Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei de astăzi, 15 octombrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă propun să începem în ordinea grupurilor, aşa cum a stabilit Comitetul liderilor.

Vă reamintesc că avem 3 minute alocate pentru fiecare declaraţie.

Din partea Grupului PSD, dacă este doamna Doiniţa Ciocan?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Doiniţa Ciocan:

Bună dimineaţa tuturor!

Declaraţia mea se intitulează "Ana Aslan - Moştenirea unei mari conştiinţe româneşti, readusă acasă la Brăila".

În fiecare an, la 1 octombrie, întreaga lume marchează Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, o zi închinată recunoştinţei, respectului şi demnităţii. În preajma acestei sărbători, pe 11 octombrie 2025, municipiul Brăila - oraş cu adânci rădăcini culturale şi medicale - a fost gazda Galei "Ana Aslan", un eveniment de excepţie, dedicat excelenţei în domeniul longevităţii şi al îmbătrânirii active.

Ajunsă la a doua ediţie, Gala "Ana Aslan" este organizată de Fundaţia "Ana Aslan", în parteneriat cu Primăria Municipiului Brăila, reprezentând o autentică sărbătoare a ştiinţei, a umanismului şi a respectului faţă de vârsta de aur.

Brăila a primit, cu aceasta ocazie, cu nobleţea ei tradiţională, personalităţi din mediul academic, medical, diplomatic şi cultural din ţară şi din străinătate: Excelenţa Sa Enkeleda Baduni Mërkuri, ambasadorul Republicii Albania în România; doctor farmacist Speranţa Prada, preşedinta Fundaţiei "Ana Aslan"; istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române; academician Doina Banciu, preşedinta Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; profesor universitar doctor Gabriel Prada, din partea Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie "Ana Aslan"; campioana olimpică Doina Melinte şi profesor doctor Aurora Martin, de la Universitatea din Erevan.

În cadrul galei, s-au acordat nouă premii "Ana Aslan" pentru contribuţii remarcabile în ştiinţa longevităţii şi în creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice.

Cu acest prilej, Trofeul "Ana Aslan" a fost oferit celor care duc mai departe misiunea savantei brăilene - aceea de a transforma îmbătrânirea într-un proces activ, demn şi plin de sens.

Această gală nu este doar un moment festiv, ci o reîntoarcere acasă a unei mari conştiinţe româneşti - profesorul universitar doctor academician Ana Aslan, născută la Brăila, la 1 ianuarie 1897. Personalitate vizionară, pionier mondial al geriatriei, Ana Aslan a fost primul medic care a demonstrat că îmbătrânirea nu este doar un proces biologic inevitabil, ci un domeniu vast al cercetării şi al inovaţiei.

Prin Gerovital H3 şi Aslavital, a aşezat România pe harta ştiinţei mondiale, devenind un simbol al medicinei moderne şi al feminităţii intelectuale.

Întreaga sa activitate a fost animată de un crez profund umanist, sintetizat în cuvintele care au consacrat-o: "Să dăm viaţă anilor şi ani vieţii", formulă simplă, dar plină de sens, în care se regăseşte esenţa muncii sale - dorinţa de a prelungi nu doar durata, ci şi demnitatea, frumuseţea şi calitatea vieţii.

Şi să nu uităm îndemnul profesorului Ana Aslan, mai actual decât oricând: "Să fii veşnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, ci să fii optimist, să te simţi bine, să ai un ideal în viaţă pentru care să lupţi şi pe care să-l cucereşti".

Prin evenimente precum Gala "Ana Aslan", Brăila demonstrează că respectul pentru vârstă şi admiraţia pentru cunoaştere pot merge mână în mână. Este un omagiu adus unei femei care a schimbat faţa medicinei mondiale şi, totodată, o pledoarie pentru demnitatea şi calitatea vieţii persoanelor vârstnice, valori care ar trebui să ne unească dincolo de orice diferenţe politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă doamna Crina-Fiorela Chilat este prezentă?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în discuţie efectele extinderii şi gestionării ariilor naturale protejate asupra comunităţilor locale din zonele montane şi de frontieră.

România, prin Strategia Europeană de Biodiversitate 2030 şi legislaţia naţională aferentă, şi-a asumat obiectivul de a extinde reţeaua de arii protejate şi de a consolida statutul acestora.

Conform datelor oficiale furnizate, situri precum Munţii Maramureşului şi Tisa Superioară au fost deja actualizate şi consolidate prin hotărâri de Guvern şi prin documente ale Ministerului Mediului.

De asemenea, proiectele naţionale finanţate prin PNRR prevăd identificarea şi instituirea de zone de nonintervenţie şi protecţie strictă, inclusiv prin extinderea unor arii existente. Totodată, Planul Strategic Instituţional 2024-2027 prevede explicit îmbunătăţirea preciziei limitelor şi adoptarea planurilor de management pentru sute de arii.

Toate aceste măsuri, în lipsa unor politici compensatorii clare şi consistente, au efecte sociale şi economice dramatice pentru comunităţile montane. Aşa cum au semnalat inclusiv analizele independente, dar şi datele confirmate şi consultările publice guvernamentale, aceste arii protejate:

- limitează accesul la resursele tradiţionale vitale pentru supravieţuirea localnicilor - piatră şi calcar pentru construcţii şi drumuri, lemn de foc pentru încălzire, lemn de construcţii pentru adăposturi de animale sau pentru stâne, aducţiuni de apă şi captări necesare în zonele montane;

- împiedică dezvoltarea economică locală, prin blocarea sau întârzierea proiectelor de infrastructură, cariere de piatră, exploatări forestiere controlate şi activităţi tradiţionale;

- generează sărăcie şi depopulare în comunităţile de munte, obligând tinerii să părăsească zonele natale şi punând în pericol continuitatea tradiţiilor, precum prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, producţia de brânzeturi, în cătunele izolate;

- se suprapun arbitrar peste perimetre miniere neînchise sau abandonate, unde problemele de mediu reale sunt ignorate - drenajul acid -, în timp ce comunităţile sunt sancţionate prin restricţii.

Trebuie avut în vedere:

- elaborarea unui cadru legislativ diferenţiat pentru UAT-urile care se află în întregime sau în mare parte în arii protejate, prin care să beneficieze de subvenţii suplimentare şi compensări directe, raportate la restricţiile impuse;

- instituirea unor mecanisme clare şi rapide de avizare pentru proiectele comunităţii montane - adăposturi de animale, captări de apă, exploatări de piatră pentru drumuri şi gospodării, lemn de foc pentru sezonul rece;

- introducerea de modele economice sustenabile, inspirate din alte state europene, prin care resursele naturale - lemn, piatră, calcar, metale, apă - să fie valorificate responsabil, fără a condamna comunităţile la subdezvoltare;

- lansarea de programe de educaţie şi conservare integrate cu dezvoltarea economică, astfel încât protejarea biodiversităţii să fie percepută ca o oportunitate, nu ca o pedeapsă pentru locuitorii munţilor.

Susţin protejarea biodiversităţii, pentru că este un obiectiv major pe care îl împărtăşim, dar fără o dezvoltare economică şi socială echilibrată ariile protejate... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment?

Da.

Domnul?

Domnul George-Mădălin Borş (din sală):

Mădălin Borş.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, vă rog, domnule George-Mădălin Borş, aveţi cuvântul.

Domnul George-Mădălin Borş:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră pentru a semnala public o problemă gravă ce afectează direct dezvoltarea României: atitudinea inacceptabilă şi lipsa de responsabilitate a doamnei ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Diana Buzoianu, care întârzie nejustificat emiterea acordurilor de mediu pentru trei proiecte de importanţă strategică în sectorul energetic.

Deşi presiunea socială şi politică, justificată, din partea Partidului Social Democrat, a determinat emiterea târzie a acordului de mediu pentru demararea lucrărilor la Hidrocentrala Paşcani, alte trei proiecte majore - Cerna-Motru-Tismana - 102 MW, sectorul Cornetu-Avrig - 131 MW şi Surduc-Siriu - 55 MW - continuă să fie blocate din cauza indiferenţei birocratice a Ministerului Mediului. Aceste investiţii strategice sunt esenţiale pentru consolidarea viitorului energetic al României, iar blocajele administrative nu fac decât să creeze riscuri suplimentare pentru stabilitatea pieţei de energie.

Este inadmisibil ca, sub pretextul birocraţiei sau al indeciziei politice, să se frâneze investiţiile atât de necesare pentru modernizarea infrastructurii de producere a energiei, cu implicaţii directe asupra securităţii energetice şi economiei naţionale. România are nevoie de o administraţie proactivă, care să sprijine dezvoltarea, să valorifice oportunităţi, şi nu de una care să tergiverseze deciziile strategice la nesfârşit, punând în pericol interesele cetăţenilor.

Toate aceste proiecte de microhidrocentrale au la bază studii solide de impact asupra mediului, analize cost-beneficiu detaliate şi o argumentaţie robustă privind aportul lor la Sistemul Energetic Naţional. Creşterea capacităţii de producţie hidro este recunoscută ca o soluţie rapidă, fiabilă şi sustenabilă pentru producerea energiei, comparativ cu dezvoltarea de noi centrale din alte surse primare.

Din punct de vedere cantitativ, aportul acestor microhidrocentrale este semnificativ: ele creează premisele unei creşteri notabile a producţiei de energie curată, sprijinind independenţa energetică a României, reducând importurile şi diminuând dependenţa faţă de sursele externe. Mai mult, aceste capacităţi oferă flexibilitate şi stabilitate reţelei, într-un context în care costurile de echilibrare ajung indirect în facturile la energie tot mai mari ale românilor.

Solicit public doamnei ministru Diana Buzoianu să trateze cu maximă urgenţă emiterea acestor acorduri de mediu, conştientă că Ministerul Mediului trebuie să fie un catalizator al dezvoltării durabile, nu o instituţie de blocaj administrativ. Deciziile strategice asumate de statul român, incluse în documentele programatice şi strategice votate în CSAT, trebuie implementate fără întârzieri suplimentare şi fără justificări lipsite de fundament.

România are nevoie de investiţii, nu de amânări.

Să nu îi dezamăgim pe români!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment? Nu.

Atunci trecem la Grupul AUR.

Domnul Valeriu Munteanu?

Domnul Valeriu Munteanu:

"Apărarea familiei, o datorie a statului român în faţa strategiei LGBT"

În data de 7 octombrie 2025, Comisia Europeană a lansat "Strategia pentru egalitatea de tratament a persoanelor LGBTQI pentru perioada 2026-2030", un document care, sub pretextul apărării drepturilor omului, conţine o serie de propuneri ideologice ce depăşesc cadrul juridic şi competenţele Uniunii Europene.

Această strategie, departe de a promova adevărata egalitate, introduce măsuri care ameninţă fundamentele culturale, morale şi juridice ale statelor membre. Bruxellesul îşi arogă, astfel, un rol care nu îi aparţine, acela de a redefini noţiunile de familie, gen şi educaţie, domenii ce ţin în mod exclusiv de suveranitatea fiecărui stat.

Cel mai grav aspect al documentului este acela care promovează ideea că minorii ar putea decide singuri asupra "identităţii lor de gen" şi chiar asupra schimbării sexului biologic, fără consimţământul părinţilor. O asemenea concepţie neagă nu doar biologia, ci şi drepturile fundamentale ale părinţilor de a-şi educa propriii copii, drepturi garantate de Constituţia ţării.

Strategia mai conţine propuneri prin care s-ar impune recunoaşterea transfrontalieră a statutului de părinte pentru cuplurile de acelaşi sex şi a contractelor de maternitate surogat, practici interzise în ţara noastră. În plus, se sugerează că orice opinie critică la adresa acestei ideologii ar putea fi încadrată ca "discurs al urii", adică libertatea de conştiinţă şi de exprimare riscă să fie pedepsite.

Prin asemenea prevederi, Comisia Europeană transformă banii contribuabililor europeni în instrumente de presiune ideologică, dublând finanţările către ONG-urile care promovează aceste politici şi condiţionând accesul statelor la fonduri de adoptarea lor.

Domnilor şi doamnelor guvernanţi,

Articolul 48 din Constituţia României afirmă că: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi". Această formulare, deşi constituţională, este vulnerabilă la interpretări abuzive, în contextul presiunilor externe actuale. România are, aşadar, obligaţia să apere familia naturală, formată dintre un bărbat şi o femeie, valorile sale morale şi credinţa creştină.

Nu cerem privilegii, ci respectarea dreptului nostru suveran de a decide asupra propriei ordini morale şi constituţionale. România este parte a Uniunii Europene, dar nu poate fi constrânsă să accepte politici care contravin culturii, tradiţiilor şi voinţei poporului său.

Fac apel la Guvernul României să formuleze o poziţie oficială fermă şi demnă, prin care să respingă public prevederile inacceptabile ale acestei strategii şi să apere valorile fundamentale ale familiei româneşti, drepturile părinţilor şi libertatea de conştiinţă.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihail Neamţu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

O veche poruncă spune: "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta", o poruncă care, de fapt, ne invită să practicăm ceea ce marile naţiuni ştiu să facă, anume o politică a memoriei.

Adesea trec pe aici, prin Parlamentul României, şi văd statuile unor mari oameni de stat care ne pun această întrebare: Cine şi mai ales pentru cine s-a făcut România Mare? Răspunsul îl include şi pe Iuliu Maniu, şi pe Ionel Brătianu, dar şi pe bunicul meu şi toată generaţia aceea minunată de transilvăneni care au luptat pentru dezrobirea Ardealului.

Aşa că îmi propun, în această împrejurare, să vorbesc chiar despre un om care mi-a marcat viaţa, un om care s-a născut în Ţara Zărandului, în Transilvania, care, apăsat de vremuri, şi-a pierdut tatăl şi mama la 12 ani, a rămas orfan şi de aceea a asimilat o etică a muncii incredibilă, având, pe tot parcursul vieţii, obsesia hărniciei şi a depăşirii de sine.

De la el am învăţat, de la bunicul meu, Gheorghe Neamţu, cultul muncii, care l-a făcut fruntaş în sat, deşi pornise în viaţă fără nicio moştenire. De la el am învăţat că trebuie să te trezeşti dimineaţa devreme şi să te culci seara târziu. Se trezea la 5 dimineaţa, când cântau cocoşii, punea hamul pe caii proaspăt ţesălaţi şi mergea în căutare de muşterii la Pâncota, la Dud, la Tauţ.

A trăit experienţa nedreptăţii, i-a urât pe comuniştii care au venit cu tancurile de la Moscova şi i-au luat pământul, grapa şi plugul, a dispreţuit tot timpul hoţii, activiştii şi trăncănitorii, s-a luptat cu Biblia în mână pentru o Românie creştină.

Nu se auzeau înjurături în casa bunicului meu, cel care l-a admirat pe Henry Ford şi care mi-a vorbit pentru prima oară despre Ronald Reagan.

Cânta la vioară şi se ruga în şoaptă la masă şi de la acest bunic am învăţat să merg duminica la biserică, la Sfânta Liturghie, el fiind un cantor şi un dirijor al unui superb cor bărbătesc de peste 100 de oameni.

S-a căsătorit cu o femeie simplă, cu Ana, care asculta predicile lui Iosif Ţon şi în această bibliotecă a familiei bunicului meu am găsit primele cărţi de patristică ale lui Vasile cel Mare, Origen şi Clement Alexandrinul.

Datorez şi datorăm acestor oameni minunaţi, acestor bunici, acestor ţărani incredibili, verticali, faptul că suntem în continuare o ţară creştină.

Acest om a murit la 85 de ani, aproape de pământ şi cu privirea spre cer.

Acestor oameni le datorăm tot ceea ce suntem noi astăzi, în fiecare zi.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă, în acest moment, din partea Grupului AUR, mai este cineva?

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul?

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei (din sală):

Ciornei.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Banii publici nu pot fi secretizaţi. Populaţia are dreptul să ştie".

Stimaţi colegi,

Am adresat o interpelare ministrului apărării naţionale, prin care am cerut un lucru simplu şi firesc: să ni se spună cât ne costă războiul din Ucraina. Ce sume s-au plătit, ce echipamente s-au trimis, ce fonduri s-au luat din bugetul de stat al României pentru acest efort.

Răspunsul primit? Niciun răspuns. Ministrul apărării a ales să ascundă totul în spatele unei formule magice: "informaţii clasificate", adică secret de stat.

Dar, conform Legii nr. 182/2002, nu pot fi clasificate informaţiile care ascund ilegalităţi, abuzuri sau risipa banului public.

Şi atunci întreb: când vorbim de banii românilor, de miliardele împrumutate în numele lor, de ce nu avem dreptul să ştim adevărul?

Românii au dreptul să ştie pe ce se duc împrumuturile făcute în ultimii ani. Au dreptul să ştie de ce nu se construiesc spitale, de ce nu apar locuri de muncă, de ce nu avem autostrăzi.

În schimb, vedem taxe şi impozite mai mari, facturi dublate sau triplate şi o viaţă mai grea de la o lună la alta.

În timp ce românii strâng cureaua, preşedintele ne anunţă liniştit să ne pregătim pentru iarnă, iar şeful statului major al apărării face declaraţii la televiziuni care sperie populaţia.

Am primit zeci de mesaje de la rezervişti din toată ţara, oameni care au primit ordine de chemare, oameni care nu ştiu ce se întâmplă şi trăiesc cu teama că România e împinsă într-un război care nu este al nostru.

De aceea, am cerut ca generalul Vlad Gheorghiţă, şeful Statului Major al Apărării, să fie audiat în Comisia pentru apărare. Oamenii au nevoie de claritate, nu de panică. Românii nu mai cred în poveşti. Văd că în loc să fim transparenţi, se secretizează tot: cheltuieli, contracte, decizii, adevăruri. Dar adevărul nu poate fi clasificat.

Secretul de stat nu poate deveni scut pentru incompetenţă, minciună şi trădare! Românii nu mai vor promisiuni, ci adevăr. Iar eu, ca deputat ales, am datoria să-l cer pentru români.

Vă mulţumesc.

Daniel Ciornei, deputat în Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Revenim, că din calupul de 4 mai era o poziţie la PSD.

Domnul Voicu Vuşcan şi după aia revenim la Grupul AUR.

Domnul Voicu Vuşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După mai bine de 100 de zile de hei-rup reformist, măsurile se dovedesc a fi un bolovan ce atârnă de gâtul economiei. Suprataxările nu au adus mai mulţi bani la bugetul de stat, pentru simplul motiv că nu poţi lua mai mult de unde nu există mai mult. E o realitate tristă, cum la fel de tristă e realitatea că PNL nu prea mai are legătură cu liberalismul, fiind astăzi un partid a cărui doctrină contabilă nu se pupă nicicum cu realitatea.

În ciuda propunerilor venite din partea PSD, menite să lase economia să respire şi să ofere o plasă de siguranţă categoriilor sociale cu venituri mici şi medii, domnul Bolojan şi-a pus în practică filosofia de suprataxare, fără o reducere reală şi concomitentă a cheltuielilor, astfel că suntem astăzi într-un tunel la capătul căruia nu se întrevede nicio luminiţă.

Este cu atât mai trist cu cât domnia-sa conduce un partid liberal şi se presupune că înţelege cum funcţionează piaţa liberă. Şi e chiar mai trist că trebuie să-i transmitem noi, social-democraţii, că modalitatea eficientă de a avea mai multe încasări la buget este creşterea bazei de impozitare, nicidecum creşterea excesivă a unor taxe şi impozite. Este o lecţie pe care orice om cu minimă pregătire şi experienţă în lumea reală o cunoaşte. Pentru orice entitate, persoană fizică sau juridică, impozitele şi taxele sunt o cheltuială şi nu poţi cere ca acea entitate să cheltuie mai mult decât are. Impozitele şi taxele reduc consumul, care mai apoi se traduce într-o reducere a producţiei.

Nu cred că ne mai putem permite să experimentăm în continuare cu abacul în mână, să proiectăm pe hârtie încasări care mai apoi nu se regăsesc în realitate. Cred că Guvernul trebuie să fie mai mult al României.

Situaţia actuală cere măsuri de protecţie socială şi măsuri care să permită economiei să se dezvolte, iar PSD are datoria, în calitate de principal partid în cadrul coaliţiei de guvernare, să impună aceste măsuri.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc

Dacă din partea Grupului AUR mai este cineva în acest moment? Nu.

Trecem la Grupul PNL.

Domnul Ţiplea?

Aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Bugetul pentru anul 2026 va fi construit pe estimări corecte şi pe obiective precise"

Mulţi se feresc să spună că situaţia bugetară deosebit de gravă pe care o traversăm astăzi are o cauză precisă, clară şi sigură.

S-a minţit! Atât în anul 2024, cât şi la elaborarea bugetului pentru anul 2025 s-au furnizat date imprecise, atât în ceea ce priveşte veniturile estimate a se colecta la buget, cât şi în privinţa cheltuielilor pe care trebuie să le acopere Guvernul în cursul anului.

Rezultatul îl cunoaştem cu toţii - un deficit bugetar de peste 152 de miliarde de lei, în anul 2024. În anul 2025, situaţia ar fi fost şi mai dramatică, prin impactul anualizat al măsurilor adoptate anul trecut, dacă Guvernul Bolojan nu ar fi luat măsuri pentru a frâna pe drumul către o prăpastie sigură.

Aş vrea să subliniez că, în sectorul financiar, minciuna are picioare foarte scurte, pentru că orice obligaţie legală trebuie onorată prin plăţi corespunzătoare. Or, atunci când s-au angajat cheltuieli fără să existe fondurile necesare în buget, minciuna a ieşit la iveală încă din primele luni ale anului, prin cifrele execuţiei bugetare.

Stimaţi colegi,

În scurt timp, Parlamentul va primi pentru dezbatere Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, o lege cu un impact economic şi social deosebit. Am convingerea că va fi un buget construit pe date extrem de precise, pe estimări foarte realiste şi clare de venituri şi pe cheltuieli extrem de bine anticipate. Ca într-o familie, dacă nu-ţi calculezi în mod realist cheltuielile şi veniturile, cu siguranţă rămâi fără bani până la finalul lunii. Iar dacă ajungi să te împrumuţi, nu ai o reputaţie bună printre vecini.

Personal, am convingerea că bugetul pentru anul viitor va fi un buget onest, foarte bine construit de Guvernul Bolojan şi orientat către ţinte de dezvoltare foarte precise: continuarea proiectelor de investiţii publice, cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, sprijinirea fermierilor şi a producătorilor români, acoperirea integrală a plăţii pensiilor şi salariilor, o finanţare mai bună a serviciilor publice de sănătate, educaţie, ordine publică şi apărare naţională.

Vă pot asigura că, dacă vom avea o construcţie bugetară corectă, România va scăpa de problema deficitului bugetar şi se poate relansa economic.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna Patricia-Simina-Arina Moş.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos.

Doamnelor şi domnilor,

România va avea companii de stat conduse cu profesionalism, pentru performanţă. Nu sinecuri!

Legea este constituţională!

CCR a declarat constituţionale cele două legi importante din Pachetul 2 de reforme - cea referitoare la guvernanţa corporativă din companiile de stat şi cea care prevede măsuri în sistemul sanitar.

Sunt reforme foarte importante, pe care Guvernul Bolojan le va pune acum în aplicare:

Vor fi mai puţini membri în consiliile de administraţie, pentru că dispar aproape 200 de posturi în CA-urile companiilor de stat centrale şi aproape 1.000 în companiile locale;

Indemnizaţiile directorilor vor fi reduse în medie cu 50% la cele 20 de regii autonome şi societăţi comerciale din subordinea ministerelor;

Managerii vor fi selectaţi după profesionalism şi evaluaţi în funcţie de indicatori de performanţă care măsoară profitul, investiţiile realizate, gradul de îndatorare.

Stimaţi colegi,

Dacă privim împreună toate măsurile asumate de acest Guvern, prin Pachetele de reformă, ne dăm seama că ele transmit un mesaj politic foarte clar - statul român este reaşezat pe alte principii.

Acesta este proiectul de ţară al Guvernului Bolojan!

Un stat cu bun-simţ, corect cu românii, care îi tratează cu respect şi unde legea este aceeaşi pentru toţi.

Un stat care livrează servicii publice decente pentru fiecare leu cerut prin taxe şi impozite de la cetăţeni.

Acest proiect de ţară nu este doar al PNL. Există o majoritate parlamentară formată din partidele democratice. De aceea, el trebuie asumat şi susţinut de întreaga coaliţie.

Amânările nu mai sunt posibile. Indecizia este toxică atunci când vorbim despre guvernarea unei ţări care riscă o criză bugetară.

Ca şi Pachetul 1, aceste legi din Pachetul 2 au fost validate politic şi constituţional. Dar suntem abia la începutul reformelor. Guvernul a promis că va fi corect cu românii. Nu este calea uşoară, dar este cea a responsabilităţii şi a respectului faţă de generaţiile viitoare.

Nu vrem să lăsăm copiilor noştri datorii, vrem să le lăsăm o ţară care se dezvoltă şi un stat care îşi respectă cetăţenii!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mircea Fechet.

Da, aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un coleg de la USR a fost surprins când, acum câteva zile, într-o emisiune, am amintit despre alianţa politică din Bacău, dintre USR şi AUR.

Sigur că în politică trebuie să ai stomac, iar ipocrizia e - pentru unii - o banalitate. Dar mă întreb, extrem de îngrijorat, dacă doar ipocrizia face ca judeţul Bacău şi municipiul reşedinţă de judeţ să fie conduse de alianţe care ar şoca familiile politice pro-europene: PSD - AUR, cu cec în alb de la USR, respectiv USR - AUR, cu susţinerea PSD.

Nu sunt primul care constată această duplicitate. Primarul Emil Boc a vorbit de mai multe ori despre dublul discurs al USR, naţional şi local.

În Bacău avem însă organizaţii conduse de unul dintre primii cinci lideri naţionali ai USR şi, probabil, unul dintre primii zece lideri naţionali ai PSD, şi pe deasupra şi parlamentar european.

Nu doar că nu a existat o delimitare publică de extremişti, nu doar că AUR nu a fost izolat. Lucian Stanciu-Viziteu şi Dragoş Benea le-au dat celor de la AUR nu doar voturile în unanimitate, ci mai ales cheile guvernării locale, pentru a avea certitudinea că extremiştii sunt validaţi. Aşa am ajuns să avem un viceprimar AUR cu primar USR şi vicepreşedinte AUR, la consiliul judeţean, cu preşedinte PSD. USR a votat ambele, PSD a votat ambele. Şi nu e vorba de comune sau oraşe, ci de primele două structuri administrative ale judeţului, respectiv municipiul reşedinţă şi consiliul judeţean.

Mă întreb cum e văzută această situaţie la Bruxelles sau la Strasbourg. Cum privesc marile familii politice pro-europene punerea pe tava propagandiştilor Kremlinului, de către liderii USR şi PSD, a unei regiuni extrem de vulnerabile, de la graniţa estică a Uniunii Europene.

Mă întreb dacă avem, cu toţii, acelaşi sistem de valori ancorat în cultura şi civilizaţia occidentală, nu în barbarismul şi manipularea putiniste, sau unora le plac pozele cu steagul Uniunii Europene doar dacă sunt cumpărate din fonduri externe.

Mi-ar fi mai uşor să vorbesc despre PSD, dar mă întreb dacă acesta este progresismul şi pro-europenismul USR, apăsate inclusiv din Guvern, de către miniştrii USR-işti care nu încetează să atragă atenţia că sunt "altfel", sau e doar o propagandă ieftină, în spatele căreia se ascund gesturile concrete, precum aducerea AUR la masa deciziilor. Mă întreb dacă emoţiile pe care le-au avut miniştrii USR la moţiunile de cenzură ale AUR au fost reale sau teatru slab, în condiţiile în care USR guvernează local împreună doar cu AUR.

Acesta nu e un angajament european nici pentru PSD, nici pentru USR. Nu astea sunt promisiunile pe care le-am făcut europenilor atunci când le-am cerut sprijinul pentru a ţine... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Gheorghe?

Nu, nu este.

Atunci, trecem la Grupul USR.

Dau cuvântul domnului deputat Rigman.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a începe declaraţia, i-aş aduce aminte domnului coleg Fechet că la Turda, primarul PNL a ales AUR şi a construit o majoritate cu AUR. Mai mult decât atât, i-a oferit şi funcţia de viceprimar Partidului AUR. Ca să punem lucrurile într-o anumită logică.

Bun. O să încep declaraţia.

Titlul declaraţiei mele este "Educaţia, încotro?".

Necesitatea şi urgenţa reducerii deficitului bugetar în acest an nu pot fi contestate. Educaţia românească a fost, însă, cea mai afectată de măsurile de reducere a cheltuielilor publice. Aceasta, deşi bugetul Educaţiei nu a atins în niciun moment 6% din PIB, prevăzut de lege, şi a cărui implementare a fost mereu amânată.

Educaţia plăteşte azi o factură pentru care nu este responsabilă. Iar în spatele cifrelor de impact se ascunde şi realitatea afectării calităţii educaţiei. Pe lângă aşa-zisul succes al economiilor făcute în Educaţie, va veni şi un cost viitor. Va exista un cost pe care îl vom plăti cu toţii ca societate, prin prisma afectării progresului şi competitivităţii noastre.

De aceea, este extrem de important ca măsurile luate recent în Educaţie să fie unele cu caracter temporar. Odată ce situaţia bugetară o va permite, trebuie să vedem că acestea sunt corectate. În egală măsură, este necesar ca Educaţia românească, în special segmentul preuniversitar, să facă obiectul unor reforme reale şi profunde. Acestea trebuie să aibă în centru depolitizarea, aprecierea şi promovarea meritocraţiei, încurajarea şi răsplătirea performanţei, dar şi adaptarea la evoluţiile societăţii informaţionale şi ale inteligenţei artificiale.

În această perioadă urmează elaborarea metodologiei pentru concursurile de directori de unităţi de învăţământ, respectiv a celei pentru selecţia inspectorilor şcolari. Este momentul ca Educaţiei şi cadrelor didactice să li se arate respectul pe care îl merită. Este nevoie ca profesionalismul şi performanţa să fie cele căutate şi selectate transparent, în detrimentul loialităţilor de partid.

Modul în care vor fi organizate concursurile pentru directori şi selecţia inspectorilor trebuie să fie cu adevărat un semnal clar de promovare a reformelor de care e nevoie în Educaţie. Nu vom avea nicio scuză, ca guvernare, dacă nu vom acţiona în acest sens, dacă vom perpetua practici falimentare şi imorale, gonind oamenii valoroşi din Educaţie şi punând o nouă cărămidă la scufundarea calităţii actului educaţional.

Mulţumesc mult.

Ciprian Rigman, deputat de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Şendroiu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vlad-Ioan Şendroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Ştiţi cum ne dăm seama dacă un ministru face ce trebuie şi deranjează sistemul? Vin colegii de la AUR şi depun moţiune împotriva lui.

Atât Diana Buzoianu, cât şi Radu Miruţă au intrat în forţă în ministerele lor, au identificat rapid problemele şi s-au pus pe treabă. Ambii au început să facă curăţenie printre directorii şi administratorii plătiţi cu zeci de mii de lei lunar, dar care nu îşi pot justifica în niciun fel activitatea. Ambii au deschis ministerele şi au organizat concursuri pe bune, în care profesioniştii să poată ocupa funcţiile rezervate până acum doar pentru pilele şi clientela politică. Ambii s-au confruntat cu reticenţa şi încăpăţânarea unui sistem mafiot înrădăcinat, care ani de zile a confundat banii statului cu banii proprii, un sistem disperat care recurge la blocaje, la ameninţări şi la grele forţate pentru a opri ministrul din a-şi face treaba.

Şi, cu toate astea, ambii au reuşit să elimine risipa, să recupereze clădiri şi să oprească contracte prin care statul era păgubit de "băieţii deştepţi" ai sistemului.

Asta se vede clar - dacă eşti un ministru bun, dacă eşti un ministru performant, AUR vrea să te dea jos.

Voi, patrioţilor falşi de la AUR, nu suportaţi să vedeţi oameni care chiar se pun în slujba României şi a cetăţenilor. Nu suportaţi să vedeţi patrioţi adevăraţi, care le închid uşa în nas hoţilor şi readuc ministerul în serviciul românului de rând. Aşa că tot ce puteţi face e să ţipaţi, să faceţi scandal şi să aruncaţi cu noroi în numele mafiei din sistem, care nu mai suportă să îşi piardă puterea, banii şi beneficiile.

Dar vă spun - e degeaba. Cât timp voi faceţi zgomot, noi facem treabă. Destructurăm mafia din companiile de stat, oprim hoţia şi apărăm interesele României.

Pentru asta ne-au votat românii. Pentru rezultate şi reformă reală, nu pentru gargară politică.

Vă mulţumesc.

Vlad Şendroiu, deputat ales în Circumscripţia nr. 37 Timiş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectivul prioritar al României a rămas, după aproape patru luni de guvernare, continuarea neclintită a reformelor. Populaţia României aşteaptă şi merită aceste măsuri. Reducerea cheltuielilor publice trebuie să completeze, obligatoriu şi urgent, pachetul de măsuri privind optimizarea economică şi financiară a României.

Eliminarea risipei în administraţia centrală şi locală trebuie să reprezinte, dincolo de orice subiectivism politic, principalul obiectiv al perioadei următoare. Trebuie să facem reforme substanţiale în administraţia centrală şi locală, pentru noi.

Micile reforme în administraţie, cum ar fi reducerea cheltuielilor, eliminarea luxului bugetar, desfiinţarea instituţiilor neperformante, aplicarea unor criterii de performanţă, deschid calea marilor reforme aşteptate de cetăţeni, care vor reprezenta preambulul reformei administrativ-teritoriale adevărate a României.

Cu toate acestea, pe circuitul legislativ există în prezent proiecte de aşa-zisă reformă a administraţiei centrale, care includ propuneri demagogice şi populiste a căror implementare ar slăbi forţa politică şi instituţională a Parlamentului ţării, slăbind în mod direct şi puterea democraţiei reprezentative în România.

O reformă a administraţiei centrale adevărată nu trebuie să fie o fugă populistă după voturi, nu trebuie să producă regrese democratice, precum reprezentarea minorităţilor naţionale, şi nu trebuie să şubrezească fundaţiile democratice ale statului român.

România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială autentică, însă această reformă trebuie să fie una care să ţină cont de multiplele specificaţii şi nevoi de funcţionare ale statului român. Trebuie să fie decisă prin dialog politic şi consultarea permanentă a cetăţenilor. Trebuie să nu mutileze performanţele actuale ale României, pe care se bazează coeziunea internă şi prestigiul extern, bunăoară, model de bune practici privind minorităţile naţionale.

Reformele trebuie însoţite de comunicarea permanentă. În absenţa unei comunicări permanente cu cetăţenii, vor spori îngrijorările, nemulţumirile, frustrările, scenarita. Iar pe terenul viran vor vorbi apostolii apocalipsei.

Măsurile austere vor avea o durată scurtă de viaţă dacă le aplicăm integral şi scrupulos. O reformă adevărată nu se opreşte la jumătatea drumului. Ea se face cu manageri responsabili, cu bună-credinţă, şi nu cu promisiuni sforăitoare.

România are acum ceea ce îi trebuie pentru o reformă până la capăt - manageri responsabili, voinţă politică, disponibilitatea cetăţenilor.

Nu trebuie risipită această fereastră de oportunitate! Una similară vine o dată la jumătate de veac.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Bouda Ştefan, tot din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi: "Centura de Sud a Capitalei - de la dezastru la prioritate naţională. Nu mai putem tolera blocajul!".

Dragi colegi,

Centura de Sud a Capitalei nu este doar o şosea, ci o arteră vitală. De ani de zile, ea a devenit simbolul incompetenţei, al întârzierilor cronice şi al managementului defectuos în infrastructura naţională. Văd zilnic, la fel ca dumneavoastră, cozile interminabile, nervii întinşi ai şoferilor şi pierderile economice uriaşe cauzate de acest dezastru. Nu mai putem tolera această situaţie, traficul infernal de pe Centura veche sufocă localităţile din jur şi blochează dezvoltarea economică a întregii regiuni. Deşi s-a început construcţia noii Autostrăzi de Centură A0 Sud şi modernizarea Centurii vechi, termenele sunt amânate constant, iar soluţiile sunt livrate cu bucăţi şi cu întârzieri inexplicabile. Acesta nu este un simplu inconvenient, ci o problemă de securitate economică şi de calitate a vieţii pentru mii de oameni.

În acest sens, solicit şi cer următoarele măsuri urgente şi obligatorii:

1. Termene clare şi asumate sub sancţiune

Solicit Guvernului şi Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR - să prezinte public, în termen de 30 de zile, un calendar de finalizare realist, detaliat şi ferm pentru ultimul lot rămas de pe AO Sud şi pentru modernizarea Centurii vechi. Orice altă amânare nejustificată trebuie să atragă consecinţe administrative şi financiare imediate pentru factorii de decizie.

2. Mobilizare maximă şi monitorizare 24 din 7

Cer constructorilor să lucreze în regim nonstop pe toate fronturile de lucru. Solicit o monitorizare permanentă şi transparentă a şantierelor de către o comisie independentă, cu rapoarte săptămânale, accesibile publicului.

3. Corelarea lucrărilor

Nu este suficient să avem segmente de autostradă funcţionale; trebuie integrate rapid cu reţeaua rutieră existentă. Trebuie asigurată coordonarea perfectă între finalizarea A0 şi modernizarea drumurilor radiale pentru a fluidiza traficul imediat.

4. Calitate, nu doar viteză

Reclamaţiile privind problemele apărute la scurt timp, cum bine ştiţi, după inaugurarea unei porţiuni de pe A0 Sud, sunt de neacceptat. Cer garanţii ferme şi inspecţii riguroase pentru ca lucrările finalizate să fie de cea mai înaltă calitate şi să reziste traficului greu pentru care au fost proiectate.

Centura de Sud trebuie să devină din povestea eşecului o poveste de succes a României. Este o responsabilitate a noastră, a tuturor, să punem presiune constantă pentru ca această promisiune să devină în sfârşit realitate.

Vom urmări şi voi urmări îndeaproape fiecare metru de asfalt şi fiecare termen promis.

Bucureştiul şi România merită o infrastructură modernă, nu un şantier permanent.

Vă mulţumesc.

Bouda Ştefan, minorităţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul SOS România.

Domnul Vlad Vidra.

Aveţi cuvântul.

Domnul Vlad-Andrei Vidra:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Justiţia este unul dintre pilonii esenţiali ai statului de drept. Dar atunci când ea îşi pierde echilibrul, celeritatea şi imparţialitatea, întregul edificiu democratic începe să se clatine.

Cazul europarlamentarei Diana Şoşoacă a stârnit, pe bună dreptate, întrebări legate de modul selectiv în care acţionează instituţiile judiciare.

În timp ce unii cetăţeni sunt anchetaţi cu o promptitudine demnă de invidiat, mii de cauze penale rămân ani de zile nesoluţionate, până la prescripţia răspunderii penale.

Este greu de explicat cum, în România anului 2025, un dosar de omor din culpă sau neglijenţă poate trena între 3 şi 5 ani până la o hotărâre definitivă, iar un dosar de omor calificat, chiar 6 sau 7 ani, în timp ce alte cazuri - unele cu miză politică sau simbolică - sunt instrumentate şi finalizate cu o viteză de-a dreptul suspectă.

Aceasta nu este celeritate, ci selectivitate.

Îi adresez, pe această cale, procurorului general al României, câteva întrebări esenţiale:

- Câte dosare penale au fost închise în anul 2024, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale?

- Câte cauze instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie au fost clasate şi care au fost motivele concrete?

- Ce măsuri s-au luat pentru a asigura celeritatea şi eficienţa urmăririi penale în cauzele care privesc fapte grave, precum omorul sau corupţia în formă continuată?

Celeritatea nu trebuie să fie un privilegiu rezervat doar unor dosare "sensibile". Este o obligaţie constituţională, care trebuie aplicată egal tuturor.

Solicit Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii să publice un raport complet privind dosarele prescrise, cauzele clasate şi durata medie de soluţionare a infracţiunilor grave.

Cetăţenii au dreptul să ştie unde se pierde timpul şi de ce se pierde.

Parlamentul României nu poate fi spectator în faţa acestor derapaje.

Când justiţia devine selectivă şi inegală, statul de drept devine o ficţiune.

Cer, în numele tuturor celor care cred în dreptate, responsabilitate şi transparenţă:

Nu spectacol, ci adevăr.

Nu tăcere instituţională, ci răspundere penală.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna Codruţa Corcheş? Nu.

Doamna Gabriela Porumboiu.

Vă rog.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi vă vorbesc despre comedia unei tragedii naţionale.

Dragi români,

Nu vă cer să puneţi tricolorul pe piept, dar vă cer doar să nu-l lăsaţi să ruginească în sufletul vostru. Igiena sufletului unui popor este însăşi puterea lui de a-şi apăra identitatea. Nu e vorba de mândrie falsă, ci de curajul de a spune cine eşti fără ruşine.

Moştenirea noastră din moşi-strămoşi nu e doar o expresie a înţelepciunii populare, ci ecoul unei istorii dureroase. Un popor obosit de promisiuni şi trădări a învăţat, în timp, să-şi anestezieze durerile prin râs, să transforme tragedia în glumă, să îmbrace suferinţa în ironie.

Realitatea tragică a vieţii noastre de stat nu stă în cuvinte mari, în discursuri despre democraţie sau în paradele de costume politice. Ea se ascunde în nespusa mizerie a celor mulţi, a celor care trudesc şi sunt storşi până la os de o clasă politică nemăsurată, improductivă şi parazitară, o clasă care trăieşte din viciu, din şiretlic şi din impostură, compusă mai ales din fii şi nepoţi de fanarioţi moderni, care, sub masca interesului public, fură fără ruşine.

Comedia noastră naţională constă în minciuna perpetuă a constituţionalismului - libertăţi, doar pe hârtie; civilizaţie, doar în discursuri; democraţie, doar în lozinci. Totul este o pretextare - un joc de umbre care ascunde adevărata intenţie: acapararea statului ca mijloc de jaf organizat. Sub nume diferite - PSD, PNL, USR şi toate celelalte sigle care se perindă în faţa electoratului obosit - se ascunde aceeaşi foame de putere, aceeaşi metodă de pradă.

Pe această scenă absurdă se mişcă o mulţime de oameni aşa-zişi mari, autori care nu ştiu a scrie o frază corectă, oameni de stat care n-au trecut prin şcoala caracterului, politicieni fără ruşine, generali care nu ştiu să citească o hartă, miniştri crescuţi în umbra puşcăriilor, legiuitori recrutaţi dintre stâlpi de cafenele, oameni cu darul beţiei şi al trădării, caraghioşi care, înainte de "cariera" lor politică, vindeau bilete şi făceau bişniţă. Aceasta este, azi, banda ocultă care guvernează România.

Dar această declaraţie nu e una de ură. E chemare la trezire.

România nu va muri din cauza duşmanilor externi, ci din cauza propriei laşităţi interne, din cauza celor care tac, din cauza celor care râd când ar trebui să plângă şi care plâng când ar trebui să lupte.

E timpul să nu mai privim politica drept o glumă murdară spusă la birtul istoriei.

E timpul ca poporul român să înceteze să fie spectatorul propriei tragedii şi să urce, demn, pe scenă - nu ca actor de comedie, ci ca un erou al renaşterii sale morale.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Robert Alecu este prezent? Nu.

Domnul Andrei Csillag? Nu.

Domnul Coarnă? Nu.

Domnul Pîclişan.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Câte femei mai trebuie ucise ca să înţelegeţi odată că e nevoie de o lege a femicidului? Astăzi, nu mâine!"

Stimaţi colegi,

Astăzi nu mai putem vorbi în cifre. Vorbim despre femei reale -despre mame, fiice, surori. Despre femei care au avut curajul să spună "ajutor", dar au fost lăsate singure.

În Vinţu de Jos, judeţul Alba, o femeie a fost din nou bătută, deşi avea ordin de protecţie. O hârtie care trebuia să o salveze s-a transformat într-o sentinţă tăcută. A cerut sprijin, a făcut plângeri, a urmat toţi paşii. Dar statul n-a fost acolo.

Şi nu e singurul caz. În fiecare lună, femei din România sunt ucise de parteneri, de foşti soţi, de agresori pe care autorităţile îi cunoşteau. Pentru că noi, cei care facem legi, am rămas captivi în birocraţie. Pentru că Poliţia se ascunde în proceduri, iar clasa politică, în tăcere.

Un ordin de protecţie nu salvează vieţi dacă nu e urmat de acţiune. Nu de declaraţii, nu de scuze, ci de prezenţă reală, de intervenţie, de curaj.

O femeie nu trebuie să trăiască în frică, ştiind că agresorul e la uşă, iar legea e doar pe hârtie.

România are nevoie acum de o lege a femicidului! O lege clară, care să spună că violenţa repetată înseamnă pericol real, că încălcarea unui ordin e o crimă anunţată. Avem nevoie de intervenţie imediată, de pedepse dure, de responsabilitate în fiecare caz ignorat.

Nu mai putem vorbi despre prevenţie, în timp ce numărăm victime.

Fiecare femeie ucisă este o ruşine pentru acest stat şi o palmă pentru noi toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul George Popa? Nu. (Vociferări.)

A, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Adrian Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu ocazia Zilei mondiale a alimentaţiei, din 16 octombrie, ne reamintim de importanţa vitală a unei alimentaţii echilibrate pentru sănătatea şi viitorul naţiunii noastre.

Într-o lume în care obiceiurile alimentare se schimbă rapid, sub influenţa globalizării şi a stilului de viaţă modern, ne confruntăm cu provocări alarmante care afectează generaţiile tinere. Incidenţa crescută a obezităţii infantile şi a diabetului în rândul tinerilor reprezintă o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice, cu consecinţe pe termen lung asupra economiei şi societăţii noastre.

Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, obezitatea infantilă a crescut dramatic în ultimii ani, afectând milioane de copii la nivel global, inclusiv în România. Această epidemie nu este doar o problemă medicală, ci şi una socială şi economică, generând costuri uriaşe pentru sistemul de sănătate şi limitând potenţialul tinerilor noştri. Diabetul de tip 2, odată considerat o boală a adulţilor, devine tot mai frecvent printre adolescenţi, fiind legat direct de consumul excesiv de alimente procesate, băuturi dulci şi lipsa activităţii fizice. Aceste afecţiuni nu doar scurtează speranţa de viaţă, ci şi reduc calitatea vieţii, împiedicând dezvoltarea armonioasă a copiilor noştri.

Ca reprezentant politic, consider că statul are responsabilitatea de a interveni prompt şi eficient. O prioritate absolută trebuie să fie promovarea unei alimentaţii sănătoase în mediul şcolar, unde copiii petrec o mare parte din timp. Şcolile nu sunt doar locuri de învăţare, ci şi spaţii unde se formează obiceiuri sănătoase pentru toată viaţa.

Astfel, implementarea unor politici precum: introducerea unor programe nutriţionale obligatorii în şcoli sau o educaţie nutriţională integrată în curriculă; parteneriate cu fermieri locali şi producători; monitorizare şi campanii de prevenţie, toate aceste măsuri nu sunt doar investiţii în sănătate, ci şi în viitorul României.

O naţiune sănătoasă este o naţiune prosperă.

Fac apel la toţi actorii implicaţi - Guvern, Parlament, autorităţi locale, şcoli, chiar şi familii - să ne unim eforturile pentru a combate această criză. Să transformăm Ziua internaţională a nutriţiei într-un moment de acţiune concretă, nu doar de reflecţie.

Vă mulţumesc frumos.

Adrian Popa, deputat de Bacău.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan.

Aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Tema declaraţiei mele este "Fermierii români, garanţia securităţii alimentare şi a continuităţii tradiţiilor".

Pe 10 octombrie a fost marcată Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, un moment care subliniază importanţa celor care, prin munca lor zilnică, pun pe masa românilor hrană curată, sigură şi autentică.

Fermierii, crescătorii de animale, apicultorii, viticultorii, procesatorii şi producătorii locali reprezintă temelia agriculturii româneşti şi duc mai departe o tradiţie născută din respect pentru pământ, pentru natură şi pentru munca cinstită. Prin efortul lor constant se păstrează vie legătura dintre om şi pământul care îl hrăneşte, iar identitatea rurală a României îşi găseşte continuitatea.

Fiecare produs românesc poartă cu el o poveste: a satului din care provine, a oamenilor care l-au cultivat şi a tradiţiei care l-a făcut posibil. Într-un borcan de miere, într-o bucată de brânză sau într-un vin produs din struguri româneşti se regăseşte munca multor generaţii şi legătura profundă dintre om şi natură.

Fermierii şi producătorii locali sunt pilonii unei economii sănătoase şi ai unei societăţi echilibrate. Prin efortul lor, România îşi consolidează securitatea alimentară, menţine viaţa în mediul rural şi oferă locuri de muncă stabile în comunităţi unde, de multe ori, agricultura este singura sursă de venit. Fără aceşti oameni nu am avea nici tradiţie, nici gust românesc, nici acea legătură firească între sat şi oraş, care a modelat identitatea noastră naţională.

Sprijinirea producătorilor locali trebuie să fie o preocupare constantă, nu doar o temă de ocazie. Este nevoie de politici publice coerente, care să le asigure acces real la pieţe, lanţuri scurte de aprovizionare, infrastructură modernă de depozitare şi promovare eficientă.

Alegerea produselor româneşti nu este doar un act de patriotism, ci şi unul de responsabilitate economică. Fiecare produs cumpărat de la un producător local înseamnă bani care rămân în comunitate, sprijin pentru micile afaceri de familie şi o contribuţie directă la siguranţa alimentară a ţării.

În contextul actual, când pieţele internaţionale se confruntă cu instabilitate şi când preţurile la alimente sunt influenţate de factori externi, sprijinirea producţiei interne devine o prioritate strategică. Ţările care reuşesc să-şi protejeze producătorii şi să-şi asigure hrana din resurse proprii sunt cele care pot garanta stabilitate socială şi economică. România are acest potenţial, dar el trebuie susţinut prin măsuri concrete.

România are pământ roditor, resurse naturale valoroase şi oameni harnici. Datoria noastră este să le asigurăm cadrul în care aceste resurse să fie folosite cu înţelepciune, astfel încât beneficiile lor să ajungă la întreaga societate. Fără fermieri nu există hrană, fără producători locali nu există economie rurală, iar fără păstrarea tradiţiilor nu există identitate naţională.

Cei care hrănesc România merită nu doar apreciere, ci şi sprijin concret, constant şi onest. Prin ei, tradiţia devine viitor, iar gustul autentic românesc rămâne viu în fiecare familie.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Cernăuţi - 150 de ani de lumină academică, curaj şi rezistenţă în faţa tiraniei"

Aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Cernăuţi reprezintă un moment de o profundă semnificaţie istorică şi culturală, nu doar pentru spaţiul academic, ci şi pentru întreaga istorie a poporului român.

Cernăuţiul nu este doar un loc pe hartă, ci o parte vie din identitatea noastră, un spaţiu unde spiritul românesc s-a format, a creat şi a dăinuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei.

Am avut onoarea să vizitez acest oraş, la invitaţia domnului Vasile Ruscovan, consul onorific al Ucrainei la Cluj-Napoca, şi să particip la manifestările dedicate acestei impresionante aniversări. În inima Bucovinei istorice am simţit forţa morală a unei comunităţi care trăieşte în vecinătatea frontului, dar care nu şi-a pierdut nici speranţa, nici credinţa.

Astăzi, când războiul a revenit pe continentul european, Ucraina luptă nu doar pentru libertatea sa, ci pentru libertatea întregii Europe. Curajul soldaţilor ucraineni şi jertfa civililor ne arată ce înseamnă, în vremuri moderne, să aperi demnitatea, adevărul şi dreptul la viaţă.

Am întâlnit un combatant ucrainean, de etnie română, fost prizonier al armatei ruse timp de peste trei ani, o lecţie vie despre tărie, credinţă şi rezistenţă. În ochii săi am văzut suferinţa, dar şi demnitatea unui popor care nu se pleacă în faţa răului. În contrast, Rusia de astăzi a ales calea crimei şi a minciunii, devenind un stat agresor, care distruge sate, deportează copii şi seamănă moarte acolo unde oamenii cer libertate.

Dar războiul nu se poartă doar cu arme. El se poartă şi cu minciuni. Propaganda rusă încearcă să pătrundă în fiecare stat european, inclusiv în România, sub masca unui fals suveranism, un curent populist care repetă tezele Kremlinului şi atacă valorile euroatlantice.

Aceşti pseudopatrioţi nu apără România, ci o trădează. În timp ce Ucraina sângerează pentru libertate, ei predică tăcerea şi servesc, conştient sau nu, intereselor Moscovei. România nu are nevoie de laşitate, ci de demnitate, de unitate, de claritate morală.

Datoria noastră este limpede: să apărăm adevărul, libertatea şi valorile europene. România trebuie să rămână un bastion al democraţiei şi al luminii, un stat care îşi respectă prietenii şi respinge, fără echivoc, minciuna şi manipularea venite dinspre Est.

Aniversarea de la Cernăuţi, la 150 de ani de existenţă, este un simbol al rezistenţei culturale şi al legăturii dintre popoare. Ea ne aminteşte că educaţia, credinţa şi cultura sunt cele mai puternice arme împotriva urii şi a tiraniei.

Cernăuţiul ne învaţă că popoarele curajoase nu mor niciodată. Ele trăiesc prin credinţă, prin cultură şi prin demnitate.

Iar noi, ca reprezentanţi ai poporului român, avem obligaţia morală şi politică de a fi mereu de partea libertăţii, a adevărului şi a Europei unite.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre reglementarea pieţei de asigurări după crizele repetate.

În cadrul lucrărilor Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a fost dezbătut, de curând, un proiect de lege important pentru credibilitatea şi stabilitatea pieţei financiare din România. Este vorba despre completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, prin care transpunem în legislaţia naţională directivele europene recente referitoare la punctul unic de acces european.

Ce aduce nou acest act normativ?

În primul rând, obligaţia ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să colecteze şi să transmită informaţii clare, standardizate şi accesibile publicului, privind solvabilitatea şi situaţia financiară a societăţilor de asigurare. Aceste date vor fi disponibile printr-o platformă europeană, în format electronic, uşor de prelucrat şi comparat.

De ce este important? Pentru că, după falimentele răsunătoare din piaţa asigurărilor, încrederea cetăţenilor a fost serios afectată. Milioane de români s-au simţit abandonaţi şi au aşteptat intervenţii ferme din partea instituţiilor responsabile. Prin această lege, creştem transparenţa, consolidăm supravegherea şi reducem riscul unor noi crize. În plus, oferim investitorilor, consumatorilor şi autorităţilor informaţii corecte, care să ducă la decizii mai bune şi la o funcţionare sănătoasă a pieţei.

Nu în ultimul rând, această reglementare aliniază România la standardele Uniunii Europene şi pregăteşte trecerea spre o piaţă financiară mai integrată, mai sigură şi mai predictibilă. Este un pas important pentru consolidarea rolului ASF şi pentru recâştigarea încrederii publicului.

Această lege reprezintă atât o obligaţie europeană, cât şi un răspuns necesar la aşteptările cetăţenilor noştri. După ani de crize şi promisiuni avem datoria să construim o piaţă de asigurări stabilă, transparentă şi responsabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Ionel Gheorghe.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Siguranţa şi protecţia cetăţenilor români în faţa traficului de persoane".

Stimaţi colegi,

Traficul de persoane rămâne una dintre cele mai grave forme de încălcare a drepturilor fundamentale şi a demnităţii umane, afectând anual sute de cetăţeni români, în special femei şi minori. Acest fenomen produce suferinţă, distruge vieţi şi afectează comunităţi întregi, fiind o problemă care necesită atenţie şi acţiune constantă din partea statului.

Prevenirea şi combaterea traficului de persoane trebuie să rămână o prioritate naţională. Este important să întărim capacitatea instituţiilor competente, să sprijinim programele de reintegrare socială şi de protecţie a victimelor, să garantăm funcţionarea adăposturilor sigure şi să oferim servicii de sprijin psihologic şi juridic pentru persoanele afectate. La fel de importantă este cooperarea internaţională pentru a combate reţelele transfrontaliere şi pentru a preveni exploatarea cetăţenilor români în străinătate.

România trebuie să fie un stat care apără demnitatea şi siguranţa tuturor cetăţenilor, demonstrând că traficul de persoane nu va fi tolerat, iar victimele vor primi sprijinul şi protecţia de care au nevoie.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Coman, da?

Domnul Dragoş-Florin Coman.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Am urmărit cu atenţie declaraţiile Şefului Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiţă, despre pregătirea cetăţenilor pentru folosirea armelor.

Înţelegem importanţa apărării naţionale, însă există un adevăr simplu şi profund: acolo unde pacea domneşte, oamenii nu au nevoie de arme.

Cetăţenii sunt părinţi, bunici, copii, oameni care vor să-şi trăiască viaţa fără frică, în siguranţă. Puterea adevărată a unei naţiuni nu stă în armele pe care le deţin oamenii, ci în capacitatea statului de a-i proteja şi de a construi comunităţi în care dialogul, respectul şi solidaritatea sunt principalele forme de apărare.

Ne dorim o Românie în care tinerii nu cresc cu sentimentul că trebuie să înveţe să tragă, unde familiile nu trebuie să-şi facă griji pentru ziua de mâine, unde cetăţenii îşi pot duce viaţa cu linişte şi demnitate. Pacea nu este pasivitate, este curajul de a construi o societate sigură, prin înţelegere, educaţie şi protecţie reală, nu prin frică sau arme.

Chemăm la reflecţie. Securitatea României nu poate fi redusă la arme şi pregătire militară individuală. Ea se clădeşte prin instituţii puternice, prin sprijin social şi prin valori care unesc oamenii, nu care îi îndepărtează.

Românii merită să trăiască în pace. Şi este datoria noastră să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca pacea să nu fie doar un ideal, ci o realitate palpabilă în fiecare casă şi în fiecare comunitate din ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului AUR mai este...

Domnul?

Domnul Petre Puşcaşu (din sală):

Petre Puşcaşu.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul Petre Puşcaşu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Măsurile Guvernului Bolojan duc România spre colaps".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Măsurile Guvernului Bolojan nu au adus stabilitate, ci doar neîncredere, consum redus şi panică în mediul de afaceri.

Deja trei sferturi dintre români consideră că situaţia economică a ţării s-a deteriorat în ultimul an, iar aproape jumătate spun că nivelul lor de trai a scăzut.

Presa, cumpărată cu bani publici, păstrează o linişte complice, căutând subiecte senzaţionale până şi într-o banală ploaie, transformată în uragan, în loc să prezinte realitatea de după aplicarea pachetelor Bolojan - românii trăiesc din ce în ce mai greu! Salarii mai mici, facturi din ce în ce mai mari, sistemul de sănătate e o loterie pentru oricine ajunge într-un spital, sistemul de învăţământ a fost distrus şi el, protecţia socială este ca inexistentă, iar încrederea în instituţiile statului este la cote minime. Nici un mare infractor prins, nici o mare reţea de distribuţie a drogurilor destructurată. În schimb, avem eliberări pe bandă rulantă - toţi cei care au jefuit statul român scapă fără ca nici măcar să li se confişte prejudiciul.

Guvernele PSD-PNL-USR-UDMR - Ciucă, Ciolacu, Bolojan - au îndatorat România pentru generaţii întregi. Rostogolesc datorii la nesfârşit şi ne amanetează viitorul.

România este la limita colapsului. Urmează o iarnă grea, din care, noi, românii, vom ieşi şi mai săraci, în timp ce clasa politică de la guvernare îşi va păstra neatinse privilegiile - salarii imense, pensii speciale, maşini şi locuinţe de protocol, deplasări aiuristice, fără niciun beneficiu pentru alegători.

Această situaţie nu mai poate continua! AUR are singura soluţie: alegerile anticipate şi un Guvern format din oameni competenţi, care să repună ţara pe linia de plutire şi să ofere românilor încrederea pierdută.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului AUR mai este cineva? Nu.

Din partea Grupului PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "15 octombrie 1922, o zi a demnităţii naţionale şi a patriotismului românesc".

La 15 octombrie 1922, Regii Ferdinand şi Maria erau încoronaţi la Alba Iulia, într-un moment de glorie pentru ceea ce a însemnat efortul reîntregirii naţionale şi marele deziderat al unităţii naţionale a tuturor românilor într-un singur stat naţional.

Acest act, care vine să încununeze Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în Alba Iulia, legată de Unirea lui Mihai Viteazul, de la anul 1599-1600, vine pur şi simplu să confirme ceea ce a însemnat efortul naţional al generaţiei idealului naţional.

Dar un alt lucru pe care poate ar trebui să-l înţelegem astăzi, atunci când ne amintim de cei doi suverani ai României Mari, cei care primeau Coroana de Oţel a Regelui Carol I - şi o primeau din partea preşedintelui Senatului, în cazul Regelui Ferdinand, Mihail Ferechide, şi din partea preşedintelui Camerei Deputaţilor de atunci, Mihail Orleanu, pentru Regina Maria, regele însuşi luând coroana şi aşezându-şi-o singur pe cap, lucru care simbolizează monarhia constituţională şi simbolizează suveranitatea naţională.

Un alt lucru, dincolo de acel moment glorios, acel moment de excepţie din istoria României, în care naţiunea a fost unită şi unitară, la Alba Iulia, în care clasa politică, societatea românească de atunci, biserica, armata, lumea academică, toate acestea au mers într-o unică direcţie a unităţii naţionale, mergând practic pe linia a ceea ce Nicolae Filipescu îi spunea, în 1915, Regelui Ferdinand, dorindu-i să fie încoronat în Cetatea Alba Iulia, este reprezentat de un aspect pe care cred că ar trebui să ni-l amintim în fiecare clipă: ceea ce înseamnă patriotismul adevărat, iar nu impostura şi demagogia; ceea ce înseamnă spiritul de sacrificiu, şi nu populismul deşănţat; ceea ce înseamnă simţul onoarei şi simţul demnităţii.

Iar Casa Regală a României, prin însăşi întreaga sa istorie, a demonstrat, mai presus de orice, loialitate, devotament şi spirit de sacrificiu. Pentru că marile împliniri ale naţiunii române au fost realizate în timpul regalităţii şi sub monarhia constituţională, iar acest lucru nu trebuie să-l uităm niciodată.

Să avem puterea de a învăţa de la înaintaşii noştri ce înseamnă cu adevărat patriotismul, demnitatea şi spiritul naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Când unii taie sinecuri, alţii urlă moţiuni".

Stimaţi colegi,

În ultimele săptămâni, am văzut o scenă politică familiară - în timp ce miniştrii USR muncesc, reformează şi taie din privilegiile sistemului, AUR îşi face numărul preferat, adică, moţiuni mincinoase, pline de populism, dezinformare şi ură.

De ce sunt miniştrii USR ţinta acestor atacuri? Simplu, pentru că deranjează. Pentru că nu au venit la guvernare să tacă şi să semneze, ci să schimbe un sistem care, de zeci de ani, a trăit din sinecuri şi contracte cu dedicaţie.

La Ministerul Mediului, Diana Buzoianu a făcut ceea ce partidele vechi nu au avut curajul să facă. A redus chiria plătită de Apele Române cu 300.000 de euro pe an, a tăiat bonusurile nejustificate de pensionare de la Romsilva, a redus numărul directorilor, de la 99 la 12, şi a dat afară pădurarii condamnaţi penal. Într-o ţară unde hoţia a fost promovată, un ministru care curăţă sistemul devine imediat "duşmanul" celor care au trăit din acel sistem.

La Ministerul Economiei, Radu Miruţă a arătat că performanţa nu înseamnă poze cu panglici tăiate, ci rezultate concrete. A schimbat 21 de administratori speciali ineficienţi, a intabulat clădiri care zăceau neînregistrate de ani de zile, a deschis plângeri penale acolo unde s-au constatat abateri grave. Cu alte cuvinte, a început să facă ordine într-un sistem construit pentru haos controlat.

Şi ce face AUR în acest timp? Depune moţiuni, urlă conspiraţii şi apără exact privilegiile pe care USR le taie. Se pretind "patrioţi", dar sar să apere sinecurile şi reţelele de interese. Se prezintă drept "vocea poporului", dar devin scutul hoţilor când cineva are curajul să-i tragă la răspundere.

AUR nu vrea reformă. Vrea scandal. Nu vrea transparenţă. Vrea haos. Pentru că din haos trăiesc. România are nevoie de miniştri care muncesc, nu de actori politici care îşi fac campanie urlând în Parlament.

Stimaţi colegi, reformele nu se fac cu aplauze, ci cu curaj. Iar miniştrii USR au curajul pe care mulţi l-au pierdut. Curajul de a spune nu sistemului care fură, de a tăia acolo unde alţii au închis ochii şi de a aduce în instituţii oameni competenţi, nu prieteni de partid.

USR dovedeşte că se poate guverna altfel, cu muncă, cu decenţă, cu respect pentru banul public. Iar AUR dovedeşte, din nou, că nu este un partid politic, ci o maşinărie de scandal, un instrument al haosului şi al manipulării.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului SOS România mai este cineva? Nu.

POT?

Domnul Popa?

Domnul Cristian Popa.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Bursa noastră nu e puşculiţa voastră! Tăiaţi din corupţie, nu din Educaţie!"

Ştiţi câţi studenţi trăiesc la limita sărăciei?

Da, protestele continuă. Iar cei mai afectaţi sunt tinerii, studenţii, care nu vor lux, ci condiţii decente.

Când loveşti studenţii, loveşti şi antreprenorii şi, implicit, afacerile româneşti. Studenţii sunt viitorii angajaţi, care, în loc să fie sprijiniţi pentru a studia şi a deveni viitorii lideri ai României, statul îi trimite la muncă, le taie bursele, le ia banii de transport, îi trimite în clădiri cu acces greu la hrană şi fără apă potabilă.

Îi respectăm pe toţi străinii care vin să lucreze aici, dar nu toţi pot fi medici, antreprenori, ingineri, economişti sau sportivi. România are nevoie de oameni pregătiţi pentru a fi o ţară prosperă. Mediul de afaceri are nevoie de profesionişti care să aducă valoare adăugată pentru români.

În Coreea de Sud, în zilele cu examene, firmele deschid mai târziu pentru ca studenţii să ajungă fără stres şi la timp să le susţină. În acele zile, transportul pentru ei este gratuit, iar unii taximetrişti oferă curse fără bani.

În Finlanda, profesorii sunt aleşi dintre elite, pentru cursuri, şi acestea sunt ţinute cu activităţi multe şi teme puţine, pentru a încuraja creativitatea, pentru a-şi descoperi talentele.

În Japonia, meseria de dascăl este a cincea cea mai bine plătită meserie. Copiii fac curat în toată şcoala pentru a învăţa ce înseamnă disciplina. De mici.

Nu trebuie să fii foarte inteligent ca să vezi ce fac alţii bine şi să faci la fel.

Dacă tot a crescut TVA-ul, diferenţa ar trebui să meargă direct la Educaţie. Pe programe de învăţare eficientă, pe condiţii decente de studii, pe burse care să motiveze tinerii şi pe salarii atractive pentru profesori.

Educaţia este o investiţie, nu un cost, şi antreprenorii ştiu asta cel mai bine. Dacă banii s-ar duce unde trebuie, la preţul corect, PIB-ul ar putea creşte cu până la 10% până în 2030. Şi asta o spune Comisia Europeană.

Domnule ministru al educaţiei,

Suntem siguri că mai aveţi măcar o urmă de conştiinţă. Puteţi fi eroul studenţilor. Şi nu doar al lor. Şi al profesorilor, şi al antreprenorilor, şi al părinţilor, şi al întregii ţări. Vă rugăm ferm să investiţi în Educaţie.

POT este alături de studenţi, este alături de antreprenori, este alături de părinţi. Suntem deschişi la dialog, suntem deschişi să găsim împreună soluţii care vor rupe lanţurile care ne ţin captivi. Vrem o Românie eliberată de aceste lanţuri.

Dumnezeu... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Săptămâna aceasta am fost martorii unui circ politic jalnic, orchestrat de către colegii de la AUR, SOS şi POT, aceste grupări extremiste, populiste şi rusofile, care au încercat să îl discrediteze pe cel mai bun ministru al economiei pe care l-a avut vreodată ţara noastră - colegul meu, Radu Miruţă.

De ce?

Pentru că Radu nu a aplicat la minister forma lor de recrutare în partid. Criteriile lor. Adică combinaţiile, aranjamentele, ameninţările, oameni obedienţi care ridică mâna la comandă şi multe altele. Vorbim de o încercare murdară, bazată pe minciuni ordinare, de a opri reformele reale pe care le face la minister.

Acest monstru din stânga sălii nu reprezintă nimic altceva decât ceea ce este mai toxic pentru România: analfabeţi politici, foşti puşcăriaşi, condamnaţi penal, foşti şefi de galerie, inclusiv şomeri - tocmai a avut o intervenţie fostul şomer -, oameni fără pregătire şi fără scrupule, adunaţi exact pentru a proteja interesele obscure ale unor grupuri de influenţă corupte.

Cei de la AUR nu sunt decât nişte instrumente de manipulare folosite pentru a bloca modernizarea şi reformele în România. Dorinţa Federaţiei Ruse, de altfel.

Ministrul Miruţă a intrat într-un sistem putred, construit pe tăceri - aşa cum el a declarat în urmă cu două zile la Senat -, aranjamente şi şpăgi. A început să taie din aceste scheme de influenţă - uneori nevăzute -, punând în loc profesionalism, reguli clare şi rezultate. De aceea sunt atât de supăraţi şi de disperaţi aceşti extremişti. Pentru ei nu a fost niciodată vorba despre România, ci despre pierderea privilegiilor lor murdare.

Au vorbit în moţiune despre CV-uri. Despre CV-urile USR-iştilor. Aici vedeţi rezumatul tuturor CV-urilor extremiştilor din Parlament. (Arată o coală albă de hârtie.) Nişte amatori care nu pricep nimic din ceea ce face Radu Miruţă la minister. Politica lor este bazată pe minciună, manipulare grotescă şi demagogie. Este trist cât de jos a ajuns discursul politic în acest Parlament, de când au ajuns extremiştii în Parlament. Şi-au bătut joc de instituţia asta.

Scandal şi haos. Doar asta ştiu să facă.

Moţiunea a arătat faţa hidoasă a extremismului în România. A fost o colecţie de insulte menită să distragă atenţia de la adevăratele probleme şi să provoace haos.

Radu, nu te lăsa intimidat! Continuă să lupţi pentru România, pentru companii de stat transparente şi eficiente, pentru contracte corecte - cum este cel cu Rheinmetall, pentru fabrica de pulberi.

Pentru că asta înseamnă cu adevărat patriotism. Asta înseamnă să lupţi cu demnitate pentru ţara ta.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Robert Alecu.

Domnul Robert Alecu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Haosul fiscal de la Bacău - când administraţia greşeşte, cetăţeanul plăteşte".

Zeci de băcăuani au primit, în ultimele zile, decizii de impunere emise eronat de către Direcţia de Taxe şi Impozite Locale a Primăriei Municipiului Bacău. Sunt afectaţi foşti proprietari de locuinţe şi autoturisme, persoane care şi-au radiat firmele, şi-au schimbat domiciliul, care au moştenit bunuri, persoane care şi-au achitat amenzi primite în trecut sau, şi mai grav, persoane cărora li se impută amenzi pe care nu le-au primit niciodată.

Toţi aceşti oameni primesc astăzi somaţii pentru datorii inventate, sume stabilite fără temei legal. În limbaj administrativ, aceste acte se numesc impuneri nejustificate. În limbajul oamenilor, se numesc nedreptăţi. Aceste acte administrative au fost emise la grămadă, fără o verificare concretă a situaţiei fiecărui contribuabil.

În evidenţele Primăriei Municipiului Bacău apar persoane care figurează simultan ca foşti şi ca actuali proprietari ai aceluiaşi bun, pentru care impozitele deja achitate sunt înregistrate din nou ca debite active. Primăria invocă implementarea rolului fiscal unic şi pasează vina către cetăţeni, acuzându-i pe nedrept că nu şi-ar fi scos bunurile din evidenţele fiscale.

Cum pot fi acuzaţi contribuabili care deţin certificate fiscale pe zero, dar figurează în acelaşi timp cu datorii anterioare?

Adevărul este simplu. Administraţia locală a generat haos, iar cetăţenii sunt nevoiţi să plătească preţul, în timp, în bani şi în umilinţe. Mai grav, Primăria Municipiului Bacău a atribuit Societăţii "Zipper Services" din Cluj-Napoca un contract în valoare de aproximativ 100.000 euro pentru tipărirea şi expedierea în masă a documentelor cu pricina. O cheltuială semnificativă, efectuată din fonduri publice, total nepotrivită în contextul austerităţii, în loc să se asigure în prealabil acurateţea datelor şi legalitatea emiterii acestor documente.

Între timp, cetăţenii sunt obligaţi să repare greşelile administraţiei, să caute chitanţe vechi, să lipsească de la serviciu, să plătească parcări Primăriei pentru vizitele la Primărie şi să stea la cozi pentru a demonstra că nu datorează nimic.

Aceasta nu mai este birocraţie, ci abuz administrativ prin neglijenţă.

Solicit Ministerului Finanţelor şi Curţii de Conturi să verifice integral procedura de emitere a acestor decizii şi să impună măsuri de corectare şi răspundere instituţională, conform Codului de procedură fiscală.

Cer, de asemenea, suspendarea executării aferente sumelor contestate şi publicarea unui raport detaliat privind numărul deciziilor eronate şi cauzele acestora.

Cetăţenii Bacăului au dreptul la o administraţie care respectă legea, verifică datele şi îşi asumă greşelile.

Voi urmări îndeaproape această situaţie şi toate neconcordanţele din activitatea Primăriei Municipiului Bacău, până la restabilirea ordinii şi a legalităţii... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului AUR mai este cineva în acest moment? Nu.

De la Grupul SOS România? Nu.

POT? Nu.

Continuăm, atunci, cu deputaţii neafiliaţi.

Domnul Andrei Csillag? Nu.

Domnul Coarnă? Nu.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Firmele din judeţul Cluj se desfiinţează pe bandă rulantă. Economia României este la pământ. Peste 36.000 de companii au fost deja dizolvate"

Datele publicate recent de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului arată o realitate alarmantă: în primele opt luni din anul 2025, peste 2.000 de companii din judeţul Cluj au fost dizolvate. Este o creştere cu peste 30% faţă de perioada similară din 2024, când se înregistrau aproximativ 1.500 de dizolvări.

În spatele acestor cifre se ascund mii de destine şi de familii care şi-au pierdut stabilitatea financiară. Clujul - considerat de ani buni motorul economic al Transilvaniei - începe să resimtă din plin efectele instabilităţii economice şi lipsei de sprijin pentru mediul de afaceri. Costurile operaţionale sunt foarte ridicate, lipsa personalului calificat se resimte şi investiţiile scad în sectorul privat, astfel au determinat tot mai multe firme mici şi mijlocii să îşi închidă activitatea.

La nivel naţional, tabloul este cel puţin la fel de grav. În perioada ianuarie-august 2025, peste 36.000 de firme au fost desfiinţate, în creştere cu 33% faţă de cele aproximativ 27.000 din 2024.

Capitala conduce detaşat clasamentul, cu aproape 7.000 de firme dizolvate numai în acest interval, urmată de Cluj, Ilfov şi Constanţa, fiecare cu circa 2.000 de companii radiate. Este o situaţie paradoxală - cele mai dezvoltate regiuni economice ale României sunt şi cele mai afectate de instabilitate şi de măsurile fiscale adoptate recent.

Aceasta este dovada clară că România nu are încă o strategie economică eficientă. Nici măcar una bine gândită. Firmele nu pot rezista doar prin determinarea antreprenorilor. Este nevoie de stabilitate fiscală, predictibilitate legislativă şi un parteneriat real între stat şi mediul privat.

Solicit Guvernului să trateze cu maximă seriozitate această criză tăcută, dar devastatoare. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei româneşti, iar prăbuşirea lor înseamnă pierderea locurilor de muncă, scăderea veniturilor bugetare şi dependenţa economică tot mai mare faţă de exterior. În plus, se împing firmele către alte ţări, se împing românii în afara graniţelor şi îi forţăm să migreze. Riscăm să rămânem o ţară goală şi să fie lipsită de cea mai importantă resursă: de oamenii şi locuitorii ei.

România are nevoie de măsuri imediate pentru sprijinirea antreprenorilor.

Clujul trebuie să rămână un simbol al dezvoltării, al inovaţiei şi al muncii cinstite.

Vă mulţumesc.

Deputat de Cluj, Aurora-Tasica Simu.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă mai este cineva care doreşte să-şi susţină declaraţia?

(Domnul deputat Călin-Florin Groza solicită să ia cuvântul.)

Din partea? (Vociferări.)

Da, ultima intervenţie, domnule deputat Călin-Florin Groza, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă aparent minoră, dar care reflectă modul în care statul român îşi tratează cetăţenii, şi mai ales copiii: lipsa spaţiilor de joacă adecvate în aeroporturile şi gările din România.

România anului 2025 este o ţară care aspiră la standarde europene, la servicii publice moderne şi la infrastructuri care să ofere confort şi siguranţă tuturor categoriilor de cetăţeni. Cu toate acestea, în multe dintre aeroporturile şi gările noastre, copiii sunt nevoiţi să îşi petreacă orele de aşteptare pe podele reci, pe holuri aglomerate, în spaţii improprii şi lipsite de orice facilităţi dedicate lor.

Copilul care aşteaptă o cursă întârziată sau un tren blocat în gară nu este doar un pasager mai mic, el este un cetăţean în formare, iar modul în care statul îl tratează, vorbeşte despre respectul pe care îl avem faţă de viitor.

Întârzierile trenurilor şi zborurilor nu mai sunt o excepţie, ci o realitate zilnică. În aceste condiţii, amenajarea unor spaţii de joacă sigure, curate şi educative în aeroporturi şi gări nu este un moft, ci o necesitate socială.

Ele nu doar reduc stresul familiilor, ci contribuie şi la o experienţă de călătorie civilizată, demnă de o Europă modernă.

Din păcate, în România, acest subiect este ignorat. Nu există norme clare, nu există obligaţii pentru operatori, nu există o viziune despre confortul familiilor în spaţiile publice de transport.

De aceea, am iniţiat un proiect de lege privind amenajarea locurilor de joacă pentru copii în aeroporturi şi gări, un act normativ care propune crearea unui cadru coerent, astfel încât fiecare aeroport şi fiecare gară principală din România să ofere cel puţin o zonă dedicată copiilor.

Vă mulţumesc.

Călin-Florin Groza, deputat de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Ciprian-Constantin Paraschiv, de la Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Austeritate şi absurditate din banii cadrelor didactice, garantaţi de lege!"

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sub propaganda austerităţii, tot mai multe episoade absurde îngenunchează românii în mai toate zonele de activitate. Situaţii inacceptabile, în care directivele pornite dinspre partidele puterii ticăloşite declanşează în ţară adevărate drame. Nu mai putem accepta suferinţa nedreaptă în numele unei austerităţi care vrea să mascheze incompetenţa găurilor bugetare prin prejudicierea profesioniştilor dedicaţi!

Sunt cadru universitar şi deputat de Iaşi, nu mă voi opri din demersul prin care voi urgenta rezolvarea situaţiei în care se află cadrele didactice din comuna ieşeană Ţibana! Aproape 100 de profesori, învăţători şi educatori au ajuns deja la 9 luni fără decontarea cheltuielilor de navetă, deşi Legea educaţiei naţionale prevede clar şi fără echivoc acest drept, din bugetele locale. Motivul? Primarul PSD şi, spun cadrele didactice prejudiciate, inclusiv Prefectura Iaşi... nu oferă niciun motiv concret!

M-am adresat ministrului educaţiei şi cercetării, dar totul e, până azi, o ridicare din umeri. Ce se întâmplă? Cum se poate ca tirania acestei austerităţi ambalate să anuleze drepturile financiare legale ale celor meniţi să educe generaţii de copii şi tineri? Cine îşi permite să saboteze viitorul acestor elevi şi în numele a ce?

Vă solicit să opriţi, dinspre partidele puterii ticăloşite, linia trimisă în teritoriu pentru ca economiile disperate să se facă pe seama învăţătorilor, profesorilor şi educatorilor! De ce să plătească din buzunarul lor, în locul dreptului legal, sub tirania unor autorităţi locale cu capul plecat şi ochii închişi, fără coloană vertebrală, fără umanitate şi fără discernământ?

Ce se întâmplă - atenţie, nu de ieri, ci de 9 luni - la Ţibana, perpetuat acum sub spectrul austerităţii, reprezintă o palmă zguduitoare pentru tot sistemul de educaţie românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte declaraţii.

Atunci, dau citire listei deputaţilor care au depus declaraţii în scris:

- Domnul Ştefan Ţintă, Ştefan-Alexandru Băişanu, Mircea-Vasile Govor, Romeo-Daniel Lungu, Ion-Alin Tomoescu, Ion Samoilă, Petru-Bogdan Cojocaru, Alexandru-Mihai Ghigiu, Marius-Constantin Budăi, Nicolae-Adrian Bara, Vlad-Florentin Drinceanu, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă, Virgil Alin Chirilă, Georgeta-Carmen Holban - de la Grupul PSD;

- De la Grupul AUR - Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Andra-Claudia Constantinescu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Sorin-Titus Muncaciu, Petru-Gabriel Negrea, Monica Iagăr, Ramona Lovin, Cristina-Irina Butură, Silviu-Florin Oancea, Cristina-Emanuela Dascălu, Alexandru Bordian, Ramona-Ioana Bruynseels;

De la Grupul PNL - Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Simona-Geanina Pistru-Popa, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, Vetuţa Stănescu, Ciprian Pandea;

- De la USR - Corina Atanasiu;

- De la Grupul SOS România - Vasile Nagy, Sorin Oltenaşu, Caragaţă Florin, Tudor Ionescu, Mihai Ţiu, Vlad Vidra;

- Şi de la neafiliaţi - Raisa Enachi şi Rodica Plopeanu.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa de astăzi închisă.