Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.36.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Declar deschisă prima parte a şedinţei de astăzi, 18 iunie 2025.

Cunoaşteţi Regulamentul.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă se prezintă verbal, nu pot depăşi 3 minute. Ştiţi că se opreşte automat microfonul.

Dacă depăşiţi timpul alocat, pot să vă retrag şi eu cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Cunoaşteţi şi structura intervenţiilor: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi -AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 - USR, 2 - SOS, 2 deputaţi - POT, un deputat UDMR, un deputat minorităţi naţionale, un neafiliat. Şi se reia lista, în ordinea dimensiunii grupurilor parlamentare.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Vă rog.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele - "Ne asumăm reforme, dar refuzăm populismul fiscal şi austeritatea oarbă".

În aceste zile se negociază intens planul de reducere a deficitului bugetar, în condiţiile în care, nu peste mult timp, România este aşteptată la Bruxelles să îl prezinte.

Fac, astăzi, apel la echilibru major şi responsabilitate maximă.

Putem şi trebuie să reducem deficitul bugetar, dar nu cu orice preţ! Sigur, cel mai uşor mod de a face asta ar fi să creştem veniturile bugetare, prin majorarea taxelor şi a impozitelor. Dar soluţiile uşoare pentru noi ar putea fi o povară uriaşă pe umerii oamenilor, ceea ce trebuie să evităm.

Nu este necesar să vindem companiile de stat profitabile. Acestea fac parte din resursele strategice ale ţării. Să vindem, de exemplu, Hidroelectrica - cea mai importantă companie românească în domeniul energetic - ar fi un gest de trădare naţională. Dar este, în acelaşi timp, nevoie de reindustrializare. O ţară cu o industrie puternică nu are datorii şi nici deficite. Am spus, de nenumărate ori, avem nevoie de fabrici moderne, de producţie înalt tehnologizată, care încorporează inovaţia.

Nu creştem taxele pe alimente, medicamente şi combustibili. Avem multe comunităţi de grupuri vulnerabile care trăiesc în condiţii sociale precare. Nu vrem să condamnăm aceşti oameni la adâncirea situaţiei de sărăcie severă în care se află. Dar putem creşte accizele la bunurile de lux.

Nu tăiem bugetele pentru investiţiile aflate în derulare, le prioritizăm pe cele productive şi, cu siguranţă, nu renunţăm la investiţiile în sănătate şi educaţie. În plus, nu trebuie să îngreunăm condiţiile de muncă pentru bugetari. Nu este normal, de exemplu, să creştem norma profesorilor la 8 ore pe zi. Vom obţine doar scăderea calităţii în învăţământ.

Dar, în mod cert, putem reduce risipa.

Ştiaţi că, anul trecut, statul a plătit peste 730 de milioane de lei pe chirii pentru sediile instituţiilor publice, în condiţiile în care deţine peste 47.000 de imobile, dintre care doar 3.627 sunt folosite ca birouri? Acesta este doar un mic exemplu.

Din managementul privat am învăţat că orice schimbare începe cu o diagnoză reală a situaţiei actuale. Trebuie să avem o radiografie clară în fiecare domeniu de intervenţie şi acţiune a statului. Abia apoi putem gândi un plan de măsuri, cu indicatori de performanţă şi cu management adecvat.

Putem să reducem cheltuielile cu personalul din aparatul de stat, acolo unde sunt dezechilibre evidente - sporuri nejustificate, funcţii cu activităţi suprapuse - dar fără să dăm oameni afară.

Nu în ultimul rând, trebuie să începem o adevărată reconstrucţie economică, în centrul căreia să se afle susţinerea companiilor româneşti, alături de sprijinirea producţiei interne şi încurajarea consumului produselor autohtone.

Noi, Partidul Social Democrat, nu fugim de responsabilitate. Ne asumăm reforme, dar refuzăm populismul fiscal şi austeritatea oarbă. Şi, cu atât mai mult, nu sacrificăm oamenii.

Avem resurse, avem iniţiativă şi avem o economie care poate fi performantă, dacă o administrăm cu responsabilitate, viziune şi cu un... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Trif.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Sărut mâna, doamnă preşedinte de şedinţă!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a sublinia, cu responsabilitate şi convingere, impactul pozitiv pe care politicile Partidului Social Democrat l-au avut asupra agriculturii româneşti în perioada 2023-2025.

Agricultura este mai mult decât un sector economic, este o garanţie pentru securitatea alimentară a ţării, un sprijin pentru sănătatea populaţiei şi un motor real de dezvoltare pentru o Românie profundă, rurală. Prin măsuri bine direcţionate şi asumate, Guvernul PSD a reuşit să transforme un sector vulnerabil într-un domeniu din ce în ce mai stabil şi competitiv.

Un prim set de măsuri cu impact rapid a fost reprezentat de ajutoarele de minimis. Acestea au fost concepute astfel încât să ajungă exact acolo unde era nevoie de intervenţie imediată, mai exact, acolo unde fermierii mici şi mijlocii aveau nevoie de sprijin pentru a-şi continua activitatea. În programul pentru legume în spaţii protejate, fermierii au beneficiat de un sprijin de 1.500 de euro pentru fiecare 1.000 de metri pătraţi cultivaţi, anual. A fost alocat un buget de 68,2 milioane de euro, ceea ce a însemnat stabilitate pentru mii de legumicultori.

Tot în cadrul acestor măsuri, producătorii de cartofi au primit un sprijin de 200 de euro pe hectar. Astfel, 2.707 fermieri au beneficiat direct de această susţinere pentru un total de 13.000 de hectare. Programul pentru usturoi a fost continuat în cadrul schemei de sprijin pentru legume, tocmai pentru a asigura o producţie internă constantă şi pentru a reduce importurile în zone în care România are tradiţie şi potenţial.

Aceste ajutoare de minimis nu au fost doar nişte sume acordate, ci măsuri care au însemnat predictibilitate, continuitate şi, mai ales, un semnal clar că statul român aplică măsuri într-un cadru multianual.

Un al doilea capitol important este cel al investiţiilor în infrastructura de irigaţii. România a devenit, în acest interval de timp, statul membru al Uniunii Europene cu cel mai ambiţios şi extins program de reabilitare a sistemelor de irigaţii. Prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, au fost reabilitate 1,6 milioane de hectare. Un milion de hectare sunt deja contractate cu organizaţiile de utilizatori de apă pentru lucrări de modernizare. În total, 42 de lucrări sunt în execuţie, iar 19 dintre acestea au fost finalizate deja în cursul anului 2024.

Este important de menţionat şi un proiect-pilot în judeţul Călăraşi, unde a fost implementat un sistem cu panouri fotovoltaice pentru alimentarea cu energie a staţiilor de pompare pentru irigaţii. Investiţia a fost de 17 milioane de euro şi reprezintă un exemplu clar de soluţie sustenabilă şi eficientă. În paralel, a fost introdus şi un sistem de digitalizare care permite monitorizarea automată a consumului de apă, o măsură necesară într-un context climatic din ce în ce mai instabil.

Obiectivul nostru a fost clar: securitatea irigaţiilor, reducerea riscurilor climatice şi scăderea costurilor de producţie pentru fermieri.

Vă asigur că vom continua să sprijinim fermierii români. Pentru că acolo, în... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu, din partea Grupului PSD.

Domnul Vlad-Florentin Drinceanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi parlamentari,

Trăim într-o perioadă în care informaţia circulă rapid, dar adevărul circulă tot mai greu. În fiecare zi, copiii şi adolescenţii sunt expuşi, în mod constant, pe reţelele sociale şi în mediul online, la un amestec periculos de informaţii, opinii şi manipulări. De la teorii conspiraţioniste până la conţinut înşelător prezentat drept "ştire", valul de dezinformare este tot mai prezent şi tot mai greu de controlat.

Vedem deja consecinţele: scade încrederea în instituţii şi în ştiinţă, se accentuează polarizarea socială, iar capacitatea de a evalua critic o informaţie este tot mai slabă, în special în rândul celor tineri. Când confuzia ia locul cunoaşterii, societatea devine vulnerabilă în faţa extremismului, a manipulării politice sau a deciziilor personale greşite.

Cred că a sosit momentul ca sistemul educaţional să reacţioneze în mod concret şi asumat. Nu mai este suficient să ne mulţumim cu apeluri generale la "gândire critică" - trebuie să includem, în mod structurat, educaţia media şi competenţele de analiză a informaţiei în procesul de formare a elevilor. Nu propunem o nouă materie în programa deja încărcată, ci integrarea acestor teme esenţiale în orele de educaţie civică, limba română, istorie sau TIC, prin instrumente moderne, adaptate vârstei şi contextului actual.

Educaţia nu mai poate fi ruptă de realitatea digitală. Tinerii trebuie pregătiţi să navigheze un spaţiu informaţional complex, să recunoască dezinformarea, să verifice sursele, să înţeleagă diferenţa dintre opinie şi fapt. Este o investiţie în sănătatea democratică a societăţii noastre.

Combaterea dezinformării nu este doar o problemă de securitate, ci şi una de educaţie. Iar educaţia, dacă este bine gândită, poate fi cel mai eficient antidot.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

"Legea lui Vexler, o ruşine naţională"

Nicolae Steinhardt, Iuliu Hossu, Ioan Bălan, Velcea Velcescu, Nicolae Velcescu, Matei Velcescu, Marin Piţigoi, Constantin Argetoianu, Constantin I.C. Brătianu, Gheorghe I. Brătianu, Corneliu Coposu, Arlette Coposu, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Anton Durcovici, Elisabeta Rizea, Gheorghe Rizea, Gheorghe Tomeci, Nicolae Ticu, Ioan Diaconu, Nicolae Milea, Toma Arnăuţoiu, Nicolae Băşoiu, Petre Ţuţea, Arsenie Boca, Vasile Militaru.

Doamnelor şi domnilor,

Întrebare de 100 de puncte.

Conform art. 2 lit. c) - citez din această lege nesimţită - "Prin persoana vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi crime de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română sau străină, prin orice hotărâre recunoscută în România".

Cu alte cuvinte, eu nu mai am voie să spun Velcescu, nu mai am voie să vorbesc despre străbunicii mei. Nu mai am voie să vorbesc despre cei care au făcut în aşa fel încât eu să exist astăzi.

De ce? Pentru că au luptat împotriva comuniştilor. Pentru că, la un moment dat, au fost catalogaţi şi etichetaţi, la fel cum noi suntem astăzi etichetaţi, într-un fel sau altul.

Domnule Vexler, vă rog să cereţi abrogarea acestei legi, să reparaţi această nesimţire ordinară!

Şi vă mai rog ceva. Data viitoare când veniţi cu astfel de propuneri, să vă gândiţi şi la repercusiunile pe care le "însămânţaţi" în acest popor.

Vă întrebaţi de ce există unele discuţii în contradictoriu în această societate. Păi, când veniţi cu o astfel de umilinţă în faţa poporului român, nu vă aşteptaţi ca poporul român să stea în continuare slugă. Nu vă aşteptaţi ca poporul român să întoarcă al şaptelea obraz. Suntem la a nu ştiu câta generaţie care întoarcem obrazul şi nu comentăm, stăm blânzi.

Ei, bine, eu nu o să accept să nu pot rosti numele străbunicilor mei. N-o să accept să nu pot vorbi public despre familia mea şi despre neamul din care mă trag, fie ei condamnaţi pentru diverse atrocităţi inventate de către comunişti, întâmplarea făcând că ei au făcut Armata Română. Au fost ofiţeri, generali, colonei în Armata Română. Pentru simplul fapt că au luptat cu comuniştii, astăzi eu nu am voie să le spun numele.

Să vă fie ruşine tuturor celor care aţi dat girul, prin votul vostru, către aşa ceva!

Eu înţeleg necesitatea de a combate ura, de a combate violenţa în discurs, în limbaj, de toate felurile. Dar haideţi să nu exagerăm! Este, totuşi, păcat de istoria noastră şi de eroii noştri naţionali.

Încă o dată, în legea asta nu se condamnă comunismul, nu se condamnă bolşevismul, nu se condamnă nimic din partea cealaltă. Totuşi, puţină atenţie!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnul deputat George-Mihail Neamţu.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Distinşi colegi,

Este important să ne amintim că cei care lucrează, trăiesc în diaspora, românii noştri dragi, nu au votat actualul preşedinte, în majoritatea lor, şi nici platforma aceasta globalistă.

Întrebarea este de ce. De ce majoritatea românilor, care trăiesc acolo, în Franţa, în Italia, în Marea Britanie, în Germania, de ce ei pot să refuze colonizarea aceasta ideologică, la care suntem supuşi, şi compromisul moral? De ce ei pot să nege logica secularizării, a ateismului radical şi a înstrăinării de patria-mamă, în timp ce mulţi dintre noi, cei aflaţi acasă, ne jenăm de faptul că avem o naţionalitate, tratăm condiţia de români ca fiind un accident, nu o esenţă tare şi, în general, renunţăm să ducem la bun sfârşit mandatul înaintaşilor?

Răspunsul este - pentru că am fost îndoctrinaţi, de 35 de ani, să ne ruşinăm de tot ceea ce este românesc, aşa cum a spus-o, în mod foarte elegant şi colegul meu, deputatul Velcescu. Excepţional discurs!

Iată că avem această situaţie culturală complicată, în care globalizarea ne propune figura omului recent, fără rădăcini, fără conştiinţă, fără istorie, fără strămoşi, fără memorie, fără frontiere, înzestrat poate doar cu un paşaport biometric, omul care, de nicăieri, şi care se duce spre nicăieri, nomadul digital al zilelor noastre, care are - ce credeţi?! - şi în plan sexual o identitate fluidă.

Şi ăsta este, de fapt, războiul cel dintre noi - care se dă în familii, în şcoală, în Parlament, când veniţi cu legi care îl fac pe Eminescu antisemit. Da, ăsta e războiul româno-român, care se dă, în numele unei religii iconoclaste, profund intolerante, ai cărei preoţi de la Bruxelles - sunt cine?! - sunt reprezentanţii clasei manageriale, care doresc să transforme - spuneam - cetăţeanul, într-un consumator.

Şi, aşa, practici străvechi, care se găseau şi la Muntele Athos, care se găseau şi în mănăstirile din Moldova, cum ar fi meşteşugul, poate agricultura sustenabilă, copierea manuscriselor vechi, Liturghia - aceste practici dispar de pe faţa acestui binecuvântat pământ românesc.

Globalismul este o problemă. Globalismul este o ameninţare. Şi răspunsul e suveranismul, patriotismul, creştin-democraţia şi naţionalismul luminat. Asta înseamnă să ştii să-l onorezi pe Dumnezeu, să-ţi respecţi părinţii, să ai o meserie în care excelezi, să-ţi şlefuieşti mintea ca pe un diamant, să protejezi inocenţa copiilor, să-ţi întemeiezi o familie, să nu confunzi sexele, bineînţeles, să refuzi tirania birocraţiilor centralizate de la Bruxelles sau de la Bucureşti şi de pretutindeni.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Doamna Raluca Turcan:

Doamna deputat Dumitrina Mitrea.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tema declaraţiei mele politice este "Iresponsabilitate în gestionarea Termocentralei de la Iernut şi cine răspunde de tergiversarea unui obiectiv de strategie naţională".

Mă adresez dumneavoastră cu o preocupare majoră legată de gestionarea iresponsabilă a Termocentralei de la Iernut, un obiectiv strategic pentru energia naţională, dar care, din păcate, s-a transformat într-un simbol al nepotismului şi al incompetenţei.

Ca membru al Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, în mandatul anterior am participat la toate întâlnirile comisiei cu factorii decidenţi, pentru realizarea acestui obiectiv, am făcut vizite la termocentrală, unde totul părea să se desfăşoare conform graficelor şi am fost asiguraţi că termenul de punere în funcţiune va fi garantat 1 decembrie 2024.

Finalizarea Termocentralei de la Iernut trebuia să aibă loc în 2019 şi a fost gândită cu scopul de a asigura un mix energetic diversificat pentru România şi preţuri mai scăzute, pentru români, la energie electrică. Însă realitatea ne arată că acest proiect a fost marcat de scandaluri, întârzieri, rezilieri de contracte şi pierderi financiare colosale pentru România. Această situaţie este inacceptabilă şi evidenţiază lipsa de responsabilitate în rândul celor care au gestionat acest proiect.

Cum a fost posibil ca un astfel de proiect strategic să ajungă într-o astfel de situaţie? Proiectele de infrastructură ar trebui să fie gestionate cu profesionalism şi transparenţă. Din păcate, în cazul Termocentralei de la Iernut, toate aceste principii s-au dovedit a fi ignorate. Licitaţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă de opacitate, iar contractele au fost semnate cu condiţionări extrem de dezavantajoase pentru România. Nimeni nu răspunde pentru întârzieri, pentru greşeli, pentru incompetenţă. Nimeni!

Într-o ţară normală, cu conducători responsabili, o comisie de anchetă rezolvă situaţia prin tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

Conform informaţiilor disponibile, pierderile generate de această termocentrală sunt alarmante. Aceste pierderi nu afectează doar bugetul statului, ci şi încrederea cetăţenilor în capacitatea guvernelor care s-au perindat, de-a lungul timpului, de a gestiona eficient resursele energetice.

AUR solicită, cu fermitate, tragerea la răspundere a tuturor persoanelor implicate în gestionarea acestui proiect. Este inacceptabil ca incompetenţa şi iresponsabilitatea să rămână nepedepsite. Cerem să se facă o anchetă riguroasă privind licitaţiile, contractele şi managementul proiectului.

De asemenea, este esenţial ca firma responsabilă de nefinalizarea acestui obiectiv să suporte consecinţele legale şi financiare potrivite.

În concluzie, cerem o revizuire completă a procesului prin care a fost gestionat Proiectul Termocentralei de la Iernut, precum şi măsuri clare pentru a preveni repetarea acestor greşeli în viitor.

AUR va continua să militeze pentru transparenţă, responsabilitate şi dezvoltare durabilă în sectorul energetic, în beneficiul cetăţenilor români.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Doamna Raluca Turcan:

Trecem la Grupul PNL.

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa.

Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:

Stimată doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Într-un moment critic pentru stabilitatea economică şi socială a României, consider că este de datoria noastră să spunem clar - ţara are nevoie de un guvern cu autoritate, viziune şi curaj. România nu îşi mai permite formule de compromis sau decizii amânate.

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, a făcut, zilele trecute, ceea ce prea puţini lideri politici au avut curajul să facă: a vorbit deschis despre realitatea bugetară, despre riscurile economice şi despre nevoia unor măsuri dure, dar absolut necesare.

Românii merită onestitate, nu iluzii. Merită să ştie adevărul despre situaţia în care se află ţara. Să continuăm pe drumul împrumuturilor excesive şi al cheltuielilor necontrolate înseamnă să punem în pericol viitorul nostru economic.

De aceea, susţin desemnarea lui Ilie Bolojan pentru funcţia de prim-ministru. Este un lider cu experienţă dovedită, cu o viziune clară şi cu o reputaţie construită prin fapte, nu prin vorbe.

România are nevoie de o guvernare solidă, formată din partide proeuropene care să îşi asume reforme reale. Guvernarea nu se poate face nici cu ezitări, nici cu soluţii de avarie. Se face cu responsabilitate, cu asumare şi seriozitate.

Ilie Bolojan înseamnă tocmai acest lucru: disciplină bugetară, ordine în administraţie, respect faţă de banul public. Este o alegere firească, într-un moment în care România are nevoie de stabilitate şi direcţie.

Stimaţi colegi,

Este timpul ca toate partidele proeuropene din Parlament să dea un semnal de maturitate politică şi să susţină o formulă guvernamentală serioasă. Este timpul ca adevărul să fie spus şi asumat şi este timpul să punem România înainte de calculele politice.

Cu Ilie Bolojan prim-ministru, România are o şansă reală la stabilitate şi reformă.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Mulţumesc.

"România are o resursă imensă şi valoroasă care trebuie adusă acasă - românii din diaspora"

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, aproape un sfert din populaţia României trăieşte în afara frontierelor ţării-mamă, unde contribuie în mod substanţial la dezvoltarea şi creşterea economică a altor state. Pe românii din diaspora îi regăsim în marile universităţi ale lumii, în cele mai prestigioase centre de cercetare ştiinţifică, în şcoli şi spitale, în structuri inginereşti de vârf, pe şantiere, în turism, în transporturi sau în agricultură. Din sudoarea muncii lor, românii din diaspora susţin milioanele de familii rămase în ţară: părinţi, copii, fraţi şi surori. Volumul uriaş de remitenţe către România, la nivelul miliardelor de euro anual, face din diaspora românească cel mai mare investitor străin din ţara noastră. Nici nu ne putem imagina cum ar fi evoluat economia şi societatea românească, în ultimele două decenii, fără sprijinul direct şi necondiţionat al românilor plecaţi departe.

Românii plecaţi peste hotare reprezintă un adevărat tezaur pentru ţara noastră, iar dezvoltarea viitoare a României, fără contribuţia lor, va fi, cu siguranţă, mult mai grea. Să ne imaginăm doar cât de competitivă şi de puternică ar fi economia ţării noastre, dacă s-ar întoarce în ţară specialiştii şi meseriaşii români care astăzi fac minuni peste hotare.

Stimaţi colegi,

De ani de zile aud oameni politici care se întreabă ce ar trebui făcut pentru ca românii din diaspora să se întoarcă în ţară. Unii spun - salarii mai bune, alţii cred că - impozite mai mici, iar alţii - autostrăzi şi drumuri mai sigure. În această logică, mare parte dintre românii din diaspora ar fi trebuit să se întoarcă deja, pentru că salariile din România au crescut, kilometri de autostradă se înmulţesc şi ei, an de an, iar impozitele nu sunt mai mari decât în alte state europene. Deci, nu aceste lucruri îi vor aduce acasă pe români.

Factorul determinant care i-ar face să revină în ţară este o Românie reformată, modernă, fără birocraţie, fără corupţie, fără umilinţe în faţa instituţiilor publice, cu servicii publice de calitate şi cu respect pentru fiecare cetăţean. Asta aşteaptă românii şi pot să vă garantez că asta îşi doresc cei mai mulţi.

Din fericire, în aceste momente de cumpănă naţională, avem oportunitatea de a reforma şi moderniza România, cu un guvern condus de Ilie Bolojan şi cu un plan de măsuri curajoase, credibile şi eficiente. Doar aşa vom credibiliza România, în primul rând în ochii propriilor cetăţeni, şi apoi în ochii opiniei publice.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat PNL de Bihor.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Adrian-Virgil Ciobanu.

Domnul Adrian-Virgil Ciobanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinse colege,

Stimaţi colegi,

România are nevoie de un guvern care să pună reformele mai presus de orice calculele electorale, de un executiv care să lucreze în interesul public, nu pentru câştiguri de imagine sau pentru a servi structurii de partid.

Traversăm o perioadă în care deficitul de încredere în clasa politică este mai mare ca oricând, şi nu este greu de înţeles de ce. Oamenii s-au săturat de populism, de promisiuni şi de politici nesustenabile care ignoră viitorul în favoarea câştigurilor de moment.

În locul măsurilor de faţadă, avem nevoie de decizii curajoase, de decenţă, de lideri care înţeleg că administrarea unei ţări nu este despre aplauze, ci despre rezultate. România nu îşi mai permite să fie o ţară a amânărilor şi a improvizaţiilor. Este nevoie de viziune, de stabilitate şi mai ales de responsabilitate în actul guvernării.

Românii nu mai vor să audă discursuri pompoase sau planuri măreţe pe hârtie, ci vor să vadă fapte. Vor să simtă că taxele lor sunt folosite corect, că statul funcţionează, că există o direcţie clară, cumpătare, că reformele nu sunt doar o lozincă, ci un proces real şi constant.

România are nevoie de o guvernare care să fie exemplu de seriozitate şi profesionalism, de o echipă care nu cedează tentaţiei de a cumpăra voturi cu promisiuni hazardate, ci îşi asumă măsuri care să repare ce este stricat şi să pună bazele unui stat modern şi funcţional.

Iar dacă ne dorim cu adevărat un model de leadership construit pe fapte, nu pe vorbe, atunci, da, România are nevoie de Ilie Bolojan în fruntea Guvernului!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Grupul USR.

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Doamnă preşedinte,

"Minciunile lansate de structurile Rusiei manipulează oameni de bună-credinţă"

Dragi colegi parlamentari,

Dragi români,

Până când ne vom mai lăsa induşi în eroare de poveşti lansate în spaţiul public de actori care nu ne vor binele?

Dezinformarea este o ameninţare la adresa siguranţei noastre.

Circulă, în această perioadă, pe reţelele sociale, naraţiuni mincinoase care pretind că Armata Română se pregăteşte de mobilizare, că partenerii noştri din UE şi NATO aduc războiul şi că forţele politice pro-occidentale vor să ne ia cu forţa la armată. Este fals, sunt minciuni, nimic mai eronat! Şi, totuşi, oameni de bună-credinţă sunt amăgiţi de astfel de manipulări.

Realitatea - exerciţii militare şi transparenţă.

Realitatea este că Forţele Armate au desfăşurat şi desfăşoară, în această perioadă, exerciţii militare, precum SARMIS 25.1, la Cincu, în judeţul Braşov, şi exerciţiul Saber Guardian 25, la Frecăţei, în judeţul Brăila. Aceste activităţi de pregătire sunt publice şi sunt anunţate oficial de Ministerul Apărării. Dar pe social media s-a răspândit ideea că ne mobilizăm. Cineva a produs şi distribuit documente false, pretinse ordine de încorporare. Cine a produs falsuri şi cui îi foloseşte răspândirea dezinformării?

Un tipar de propagandă recurent. Unde am mai auzit asta? În Republica Moldova, încă din 2022, cineva a lansat pe social media ideea că Maia Sandu va duce statul vecin la război, iar campania de dezinformare s-a intensificat acolo, în 2024, în timpul alegerilor prezidenţiale. Coincidenţă?

În aceeaşi perioadă, în Polonia, cineva a desfăşurat o campanie de răspândire de documente frauduloase care se doreau ordine de încorporare, exact ca în România. Coincidenţă! Tot coincidenţă să fie că şi acolo, în paralel, conturi false de social media prezentau imagini cu exerciţii militare ca pretinsă dovadă a unei mobilizări în masă?

Cine se află în spatele acestor atacuri? Realitatea este că structurile informative şi de media ale Federaţiei Ruse desfăşoară cu regularitate operaţiuni de război informaţional. Se sondează faliile din societate, iar apoi conturi false pe social media lansează naraţiuni menite să stimuleze neîncrederea, frica şi polarizarea. Pe fondul crizei de încredere în instituţii, oameni de bună-credinţă dau crezare dezinformărilor, devenind apoi vectori principali de răspândire a informaţiilor false. Scopul celor care le-au lansat este adâncirea polarizării şi radicalizarea unor categorii de oameni, pentru a destabiliza ţara şi a o face neguvernabilă.

Să fim puternici, nu divizaţi!

Ne furăm singuri timp din viaţă cu dezinformările lansate de la Răsărit, certându-ne între noi cu poveşti lansate la derută. Dar acestea nu sunt vremuri în care să ne putem permite asta.

Dragi români,

Haideţi să fim deştepţi, să nu ne mai lăsăm păcăliţi aşa uşor şi gratuit, în folosul celor care ne vor slabi, manipulaţi şi divizaţi!

Marius-Felix Bulearcă, deputat, Circumscripţia Prahova.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Energia înseamnă viaţă!".

Voi depune astăzi un proiect legislativ care vine să aducă autonomie energetică pentru spitalele judeţene şi regionale.

Ideea proiectului mi-a venit în urma situaţiei critice din Gaza, când am conştientizat că spitalele nu mai puteau asigura servicii medicale de urgenţă, pentru că nu mai aveau alimentare cu energie electrică şi se tot chinuiau să găsească soluţii, în timp ce viaţa oamenilor era pusă în pericol.

Convingerea mea a fost şi mai mare în acest proiect, în urma incidentului energetic, la nivel naţional, întâmplat în Spania.

Ideea este că unităţile sanitare publice care constituie elemente esenţiale ale infrastructurii critice a statului au o dependenţă de funcţionarea reţelei naţionale de electricitate, ceea ce este şi o mare vulnerabilitate în faţa unor situaţii excepţionale care pot duce la întreruperea activităţilor medicale critice şi care pot duce astfel şi la pierderi de vieţi omeneşti.

În actualul context geopolitic, marcat de conflictul din Ucraina şi de preocupările europene pentru consolidarea capacităţilor de reacţie în caz de agresiune extinsă, devine vital ca unităţile sanitare strategice să funcţioneze neîntrerupt, chiar şi în condiţii de criză energetică.

Această necesitate este subliniată şi de cerinţele de rezilienţă formulate de NATO pentru statele membre, care includ garantarea accesului la serviciile de bază, precum electricitatea şi asistenţa medicală - în contexte de urgenţă -, dar şi capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde eficient atât nevoilor populaţiei civile, cât şi ale personalului militar.

În acest sens, implementarea instalaţiilor fotovoltaice cu stocare de energie oferă o soluţie pentru diminuarea dependenţei de reţeaua electrică publică, contribuind şi la reducerea costurilor operaţionale.

Această autonomie energetică este crucială pentru menţinerea funcţionării echipamentelor medicale critice, a sistemelor de păstrare a medicamentelor şi probelor biologice, precum şi pentru continuitatea actului medical în ansamblu.

Astfel, autonomia energetică a spitalelor reprezintă nu doar o măsură de eficienţă administrativă sau de sustenabilitate ecologică, ci şi un obiectiv strategic ce poate fi integrat în Strategia Naţională de Apărare a ţării, în acord cu principiile infrastructurii critice şi ale capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă.

În vederea implementării propunerii legislative, spitalele pot accesa o serie de programe europene menite să sprijine tranziţia energetică, fără a crea presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

Energia electrică poate salva vieţi! Energia înseamnă viaţă!

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul SOS România, domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi o să vorbesc despre ceea ce îmi solicită sute de angajaţi de la OMV Petrom, din zona noastră, care trăiesc de luni bune cu frica zilei de mâine, fiindcă se aude că urmează alte disponibilizări masive, dar nimeni nu spune câţi, de ce, pe ce criterii, şi nu există nicio zi în care să nu primesc un apel sau mesaj de genul: "Domnule deputat, vă rugăm să faceţi ceva! Ne dau afară şi nu ştim ce o să se aleagă de noi".

OMV Petrom este o societate care face enorm de mult profit pe spinarea românilor. Nu îi mai satură Dumnezeu! În timp ce raportează miliarde profit, oamenii din Moineşti, Zemeş sunt trimişi acasă, în şomaj, fără niciun viitor, fiindcă se pregătesc disponibilizări, după ce deja a existat de-a lungul ultimilor ani acest lucru. Sunt prea mulţi, zeci, poate sute de angajaţi care urmează să fie daţi afară fiindcă nimeni nu spune clar pe ce bază. Nu există transparenţă şi explicaţii. Doar frică şi tăcere.

Oamenii ăştia nu sunt doar cifre. Sunt persoane care au muncit o viaţă întreagă. Majoritatea au peste 50 de ani şi tot ce ştiu este să lucreze pe sondă, extracţie, reparaţii, fiindcă asta au făcut. Nu au altă meserie, nu au unde pleca, nu au cui să se plângă.

Şi în timp ce oamenii aceştia se roagă să nu le vină rândul la disponibilizare, din Moineşti pleacă zilnic zeci de cisterne cu petrol. Da, cu petrolul nostru! Ţiţeiul românesc, pe care îl scoatem din pământ de generaţii, merge afară, către alte ţări, către alte profituri, iar pe români îi trimitem acasă. Ce face Ministerul Energiei? Ce face Guvernul? De ce toată lumea tace?

Zilele trecute am primit vestea care ne-a lovit şi mai tare: deversare de ţiţei în râul Tazlăul Sărat. Trei kilometri şi jumătate de râu pângărit, petrol în apă, natură moartă. Au dat o amendă. 150.000 de lei - un mizilic. Dar pe cine interesează? Sursa? Ghiciţi! Lipsă de personal la staţia de pompare. Adică exact ce se întâmplă când dai oamenii afară fără cap şi rămân instalaţiile nesupravegheate. Când natura e afectată, pentru că nu mai are cine să vegheze, înseamnă că am ajuns prea departe. Şi nu mai este vorba despre concedieri acum, este vorba despre viaţă, despre mediu şi despre siguranţă. Dacă deversările astea vor continua, o să ne înecăm în propriul nostru petrol, iar copiii noştri n-or să mai aibă nici muncă şi nici apă curată. Ni se spune că "automatizează". Dar noi vedem altceva - vedem tăcere, oameni trimişi acasă, lăcomie, nu progres, profituri uriaşe şi comunităţi distruse.

Aceşti oameni nu cer minuni, cer bun-simţ, să li se spună adevărul, să se oprească cinismul, să nu mai fie luaţi de proşti oamenii de rând şi, mai ales, nu trebuie să rămână moineştenii, zemeşenii fără locuri de muncă, în timp ce alţii îşi umplu conturile din ceea ce ne-a mai rămas nouă.

Le spun foarte clar acestor oameni, de la microfonul Camerei Deputaţilor - nu sunteţi singuri! Nu mai acceptăm ca multinaţionalele să conducă această ţară după bunul-plac.

Şi dacă tot aţi vândut petrolul României, măcar nu distrugeţi oamenii care l-au scos din pământ!

Să vă fie ruşine celor care tăceţi şi le întoarceţi spatele!

Doamna Raluca Turcan:

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Nu este.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Membrii şi simpatizanţii Partidului SOS România din ţară şi din afara graniţelor au comemorat duminică, 15 iunie, împlinirea a 136 de ani de la plecarea la Domnul a părintelui naţionalismului modern românesc, Mihai Eminescu.

Am comemorat nu doar "poetul nepereche", dar şi omul politic naţionalist şi gazetarul tradiţionalist, fondatorul Societăţii "Carpaţii", înfiinţată la 24 ianuarie 1882, cu scopul unirii tuturor pământurilor româneşti aflate sub administraţie străină, într-un singur stat numit Dacia Mare.

Toţi aceia care l-au comemorat cu fast doar pe "poetul naţional", lăsând în umbră activitatea lui de gazetar şi de om politic naţionalist, au devenit complici cu cei care l-au asasinat moral şi fizic în 1889, urmărind ca Eminescu să rămână în memoria românilor doar ca poet, cu toate că principala sa activitate a fost cea de jurnalist.

Toţi cei care l-au elogiat doar pe "Luceafărul poeziei româneşti" au devenit părtaşi cu toţi cei care i-au trecut sub tăcere opera publicistică, timp de peste un secol, prezentându-l pentru posteritate doar ca pe "ultimul mare poet romantic european".

Partidul SOS România, fondat doctrinar, în mare măsură pe gândirea politică şi economică naţionalistă eminesciană, promovează încă de la întemeiere adevărul despre omul politic şi jurnalistul naţionalist Mihai Eminescu şi o vom face în continuare.

În final, voi cita câteva pasaje din poezia "Scrisoarea III", în care marele Eminescu face un portret nemilos al clasei politice din vremea sa, plină de politicieni corupţi, trădători de ţară şi demagogi.

După 136 de ani, mesajul este mai actual ca niciodată, şi îi vizează acum, ca şi atunci, pe politicienii din sectorul globalist, ca să spun aşa:

"Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!

I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!

Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi

Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri

Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,

Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,

Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?

Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă

Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,

Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,

Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?

Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară,

Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,

Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,

Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!

Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;

Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;

Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.

Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei,

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,

Şi în două temniţi... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu Grupul POT, doamna deputat Codruţa Corcheş.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Vedem tot timpul cum guvernanţii, ajunşi în funcţii publice după votul nostru, îşi folosesc cetăţenii pentru ambiţii politice personale. Iar când vocea poporului devine incomodă, adevărul este înăbuşit, iar voinţa oamenilor dispreţuită.

Dar noi ştim că România are o şansă - să fim împreună unii cu alţii şi noi toţi cu Dumnezeu. Deşi a fost interzis să candideze, pe 18 mai, milioane de români au votat pentru Călin Georgescu - preşedinte, iar acum sistemul controlat de guvernanţi persecută acest om care urma să fie preşedintele ţării. Alegătorii au fost etichetaţi - "extremişti", "fascişti", "legionari" -, exact aşa cum Ion Iliescu i-a etichetat pe luptătorii pentru libertate din Piaţa Universităţii, în 1990, exact la fel, doar pentru că au vrut o democraţie reală, şi nu comunism.

Dar cei 5,3 milioane de români nu sunt nici proşti, nici legionari şi nici extremişti. Şi voi, domnilor guvernanţi, ştiţi foarte bine asta!

Dar trebuie să mai ştiţi ceva, că nu ne vom opri! Votul din 18 mai a fost ca cea mai puternică bătaie de inimă a unei mişcări naţionale şi nu doar un simplu gest politic. Avem o misiune şi nu doar un scop trecător. Avem o chemare şi nu doar o ambiţie personală. Vom creşte, vom construi şi vom rămâne uniţi. Insultele, ameninţările şi presiunile voastre nu ne opresc deloc. Ştim ce avem de făcut, pentru că flacăra care ne animă vine din moştenirea vie a celor care au luptat înaintea noastră şi nu vine din calcule politice.

Vrem pace, nu vrem război. Şi vrem un stat al cetăţenilor români, şi nu al intermediarilor pentru străini. Vrem să rămânem acasă, să fim stăpâni în ţara noastră. Şi nu, nu ne vom opri!

Cu Dumnezeu înainte!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Doamna deputat Codruţa Corcheş a revenit? Nu.

Domnul deputat Matei Sergiu? Este?

Este sau nu? Nu.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Soluţii gratuite".

Da, "gratis", un cuvânt care, spre deosebire de "comision" sau "diurnă", pare complet necunoscut prin aceste săli de putere.

Vreţi bani la buget?? Wow, ce surpriză! Poate vă uitaţi prin propriile buzunare, adânci, unde banii noştri vi se rătăcesc cu viteza luminii. Nici nu a trecut o lună de când aţi promis cu mâna pe inimă că nu veţi mări taxele românilor, domnule preşedinte Nicuşor Dan, atât de important cuvânt aveţi? V-aţi lăsat cucerit aşa repede?

Aveţi aici soluţii concrete, nu pentru a creşte taxele românilor, ci pentru a reduce cheltuielile inutile, şi anume:

- Închideţi fabricile de sinecuri din ministere şi agenţii-fantomă. Tăiaţi din funcţiile călduţe: zeci de agenţii de stat cu şefi, nepoţi sau amante bine plătite, care nu produc nimic sau doar plăcere!

- Verificaţi contractele de consultanţă la stat, de sute de milioane de euro! Luaţi-vă şi o lămâie - o să vă ia greaţa, garantat!

- Digitalizaţi ANAF-ul în mod real, nu mai căutaţi bani în pungile casierelor de la Lidl!

Ştiu şi eu că este mai uşor să umfli o amendă la o covrigărie decât să prinzi un rechin, dar evaziunea se combate cu tehnologie, nu cu taxe mai mari pentru cei corecţi.

- Faceţi curăţenie în companiile de stat care sunt găuri negre pe banii noştri. Şi reformaţi companiile de stat: CFR-ul şi TAROM-ul nu sunt puşculiţe de partid. Să devină eficiente sau să iasă din economie.

- Renunţaţi la teatrul scump al conferinţelor, delegaţiilor, comisiilor şi simulacrelor de "dezbatere".

- Plafonaţi cheltuielile cu luxul în instituţiile publice: zero maşini de lux, zero renovări opulente, zero "simpozioane" la munte. Sunteţi funcţionari, nu sunteţi influenceri!

- Introduceţi un audit real al bugetului de stat, să vedem unde se scurg banii. Până acum, se scurg doar în tăcere.

- Poate umblaţi şi pe la pensiile alea speciale, dacă vi se par insuficiente. Chiar şi subvenţiile grosolane care merg prin partide fără număr ar merita scăzute bine!

Şi acum, că tot v-am dat soluţii reale şi, mai ales, gratuite, adică gratis, lăsaţi TVA-ul în pace şi creşterea taxelor pentru oamenii care chiar muncesc în ţara asta! Aveţi bani, dar îi risipiţi cu un talent demn de Premiul Nobel - tăiem de jos, umflăm pe sus.

Vedeţi dumneavoastră, problema nu e că nu se poate. Problema e că nu vreţi. Nu vă mai rămâne nimic de prăduială.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Grupul UDMR nu are.

Grupul minorităţilor, domnul Giureci-Slobodan Ghera.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Instituirea şi sărbătorirea Zilei Banatului Montan, în data de 15 iunie".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Începând cu acest an, România a marcat oficial, în data de 15 iunie, Ziua Banatului Montan, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 60/2025, adoptată de Parlamentul României, la iniţiativa doamnei deputat Silvia Mihalcea şi a unui grup de deputaţi şi senatori din Caraş-Severin, din care am onoarea să fac parte. Este o recunoaştere firească a unei regiuni cu o identitate puternică, o moştenire istorică remarcabilă şi o profundă diversitate culturală, etnică şi religioasă, marcată de schimbări politice, culturale şi teritoriale.

Prima ediţie, desfăşurată între 13 şi 16 iunie 2025, a fost sărbătorită aşa cum se cuvine, prin deschiderea oficială care a avut loc vineri, 13 iunie, în judeţul Caraş-Severin, printr-o şedinţă solemnă în sala Consiliului Judeţean. Şedinţa a fost deschisă de către preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu, şi Silvia Mihalcea, la care au participat şi au luat cuvântul toţi iniţiatorii legii, prefectul judeţului, primarii tuturor oraşelor şi comunelor, reprezentanţii şi conducătorii serviciilor deconcentrate, precum şi numeroşi oaspeţi de onoare şi reprezentanţi ai mass-media. A fost un moment de unitate şi mândrie locală, fără culoare politică, în care s-au evidenţiat frumuseţea naturală şi importanţa Banatului Montan, potenţialul său economic şi turistic, dar mai ales unicitatea şi diversitatea culturală a judeţului.

Caraş-Severinul este un model viu de convieţuire paşnică între oameni, între etnii şi populaţia majoritară. Aici trăiesc, de secole, în armonie, pace şi bunăstare, oameni harnici, cu credinţă în Dumnezeu, contribuind fiecare la conturarea unei identităţi locale distincte, o identitate care trebuie protejată şi promovată. Altfel spus, Caraş-Severinul şi întreg Banatul este o mică Europă, unde trăiesc români, germani, croaţi, sârbi, cehi, slovaci, unguri, evrei, ucraineni, macedoneni, bulgari, ruteni, romi, precum şi mulţi alţii, fiind o bogăţie culturală inestimabilă a României şi un model de convieţuire demn de urmat.

Ziua de 15 iunie este aleasă ca fiind legată de viaţa, activitatea, şi personalitatea lui Eftimie Murgu, fiu al Banatului de Munte, el fiind numit căpitan suprem al Banatului în 15 iunie 1848. Eftimie Murgu a fost profesor, jurist şi luptător pentru drepturi şi libertăţi, iar prin comemorarea sa, reafirmăm importanţa păstrării memoriei colective şi a identităţii etnice, vie, aşa cum s-a format şi s-a păstrat în acest colţ de ţară, simbolizând lupta pentru libertate, unitate şi identitate.

Pentru comunitatea croată, pe care o reprezint cu multă empatie, Banatul Montan nu este doar un spaţiu geografic, este acasă! Suntem mândri de contribuţia noastră la istoria şi dezvoltarea acestei regiuni şi salutăm cu bucurie recunoaşterea valorii sale prin această zi dedicată.

Sărbătorirea Zilei Banatului s-a încheiat luni, 16 iunie, în faţa sălii de plen a Camerei Deputaţilor, în prezenţa a numeroşi oaspeţi, diplomaţi, senatori şi deputaţi, cu lansarea unei emisiuni filatelice dedicate Banatului Montan, expoziţie cu costume tradiţionale specifice zonei, un moment artistic, dansuri populare şi scurte intervenţii ale iniţiatorilor, legat de celebrarea acestui veritabil moment.

La mulţi ani Banatului de Munte!

La mulţi ani, Caraş-Severin!

Vă mulţumesc.

Deputat, Uniunea Croaţilor din România.

Doamna Raluca Turcan:

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Dumitru Coarnă.

Nu este.

Domnul deputat Pîclişan Gheorghe.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Responsabilitate fiscală şi respect pentru munca cinstită".

Stimaţi colegi,

România se află într-un moment care reclamă mai multă chibzuinţă, mai mult echilibru şi mai ales mai mult respect pentru contribuţia reală a celor care susţin economia naţională prin muncă, iniţiativă şi responsabilitate.

Este timpul să facem ordine şi să reaşezăm sistemul fiscal şi instituţional pe fundamentele echităţii, eficienţei şi bunului-simţ administrativ.

Pentru aceasta, consider necesare câteva direcţii clare de acţiune:

- Respectarea referendumului privind reducerea numărului de parlamentari la 300 - aceasta nu este o idee nouă, ci o expresie clară a voinţei populare, exprimată printr-un referendum validat de peste 7 milioane de români. A ignora această voinţă înseamnă a minimaliza principiile de bază ale unei democraţii funcţionale şi a submina încrederea cetăţenilor în reprezentarea parlamentară;

- Impozitarea echitabilă a pensiilor speciale - într-o societate în care echitatea trebuie să fie normă, nu excepţie, impozitarea pensiilor speciale reprezintă un gest minim de justiţie socială. Nu putem cere solidaritate celor care muncesc pentru salarii modeste, în timp ce menţinem privilegii nejustificate pentru categorii restrânse de beneficiari. Orice venit nefundamentat pe contributivitate trebuie supus unui regim fiscal corect şi transparent;

- Combaterea evaziunii şi eficientizarea colectării TVA - România pierde anual aproximativ 30% din TVA-ul potenţial colectabil, cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În loc să apelăm la majorări de taxe, trebuie să închidem robinetele evaziunii. Digitalizarea completă a administraţiei fiscale, controalele inteligente şi trasabilitatea clară a fluxurilor financiare pot aduce miliarde la buget, fără a împovăra suplimentar antreprenorii corecţi;

- Fără poveri suplimentare pe muncă - cel mai important principiu care trebuie respectat este acesta: nu taxăm munca în plus. Orice creştere a poverii fiscale asupra muncii riscă să alunge iniţiativa, să descurajeze angajatorii şi să afecteze direct competitivitatea economiei româneşti.

Gândiţi-vă la antreprenorii care şi-au sacrificat timpul, confortul personal şi chiar sănătatea, pentru a construi o mică afacere. După ani de muncă, abia încep să respire financiar. Ce le oferim în schimb? Incertitudine fiscală, presiune birocratică şi riscul de a-şi reloca activitatea în state cu regimuri fiscale mai predictibile şi mai favorabile.

Stimaţi colegi,

Avem nevoie de curaj şi coerenţă în decizii. România nu îşi permite paşi greşiţi în această perioadă. Nu avem voie să luăm măsuri pripite care să apese şi mai mult pe cei care muncesc... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Reluăm.

Grupul PSD, domnul deputat Alexandrin Moiseev. (Vociferări.)

Se opreşte automat. Bănuiesc că aţi reţinut asta, de la şedinţele de plen.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Anul acesta, pe 15 iunie, comemorăm 136 de ani de la trecerea în nefiinţă a simbolului culturii naţionale, Mihai Eminescu. Poetul nostru naţional reprezintă piatra de temelie a identităţii româneşti. În mod simbolic, pe 15 iunie, în fiecare an, ne amintim că avem rădăcini adânci, însă constatăm cu tristeţe că le udăm tot mai rar.

Vin azi în faţa dumneavoastră în calitate de reprezentant ales în judeţul Botoşani, judeţ care l-a dat acestei ţări pe Mihai Eminescu, dar şi pe George Enescu, Grigore Antipa, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian. Avem mai mult patrimoniu cultural pe kilometru pătrat decât infrastructură modernă. Ne vizitează mai mulţi elevi în excursie decât investitori.

Şi totuşi, în timp ce ne declarăm, public, respectul pentru Eminescu, în acte bugetare tratăm cultura ca pe o cheltuială secundară. Nu putem vorbi despre iubire de ţară şi să alocăm sub 1% din bugetul naţional culturii. Nu putem cere educaţie şi spirit civic, fără să susţinem bibliotecile, casele de cultură, muzeele, iniţiativele culturale locale, mai ales în zonele în care a rămas, din păcate, mai mult talent decât şansă de reuşită.

Comunităţile mici din judeţul Botoşani, din Moldova şi din multe alte zone ale ţării trăiesc în izolare culturală. Nu au librării, nu au teatre, nu au acces la un film sau la un concert. Cei care se ocupă de cultură în teritoriu se chinuie să ţină aprinsă o lumânare, într-o sală în care plouă. Iar cei care ar putea duce mai departe talentul unui Eminescu sau Enescu rămân în anonimat.

Soluţia nu e să organizăm doar festivaluri o dată pe an. Este nevoie de un program real de susţinere pentru infrastructura culturală locală. Este nevoie de fonduri pentru bibliotecile din sate, pentru centrele culturale comunale, pentru profesori şi bibliotecari care duc, din pasiune, ştiinţa şi frumosul, acolo unde statul a uitat să mai ajungă.

Vă chem să susţinem împreună consolidarea bugetului pentru cultură, dar şi prioritizarea finanţărilor pentru proiecte culturale în comunităţile defavorizate. Dacă tot spunem în fiecare ianuarie şi iunie că îl iubim pe Eminescu, haideţi să o şi arătăm!

La Botoşani avem un patrimoniu care nu se devalorizează: avem cultură, însă nu putem să o mai tratăm ca pe o chestiune marginală.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Szőke a venit?

Dacă nu, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se referă la sănătatea românilor - o prioritate reală.

Stimaţi colegi,

Reforma sistemului de sănătate din România este un proces care nu se face prin vorbe, ci prin fapte. În prezent, Ministerul Sănătăţii, împreună cu Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor derulează un set amplu de măsuri cu impact direct asupra calităţii serviciilor medicale şi a accesului cetăţenilor la îngrijiri sigure şi moderne.

Partidul Social Democrat rămâne ferm angajat în susţinerea unei strategii coerente şi eficiente pentru sănătate. Acţiunile noastre vizează în mod concret:

- Extinderea şi modernizarea reţelei de spitale şi unităţi medicale, cu un accent predominant pe spitalele judeţene şi centrele de primiri urgenţe;

- Implementarea unor programe extinse de prevenţie şi screening, menite să reducă incidenţa bolilor grave prin diagnosticare timpurie şi tratamente eficiente;

- Creşterea accesului la tratamente pentru boli cronice şi afecţiuni rare, acolo unde sprijinul statului este esenţial pentru pacienţi;

- Digitalizarea sistemului medical, prin dezvoltarea dosarului electronic de sănătate şi a serviciilor de telemedicină - un pas important pentru eliminarea barierelor geografice;

- Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru personalul medical, prin investiţii în formare, echipamente şi infrastructură.

La nivelul judeţului Dâmboviţa, susţin activ toate iniţiativele menite să îmbunătăţească infrastructura sanitară, iar în colaborare cu autorităţile judeţene şi Ministerul Sănătăţii, urmărim consolidarea şi modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte, precum şi dezvoltarea unor centre medicale locale, pentru reducerea presiunii asupra unităţilor mari.

Măsurile recente luate de Ministerul Sănătăţii au fost orientate şi către asigurarea continuităţii tratamentelor, în special pentru bolnavii cronici, oncologici şi pacienţii pediatrici. De asemenea, se acordă o atenţie specială programelor naţionale de vaccinare şi prevenţie, vitale pentru sănătatea publică.

Nu în ultimul rând, Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, din care fac parte, alături de colegi dedicaţi şi competenţi, dezbate şi promovează constant propuneri legislative menite să sprijine dezvoltarea unui sistem de sănătate performant, echitabil şi adaptat realităţilor din teritoriu.

Consider că este esenţial ca fiecare român, fie că trăieşte în mediul urban, fie în cel rural, să beneficieze de aceleaşi standarde de calitate în serviciile medicale.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dâmboviţa, Georgeta-Carmen Holban.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"Tinerii - nu doar viitorul, ci prezentul administraţiei româneşti"

Astăzi vreau să vorbesc despre un subiect care nu mai poate fi tratat doar teoretic - locul tinerilor în administraţia publică.

De prea multe ori spunem că tinerii sunt viitorul, dar uităm că ei trăiesc şi muncesc în prezent. Sunt conectaţi, capabili, în pas cu tehnologia şi cu cerinţele unei societăţi moderne. Mulţi vor să contribuie, să se implice, dar se izbesc de ziduri invizibile.

Ce putem face, fără a schimba legi sau a inventa structuri noi? Mai mult decât credem!

Putem, de exemplu, ca autorităţi locale şi centrale, să deschidem porţile instituţiilor pentru vizite ghidate şi prezentări reale ale modului în care funcţionează administraţia, în şcoli şi facultăţi. Să le arătăm tinerilor ce înseamnă munca în serviciul public - fără discursuri, fără formalism, ci direct, clar şi sincer.

Putem încuraja fiecare primărie, fiecare consiliu judeţean să invite tineri la şedinţele publice, să creeze spaţiu pentru întrebări şi dialog. Este un gest simplu, dar cu impact - îi face să simtă că părerea lor contează.

Putem sprijini colaborarea între administraţie şi mediul universitar - stagii practice autentice, cu tutori care chiar îndrumă, nu doar semnează o adeverinţă. Nu costă mult, dar construieşte încredere.

La nivel local, administraţiile pot deschide canale de comunicare special pentru tineri - online, accesibile, active, un cont de social media activ, un newsletter cu oportunităţi, un formular simplu prin care să trimită idei. Este nevoie doar de voinţă şi respect pentru generaţia tânără.

În fiecare judeţ putem identifica tineri implicaţi în ONG-uri, voluntariat sau proiecte educaţionale şi îi putem invita, informal, pentru ca unii dintre ei să participe la consultări sau întâlniri tematice. Să le arătăm că administraţia nu este o cetate de neatins, ci un spaţiu deschis comunităţii.

Şi, poate cel mai important, să le vorbim ca parteneri, nu ca elevi. Tinerii nu au nevoie de protecţie simbolică, ci de responsabilităţi reale, asumate treptat. Nu cer să conducă instituţii, ci să fie ascultaţi şi implicaţi.

Dragi colegi,

În loc să ne plângem că tinerii nu se implică, să ne întrebăm sincer dacă noi i-am invitat vreodată cu adevărat, dacă i-am tratat ca cetăţeni egali, dacă le-am făcut loc la masă, nu din obligaţie, ci din convingere.

Putem face mai mult decât credem, fără legi noi şi fără bugete suplimentare. Putem schimba tonul, putem deschide uşile, putem crea legături.

România are nevoie de aceşti tineri nu mâine, ci azi.

Haideţi să nu-i pierdem!

Romeo-Daniel Lungu, deputat al PSD Buzău.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea. Este? Nu este.

Domnul deputat Dragoş... (Vociferări.)

Este? Vă rog. Nu v-am văzut.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi voi vorbi despre o Românie care nu mai poate fi guvernată prin tăcere diplomatică şi mai ales politică externă inexistentă.

Traversăm o perioadă de incertitudine şi fragilitate instituţională, în care funcţii-cheie ale statului român sunt gestionate interimar, iar deciziile esenţiale sunt amânate sau tratate cu superficialitate. În acest context, consider necesar să readuc în atenţia publică un caz foarte important cu implicaţii juridice, diplomatice, dar mai ales de securitate naţională, care continuă să fie tratat cu o lipsă de transparenţă incompatibilă cu principiile statului de drept. Mă refer la decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti nr. 2.427/2024, care obligă Ministerul Afacerilor Externe să publice nota verbală transmisă, în iulie 2022, Ambasadei Ucrainei, prin care România şi-a exprimat acordul pentru lucrările de dragare a Canalului Bîstroe.

Deşi a fost semnalat acest caz de mai multe ori, în Parlament, în Camera Deputaţilor şi în Senat, cu un dispreţ instituţional major faţă de aplicarea legii sau/şi a interesului public, Ministerul Afacerilor Externe refuză să respecte hotărârea instanţei, invocând "uzanţe diplomatice". Nu suntem într-un club privat al diplomaţilor, ci într-un stat de drept, sau cel puţin aşa pretindem că suntem. Orice document emis de o instanţă de judecată, în afara statutului de secret de stat, este sau ar trebui să reprezinte o informaţie de interes public. Iar refuzul de a o face publică reprezintă obstrucţionarea justiţiei, prin neaplicarea şi nici măcar justificarea neaplicării unei sentinţe definite a unei instanţe în România.

Mai mult decât atât, vorbim despre un act care, potrivit sentinţei, a fost emis fără consultarea instituţiilor competente:, fără avizul Ministerului Mediului, al Ministerului Transporturilor sau Comisia Dunării.

Ce înseamnă asta? Înseamnă o decizie unilaterală, cu posibile consecinţe asupra suveranităţii fluviale a României, asupra ecosistemului Deltei Dunării, Rezervaţie UNESCO, şi mai ales asupra securităţii naţionale.

Domnule ministru interimar, atât timp cât mai sunteţi interimar, dacă mai aveţi un gram de demnitate şi de respect pentru respectarea legii şi informarea corectă a cetăţenilor acestei ţări, acum, în ultimele zile în care ocupaţi scaunul de la vârful Ministerului Afacerilor Externe, vă cer public, aşa cum au făcut-o şi colegii mei, să publicaţi de îndată nota verbală, să-i sancţionaţi, conform legislaţiei în vigoare, pe cei care au semnat acest acord netransparent.

Cer totodată public Parchetului să se sesizeze asupra acestui caz.

România nu poate fi guvernată prin note verbale şi tăcere instituţională, şi mai ales printr-o politică externă disfuncţională.

România are nevoie de diplomaţi români, fără dublă cetăţenie, specialişti experimentaţi... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Astăzi nu vin cu o simplă opinie politică, ci un semnal de alarmă fundamentat pe date concrete şi pe realităţile dramatice din sistemul educaţional al României.

Din păcate, dezbaterea politică actuală vizează doar aspecte ce ţin de o aşa-zisă rezolvare a crizei economice în care se află România. Însă, cu regret, constat faptul că sistemul educaţional lipseşte din această dezbatere.

Potrivit unor informaţii publice recente, aproximativ 30% dintre elevii care au intrat în clasa I, în urmă cu 12 ani, nu au mai ajuns să susţină examenul de Bacalaureat. În cifre absolute, vorbim de peste 60.000 de tineri care au abandonat şcoala înainte de a-şi finaliza parcursul liceal, o pierdere enormă de capital uman, social şi economic. Şi mai grav, această cifră este în creştere faţă de anul precedent cu peste 10.000 de elevi. Este un regres ce nu poate fi ignorat.

Dar problema nu se opreşte aici. Nici măcar pentru cei care reuşesc să fie absolvenţi de liceu şi să promoveze Bacalaureatul nu există o traiectorie clară şi coerentă spre integrarea pe piaţa muncii. Mulţi absolvenţi se lovesc de o realitate frustrantă - diploma nu le garantează niciun loc de muncă, nici competenţe relevante pentru economia de azi.

Aceasta nu este doar o criză de sistem, este o criză de viziune.

Unde sunt programele naţionale de consiliere vocaţională şi orientare profesională? Unde este mecanismul funcţional de dialog între Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi mediul de afaceri? Cum justificăm faptul că şcoala românească continuă să funcţioneze, în mare parte, pe un model educaţional depăşit, rupt de realităţile socioeconomice ale prezentului?

Stimaţi colegi,

Dacă nu vom acţiona rapid, eficient şi coordonat, riscăm să compromitem încă o generaţie. Avem nevoie de politici educaţionale proactive, de reformă curriculară adaptată cerinţelor pieţei muncii, de investiţii în mentorat, consiliere şi formare profesională, dar mai ales de voinţă politică autentică pentru a trata educaţia nu ca pe un cost, ci ca pe o investiţie strategică.

Viitorul României începe pe băncile şcolii, dar nu se termină la uşile liceului. De peste 10 ani tot vorbim despre "România educată", dar uităm ce înseamnă cu adevărat educaţia.

Vă mulţumesc.

Coman Dragoş, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Laura Gherasim. Este?

Domnul deputat Cătălin Ciornei, din partea Grupului AUR? Nu este.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

"Eminescu trebuie restituit elevilor şi studenţilor!"

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

15 iunie - un reper fundamental al culturii, spiritului şi conştiinţei naţionale: Mihai Eminescu.

În fiecare an, această dată nu este doar un simplu exerciţiu comemorativ, ci un prilej de a ne întoarce, cu luciditate şi cu evlavie, către ceea ce înseamnă spiritul românesc autentic.

Pentru că Eminescu nu este doar poetul nepereche, aşa cum l-a numit George Călinescu, ci este modelul suprem al intelectualului angajat, al jurnalistului neînfricat, al gânditorului vizionar, care şi-a dedicat întreaga viaţă ideii de naţiune. Într-o lume în care superficialul şi comercialul tind să înghită reperele, Eminescu rămâne vertical, asemenea unui stâlp de lumină într-o noapte grea.

Ca vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, resimt cu atât mai acut responsabilitatea ca numele şi opera lui Eminescu să nu rămână simple lecţii de manual, ci vii izvoare de reflecţie, de învăţătură şi de demnitate pentru tinerele generaţii. Într-o şcoală românească care are nevoie de modele vii, Eminescu trebuie restituit elevilor şi studenţilor nu doar ca autor de versuri memorabile, ci ca spirit liber, cu gândire critică şi neclintită iubire de ţară.

Ca scriitoare, nu pot să nu mă aplec asupra frumuseţii tulburătoare a limbajului eminescian, asupra armoniei desăvârşite dintre cuvânt şi idee, dintre formă şi fond. Eminescu a fost şi rămâne, pentru literatura noastră, un etalon de profunzime şi rafinament stilistic, dar mai ales un exemplu de asumare a suferinţei, în numele idealului.

Astăzi, când graniţele identitare sunt puse la încercare, iar valorile naţionale sunt adesea marginalizate, vocea lui Mihai Eminescu răsună mai actuală ca oricând, la păstrarea demnităţii, la apărarea limbii şi culturii naţionale, la asumarea curajoasă a destinului nostru.

Aşadar, haideţi să nu îl mai evocăm doar ritualic pe Mihai Eminescu, ci să-l redescoperim, să-l recitim şi să-l rostim în casele noastre, în şcoli, în săli de lectură şi în Parlament. Pentru că a-l citi pe Eminescu înseamnă a ne înţelege mai bine pe noi înşine, a ne regăsi rădăcinile şi a ne redobândi mândria de a fi români.

Să-l rostim, să-l citim şi să-i transmitem mai departe nu doar imaginea, ci să-l vedem ca pe o datorie de memorie, ca pe o lecţie de identitate. Pentru că a-l citi pe Eminescu înseamnă a înţelege cine suntem, de unde venim şi încotro trebuie să mergem.

Vă mulţumesc.

Deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat al PNL, Dragoş-Fănică Ciobotaru.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Stimată doamnă preşedinte,

Dragi colegi deputaţi,

Tema declaraţiei mele de astăzi este "Încăpăţânarea unei clase politice care se opune, cu orice preţ, reformei statului şi stabilităţii economice".

De ce este atât de greu să luăm decizii care sunt nu doar aşteptate, ci absolut necesare şi urgente?

De ce evităm cu atâta obstinaţie măsuri esenţiale pentru viitorul României?

Spectacolul politic din ultimele săptămâni - făcut de unele partide - nu este decât o reflectare fidelă a celor 35 de ani de tranziţie perpetuă: jocuri de culise, calcule meschine, negocieri lipsite de decenţă, interese personale mascate şi un dezinteres cronic faţă de interesul public şi de direcţia în care merge ţara noastră.

De trei săptămâni, Partidul Naţional Liberal este prezent la masa negocierilor, încercând să convingă celelalte formaţiuni că momentul reformei nu mai poate fi amânat, că România nu mai are timp de pierdut.

Refuzul unora dintre noi de a renunţa la privilegii şi la un sistem construit pentru protejarea intereselor personale trebuie să ia sfârşit. Este timpul să reducem risipa bugetară, să eliminăm sinecurile, să stopăm parazitarea bugetului public şi să luptăm serios împotriva evaziunii fiscale.

Partidul Naţional Liberal a pus pe masă aceste soluţii.

Reforma profundă a statului român, prin reorganizarea companiilor de stat, a agenţiilor, a regiilor autonome şi a instituţiilor publice. Această reformă trebuie să înceapă cu evaluări obiective ale consiliilor de administraţie şi a funcţiilor de conducere, cu tăierea indemnizaţiilor nesimţite şi cu desfiinţarea posturilor inutile - în special din administraţia centrală.

Combaterea evaziunii fiscale, în special în zona TVA şi a muncii la negru. Toată lumea ştie unde se fură şi cum. Ce lipseşte este voinţa politică, dragi colegi, iar această lipsă de acţiune nu este întâmplătoare - unii profită direct din perpetuarea acestui sistem. Şi mai ales respectarea voinţei cetăţenilor. Reducerea numărului de parlamentari la 300, diminuarea cu 30% a numărului de consilieri locali şi judeţeni, revenirea la alegerea primarilor în două tururi, eliminarea pensiilor speciale - sunt decizii clare, cerute de români, de ani de zile.

Numai după aceste reforme - după ce statul devine eficient şi responsabil - putem discuta, dacă este cazul, despre eventuale creşteri de taxe sau impozite. Românii vor înţelege atunci şi vor accepta astfel de măsuri doar dacă văd onestitate, eficienţă şi reformă reală.

Acestea sunt propunerile PNL. Asta îşi doreşte să facă domnul preşedinte Ilie Bolojan. Asta aşteaptă românii.

Până atunci, nimeni nu mai este dispus să plătească factura unei clase politice lacome, care se autoprotejează, în detrimentul cetăţenilor. Cei care refuză aceste reforme, cu aroganţă şi cinism, se vor autoexclude din viitorul politic al României.

Fac apel către toate partidele. Dacă acum vă gândiţi doar la câştiguri personale sau electorale, regândiţi-vă strategia. Renunţaţi la calculele de partid şi intraţi în logica acţiunii. Ţara nu mai are timp de pierdut. România are nevoie de acţiune, de reformă şi de viziune, iar Partidul Naţional Liberal este pregătit să livreze.

Cine se opune acestei reforme a statului şi stabilităţii economice, se opune României!

Deputat Dragoş Ciobotaru, Circumscripţia nr. 41 Vrancea.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Următorii parlamentari vor depune declaraţiile în scris.

Din partea Grupului PNL: domnul deputat Andrei Gheorghe, domnul deputat Florin-Claudiu Roman, Ion-Marcel Vela, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, domnul deputat Cotinescu şi Gabriel Andronache.

Din partea Grupului USR - au prezentat oral declaraţiile.

Din partea Grupului SOS: doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, Vlad-Andrei Vidra, Ionel Goidescu, Rodica Plopeanu, Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu, Vasile Nagy, Mădălin-Laurenţiu Făget, Ioan Lăzăroi.

Din partea Grupului POT: doamna deputat Codruţa Corcheş, Matei Sergiu, Dan Nicolae, Maria Cernit, Daniel Grofu.

Din partea Grupului PSD: domnul deputat Maricel Popa, domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, domnul deputat Ştefan Ţintă, domnul deputat Ion-Alin Tomoescu, Ştefan-Alexandru Băişanu, Liviu-Bogdan Ciucă, Răzvan-Iulian Ciortea, Virgil Alin Chirilă, Marius-Constantin Budăi.

Din partea grupului AUR: Daniel-Cătălin Ciornei, Tiberiu Barstan, Silviu-Octavian Gurlui, Petru-Gabriel Negrea, Ionel Gheorghe, Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Petre Puşcaşu, Lidia Vadim-Tudor, Fabian-Cristian Radu, Elena Doboş, Andrei-Cosmin Guşă, Ciprian Paraschiv, Dorel Vulpoiu, Nicolae Mîndrescu, Andreea-Firuţa Neacşu, Valentin Munteanu.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi.