sănătatea ta".

Promovare în şcoli.

8. Digitalizare.

9. Programe de fitness în şcoli şi universităţi. Este foarte important.

10. Observator naţional pentru activitate fizică şi fitness.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

O scurtă observaţie de procedură.

Pentru că sunt foarte mulţi deputaţi înscrişi astăzi, vă propun, la fel ca şi în celelalte şedinţe pe care le-am condus, să existe un buget. Vă propun 3 minute per grup parlamentar. O să ţin evidenţa depăşirilor, ca să nu vă întrerup, şi dacă se epuizează cele 3 minute ale grupului, voi începe apoi să fac întreruperi.

Cu această precizare, vă dau cuvântul, domnule deputat Neamţu.

Vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Bună ziua, distinşi colegi!

Alegerile prezidenţiale din anul 2025, în România, ne-au confruntat cu o veche interogaţie filosofică - "Ce înseamnă să fii european?".

Şi aş vrea să spun, în numele mişcării suveraniste din România, că noi suntem europeni, nu pro-europeni, pentru că ne-am născut astfel.

Suntem europeni nu printr-o adeziune de ultimă oră, care e făcută într-o cheie birocratică la Bruxelles, nici dintr-un apetit mimetic de a-i copia doar pe francezi, suntem europeni prin naştere şi printr-o alegere pe care generaţii la rândul au făcut-o înaintea noastră, în fiecare secol determinant.

Poporul român s-a născut în Europa şi, aşa cum spunea istoricul Dimitrie Onciul, ne-am născut într-o matrice imperială, într-un spaţiu definit de romanitate şi ortodoxie, între Niceea şi Calcedon, la sudul şi nordul Dunării, din vremea lui Constantin cel Mare şi până-n veacul Basileului Heraclie.

Suntem, deci, europeni, nu pro-europeni, graţie faimosului Bizanţ după Bizanţ, pe care l-a evocat Nicolae Iorga; suntem europeni prin memoria lui Mircea şi a umbrei lui de la Cozia; suntem pro-europeni prin goticul celebrat de Ştefan cel Mare la Putna şi Voroneţ; suntem europeni prin chivotele lui Petru Rareş şi palatele lui Constantin Brâncoveanu, de la Mogoşoaia.

Suntem moştenitorii unei rare sinteze culturale - între Roma şi Ierusalim, între Constantinopolul Sfântului Ioan Gură de Aur şi Berlinul unui geniu ştiinţific precum Dimitrie Cantemir.

Suntem, deci, europeni şi români deopotrivă. Şi diaspora ne-a amintit anul acesta acest lucru.

Da, fireşte, apreciem virtuţile pieţei libere ale capitalismului, admirăm ordinea metropolelor occidentale, lăudăm eficienţa trenurilor din Germania sau muzeele arhipline din Olanda, mai puţin cel care ne-a luat coiful de la Coţofeneşti, emulăm, dacă trebuie, şi spiritul antreprenorial al italienilor din Milano şi arta negoţului, stăpânită de maeştrii olandezi.

Cu toate acestea, deşi îmbrăţişăm, iată, civilizaţia materială a Apusului, nu renunţăm la cultura spirituală a Răsăritului.

Refuzăm, mai degrabă, acest noul "europenism" de mucava, croit după canoanele superficiale ale mimetiştilor care îl copiază ineficient şi neinspirat pe Lovinescu, dintr-un complex de inferioritate adolescentin.

Iată, nu vrem să facem greşelile acestea, să ne comparăm pe noi, românii, cu, de pildă, fostele imperii coloniale care şi-au construit prosperitatea - s-o spunem direct - şi pe spatele Africii sau ale Asiei continentale.

O ţară jefuită de otomani, cum a fost România, terfelită de ruşi şi stoarsă de resurse de austrieci, nu trebuie să facă această greşeală.

Mai recunoaştem un lucru, doamnelor şi domnilor, dragi prieteni, că trebuie, în momentul acesta de criză spirituală, să luăm drumul către casă într-un mod nobil, să învăţăm de la părinţii noştri, chiar de la Sfinţii Părinţi, care este substanţa unui Crez creştin, să ne spălăm sufletul în liniştea mănăstirilor de la Dragomirna sau Suceviţa, să ne luminăm mintea în simplitatea unor strofe de Arghezi şi să privim acuarelele lui Luchian nu ca pe nişte mofturi estetice, ci ca pe nişte manifestări ale unei conştiinţe filocalice.

Doamnelor şi domnilor,

Eliade, Enescu sau Brâncuşi n-au fost nişte provinciali, au fost nişte români care au păstrat rosturile universale.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, dacă este prezent domnul deputat Gal?

Şi se pregăteşte doamna deputat Pistru-Popa.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Formarea unui guvern pro-european, testul de maturitate al clasei politice româneşti"

După finalizarea procesului electoral reprezentat de organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, obiectiv pe care România l-a asumat şi l-a îndeplinit, urmează o nouă provocare politică, aceea de a forma un nou Guvern.

În contextul actual european şi mondial, România are nevoie de un guvern pro-european capabil să menţină direcţia euro-atlantică a ţării, să intensifice relaţiile cu partenerii occidentali şi să revigoreze parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

În actualul context economic, România are nevoie de un Guvern care să ofere credibilitate pe plan intern, un Guvern alcătuit din persoane oneste, cu expertiză şi cu rezultate în societate, un Guvern capabil să gestioneze situaţia economică dificilă prin care trecem, în acest moment.

În actualul context politic, România are nevoie de un Guvern politic puternic, susţinut de o majoritate parlamentară stabilă, capabil să-şi asume reforme structurale şi să le susţină împreună cu Parlamentul.

Pe data de 18 mai, cetăţenii români au dat dovadă de implicare şi de maturitate civică şi au decis ca România să parcurgă pe mai departe drumul european.

A sosit timpul ca şi noi, clasa politică, să dovedim că am învăţat această lecţie de democraţie şi să dăm exemplul nostru de maturitate politică, prin formarea unui Guvern care să reprezinte interesele euroatlantice ale României şi ale cetăţenilor.

Fac un apel, pe această cale, la reprezentanţii partidelor parlamentare, în special ai partidelor de orientare proeuropeană, să lase orgoliile şi disensiunile la o parte, ideologiile care ne despart, pentru a contribui împreună la formarea cât mai rapidă a unui Guvern puternic, susţinut şi de celelalte instituţii democratice implicate.

Acesta este obiectivul strategic al României şi suntem datori să-l îndeplinim.

România are nevoie de un Guvern proeuropean, economia are nevoie de reforme, cetăţenii români au nevoie acum de stabilitate şi încredere. Va fi greu, dar am credinţa că vom reuşi.

Am convingerea că un Guvern condus de Ilie Bolojan poate realiza aceste deziderate

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat, Circumscripţia Bihor.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Popa. Este în sală? Nu.

Atunci, domnul deputat Balan, de la PNL?

Mai e cineva de la PNL, că asta e toată lista! (Vociferări.)

Domnul Mititelu?

Vă rog, domnule Cotinescu, la microfon.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ultimele luni au fost o lecţie pentru România, pentru noi toţi, o lecţie de trezire la realitate.

Prin votul lor şi prin prezenţa masivă la urne, românii şi-au îndeplinit datoria civică, menţinând ţara pe parcursul democraţiilor proeuropene.

Acum responsabilitatea clasei politice este aceea de a face reforma.

Prin urmare, mesajul meu este despre prezent şi viitor, dar şi despre obligaţiile care ne revin pentru a pune ţara pe traiectoria corectă.

Noul preşedinte al României, Nicuşor Dan, are nevoie de sprijinul Parlamentului, de un premier serios, credibil şi de un Guvern cu care să colaboreze strâns.

Ilie Bolojan este omul potrivit să conducă schimbarea, are credibilitate în faţa românilor, este cel mai titrat lider din administraţia publică locală, un om care a demonstrat, prin rezultate, nu prin vorbe, are viziune, are experienţă şi are curajul să producă schimbarea cerută.

Cu Ilie Bolojan în fruntea Guvernului putem porni reforma statului, putem construi o administraţie eficientă, suplă, transparentă, putem oferi predictibilitate mediului de afaceri şi sprijin pentru românii aflaţi în criză.

Am primit o lecţie, important este ce facem cu ea.

Am primit o nouă şansă şi trebuie să furnizăm rezultate.

Situaţia generală ne este favorabilă. Uniunea Europeană ne-a oferit încredere şi sprijin, prin prelungirea cu un an şi şase luni a PNRR. Este o şansă pe care nu trebuie să o ratăm.

Preşedintele Trump a anunţat, chiar a doua zi după alegeri, numirea noului ambasador al Statelor Unite, în România. Şi acesta este un semnal că România române în continuare un partener strategic pentru America.

Închei cu un îndemn la luciditate şi responsabilitate.

Ţara nu are nevoie de încă o criză guvernamentală, ţara are nevoie de un guvern stabil, care să furnizeze rezultate!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL mai este cineva prezent, în acest moment?

Domnul?

Domnul Eduard-Tatian Mititelu (din sală):

Mititelu Eduard.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul deputat Mititelu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte apoi, din partea Grupului USR, dacă este, colegul Alecsandru; dacă nu, doamna Raisa Enachi, de la AUR.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Investiţii urgente în infrastructura rutieră, în judeţul Botoşani, afectată de fenomenele meteorologice".

Stimaţi colegi,

Judeţul Botoşani traversează, în acest moment, o perioadă extrem de dificilă, marcată de fenomene hidrometeorologice periculoase, care au pus la grea încercare comunităţile locale. Viiturile, alunecările de teren şi cantităţile record de precipitaţii au provocat pagube considerabile, punând în pericol vieţile oamenilor şi afectând grav infrastructura locală.

Autorităţile judeţene, sub coordonarea prefectului judeţului Botoşani şi conducerii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Nicolae Iorga" Botoşani, au acţionat prompt şi responsabil şi acţionează şi în acest moment. Evacuările preventive, intervenţiile pentru deblocarea căilor de acces, precum şi operaţionalizarea Centrului Judeţean de Coordonare a Intervenţiei demonstrează o capacitate solidă de reacţie şi o mobilizare exemplară.

Le mulţumesc, pe această cale, primarilor, domnului prefect, echipajelor ISU şi tuturor celor care sunt implicaţi, în acest moment, în acest fenomen nefericit pentru judeţul nostru.

Este însă evident că judeţul Botoşani are nevoie de sprijin guvernamental pentru a depăşi această criză. În mod special, infrastructura rutieră judeţeană şi comunală a suferit distrugeri. Nu mai puţin de zece drumuri sunt în prezent afectate, unele fiind complet impracticabile, ceea ce îngreunează accesul ambulanţelor, al pompierilor, al elevilor şi al locuitorilor, în general.

Solicit, public, Guvernului României, alocarea de fonduri pentru refacerea acestor drumuri. Aceste obiective sunt localizate în următoarele zone: Santa Mare, Vârfu Câmpului, Lunca, Hudeşti, Mihălăşeni, Pomârla, Mileanca, Coşula, Flămânzi şi lista continuă.

Lista obiectivelor afectate va fi transmisă oficial autorităţilor competente de către autorităţile judeţene.

Este datoria noastră, a mea şi a colegilor mei din circumscripţie, să fim vocea botoşănenilor în faţa instituţiilor centrale.

Reamintesc cetăţenilor judeţului Botoşani importanţa respectării recomandărilor autorităţilor în aceste zile: evitarea zonelor de risc, pregătirea bagajelor de urgenţă şi menţinerea unei legături permanente cu autorităţile locale pot face diferenţa între o situaţie controlată şi una cu potenţial tragic.

Botoşaniul are nevoie de solidaritate, implicare şi sprijin concret. Mă angajez să continui demersurile, la nivel parlamentar, pentru a asigura fondurile şi măsurile necesare refacerii zonelor afectate.

De asemenea, această situaţie demonstrează, încă o dată, că investiţiile în infrastructura rutieră trebuie continuate şi accelerate, atât în judeţul Botoşani, cât şi în întreaga ţară.

Vă mulţumesc.

Eduard Mititelu, deputat al PNL Botoşani.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Enachi, de la Grupul SOS.

Se pregăteşte doamna deputat Cîmpianu, dacă este prezentă. Nu.

Atunci, doamna deputat Cernit, de la POT.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a Înviat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei politice: "Elogii externe, eşecuri interne - paradoxul sistemului de urgenţă din România".

Stimaţi colegi,

Într-o Românie în care oamenii mor cu zile în spitale, în incendii sau în ambulanţe fără echipamente, Raed Arafat este promovat la nivel european ca model de succes. Invitat recent la Bruxelles, ca expert de prim rang, el este prezentat ca simbol al eficienţei.

Însă realitatea din România este departe de acest model idealizat. Cazul "Colectiv" sau "Crevedia" rămân o rană deschisă. Sistemul de urgenţă coordonat de Arafat nu a fost capabil să salveze vieţi. Nu din lipsă de bunăvoinţă, ci din cauza lipsei dotărilor şi a voinţei instituţionale.

Domnul Arafat nu şi-a asumat niciodată aceste eşecuri. Nu a explicat de ce, după atâţia ani, nu avem infrastructura medicală necesară. Poziţia sa, consolidată politic, rămâne neatinsă, de parcă nu ar fi murit oameni în condiţii scandaloase.

Când vine vorba de urgenţe şi vieţi omeneşti, nu ne putem permite să tolerăm incompetenţa. Nu mai vorbim despre greşeli, ci despre complicitate la acest dezastru.

Este prea târziu pentru explicaţii şi prea devreme pentru uitare. Nu mai dorim să fim conduşi de cei care nu dau socoteală nimănui. Este timpul pentru o reformă a sistemului de urgenţă din România, bazată pe responsabilitate, transparenţă şi eficienţă.

România nu mai are timp de experimente, de simulări sau de oameni care ocupă funcţii doar pentru a-şi conserva imaginea. Sistemul de urgenţă trebuie să fie despre oameni, nu despre ego-uri. Vieţile pierdute nu mai pot fi aduse înapoi, dar pot fi onorate prin acţiuni curajoase, reforme reale şi asumare.

Astfel, vin cu propuneri concrete de reformă, şi anume:

- Audit independent anual al întregului sistem de urgenţă cu raport public, cum ar fi: SMURD, DSU şi spitalele de urgenţă;

- Separarea funcţiei administrative de cea operaţională în cadrul DSU - directorul nu poate fi şi comunicator şi decident strategic şi lider executiv;

- Dezvoltarea unui protocol transparent pentru transferul pacienţilor critici în străinătate, cu termene şi responsabilităţi clare;

- Dotarea reală a ambulanţelor din mediul rural, cu personal calificat şi echipamente minime standard;

- Înfiinţarea unui registru naţional al incidentelor şi intervenţiilor eşuate, pentru a învăţa din greşeli, nu pentru a le ascunde;

- Rotirea funcţiilor de conducere în domeniul urgenţelor, limitarea mandatelor şi obligativitatea evaluărilor externe.

Numai prin transparenţă, competenţă şi asumare vom putea transforma un sistem corodat de protecţie politică într-un serviciu care salvează vieţi astăzi în România.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc şi eu.

Am făcut o mică greşeală, mai este o intervenţie din partea Grupului SOS.

Doamna Cîmpianu este prezentă? Nu.

Domnul Guşă? Nu.

Domnul Tudor Ionescu? Nu.

Domnul Goidescu? Nu.

Atunci, trecem la Grupul POT.

Doamnă Cernit, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte doamna Gavrilă.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Cât mai ia statul din munca românilor".

În fiecare an, Guvernul se laudă cu "marea creştere" a salariului minim. Împachetează frumos o decizie care în realitate nu schimbă nimic în viaţa românilor. Se aruncă cifre în faţa presei, dar în buzunarele oamenilor rămâne aceeaşi sărăcie.

România are una dintre cele mai mari taxe pe munca prost plătită din toată Uniunea Europeană. Românul cu salariu minim munceşte cinstit şi primeşte doar o parte mică din ce ar trebui, restul ia statul. Asta nu e protecţie socială, e o formă de jaf legalizat.

Guvernul susţine că ajută oamenii, dar cum ajuţi când le iei aproape jumătate din venitul lunar? Cum poţi vorbi de sprijin când exact cei mai vulnerabili sunt taxaţi cel mai mult? Asta nu e grijă faţă de oameni, este dispreţ.

Dacă vrem să fim sinceri cu românii, trebuie să recunoaştem: nu creşterea salariului minim brut contează, ci cât rămâne efectiv în mână. Iar Guvernul poate face acest lucru, poate creşte salariul minim net, prin reducerea taxelor pe muncă, dar nu o face. Pentru că e mai simplu să păcăleşti oamenii cu nişte cifre, decât să pierzi bani din taxele pe care le storci din munca oamenilor.

De altfel, nu toate ţările europene au un salariu minim stabilit de stat. Italia, Austria nu impun salarii minime prin lege, dar respectă munca prin fiscalitate corectă şi negocieri reale între angajatori şi angajaţi. În România, Guvernul impune un salariu minim, dar apoi îl ciunteşte fără jenă. Dintr-un venit oricum mic, ia aproape jumătate, şi apoi are tupeul să spună că "a ajutat".

Adevărul e dur, milioane de români muncesc, dar trăiesc prost, munca legală nu mai este motivantă. Familiile se zbat să supravieţuiască, tinerii pleacă, satele se golesc, iar statul se face că nu vede.

România are nevoie de decizii drepte, iar una dintre cele mai drepte este să lăsăm mai mulţi bani în buzunarele celor care muncesc. Să scădem taxele pe salariile mici şi să creştem salariul minim net.

Pentru că nu conferinţele de presă ale Guvernului plătesc întreţinerea, ci banii adevăraţi, munciţi, pe care românii îi primesc sau, mai corect spus, nu îi mai primesc.

Vă mulţumesc.

Maria Cernit, deputat de Constanţa, Partidul Oamenilor Tineri.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Gavrilă este prezentă? Nu.

Doamna deputat Corcheş?

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi vă invit să ne oprim pentru câteva clipe şi să ascultăm o tăcere care strigă - tăcerea câinilor abandonaţi din adăposturile publice. Sunt suflete care, deşi nu pot rosti cuvinte, exprimă durere, dor şi speranţă, prin fiecare privire tristă, în aşteptarea unei familii.

În fiecare an, adăposturile publice şi private din ţara noastră primesc sume considerabile din fondurile publice, pentru îngrijirea acestor animale. Cu toate acestea, transparenţa privind condiţiile de cazare, îngrijire şi cheltuirea banilor publici este de cele mai multe ori insuficientă.

Este timpul să facem un pas înainte prin modificarea cadrului legislativ privind gestionarea câinilor fără stăpân din România.

Propun, printr-o modificare legislativă, implementarea obligatorie a unui sistem de supraveghere video live stream, cu acces nelimitat pentru public, în toate adăposturile pentru câini.

Această măsură aduce multiple beneficii, cum ar fi: transparenţa cheltuielilor bugetare; o garanţie de respectare a drepturilor animalelor; o şansă în plus pentru fluidizarea adopţiilor şi încurajarea adopţiilor la distanţă; evitarea multor tragedii şi eventuale abuzuri.

România trebuie să se alinieze la standardele de protecţie a animalelor la nivel european. Este momentul să transformăm bunele intenţii în fapte concrete.

Vă mulţumesc.

Deputat de Timiş, Codruţa-Maria Corcheş, Partidul Oamenilor Tineri.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului UDMR este cineva prezent? Nu.

Atunci, îl invit la microfon pe domnul deputat Ghera, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ziua Naţională a Republicii Croaţia".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Ziua Naţională a Republicii Croaţia este un prilej de mare bucurie, cinste şi respect pentru toţi croaţii din ţară şi de pretutindeni. Cu acest prilej, în calitate de deputat ales al Uniunii Croaţilor din România, cu ocazia împlinirii celei de a 35-a aniversări, doresc să transmit de la tribuna Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, un sincer şi călduros salut de la mulţi ani tuturor cetăţenilor croaţi din Republica Croaţia, diasporei croate, precum şi cetăţenilor minorităţii croate istorice din România.

Ziua Naţională a Republicii Croaţia se sărbătoreşte pe 30 mai, în amintirea constituirii primului Parlament multipartidic ales în mod democratic, precum şi în amintirea rolului istoric al Parlamentului croat în păstrarea statalităţii croate pe parcursul mai multor secole.

30 mai reprezintă un moment cu profundă încărcătură istorică şi semnificaţie importantă pentru poporul croat - ziua în care, în anul 1990, a fost constituit primul Parlament multipartidic ales în mod democratic, un pas decisiv pe drumul independenţei, al libertăţii şi suveranităţii statului croat.

Această aniversare nu este doar un prilej de celebrare pentru Croaţia, ci şi un moment de reafirmare a relaţiilor excepţionale de prietenie şi a legăturilor strânse dintre România şi Republica Croaţia, două state membre ale Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice, care împărtăşesc aceleaşi valori comune: democraţia, statul de drept, respectul pentru drepturile omului, pacea, cooperarea şi securitatea regională şi energetică. Relaţiile bilaterale dintre cele două state sunt marcate şi de un dialog politic activ, cooperare economică şi susţinere reciprocă în forurile internaţionale şi diplomatice.

Ca membri ai Uniunii Europene şi NATO, colaborăm îndeaproape în promovarea stabilităţii, democraţiei şi securităţii în regiunea Mării Adriatice, a Mării Negre şi în întreg spaţiul Balcanilor de Vest. Ne uneşte dorinţa de a construi un viitor comun, bazat pe respect reciproc, dialog şi dezvoltare durabilă, precum şi implicarea activă a celor două state în consolidarea coeziunii regionale şi în susţinerea parcursului european al vecinilor noştri din Balcani.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Profit de acest prilej pentru a transmite sincere felicitări poporului croat şi autorităţilor din Republica Croaţia, minorităţii croate din România, urări de sănătate, bunăstare, prosperitate, pace şi succes, cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Croaţia!

La mulţi ani, Croaţia!

Sretan Dan državnosti Republike Hrvatske!

Mulţumesc.

Deputat al Uniunii Croaţilor din România.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea deputaţilor neafiliaţi?

O să citesc în ordine şi să-mi spuneţi cine este prezent.

Domnul deputat Coarnă? Nu.

Doamna deputat Simu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte apoi, din partea Grupului PSD, domnul deputat Isac?

Domnul Vuşcan, dacă nu e domnul Isac.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Căutăm lideri politici".

Prea mulţi dintre cei care se autoproclamă lideri politici vând iluzii în loc de soluţii. Nu sunt lideri, sunt şefi - iar şefii dau ordine, nu inspiră şi nu conduc. Odată ajunşi la putere, uită rapid de cei care au muncit pentru ei, de oamenii care i-au sprijinit cu încredere şi care au făcut sacrificii. Îi reduc la simple cifre, la produse consumabile într-o ecuaţie rece a puterii.

Vorbesc despre nevoia de oameni noi în politică, dar nu pentru a curăţa clasa politică, ci pentru a-i manipula mai uşor, pentru a-i controla mai eficient; o altă strategie de business, aparent eficientă, dar profund înşelătoare.

Partidele trebuie să fie cu şi despre oameni. Liderii autentici ştiu să îşi ţină echipele unite, pentru că un om care nu poate ţine unit un grup, nu va putea niciodată să ţină unită o ţară.

Şi mai grav este atunci când un lider nu este primit la masa negocierilor decât doar atunci când protocolul o cere în mod imperativ. Asta spune totul. Dacă nu poate negocia nici pentru propriii oameni, cum ne putem aştepta să negocieze în interesul României? Dacă nu are nici măcar respectul şi credibilitatea necesare pentru a sta la masa negocierilor, cum îşi poate demonstra capacitatea de a apăra interesele naţionale?

Avem nevoie de lideri cu coloană vertebrală, cu viziune clară, oameni demni, cu onoare, cei mai buni negociatori - şi, mai presus de toate, loiali oamenilor, nu calculelor meschine ale puterii.

Vă mulţumesc.

Deputat Tasica Simu, Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Vuşcan.

Şi apoi, dacă mai sunt intervenţii din partea Grupului PSD; dacă nu, revenim la AUR.

Domnul Voicu Vuşcan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Există o singură Românie"

După ce depăşim emoţia, trebuie să trecem la coerenţă şi măsuri care să împace societatea.

Încă trăim emoţia momentului. Sub valul de susţinere şi entuziasm, problemele României rămân însă la fel de actuale. Există în societatea românească o diviziune, o falie atât de mare încât ea nu poate fi acoperită doar cu emoţie. Iar cei care se află, în urma votului din 18 mai, într-o minoritate, acele milioane de oameni care au ales altceva, nu trebuie ostracizaţi şi puşi la zid, nu trebuie miştocăriţi şi bagatelizaţi. Democraţia însăşi ne cere asta - respect pentru toţi cetăţenii.

Chiar dacă astăzi victoria este asumată în numele parcursului european, asta nu înseamnă că toţi cei care au avut o altă opţiune, milioanele de oameni simpli care şi-au exprimat votul, sunt anti-europeni. Cred că votul lor a fost dat împotriva unui sistem care i-a dezamăgit în mod constant, nicidecum împotriva valorilor democratice şi europene.

Trăim într-o societate în care echitatea există mai mult în teorie. Diferenţa dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu, atât în mediul public, cât şi în mediul privat, este una uriaşă. Trăim într-o societate în care există comunităţi izolate, unde opţiunile şi perspectiva pentru o viaţă mai bună sunt ridicol de mici în comparaţie cu marile aglomerări urbane.

Da, România s-a dezvoltat în ultimii 15 ani. Da, avem creştere economică şi un nivel de trai mai bun ca în urmă cu 25 de ani. Însă toate aceste lucruri nu sunt resimţite decât de o parte a societăţii. Şi aici cred că trebuie ca noi, în acest Parlament, noi, care am fost aleşi de cetăţeni să facem legi mai bune, aici trebuie să insistăm: să avem o democraţie funcţională şi un sistem echitabil. Nu putem să ne permitem riscul de a avea două Românii, una în care un copil născut în mediul rural e lipsit de orice şansă în a-şi urma o carieră, în timp ce alţii au toate opţiunile pe masă.

Trebuie să începem prin a arăta respect unii faţă de alţii. Să transformăm Parlamentul într-un loc în care există speranţă, în care există în permanenţă un concurs de idei şi proiecte, iar beneficiarul final este cetăţeanul. Fiecare cetăţean, fie că trăieşte în Bucureşti, Cluj-Napoca ori într-un sat izolat al acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, nu mai este nimeni în sală în momentul de faţă.

Dau cuvântul domnului deputat Iosub, de la Grupul AUR.

Şi se pregăteşte doamna deputat Vadim-Tudor.

Domnul Cosmin-Teodor Iosub:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vin în faţa dumneavoastră astăzi revoltat de un subiect sensibil şi important.

Declaraţia mea politică se intitulează: "Opriţi umilirea tinerilor români din Sfântu Gheorghe!".

În anul de graţie 2025, într-o ţară europeană, peste 100 de tineri protestează cerându-şi dreptul la educaţie şi normalitate!

De peste 5 ani, elevii Colegiului Naţional "Mihai Viteazul" din Sfântu Gheorghe sunt nevoiţi să înveţe în schimburi, înghesuiţi printre materiale de construcţii, ori prin alte şcoli din municipiu. Colegiul a intrat în reparaţii în urmă cu 5 ani, iar de atunci viaţa elevilor, a profesorilor şi a părinţilor a devenit un calvar.

Singurul liceu teoretic cu predare în limba română din Sfântu Gheorghe a devenit un simbol al umilinţei, al nepăsării şi al birocraţiei care distruge România în fiecare zi. Autorităţile locale şi constructorul se luptă în instanţă, în timp ce oamenii îşi pun întrebarea: când se va sfârşi calvarul?

Ajunşi la limitele răbdării, elevii, profesorii şi părinţii şi-au cerut drepturile în stradă, în ploaie, la finalul săptămânii trecute.

Ca răspuns, primarul municipiului le promite că din toamnă vor învăţa în containere. Ce ironie! Elevii unui colegiu de prestigiu să fie chinuiţi mai bine de 5 ani, ca într-un final să li se promită ca soluţie câteva containere, începând cu anul şcolar 2025-2026.

Adevărul dureros este că dacă această situaţie ar fi vizat una dintre unităţile de învăţământ de limbă maghiară din judeţ, soluţiile ar fi fost rapide. Însă acest detaliu nici nu mai are relevanţă, ci relevantă rămâne întrebarea: Cine şi de ce preferă să umilească tinerii şi profesorii de la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" din Sfântu Gheorghe?

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Vadim-Tudor.

Se pregăteşte doamna deputat Priescu. Este prezentă? Da.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Buletinul cu cip, primul pas către lagărul digital".

Stimaţi colegi,

Vorbesc astăzi nu doar ca parlamentar, ci ca fiică a acestui neam, crescută într-o Românie profund creştină, unde oamenii îşi fac semnul crucii când pleacă la drum, unde bătrânii încă spun "Doamne-ajută!" înainte de orice pas şi unde identitatea omului nu se măsoară în coduri, ci în suflet.

România nu este un simplu spaţiu geografic. Este o ţară care şi-a păstrat credinţa şi demnitatea chiar şi în cele mai grele vremuri. O ţară de oameni care nu vor să devină "profiluri digitale" într-o bază de date globală, oameni care simt că ceva profund greşit se întâmplă atunci când li se cere să accepte, fără întrebări, o identitate digitală.

Ni se spune că buletinul cu cip este un pas spre modernizare. Dar noi ştim, în adâncul conştiinţei noastre, că nu este vorba doar despre un plastic mai "inteligent", ci este începutul unei căi periculoase. De la buletin cu cip, la identitate digitală. De la identitate digitală, la portofel digital. De la portofel digital, la moneda digitală controlată de stat. De la om liber, la cetăţean monitorizat. Un cetăţean care nu va mai putea cumpăra sau vinde decât în condiţiile impuse de un sistem opac, impersonal şi rece.

Aceasta nu este doar o luptă politică, ci este o luptă pentru sufletul neamului nostru. O luptă pentru a apăra libertatea care vine de la Dumnezeu, şi nu de la birocraţii de la Bruxelles sau de la firmele Big Tech.

Oamenii de la sate, bătrânii noştri, preoţii din parohii, tinerii care merg la biserică au temeri reale şi justificate. Ei nu vor să fie transformaţi într-un cod de bare, într-un cip care poate fi dezactivat oricând.

Şi au dreptul să fie ascultaţi! România nu este şi nu trebuie să devină un câmp de testare a experimentelor digitale globale. România este o ţară vie, cu rădăcini adânci, care trebuie apărată!

Cine are curajul să spună în faţa acestui popor că a fi modern înseamnă a renunţa la libertate? Cine are îndrăzneala să le spună părinţilor şi bunicilor noştri că identitatea lor trebuie să fie redusă la un cip?

Noi, cei care credem în valorile conservatoare, în familie, în credinţă, în libertatea dată de Dumnezeu, nu putem sta tăcuţi. Este datoria noastră să spunem NU acestei derive periculoase.

Să nu fim generaţia care, din frică sau din comoditate, a vândut libertatea pe promisiunea unui confort digital.

România merită mai mult. Merită respect. Merită să-şi păstreze sufletul viu.

Vă mulţumesc.

Vadim-Tudor Lidia, deputat AUR de Bucureşti.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Priescu.

Apoi, probabil că o să sărim direct la Grupul POT, din câte văd în sală.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Alegerile s-au încheiat, dar ura continuă".

În calitatea noastră de aleşi ai poporului în Parlamentul României, pe lângă datoria de a-i reprezenta politic, în cadrul lucrărilor din Parlament, pe toţi cetăţenii României, avem datoria de a-i proteja de abuzurile de orice fel la care cetăţenii României ar putea fi expuşi.

Vin astăzi în faţa voastră pentru a condamna atacurile josnice îndreptate către populaţia cu drept de vot din România. Condamn ferm actele de manipulare prin care a fost indusă populaţiei, în mod artificial, o stare de frică generală.

În mod cinic, inclusiv preşedintele ales a recunoscut că anumite teme utilizate în campanie împotriva lui George Simion şi a Partidului AUR au fost false şi au reprezentat doar un discurs politic. Efectele acestui discurs politic total iresponsabil sunt următoarele: o societate scindată, o societate manipulată şi o societate speriată.

Campania electorală a luat sfârşit, însă mă doare să văd cum partidele sistemului şi oamenii din spatele noului preşedinte continuă chiar şi după finalizarea alegerilor să alimenteze ura dintre români. Spre exemplu, gorjenii sunt atacaţi, umiliţi şi jigniţi pentru votul lor. Judeţul Gorj a înregistrat cel mai mare scor pentru candidatul George Simion - peste 61% din voturile gorjenilor -, iar acest lucru i-a transformat pe gorjeni într-o ţintă pentru oamenii sistemului.

Din Parlamentul României vreau să pronunţ numele unor persoane ce întreţin actuala stare de ură din România şi care au jignit majoritatea populaţiei din judeţul Gorj.

Încep cu deputatul Radu Miruţă, care consideră că votanţii AUR nu au capul pe umeri şi nu vor o direcţie europeană. Priviţi cum un deputat de Gorj îi umileşte pe oamenii pe care ar trebui să-i reprezinte, indiferent de opţiunile politice. Îi transmit lui Radu Miruţă că nu este stăpân peste dreptul de vot al gorjenilor.

În acelaşi timp, şi Ion Iordache, deputat al PNL, îi compară pe gorjeni cu un copil răsfăţat care primeşte prea mult şi nu înţelege valoarea lucrurilor primite. Se pare că domnul Iordache consideră că PNL şi PSD au făcut prea mult pentru gorjeni. Îl invit să iasă din când în când din birou şi să meargă printre oamenii pe care îi consideră nedemni de bunătatea lui.

Şi primari PSD şi PNL, de asemenea, au adus acuze şi au atacat votul gorjenilor.

Solicit reprezentanţilor partidelor sistemului să înceteze atacurile cu caracter denigrator lansate împotriva românilor, atacuri asupra demnităţii lor şi asupra dreptului lor la un vot exprimat în mod liber.

Vă mulţumesc.

Deputat Ionelia Priescu, Circumscripţia Gorj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului PNL mai este cineva?

Din partea Grupului... (Vociferări.)

Numai puţin, până ajungem la UDMR.

USR? Nu.

De la SOS a mai venit cineva care este înscris? Nu.

Atunci, revenim la Grupul POT.

Doamna Gavrilă este? Nu.

Domnul Grofu?

Aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte doamna Porumboiu, dacă e prezentă.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"27 mai - Ziua Internaţională a Medicinei de Urgenţă"

Cu ocazia acestei Zile Internaţionale a Medicinei de Urgenţă, în calitate de deputat, reprezentant al cetăţenilor şi cunoscător al sistemului de urgenţă medicală din România, transmit un mesaj de profund respect şi recunoştinţă pentru toţi cei din prima linie, care, zi de zi, veghează la graniţa fragilă dintre viaţă şi moarte, care luptă zilnic cu secundele pentru a salva vieţi.

Munca dumneavoastră nu are pauză, nu ţine cont de oră, de vreme sau de loc. În fiecare intervenţie, în fiecare decizie luată în secunde, demonstraţi nu doar competenţă medicală, ci şi un devotament exemplar faţă de oameni.

Mulţumesc, de asemenea, şi factorilor de decizie, dar şi celor care asigură infrastructura şi suportul necesar acestui domeniu atât de vast şi de important pentru noi toţi!

Deşi România a devenit un model la nivel internaţional, sistemul de urgenţă se confruntă şi cu diverse provocări - de la personal insuficient până la infrastructura care, deşi în ultimii ani a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă şi o creştere spectaculoasă, necesită o continuă dezvoltare, adaptată evoluţiei echipamentelor şi manoperelor specifice.

Este şi responsabilitatea noastră, a celor aleşi să legiferăm şi să reprezentăm interesele cetăţenilor, să ne ridicăm la înălţimea sacrificiilor dumneavoastră.

Astfel, voi susţine în continuare măsuri legislative care să sprijine medicina de urgenţă: de la finanţare adecvată şi condiţii de muncă mai bune, până la recunoaşterea clară a meritelor şi acordarea drepturilor ce vi se cuvin.

Prin fiecare viaţă salvată, daţi sens vocaţiei medicale şi întăriţi încrederea oamenilor în sistemul medical românesc!

La mulţi ani tuturor celor care slujesc cu onoare medicina de urgenţă!

Pentru tot ce faceţi, România nu vă poate răsplăti doar prin cuvinte - ci prin respect sincer, recunoştinţă profundă şi sprijin real, aşa cum meritaţi!

Cu deosebită consideraţie,

Deputat Daniel Grofu, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Porumboiu.

Se pregăteşte domnul Kolcsár Károly, din partea Grupului UDMR.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Corupţia ucide România!".

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Astăzi vorbim clar şi direct despre corupţie. Acum nu mai este vorba doar despre nişte hoţi cu gulere albe. Vorbim despre un sistem politic care a făcut din furt un model de guvernare. Şi consecinţele se văd în buzunarele fiecărui român.

România nu este o ţară săracă. Este o ţară furată. Sistematic, organizat, cu ştampile legale şi gir politic. Corupţia nu mai este un accident - a devenit o strategie de guvernare.

Şi asta se întâmplă acum, sub ochii noştri. Cu voturile majorităţii din această sală. Cu tăcerea vinovată a celor care ştiu şi nu spun nimic. Corupţia nu trăieşte fără complicitate. Şi complicitatea se află chiar aici, între bănci, în funcţii, în tăcerea dumneavoastră.

Noi vă propunem măsuri rapide, nu doar sancţiuni simbolice.

Vrem digitalizarea completă a achiziţiilor publice.

Vrem ca toate contractele de peste un milion de euro să fie auditate extern.

Vrem interdicţii pentru firmele asociate cu dosare penale, ca acestea să nu mai primească bani publici.

Vrem DNA în administraţia locală, nu doar în comunicate.

Şi vrem oameni care nu se tem să spună lucrurilor pe nume, chiar dacă asta supără partidele vechi.

Pentru că, da, corupţia ucide. Ucide investiţii. Ucide încredere. Ucide şanse. Şi dacă nu avem curajul să o înfruntăm cu demnitate, atunci nu mai are rost să vorbim despre economie, dezvoltare sau viitor.

Şi acum mă adresez direct noului preşedinte al României, domnului Nicuşor Dan, care probabil chiar în acest moment poartă negocieri pentru formarea noului Guvern.

Domnule preşedinte, România nu mai are nevoie de negocieri cu hoţia, ci de un divorţ clar şi definitiv de toţi arondaţii ei.

Aţi câştigat alegerile prezidenţiale şi v-aţi început mandatul cu promisiunea fermă că veţi pune în prim-plan lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei.

România are nevoie de acţiuni, nu de lozinci. De curaj real, nu de compromisuri.

Vă transmit, în numele celor care aşteaptă de decenii o schimbare adevărată: Aveţi curajul să spuneţi NU.

Vă vom urmări fiecare pas. Fiecare promisiune. Fiecare decizie.

Pentru că România nu mai are timp de amânări sau aşteptări. Are nevoie de eradicarea definitivă a acestui flagel numit corupţie.

Acum, în acest moment, o ţară întreagă îşi îndreaptă speranţele către dumneavoastră. Nu ne dezamăgiţi! Dezamăgirea nu este doar a noastră! Ea se va vedea în fiecare zi în ochii copiilor noştri!

Mulţumesc.

Gabriela Porumboiu, deputat de Dolj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Kolcsár Károly.

Şi se pregăteşte domnul Nicolae Păun, de la minorităţi.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică are denumirea "Să întărim România europeană prin contribuţia tuturor cetăţenilor săi".

Alegerile prezidenţiale recent încheiate au marcat un moment definitoriu pentru democraţia românească. Prin participarea activă şi matură la acest exerciţiu electoral, cetăţenii României au demonstrat încă o dată că valorile europene - demnitatea, solidaritatea, pluralismul - sunt adânc înrădăcinate în conştiinţa colectivă.

În această ecuaţie a responsabilităţii civice, votul comunităţii maghiare din România a jucat un rol esenţial, nu doar numeric, ci şi simbolic, afirmând ataşamentul faţă de principiile democratice şi faţă de viitorul european al ţării noastre. Fără falsă modestie, este o realitate faptul că voturile pro-europene din judeţele cu populaţie majoritară de etnie maghiară au contat imens în stabilirea câştigătorului acestui scrutin definitoriu pentru România post-revoluţionară.

Rezultatul acestor alegeri nu este doar un verdict politic, ci şi o confirmare a unei direcţii fundamentale, cea a integrării tot mai profunde în valorile europene, a respectului pentru diversitate şi a promovării unui dialog deschis între toţi cetăţenii, indiferent de etnie, religie sau convingeri.

Comunitatea maghiară din România, prin implicarea sa activă şi prin demonstraţia unui comportament electoral matur, şi-a reafirmat angajamentul faţă de statul român şi faţă de idealul unei societăţi incluzive, moderne, capabile să-şi valorifice pluralismul ca resursă, nu ca sursă de diviziune.

În această perioadă dificilă, încă nu suntem în postura să afirmăm că drumul european al României nu va fi un traseu fără obstacole. El este o construcţie în evoluţie continuă, permanentă, care presupune efort comun, viziune pe termen lung şi unitate în diversitate.

Consider că avem nevoie de o Românie în care toţi cetăţenii să se simtă reprezentaţi, respectaţi şi încurajaţi să contribuie la dezvoltarea societăţii. Numai prin coeziune socială şi colaborare interetnică putem depăşi provocările economice, sociale şi geopolitice care se prefigurează la orizont.

Din această perspectivă, cred că este esenţial ca în perioada care urmează să nu lăsăm retorica polarizantă să umbrească realizările comune. România are nevoie de un proiect naţional, construit pe respect reciproc, pe recunoaşterea contribuţiei tuturor comunităţilor istorice şi etnice şi pe o administraţie centrală şi locală care să funcţioneze în spiritul subsidiarităţii şi al bunei guvernări. În acest sens, susţin necesitatea descentralizării şi a respectării drepturilor minorităţilor, ca elemente-cheie ale unui stat modern şi eficient.

În încheiere, reafirm convingerea că viitorul României este unul european, democratic şi pluralist. Comunitatea maghiară va rămâne un partener loial al acestui parcurs, promovând dialogul, cooperarea şi echilibrul.

Să construim împreună o Românie în care niciun cetăţean să nu se simtă exclus, iar fiecare vot să conteze şi să fie transpus într-o viaţă mai bună şi o societate mai dreaptă şi mai prosperă.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Păun.

Şi apoi trecem la deputaţii neafiliaţi.

Domnul Nicolae Păun:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia scrisă am depus-o la Secretariatul general.

O să-mi permit, de la acest microfon, în această dimineaţă, să aduc la cunoştinţă câteva lucruri care sunt extrem de importante, din punctul meu de vedere, şi cred că importante pentru toată lumea.

În primul rând, sper că toate declaraţiile pe care noi le facem, conform programului stabilit de către Biroul permanent, să fie luate în considerare. Să nu fie doar un exerciţiu de oratorie, că nu de asta avem nevoie, şi nici de popularitate n-avem nevoie, pentru că avem destulă unii dintre noi.

M-aş bucura tare mult dacă cei vizaţi, conform acestor declaraţii politice - că etimologic înţelegând sensul, "politic" înseamnă că se adresează cuiva - să aibă bun-simţ acel cineva care se simte vizat să ne dea şi câte un răspuns. Bine ar fi dacă s-ar întâmpla aşa ceva. Mă rog.

Îmi permit să vorbesc de la această tribună, pentru că săptămâna aceasta există două evenimente extrem de importante.

În primul rând, de două zile, pe teritoriul României, au început înscrierile pentru grădiniţă, pentru copii.

Şi peste patru zile este data de 1 iunie, adică duminică.

Încerc, la modul cel mai plăcut şi liniştit şi diplomatic, să atrag atenţia Ministerului Educaţiei că un număr de peste 25.000 de copii de etnie romă, la nivel naţional, nu îşi găsesc loc în grădiniţe de stat anul acesta şi că abandonul şcolar este la cote extraordinar de mari.

Bine ar fi dacă viitorul Guvern ar lua în calcul două lucruri esenţiale pentru viitorul copiilor noştri, care ne vor înlocui pe noi - în primul rând educaţia acestora şi sănătatea lor. Un copil fără educaţie şi sănătate nu poate să fie un cetăţean demn al acestei ţări. În rest, sunt vorbe.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

De la deputaţii neafiliaţi - o să-i citesc în ordine.

Domnul Coarnă este? Nu.

Doamna Dumitriţa Albu? Nu.

Domnul Alexandrin Moiseev?

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Ziua Românilor de Pretutindeni - moment de asumare faţă de fraţii noştri"

Recent a fost marcată Ziua Românilor de Pretutindeni, un prilej deosebit de reafirmare a identităţii noastre naţionale şi de solidaritate cu toţi cei care poartă în suflet limba şi cultura română, dar trăiesc dincolo de graniţele statului român. Ca deputat născut în Basarabia, îmi reînnoiesc angajamentul de a fi vocea celor care, din cauza vicisitudinilor istoriei, au rămas despărţiţi de patria-mamă.

Ne îndreptăm gândurile cu deosebită atenţie către milioanele de români din Basarabia, cărora le proclam cu încredere: viitorul nostru este doar împreună, iar revenirea Basarabiei la matca ei românească rămâne un ideal personal, dar şi naţional. Alături de ei, nu uităm de fraţii noştri din nordul Bucovinei şi din Maramureşul istoric, regiuni străbătute de aceeaşi dragoste pentru limbă şi tradiţii. De asemenea, ne gândim la soarta românilor din sudul Basarabiei, din Bugeac, Timocul sârbesc, Timocul bulgăresc, comunităţi cu o istorie deosebită, români mândri care au rezistat în faţa vicisitudinilor istoriei, dar, din păcate, adesea neglijaţi şi uitaţi de autorităţi.

În egală măsură, gândul nostru se îndreaptă spre milioanele de români plecaţi în pribegie în Europa şi pe alte continente, care muncesc pentru un trai mai bun, dar păstrează cu sfinţenie limba română în casele şi în inimile lor. România are datoria morală şi politică de a susţine toate aceste comunităţi: prin educaţie, prin programe de sprijin cultural şi prin politici externe care să le protejeze drepturile fundamentale.

Astăzi ne amintim că limba română este pilonul identitar care uneşte generaţii şi spaţii geografice. Este responsabilitatea noastră să cultivăm acest dar, să-l promovăm şi să-l apărăm, oriunde ne-am afla. În faţa provocărilor moderne şi a pericolelor geopolitice, apărarea limbii române şi a identităţii naţionale trebuie să rămână un principiu călăuzitor pentru toate guvernele, indiferent de coloratură politică. Pentru aceste milioane de români şi pentru viitorul lor, oriunde s-ar afla, trebuie să luptăm asumat şi prin măsuri concrete.

Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva care doreşte să susţină? Nu.

Revenim la Grupul AUR.

Domnul Negrea? Nu.

Domnul Gurlui? (Vociferări.)

Domnul Gurlui?

Domnul Petru-Gabriel Negrea (din sală):

Negrea.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Domnule deputat Negrea, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Hristos a Înviat!

România se află într-o criză profundă, cauzată nu doar de contextul internaţional, ci mai ales de lipsa de viziune a guvernanţilor. Deficitul bugetar a devenit o gaură neagră, iar răspunsul celor aflaţi la putere este acelaşi ca întotdeauna: mai multe taxe, mai multă presiune pe românii care muncesc şi produc.

Este inadmisibil ca într-o perioadă de stagnare economică Guvernul să vină cu ideea creşterii TVA, a altor taxe sau a contribuţiilor sociale. O astfel de abordare nu face decât să adâncească criza, să sufoce antreprenorii şi să împingă clasa de mijloc în sărăcie.

Creşterea taxelor nu este o soluţie, este o fugă de responsabilitate, este dovada că nu se doreşte reformarea aparatului de stat, ci doar transferul poverii către contribuabili.

Este nevoie de o altă cale: o guvernare care începe cu stoparea risipei şi cu sprijinirea muncii.

În primul rând, este nevoie de un audit general al cheltuielilor publice, eliminarea sinecurilor, a sporurilor nemeritate şi a instituţiilor-fantomă trebuie să devină o prioritate. Nu putem cere românilor să plătească mai mult, cât timp statul se hrăneşte din abuzuri şi ineficienţă.

În al doilea rând, economia trebuie repornită prin măsuri care încurajează producţia şi investiţiile româneşti, nu prin impozite peste impozite, ci prin scutiri fiscale pentru firmele care creează locuri de muncă şi reinvestesc profitul în ţară.

România are nevoie de reindustrializare, de susţinerea turismului, a agriculturii şi de o administraţie care lucrează pentru cetăţean, nu împotriva lui. Nu putem rămâne o economie de consum, dependentă de importuri şi deciziile altora. Avem resurse, avem forţă de muncă, avem potenţial, dar nu avem o strategie naţională coerentă.

Şi, mai presus de toate, România are nevoie de respect pentru contribuabilul român - acela care plăteşte taxe, creează locuri de muncă şi susţine acest stat. El trebuie sprijinit, nu împovărat cu şi mai multe taxe.

Stimaţi colegi,

Criza din România nu este doar economică, este şi una de viziune.

Ţara noastră are nevoie de un plan de redresare bazat pe producţie, suveranitate şi ordine fiscală. Nu mai putem merge înainte cu improvizaţii şi pomeni electorale. Este nevoie de responsabilitate, profesionalism şi de o guvernare care serveşte românii şi care nu lucrează împotriva lor.

Vă mulţumesc.

Deputat de Suceava, Negrea Petru-Gabriel.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Gurlui e prezent?

Aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul Gheorghe, de la AUR, dacă mai este în sală.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Aduc în atenţia dumneavoastră o problemă privind blocajele în realizarea Autostrăzii A8, segmentul spre Iaşi.

Astăzi mă ridic în faţa dumneavoastră nu doar în calitate de deputat de Iaşi, ci şi ca reprezentant al unei regiuni care este constant ignorată în marile proiecte de infrastructură ale României.

Autostrada A8, aşa-numita "Autostradă a Unirii", este blocată în hârtii, în birocraţie, în licitaţii amânate şi în promisiuni nerespectate. Segmentul vital care ar trebui să conecteze Iaşiul cu vestul ţării - şi implicit cu Europa - este întârziat nepermis de mult, în ciuda angajamentelor repetate ale guvernelor.

Consecinţele sunt grave:

- aglomeraţie infernală pe drumurile naţionale, precum DN28 şi E583, cu ambuteiaje zilnice şi timp pierdut de sute de mii de oameni;

- creşterea alarmantă a numărului de accidente, inclusiv soldate cu victime, pe drumuri subdimensionate pentru traficul actual;

- blocarea dezvoltării economice şi industriale a Iaşiului şi a întregii Moldove. Investitorii evită, astfel, o zonă unde transportul este un coşmar.

Să nu ne mai ascundem în spatele unor formulări tehnice: întârzierea acestui proiect este o neglijenţă gravă a statului român faţă de regiunea Moldovei, o discriminare infrastructurală cu efecte directe asupra siguranţei şi vieţii cetăţenilor.

Solicit, prin această declaraţie:

- publicarea unui calendar clar, asumat oficial, privind începerea şi finalizarea lucrărilor la segmentul A8 spre Iaşi;

- declanşarea unui control parlamentar asupra modului în care CNAIR, Ministerul Transporturilor şi autorităţile contractante au gestionat acest proiect;

- alocarea prioritară a fondurilor europene şi naţionale pentru urgentarea lucrărilor în zona Iaşi - Podu Iloaiei - Târgu Frumos.

Nu cerem favoruri, cerem echitate şi responsabilitate. Iaşiul nu mai poate aştepta. Oamenii nu mai pot fi puşi zilnic în pericol pe drumuri sufocate.

Această autostradă nu este un moft electoral, este o linie de salvare pentru întreaga Moldovă.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe este prezent, de la AUR?

Şi cred că o să trecem la Grupul SOS apoi.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Trecutul în ruină. Un apel pentru salvarea patrimoniului naţional".

Stimaţi colegi,

Patrimoniul nostru este unul remarcabil, recunoscut pe plan internaţional. Din păcate, şi ruinele în care zac multe dintre monumentele istorice ale ţării sunt la fel de notorii.

Zeci de monumente sunt în stare avansată de degradare, unele dintre ele sunt deja ruine. Fondurile pentru restaurare sunt alocate inegal şi adesea cu întârziere, iar autorităţile locale nu au instrumentele sau sprijinul necesar pentru a interveni.

Nu vorbim doar de clădiri vechi, ci de file din istoria noastră, abandonate în tăcere şi uitare. Un exemplu emblematic este Roşia Montană, sit istoric de importanţă mondială, recunoscut UNESCO, cu galerii romane unice în Europa. Deşi protejat pe hârtie, în realitate este lăsat în voia sorţii şi a incertitudinii politice, în loc să fie salvat şi pus în valoare.

Este inadmisibil ca într-o ţară europeană, în secolul XXI, biserici de lemn, castele medievale, fortificaţii, conace boiereşti şi situri arheologice să fie lăsate în paragină. Fiecare monument pierdut este o amintire ştearsă, o parte din identitatea noastră.

Patrimoniul nu este un moft, este o resursă esenţială pentru educaţie, pentru turism, pentru dezvoltare durabilă, şi mai ales pentru identitatea naţională.

Solicit public Guvernului să intervină de urgenţă în cazul monumentelor aflate în pericol, să prezinte o strategie coerentă şi transparentă şi să elimine blocajele birocratice care împiedică acţiunea la nivel local.

În acest sens, voi adresa şi o întrebare oficială Ministerului Culturii, solicitând un răspuns clar privind situaţia actuală a monumentelor istorice în pericol, criteriile de alocare a fondurilor pentru restaurare şi măsurile concrete asumate pentru salvarea patrimoniului naţional.

Când nu ne mai pasă de trecut, riscăm să pierdem şi viitorul.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie, din păcate, în sesiunea de astăzi, pentru că va expira timpul, domnul deputat Tudor Ionescu.

Cred că veţi fi foarte apreciat dacă vă încadraţi în două, în loc de 3 minute.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi români, oriunde v-aţi afla,

Stimaţi colegi,

Fac această declaraţie politică cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, moment în care ne înclinăm cu respect în faţa milioanelor de români care, departe de graniţele ţării, nu şi-au uitat rădăcinile, limba şi credinţa!

Sunteţi inima vie a neamului românesc, dovada că România nu este doar un loc pe hartă, ci o forţă în lume!

Dar ştim şi durerea din spatele succesului: aţi fost nevoiţi să plecaţi, să vă rupeţi de familie şi de pământul strămoşesc, nu pentru că aţi vrut, ci pentru că aţi fost nevoiţi, pentru că guvernările dezastruoase PSD-PNL-USR-UDMR v-au alungat peste graniţe, în loc să vă asigure un viitor în propria voastră ţară.

A venit vremea ca acest exod să se oprească. România nu doar vă duce dorul, România are nevoie de voi! Are nevoie de inteligenţa voastră, de curajul vostru, de dragostea voastră de ţară. România vă vrea acasă! Şi nu doar de sărbători, nu doar pentru voturi. Vă vrem înapoi pentru a reconstrui împreună o ţară demnă, liberă şi prosperă! O Românie care să vă merite şi în care copiii voştri să poată trăi cu fruntea sus, mândri că sunt români.

Ziua Românilor de Pretutindeni este ziua în care naţiunea îşi strigă recunoştinţa şi speranţa.

Vă mulţumim că existaţi, că rezistaţi şi că, indiferent unde sunteţi, nu uitaţi cine sunteţi!

Oriunde aţi ajuns sau v-aţi născut - în Europa, America, Australia sau Asia - aţi demonstrat că românii sunt printre cei mai muncitori, inteligenţi şi apreciaţi cetăţeni. Sunteţi elita societăţilor în care trăiţi, în educaţie, în medicină, în antreprenoriat, în cercetare sau în construcţii. Aţi ridicat steagul românesc acolo unde mulţi nu credeau că vom ajunge. Şi pentru asta vă mulţumim.

Gândul nostru se îndreaptă în egală măsură către românii din comunităţile autohtone româneşti din jurul graniţelor şi din Balcani, către românii din Basarabia, din nordul Bucovinei, din Transnistria, din Maramureşul istoric, către românii din Valea Timocului, din vestul Banatului, către aromânii din Grecia, Albania şi Macedonia de Nord, către meglenoromâni şi istroromâni. Toţi fac parte din marea familie a neamului românesc, chiar dacă unii au rămas în afara graniţelor statului român, din cauza lăcomiei şi complicităţii marilor puteri, şi mă refer la românii din Basarabia şi la românii din nordul Bucovinei, care au rămas captivi în interiorul URSS, după al Doilea Război Mondial.

Alte comunităţi româneşti nu au fost lăsate niciodată să se unească cu patria-mamă, România, tot de marile puteri, şi mă refer la românii din Maramureşul istoric, din Valea Timocului şi din Banatul de vest, iar faţă de comunităţile de români din Balcani - şi mă refer la aromâni, meglenoromâni şi istroromâni...

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Să încheiaţi, vă rog!

Domnul Tudor Ionescu:

... statul român a manifestat o grijă părintească atât în perioada antebelică, cât şi în perioada interbelică, până la instaurarea regimului comunist în România, regim care nu a vrut să supere statele socialiste din Balcani.

Domnul Cătălin Drulă:

Încheiaţi, vă rog!

Domnul Tudor Ionescu:

Nici după 1989... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Tudor Ionescu:

Da.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

S-a terminat şi timpul şedinţei.

Îmi pare rău!

Dau citire listei declaraţiilor care au fost depuse în scris: domnii deputaţi Ţintă, Ciucă, Mina, Ciunt, Ciortea, Tomoescu, Lungu, Păunescu, Avrămescu, Puşcaşu, Dascălu, Bruynseels, Radu, Ciornei, Munteanu, Vulpoiu, Roman, Vela, Stănescu, Cadar, Matei, Cruşoveanu, Muraru, Huţucă, Buican, Plopeanu, Oltenaşu, Caragaţă, Lăzăroi, Constantinescu, Naghy, Goidescu şi Petreţchi şi declar această parte a şedinţei închisă.

Vă mulţumesc.