Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 7.59.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 29 octombrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Declaraţie politică intitulată: "Catedrala Mântuirii Neamului - simbol al credinţei şi identităţii româneşti".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Catedrala Mântuirii Neamului este mai mult decât o construcţie impunătoare. Este expresia credinţei, demnităţii şi identităţii unui popor care a trecut prin nenumărate încercări, dar care nu şi-a pierdut niciodată legătura cu rădăcinile sale spirituale. A fost ridicată ca un omagiu adus eroilor care şi-au dat viaţa pentru libertatea şi unitatea României, dar şi ca simbol al continuităţii şi al speranţei noastre ca naţiune.

S-au spus multe, în mod repetat, despre costurile ridicării acestei catedrale. S-au făcut comparaţii cu spitale, şcoli sau drumuri care ar fi putut fi construite din aceiaşi bani. Este o întrebare firească într-o societate confruntată cu nevoi materiale reale. Însă trebuie să înţelegem că omul nu trăieşte doar din pâine, ci şi din credinţă, din cultură şi din spirit. A investi în spiritualitate nu înseamnă a ignora nevoile materiale, ci a completa ceea ce defineşte în mod deplin fiinţa umană.

Catedrala Mântuirii Neamului nu este o cheltuială, ci o moştenire. Este o construcţie monumentală, menită să dăinuie peste secole, să fie reper şi loc de reculegere pentru generaţiile viitoare. În jurul ei se consolidează sentimentul de apartenenţă la un popor cu o istorie profund creştină, cu valori care ne-au ţinut uniţi atunci când alte popoare s-au destrămat.

Este regretabil că unii politicieni, în special reprezentanţi ai Partidului USR, s-au opus construirii şi finanţării acestei catedrale, catalogând-o drept un proiect inutil sau anacronic. Şi totuşi, i-am văzut recent în primele rânduri la slujba de sfinţire, alături de zeci de mii de români, participând la un eveniment pe care cândva îl dispreţuiau public. Această schimbare de atitudine demonstrează că, indiferent de ideologii, spiritul românesc nu poate fi negat.

Trebuie să învăţăm să preţuim şi să protejăm această dimensiune spirituală a poporului nostru. Drumurile, spitalele şi şcolile pot fi construite în ani, dar spiritul unui popor se clădeşte în secole.

În încheiere, cred cu tărie că Catedrala Neamului va rămâne peste timp un simbol al credinţei, unităţii şi demnităţii românilor.

Deputat al PSD, Ion-Alin Tomoescu, Circumscripţia Mehedinţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Frumos!

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Adela Geamănu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Doamna Aurora-Adela Geamănu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţie politică având titlul "Importanţa finalizării proiectelor de hidrocentrale pentru securitatea energetică a României".

România se află într-un moment crucial al redefinirii politicii sale energetice. Crizele succesive din ultimii ani au demonstrat cât de vulnerabilă poate deveni o ţară atunci când nu îşi valorifică propriile resurse şi când lasă proiecte strategice în nelucrare zeci de ani.

Este inadmisibil ca în anul 202 România să aibă zeci de investiţii în hidrocentrale blocate - unele finalizate în proporţie de peste 90% - în timp ce importăm energie la preţuri record. Aceste investiţii, realizate cu bani publici, pot aduce independenţă energetică, locuri de muncă şi dezvoltare locală, fără a compromite protecţia mediului.

Finalizarea proiectelor hidroenergetice reprezintă o prioritate naţională, nu doar o chestiune tehnică. Ele nu înseamnă doar producţie de energie curată, ci şi siguranţă strategică, stabilitate economică şi capacitatea României de a rămâne un actor relevant în regiune.

O hidrocentrală nu înseamnă doar curent.

Ea înseamnă mai multe, astfel:

- Regularizarea râurilor şi prevenirea inundaţiilor, care altfel devastează sate şi oraşe;

- Rezerve de apă pentru irigaţii, în contextul în care seceta devine un pericol real;

- Locuri de muncă şi dezvoltare locală în zonele montane şi de vale;

- Infrastructură nouă - drumuri, poduri, investiţii care rămân comunităţii;

- Turism - lacurile de acumulare devin zone de agrement, atrag vizitatori şi afaceri.

România nu-şi mai permite luxul de a fi naivă din punct de vedere ecologist. Suntem într-un război energetic global, iar cine are resurse proprii, are putere.

Trebuie să beneficiem de surse multiple de producere a energiei. Nu putem să ne mai bazăm doar pe reţetele moderne pentru că deja ne aflăm în mijlocul unui război energetic total. Câştigătorii vor fi doar ţările care îşi asigură independenţa energetică.

Avem nevoie de un mix energetic care să asigure necesităţile naţionale.

Europa îşi schimbă filosofia: de la Green Deal la Smart Deal - adică la o tranziţie realistă, care nu sacrifică economia şi securitatea energetică pentru slogane frumoase.

Cei care se opun azi hidrocentralelor în numele naturii uită că nu există natură fără oameni şi fără economie. Ce folos dacă protejezi un colţ de stâncă, dar condamni o ţară întreagă la sărăcie şi dependenţă energetică?

România are una dintre cele mai bune poziţii din Europa pentru hidroenergie. Carpaţii sunt o comoară energetică, dar trebuie exploataţi cu cap, nu abandonaţi din populism sau dogmatism verde.

Vă mulţumesc.

Deputat Adela Geamănu, Circumscripţia ele... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionel Ciunt:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Fapte, nu vorbe! Administraţia publică locală nu este un adversar al Guvernului, ci partenerul lui cel mai apropiat".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Într-o perioadă în care România are nevoie de stabilitate, înţelepciune şi coerenţă în actul de guvernare, observăm din păcate o grabă nefirească în adoptarea unor măsuri care, în loc să aducă echilibru şi încredere, provoacă nelinişte şi neînţelegere în rândul oamenilor.

Românii nu au nevoie de orgolii între partide şi nici de măsuri luate pe genunchi. Au nevoie de sinceritate, de dialog, de predictibilitate şi, mai ales, de respect. Nu putem cere sacrificii fără să explicăm motivele, nu putem impune reforme fără să arătăm rostul lor, şi nu putem construi o ţară mai bună dacă oamenii află din presă ce urmează să li se întâmple.

Oamenii trebuie să ştie de ce se ia o decizie, care este scopul ei şi cum vor fi protejaţi cei mai vulnerabili.

Nu putem merge înainte doar bifând reforme impuse de sus, fără consultare reală cu administraţiile locale, mediul de afaceri sau societatea civilă. România are nevoie de o guvernare bazată pe bun-simţ, profesionalism şi echilibru, nu pe competiţii de imagine între partide.

În acest context, adresez premierului României un apel sincer şi responsabil: să-şi asume cu luciditate rolul pe care îl are, nu ca exponent al unei ambiţii personale, ci ca reprezentant al unei întregi naţiuni. România are nevoie de un prim-ministru care uneşte, nu dezbină; care ascultă, nu impune; care construieşte punţi, nu ziduri.

Mă bucur că PSD a impus revenirea asupra unor măsuri recente, precum Ordonanţa de urgenţă nr. 52/2025, care loveşte direct în administraţiile locale, blocând iniţiative, limitând autonomia şi punând sub semnul întrebării efortul sutelor de primari şi funcţionari care îşi fac datoria în mod onest. Administraţia publică locală nu este un adversar al Guvernului, ci partenerul lui cel mai apropiat. România nu se poate construi prin confruntare între administraţia centrală şi cea locală, ci prin colaborare.

Totodată, este esenţial să încetăm cultivarea acestei false opoziţii între sectorul public şi cel privat. Nu există o Românie a bugetarilor şi o Românie a antreprenorilor. Există o singură Românie - cea a oamenilor care muncesc, fiecare, desigur, având rolul său, pentru binele comun. Nu putem semăna ură şi neîncredere între categorii profesionale şi apoi să ne mirăm că societatea e tot mai divizată.

Haideţi să fim mai buni unii cu alţii, să redescoperim respectul şi omenia care ar trebui să ne ghideze pe toţi, indiferent de funcţie sau culoare politică. Să ne asumăm greşelile trecutului şi să nu le repetăm.

România are nevoie de echilibru, nu de confruntare; de măsuri curajoase, dar bine cumpănite; de... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată: "Creşterea preţurilor şi puterea de cumpărare".

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă în care, dincolo de cifrele reci ale economiei, se ascunde o realitate dureroasă: românii trăiesc tot mai greu. Creşterea preţurilor a devenit o povară pentru milioane de familii. De la facturile la energie şi alimente, până la chirii şi servicii, totul costă mult mai mult, în timp ce veniturile scad, stagnează sau, în foarte puţine cazuri, ele cresc, dar mult prea lent raportat la creşterile de preţuri.

Aceasta nu este doar o problemă economică, ci o problemă de demnitate socială. Un stat care nu reuşeşte să-şi protejeze cetăţenii de efectele inflaţiei riscă să piardă ceva mai grav decât echilibrul bugetar: riscă să piardă încrederea oamenilor şi riscă să piardă oamenii, care vor căuta un trai mai bun în afara ţării. Aceasta este realitatea.

În calitate de deputat al PSD de Iaşi, aud zilnic de la oameni simpli - angajaţi, pensionari, tineri părinţi - aceeaşi întrebare: "Cum putem trăi decent din munca noastră, dacă preţurile cresc, dar salariile scad sau rămân aceleaşi?". Este o întrebare la care clasa politică trebuie să răspundă nu cu promisiuni, ci cu soluţii concrete!

Partidul Social Democrat a dovedit şi în trecut că ştie să guverneze în interesul oamenilor, punând accentul pe echitate socială şi sprijin real pentru cei vulnerabili şi pentru toţi cetăţenii.

Creşterea salariului minim, majorarea pensiilor, plafonarea preţurilor la energie şi voucherele pentru alimente au fost decizii curajoase, care au oferit sprijin imediat celor mai afectaţi de scumpiri. Dar astăzi, trebuie să mergem mai departe.

Este nevoie de o lege a salariului minim decent, care să asigure un nivel de trai corespunzător costurilor reale ale vieţii. Nu putem vorbi despre progres economic atâta timp cât milioane de oameni rămân captivi într-un cerc al supravieţuirii.

De asemenea, este necesar un mecanism transparent de indexare a salariilor şi pensiilor în funcţie de inflaţia reală, nu de statistici cosmetizate.

Trebuie să sprijinim IMM-urile româneşti pentru că fiecare loc de muncă salvat înseamnă o familie protejată, înseamnă bani care se întorc în economie. Aud tot mai des în ultima perioadă de mici afaceri care se închid, costurile de funcţionare devenind prea mari. Să fim conştienţi că fiecare investiţie în economia locală trebuie ajutată şi protejată pentru că reprezintă bani care rămân în comunitate.

România are nevoie de un nou contract social, bazat pe solidaritate, respect şi echitate. Cetăţenii trebuie să simtă că statul este alături de ei, nu împotriva lor. Este momentul ca politicile economice să fie orientate nu doar spre cifre, ci spre oameni!

Stimaţi colegi,

Creşterea preţurilor nu trebuie să devină un pretext pentru resemnare. Din... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat George-Mihail Neamţu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

România a trecut, zilele trecute, printr-un exerciţiu de regăsire de sine, printr-un moment de sărbătoare: sfinţirea picturii Catedralei Naţionale, la care a participat poporul dreptcredincios şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Patriarhul Bartolomeu.

Ne-am bucurat cu toţii, a fost o zi specială, când şi ateii, preţ de 24 de ore, au devenit subit credincioşi.

Politicienii, însă, mulţi dintre ei, mai ales cei care au minimizat şi au ridiculizat acest proiect, care l-au boicotat în Primăria Bucureşti, de pildă, s-au trezit şi ei brusc foarte mândri de această realizare a Bisericii noastre ortodoxe.

Mintea românului de pe urmă i-a făcut pe aceştia, pe cei care strigau "Vrem spitale, nu catedrale!", să apară, evident, lângă altar, în fotografii de protocol, ca nişte farisei pioşi.

Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri şi aplaudă frenetic slujbe, cântece şi jocuri... L-aş putea parafraza pe Eminescu.

Norodul, evident, a rămas afară, zgribulit şi nemângâiat; ipocriţii, însă, s-au grăbit să pozeze lângă iconostas şi tocmai cei care au săpat timp de aproape 35 de ani ideea naţională n-au avut o problemă, n-au avut o jenă să apară lângă sfinţii români zugrăviţi pe frescele acestei superbe biserici.

Intelectuali care au acuzat Catedrala de kitsch, de inadecvare, de "ceauşism ecleziastic" s-au trezit iarăşi foarte, foarte încântaţi şi au descoperit că această construcţie nu este doar o mână de pietre, de cărămizi, de plăci betonate; e vorba de un loc care odihneşte sufletul şi un spaţiu de reculegere al oraşului Bucureşti.

Adevărul este, doamnelor şi domnilor, că această catedrală este o operă a spiritului european, de la Hagia Sophia la Chartres sau Notre-Dame, fiecare oraş al bătrânului continent şi-a fixat centrul spiritual plecând de la o asemenea capodoperă. De la vizionarul Iustinian până la strălucitul Brunelleschi, în Florenţa, marii ctitori ai Evului Mediu au avut în vedere acest exerciţiu de temeinicie, pentru a reconfigura, spuneam, centrul. Centrul oraşului include Catedrala, centrul Catedralei include altarul, centrul altarului include Sfânta Scriptură şi osemintele martirilor.

A fost şi gândul lui Moise, a fost şi gândul lui David, a fost şi gândul lui Solomon - acela de a uni cerul şi pământul, cele văzute şi cele nevăzute.

Să fim bucuroşi de această realizare a poporului român, de această, până la urmă, creaţie. Este vorba de o catedrală care are şi un rol pedagogic, care este şi un instrument civilizator care ne aminteşte de Arca lui Noe. Este un Logos sculptat în piatră.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim- Tudor, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Adevărata faţă a «toleranţei» şi a «libertăţii de exprimare»".

Declaraţia mea politică se doreşte a fi un semnal de alarmă referitor la ura pe care aşa-zisa Uniune Salvaţi România o răspândeşte în sânul societăţii româneşti. Tot ce veţi auzi în momentele următoare sunt câteva dintre dejecţiile revărsate pe pagina mea de Facebook de către susţinătorii USR, în doar două zile. Limbajul este unul dur. Voi da citire câtorva declaraţii.

"Marş la mop şi cârpă!"

"Nu mai apăreţi la TV şi pe Facebook! Se sperie copiii de dumneavoastră"

"Doamne, cât eşti de proastă!"

"Cât este de urâtă, atât este de proastă"

"Sărut mâna, doamnă, parcă sunteţi căţeaua Azorela, maidaneza"

"Prăbuşita asta nu este decât - citez - ejacularea tristă a unui fanfaron nebun"

"Proasta satului ce eşti!"

"Marş, spurcato!"

"Încă o nebună"

"Eşti mai dilie decât tac’tu, nu ajungi departe!"

"Vadim era nebun de legat, asta e o lepră ordinară"

Sunt doar câteva exemple din tot ceea ce am înghiţit în ultimele zile pe paginile mele de socializare. Şi am mii de astfel de mesaje.

Asta este adevărata faţă a "toleranţei", ăsta este chipul schimonosit de ură al celor care propovăduiesc ipocrit toleranţa şi valorile europene.

Dragi colegi USR-işti, ciuliţi bine urechile şi uitaţi-vă de două ori în jurul vostru, fiindcă demonii ăştia pe care voi îi hrăniţi doar cu ură şi furie sunt moştenirea pe care voi o lăsaţi României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Răzvan Biro, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ultimele zile, opinia publică a fost din nou zguduită de imaginile cumplite ale crimei din judeţul Mureş, unde o tânără a fost ucisă cu bestialitate şi incendiată în propria locuinţă. Autorul acestei atrocităţi este un recidivist care, în trecut, fusese condamnat la 15 ani de închisoare pentru omor calificat. Cu toate acestea, pedeapsa sa a fost substanţial redusă, fiind eliberat cu cinci ani înainte de ispăşirea pedepsei, iar rezultatul acestei indulgenţe judiciare s-a dovedit a fi un eşec.

Crima îngrozitoare comisă de acest individ confirmă incapacitatea sistemului de justiţie de a proteja cetăţenii şi de a preveni recidiva. Deşi era dat în urmărire pentru alte fapte, cu luni bune înainte, acesta a avut suficient timp să ucidă din nou şi să ia viaţa unei tinere nevinovate.

Astăzi, la peste patru luni de la această crimă care a cutremurat o întreagă ţară, criminalul se află încă în libertate, ilustrând astfel o imagine dureroasă a unui sistem uzat, secătuit de resurse şi sufocat de o legislaţie mult prea permisivă cu criminalii.

Până în acest moment, nimeni de la vârful Ministerului Afacerilor Interne nu şi-a asumat responsabilitatea. Nicio demisie, nicio sancţiune, nicio măsură concretă. Doar tăcere şi pasivitate.

În această situaţie, cetăţenii se întreabă, pe bună dreptate, dacă se mai pot simţi în siguranţă într-o astfel de societate în care un criminal dat în urmărire a avut timp să mai comită o altă crimă şi nici până astăzi nu a fost identificat şi arestat. Totodată, mulţi ne întrebăm dacă astăzi am mai fi vorbit despre această crimă, în situaţia în care acest individ nu ar fi beneficiat de eliberarea condiţionată.

România traversează o perioadă în care sentimentul de siguranţă al cetăţenilor este tot mai fragil. Cazurile tot mai dese de agresiuni, violenţă domestică şi crime comise de persoane eliberate înainte de termen arată un adevăr dureros: legea este prea blândă cu cei care nu respectă legea.

Astfel, vin şi vă propun, în Camera Deputaţilor, să acţionăm ferm şi responsabil, încât persoanele care se fac vinovate de omor calificat să nu mai aibă posibilitatea de a fi eliberate înainte de executarea completă a pedepsei. Totodată, se impune introducerea unor mecanisme reale de supraveghere post-penală pentru persoanele care au comis infracţiuni grave.

Nimeni nu are dreptul să ia viaţa altui om. Iar un stat care tolerează asemenea monstruozităţi, prin tăcere şi neputinţă, devine com... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Andra-Claudia Constantinescu:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Apărarea inocenţei copilului român şi a familiei tradiţionale".

Stimaţi colegi,

Prin această declaraţie reafirm datoria pe care o am de a apăra valorile fundamentale ale poporului român. Vreau să vorbesc despre cel mai preţios dar: inocenţa copilului, pe care nu avem dreptul să o lăsăm pradă ideologiilor străine.

Inocenţa copilului este esenţa purităţii umane şi temelia speranţei noastre. Protejarea ei este o datorie morală fundamentală, pentru ca fiecare copil al României să crească în spiritul credinţei, al familiei şi al tradiţiei.

Vrem să respectăm şi să păstrăm rosturile fireşti lăsate de Dumnezeu şi de natură. Mama, plină de iubire şi grijă, este inima familiei şi un exemplu de demnitate şi blândeţe. Tatăl, puternic şi înţelept, este sprijinul casei şi model de curaj şi responsabilitate. Femeia şi bărbatul, uniţi prin iubire, dau viaţă şi sens familiei, aducând pe lume copiii care reprezintă continuitatea şi speranţa României.

Suntem martorii unei ofensive ideologice tot mai agresive, care încearcă să submineze familia tradiţională şi să erodeze identitatea noastră naţională. În data de 7 octombrie 2025, Comisia Europeană a lansat "Strategia pentru egalitatea de tratament a persoanelor LGBTIQ pentru perioada 2026-2030", un document care, sub pretextul promovării egalităţii, propune măsuri ce afectează fundamentele morale, culturale şi juridice ale statelor membre.

Sub pretextul progresului, aşa-numita "ideologie de gen" încearcă să inducă confuzie morală şi identitară în rândul copiilor noştri. Prin promovarea recunoaşterii statutului de părinte pentru cuplurile de acelaşi sex, se face presiune asupra României să accepte modele contrare legii şi valorilor sale fundamentale. Mai mult, orice critică adusă acestei ideologii riscă să fie considerată instigare la ură. Acest lucru pune în pericol direct libertatea noastră de conştiinţă şi dreptul la liberă exprimare.

Aceste ideologii sunt străine spiritului românesc şi reprezintă un atac asupra inocenţei copiilor şi rădăcinilor noastre. Statul român are datoria suverană de a-şi proteja copiii şi familia tradiţională de orice tentativă de subminare. Legea română şi morala creştină trebuie apărate, pentru ca generaţiile viitoare să crească într-o naţiune echilibrată, întemeiată pe normalitate şi integritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Constituţional este ceea ce îşi doresc românii, nu ceea ce hotărăsc cinci persoane de la Curtea Constituţională!".

Astăzi, şi nu numai, trebuie să spunem răspicat: voinţa poporului român trebuie să primeze în faţa intereselor înguste ale unor privilegiaţi ai sistemului.

Articolul 16 din Constituţia României prevede clar şi fără echivoc egalitatea în drepturi:

Alineatul (1) spune că: "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".

Alineatul (2) spune că: "Nimeni nu este mai presus de lege".

Aşadar, dacă ceva ar trebui considerat neconstituţional, acelea ar trebui să fie privilegiile, nu drepturile oamenilor.

Pensiile speciale de 20.000, 30.000, 40.000, 50.000 de lei pe lună, posibilitatea pensionării la 48 de ani, tratamentele preferenţiale - acestea sunt adevăratele nedreptăţi care subminează principiul egalităţii în drepturi şi solidaritatea socială.

Legea respinsă de CCR nu reprezintă dorinţa unui partid, a unui preşedinte de consiliu judeţean sau a unui parlamentar. Acea lege exprimă dorinţa milioanelor de români care s-au săturat să fie împovăraţi de taxe şi impozite pentru a susţine un sistem nedrept, în care unii sunt "speciali", iar ceilalţi trebuie să plătească.

Vom aştepta motivarea deciziei CCR, dar un lucru este cert: lupta împotriva privilegiilor nu se opreşte aici!

Beneficiile speciale acordate unor categorii profesionale trebuie eliminate. Pensiile speciale sunt o rană deschisă în conştiinţa publică şi o sursă permanentă de nemulţumire.

Stimaţi colegi,

Dacă actualul cadru constituţional permite perpetuarea acestor privilegii, atunci trebuie să ne gândim serios la o soluţie democratică. Şi nu vorbesc aici despre un referendum consultativ, aşa cum au mai fost şi altele şi n-au fost puse în practică, ci vorbesc despre un referendum declanşat în Parlament, de modificare a Constituţiei României, care automat va deveni obligatoriu şi Constituţia se va modifica.

În Constituţie trebuie scris foarte clar că românii sunt egali şi acest principiu de acordare a pensiilor trebuie să fie acelaşi pentru toată lumea.

Este clar că românii vor echitate, nu privilegii, iar noi, ca reprezentanţi ai lor, avem datoria să ducem această luptă până la capăt.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"De ce oare, în România, producătorul câştigă puţin, iar intermediarul prosperă?"

În ciuda condiţiilor climatice nu tocmai favorabile, anul 2025 ar putea să intre în istoria agriculturii naţionale prin producţia agricolă record, România reuşind să domine clasamentele europene privind producţia de cereale. Cu toate acestea, producătorii români nu sunt şi cei mai prosperi fermieri din Uniune, aşa cum ar fi normal. Munca lor asiduă şi riscurile economice la care se expun nu sunt răsplătite pe măsură. Aceeaşi problemă o au şi alţi antreprenori români, care obţin produse de o calitate superioară, competitive pe piaţă, dar ei obţin venituri destul de modeste, în vreme ce intermediarii prosperă. Cauza este una simplă - distanţa între producătorul român şi consumatorul final din ţara noastră este încă foarte mare, iar numărul intermediarilor este pe măsură.

Ce-i de făcut, stimaţi colegi?

Prin investiţii şi capitalizare trebuie să scurtăm lanţul dintre producător, procesator şi consumatorul final.

În primul rând, în lipsa structurilor de depozitare şi a celor de procesare, producătorul român este forţat să-şi vândă producţia imediat după recoltare, oricui, la preţurile cele mai mici din an, altfel riscă să piardă toată producţia şi tot profitul.

În al doilea rând, trebuie să identificăm toate lacunele din legislaţia naţională, care încă mai împiedică produsele româneşti să ajungă pe rafturile magazinelor, în avantajul produselor de la import.

Din păcate, în ultimii ani nu am avut decât experienţe falimentare, precum Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, şi foarte puţină preocupare pentru asigurarea unei concurenţe loiale în plan naţional.

Nu în ultimul rând, din fondurile europene pe care le avem la dispoziţie în perioada următoare, să ajutăm producătorul român să închidă cercul economic, de la producţia primară şi până la comercializarea produsului finit. Aşa, toată lumea va avea de câştigat - producătorul român, printr-o valoare adăugată mai mare, şi consumatorul, prin preţuri mai mici şi calitate superioară, dar şi statul român, prin echilibrarea balanţei comerciale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Fechet:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

România este astăzi într-o postură de partener respectat în NATO şi are garanţii solide de securitate, însă acest lucru nu ne scuteşte de responsabilitate. După cum a admis chiar şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, Rusia duce un "război cognitiv" care vizează distrugerea coeziunii sociale, ceea ce înseamnă că frontul este deja deschis pe reţelele de socializare, în ştirile manipulate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale, în discursul extremist care împânzeşte paginile şi grupurile online, dar şi spaţiul public.

Acest tablou de incertitudini are o singură certitudine: nu trăim vremuri obişnuite, iar pentru astfel de vremuri, în care atacurile vin chiar în telefonul din buzunar şi ne fac să ne îndoim unii de alţii, trebuie să ne pregătim nu doar ca stat, dar şi ca societate, ca şcoală, ca familie, ca buni români.

Avem nevoie de un plan naţional, coerent, inteligent şi curajos pentru educaţia de apărare - de la clasele primare până la liceu!

Dragi colegi,

România de astăzi, dar mai ales România viitorului, nu este o ţară în care să ne ascundem după scutul NATO. Este un stat în care fiecare român este el însuşi un scut.

Copiii noştri trebuie să înveţe că libertatea nu vine la pachet cu confortul şi că oricine nu ştie să se apere se expune.

În aceste condiţii, propun introducerea graduală, la toate nivelurile de învăţământ, a unui curriculum actualizat de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi apărare.

Mă refer, concret, la alfabetizarea de securitate, adică formarea unor deprinderi de bază despre cum să recunoşti o ştire falsă, despre cum poţi să-ţi aperi ţara inclusiv alegând să nu distribui o postare mincinoasă de pe Facebook sau de pe TikTok, despre cum să te protejezi într-o situaţie de criză, despre cum să reacţionezi în caz de atac informatic care paralizează infrastructura civilă critică, despre cum funcţionează solidaritatea într-un stat democratic şi cum poţi să cultivi valorile naţionale prin alegerile mici, din fiecare zi.

Sunt convins că, actualizând cât mai repede programele şcolare, pentru a include cursuri de gândire critică, securitate cibernetică, educaţie civică aplicată şi dezbateri, putem modela generaţii care nu doar consumă informaţia, ci o înţeleg, o filtrează şi o folosesc în mod responsabil.

Solicit, aşadar, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Educaţiei să colaboreze în vederea lansării, la nivel naţional, a unui program-pilot care să aducă în şcoli specialişti din domeniul securităţii şi să creeze "ambasadori ai rezilienţei" în rândurile profesorilor şi elevilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "150 de ani de la naşterea Reginei Maria".

La 29 octombrie 1875, în Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia, se năştea Principesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg Gotha, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii.

Destinul Reginei Maria, care pentru întâia oară a călcat pe pământul românesc la vârsta de 17 ani, este indisolubil legat de destinul României, care reuşea, în 1918, să-şi împlinească visul unităţii naţionale.

Deşi nu era născută în România, deşi nu o lega nimic de România şi a devenit regină, prin căsătoria cu Regele Ferdinand, Maria a iubit România precum foarte puţini oameni au putut s-o facă.

Prin curaj, prin demnitate, printr-un spirit temerar rar întâlnit, inclusiv la marii bărbaţi de stat, şi prin spiritul de sacrificiu pentru ţara sa, Regina Maria rămâne un model de nobleţe spirituală şi de patriotism românesc.

Să ne amintim zilele Primului Război Mondial. Puţină lume ştie că în acele zile grele, când capitala Bucureşti era ocupată de forţele germano-austro-ungare, Regina Maria îl pierdea pe fiul său, prinţul Mircea. Puţină lume îşi mai aminteşte astăzi de faptul că Regina Maria a militat pentru intrarea României în război, alături de Antanta, şi a avut un rol determinant în deciziile Regelui Ferdinand, care la acel moment era rupt între datoria faţă de România şi rolul său de membru al Casei de Hohenzollern-Sigmaringen. Iar Regele Ferdinand a înţeles foarte bine să aleagă România şi a devenit Ferdinand cel Loial.

Să nu uităm anul 1917, când Regina Maria a fost pe câmpul de luptă, fiind supranumită chiar "Mama răniţilor", când a stat alături de cei aflaţi în suferinţă şi de cei care, poate, îşi duceau ultimele clipe ale vieţii.

Alături de Regele Ferdinand a susţinut efortul României în acele clipe grele şi a fost o susţinătoare autentică, determinată şi necondiţionată a proiectului unităţii naţionale române.

Nu întâmplător, la Paris, ea s-a luptat precum o leoaică pentru recunoaşterea unirii. Fiind verişoara Regelui George al V-lea al Marii Britanii, ea nu s-a dat înapoi nici de la a-i combate pe Clemenceau şi pe ceilalţi mari lideri europeni de la acel moment.

Regina Maria rămâne un simbol pentru istoria naţională a României.

S-o cinstim cum se cuvine! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Frumos!

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ştefan Tanasă, Grupul parlamentar al USR. Nu este.

Domnul deputat Iulian Lőrincz? Nu este.

Domnul deputat Marius Alecsandru?

Domnul deputat Daniel Blaga, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de extindere la patru benzi a Drumului Naţional 71 pe tronsonul Bâldana-Târgovişte a fost prezentat ca o mare victorie administrativă.

După un an de lucrări vedem însă altceva: un şantier în care regulile se aplică doar pe hârtie, iar legea este tratată ca un obstacol, nu ca un cadru de protecţie. Organizarea de şantier a fost mutată fără avize şi fără actualizarea acordului de mediu. Staţia de asfalt funcţionează fără acord de mediu, la fel şi Staţia de betoane.

Hotărârile de consiliu local emise în favoarea constructorului au fost anulate în instanţă, însă lucrările continuă nestingherit.

Acordul de mediu a fost încălcat din primele zile, iar modificările aduse traseului nu au fost evaluate în nicio procedură oficială.

În realitate, după un an de la deschiderea lucrărilor, tronsonul de 5 kilometri este declarat 80% realizat. Pe teren însă lucrările sunt fragmentate, iar restul drumului, de peste 30 de kilometri, a primit autorizaţia de construire acum câteva zile.

În aceste condiţii, cine mai crede că termenul de execuţie poate fi respectat?

La fel de grav, sute de proprietari s-au trezit cu notificări de expropriere întemeiate pe documentaţii vechi şi neactualizate. Garduri, anexe şi curţi întregi urmează să fie expropriate, deşi proiectul nu are o trasare clară a drumului.

În unele locuri, zidurile de sprijin au fost ridicate chiar în faţa porţilor caselor, blocând accesul la proprietate.

Aşa ceva este inacceptabil! O administraţie responsabilă nu poate moderniza infrastructura călcând în picioare legea şi dreptul de proprietate.

Drumul acesta ar fi trebuit să aducă dezvoltare şi siguranţă rutieră. Astăzi, însă, este un exemplu de improvizaţie şi abuz. O lucrare începută cu deficienţe juridice şi derulată fără autorizaţiile necesare. Iar totul pe bani europeni.

Respectarea legii nu e un moft birocratic şi nici o opţiune. Fiecare semnătură dată pe un act ilegal compromite nu doar proiectul, ci şi încrederea cetăţenilor că marile investiţii se pot face corect.

DN71 Bâldana-Târgovişte riscă să rămână un monument al complicităţii dintre autorităţi şi constructor, în loc să fie un exemplu de modernizare.

România are nevoie de drumuri, dar are şi mai mare nevoie de respect faţă de lege, pentru că fără lege orice kilometru de drum nu este cu adevărat câştigat.

Mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR, Dâmboviţa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Kulcsár-Terza József-György, Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Bună dimineaţa!

Duminică, 26 octombrie, în peste o sută de localităţi s-a aprins flacăra autonomiei, cu ocazia Zilei Autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Citez din Proclamaţia Consiliului Naţional Secuiesc, cu această ocazie: "Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este o promisiune de pace, securitate şi prosperitate, un cadru juridic care garantează egalitatea deplină şi efectivă a tuturor cetăţenilor Ţinutului Secuiesc".

Săptămâna trecută am fost în Italia, în regiunea autonomă Tirolul de Sud, unde autonomia teritorială este ceva firesc şi democratic.

În România, însă, dialogul pe această temă este respins, cum se şi vede. Simbolurile noastre sunt rupte şi batjocorite, imnul nostru este huiduit, iar pe stadioane se strigă: "Afară cu ungurii din ţară!".

Noi, în Ardeal şi în Ţinutul Secuiesc, suntem acasă şi nu vom pleca niciodată. Iar dacă vreodată cineva va trebui să plece, nu noi vom fi aceia.

Cu privire la aceste probleme se poate spune că România este departe de valorile europene, sau chiar că România este ruşinea Europei.

Ţinutul Secuiesc a fost, este şi va fi!

Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc!

Libertate pentru secui!

Székelyföld volt, van és lesz!

Autonómiát Székelyföldnek!

Szabadságot a székely népnek!

Deputat Kulcsár-Terza József.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Articolul 1 din Constituţia României: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". (Aplauze.)

Articolul 2 alin. (1): "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, (Aplauze.) constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".

Alineatul (2): "Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu". (Aplauze.)

Constituţia României.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ştefan Bouda, Grupul minorităţilor naţionale.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă mulţumim cu toţii din această sală pentru precizările importante pe care le-aţi făcut în legătură cu articolul 1 din Constituţia României.

Dragi colegi,

România a trăit duminică, 26 octombrie, un moment istoric: sfinţirea Catedralei Naţionale, împlinirea unui vis al înaintaşilor noştri şi a unui ideal exprimat încă din 1881 de Mihai Eminescu, care scria în Ziarul "Timpul" că românii ar trebui să ridice la Bucureşti "o catedrală mare, un simbol al unităţii şi demnităţii naţionale".

Şi iată că acest ideal a fost realizat după aproape 150 de ani, fiind amânat de cele două Războaie Mondiale şi de instaurarea comunismului în România, ţara noastră rămânând până de curând singura ţară ortodoxă fără o catedrală naţională, în timp ce Grecia se mândreşte cu Catedrala Mitropolitană "Buna Vestire" din Atena încă din 1862, Rusia cu Catedrala "Hristos Mântuitorul", din 1839, Bulgaria are Catedrala "Alexandru Nevski" încă din 1912, iar Serbia cu Catedrala "Sfântul Sava", din 1939.

Sfinţirea Catedralei Naţionale repară, deci, o nedreptate istorică şi are loc chiar în Anul Centenarului Patriarhiei Române, când se împlinesc 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Iar pentru noi, deputaţii, un motiv de mândrie este şi faptul că terenul pe care se ridică Catedrala Mântuirii Neamului a fost donat Patriarhiei Române de Camera Deputaţilor, printr-o hotărâre a Parlamentului din anul 2005.

Celor care au lansat şi în aceste zile atacuri inepte la adresa Bisericii, le reamintim că primele spitale au fost înfiinţate de Biserică, nu de partide politice şi, cu siguranţă, nu de USR. Biserica a fost dintotdeauna cea care a avut grijă de bolnavi, orfani şi nevoiaşi. Cei care astăzi atacă Biserica Ortodoxă uită şi că primele şcoli româneşti au fost în biserică, între zidurile ei sau în curtea ei. Primii învăţători au fost chiar preoţii, de aceea şi astăzi se păstrează denumirea de dascăl cu sens dublu: cântăreţ bisericesc şi învăţător.

Primele manuale ale învăţământului românesc au fost Sfânta Scriptură, Catehismul, Psaltirea, Liturghierul şi alte cărţi cu conţinut bisericesc. Aşa au început traducerile de cărţi, iar primele tipografii româneşti au luat naştere în mănăstirile ortodoxe.

Într-o Europă unde tot mai multe biserici sunt transformate în magazine, hoteluri şi cluburi de noapte, România arată că îşi respectă rădăcinile şi nu-şi abandonează credinţa. Catedrala Naţională devine astfel o victorie a spiritului românesc, un centru de spiritualitate, cultură şi educaţie, dar şi o viitoare atracţie turistică de prim rang. Milioane de turişti străini şi pelerini din întreaga lume ortodoxă vor veni anual la Bucureşti, aducând un aport consistent la bugetul de stat şi al Capitalei.

Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar un loc de rugăciune, ci un simbol viu al identităţii, unităţii şi demnităţii poporului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Bianca-Eugenia Gavrilă, Grupul parlamentar POT. Nu este.

Domnul deputat Robert Alecu, neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Robert Alecu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre reglementarea activităţii de recoltare a trufelor şi combaterea abuzurilor administrative.

România deţine una dintre cele mai valoroase resurse naturale nelemnoase din Europa - trufa. Această resursă ar putea genera venituri importante atât pentru stat, cât şi pentru comunităţile locale, dacă ar fi administrată corect.

În prezent, însă, activitatea de recoltare este blocată de un sistem de autorizare incoerent, vulnerabil la abuzuri şi la evaziune fiscală. Pentru a culege trufe legal un profesionist trebuie să obţină autorizaţii separate pentru fiecare fond forestier în parte. Această autorizare excesivă a dus la apariţia intermediarilor care comercializează neoficial dreptul de recoltare, uneori contra unor sume semnificative.

În lipsa unui cadru unitar, autorizaţiile se anulează, iar cei care lucrează cinstit rămân şi fără bani, şi fără protecţie juridică.

În teren, fenomenul este agravat de exploatări ilegale care distrug ecosistemul. În locul recoltării selective, cu câini antrenaţi şi unelte potrivite, se practică săpături adânci care distrug micoriza - reţeaua subterană de simbioză dintre copac şi ciupercă, sistemul care asigură regenerarea trufelor.

Mai grav, lipsa unei evidenţe clare a culegătorilor şi a cantităţilor recoltate favorizează evaziunea fiscală. Astăzi, aproape nimic nu se declară. Culegătorii cu experienţă pe care i-am consultat susţin că ar fi dispuşi să plătească o autorizaţie unică anuală, valabilă la nivel naţional, dacă aceasta le-ar garanta dreptul legal de recoltare şi ar simplifica procedura de declarare a veniturilor.

Prin urmare, solicit Ministerului Mediului şi Ministerului Finanţelor să precizeze public datele şi analizele necesare pentru fundamentarea unui cadru legislativ unitar, pe care Parlamentul să-l adopte. Acest cadru trebuie să instituie o autorizaţie unică anuală, eliberată electronic şi valabilă pe întreg teritoriul naţional, să creeze un registru public al culegătorilor şi al cotelor de recoltă, să stabilească condiţii clare de atestare profesională şi apartenenţă la asociaţii recunoscute, precum şi sancţiuni drastice pentru exploatarea distructivă a solului şi pentru comerţul ilegal cu produse forestiere nelemnoase. O asemenea lege ar duce la activitate într-un cadru legal predictibil, ar proteja pădurile şi ar genera venituri fiscale substanţiale.

Este timpul să trecem de la suspiciune şi improvizaţie la ordine, transparenţă şi profesionalism.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre Regina Maria a României - un simbol al unităţii românilor ce trebuie promovat şi apărat.

În urmă cu un secol şi jumătate se năştea Maria Alexandra Victoria, cea care avea să devină Regina Maria a României. Figura sa domină una dintre cele mai sensibile şi glorioase perioade ale istoriei noastre moderne. Prin credinţă, curaj şi dăruire, Regina Maria a reuşit să transforme monarhia într-un reper moral, iar ţara pe care a iubit-o, cu toată fiinţa, în cauza vieţii sale.

În anii de război, când România trecea prin încercări dramatice, Regina Maria s-a aflat în mijlocul oamenilor, printre soldaţi, răniţi şi bolnavi. Nu a cunoscut frica, nu s-a retras în siguranţa palatelor, ci a ales să împărtăşească suferinţa poporului. De aceea, românii i-au spus "mama răniţilor". Cu o energie neobosită, a sprijinit spitalele, a adus mângâiere celor aflaţi pe front şi a devenit un simbol al speranţei într-o epocă de întuneric.

După război, şi-a folosit prestigiul, educaţia şi farmecul personal în slujba diplomaţiei româneşti. La Conferinţa de Pace de la Paris, prezenţa Reginei Maria a avut un efect profund asupra liderilor europeni. Cuvintele ei, gesturile şi nobleţea, cu care vorbea despre ţara sa, au deschis uşi şi au consolidat respectul pentru România în capitalele lumii. A ştiut să exprime, prin atitudine şi demnitate, idealul unui popor care îşi câştigase dreptul la unitate naţională.

Amintesc, în acest context, faptul că anul acesta, la Balcic, locul atât de drag Reginei Maria, a apărut o controversă stârnită de conducerea Muzeului de Istorie local. Într-o declaraţie publică, această conducere o numeşte pe Regina Maria "simbol al unei puteri străine de ocupaţie" şi critică organizarea unor evenimente culturale dedicate memoriei sale. O asemenea poziţie, exprimată într-un moment de celebrare internaţională a 150 de ani de la naşterea reginei, este nedreaptă şi profund nedemnă faţă de adevărul istoric şi faţă de spiritul european al cooperării culturale.

Castelul de la Balcic nu a reprezentat un instrument al dominaţiei politice, ci un loc al culturii, al artei şi al reflecţiei. Regina Maria a creat acolo un spaţiu al păcii, al frumuseţii şi al comuniunii. Balcicul este astăzi vizitat de români şi bulgari deopotrivă, iar acest fapt ar trebui să fie un simbol al prieteniei, şi nu al resentimentului. Solicit Ministerului Afacerilor Externe să se îngrijească de această chestiune şi să asigure o reprezentare corectă şi echitabilă a istoriei României în acest spaţiu aflat peste graniţe, construit de Familia Regală în perioada când Cadrilaterul era parte a României Întregite.

În faţa istoriei, Regina Maria rămâne o figură luminoasă. În faţa românilor, rămâne în inima unei naţiuni care a ştiut să îşi iubească regina, aşa cum regina şi-a iubit poporul.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am făcut paşi hotărâţi şi clari spre independenţa energetică a României. Parlamentul, de curând, a adoptat o lege care deblochează investiţiile pentru şapte hidrocentrale strategice, blocate de peste 20 de ani din motive birocratice şi politice. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, şi a fost trimis la promulgare. Această decizie va adăuga 214 MW de energie sigură şi curată în sistemul naţional - dar mai presus de cifre, va aduce încredere, stabilitate şi siguranţă pentru cetăţenii acestei ţări.

Vorbim despre energie produsă aici, în România, pentru români. Vorbim despre locuri de muncă, despre facturi mai suportabile pentru oameni şi despre protejarea comunităţilor noastre. Vorbim despre securitatea energetică - o miză geostrategică, socială şi economică de primă importanţă, pe care PSD şi-o asumă ca pe o prioritate absolută.

În plus, colegul meu, ministrul energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a reuşit să repare o mare nedreptate făcută României în trecut: a obţinut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, prevăzut în PNRR. Este o victorie uriaşă, obţinută prin negocieri dure şi grele la Bruxelles. Graţie acestui demers, România păstrează în sistem 900 MW până în 2030, protejează peste 4.500 de locuri de muncă şi asigură încălzirea pentru două municipii din ţara noastră.

Să fie foarte clar: alternativa ar fi fost un dezastru - risc de blackout de zeci de ore, importuri masive şi scumpe de energie, penalităţi de aproape două miliarde de euro şi o vulnerabilitate periculoasă a sistemului nostru energetic. Aceasta a fost moştenirea guvernelor de dreapta: haos, lipsă de strategie în sistemul energetic şi decizii hazardate, luate pe genunchi.

PSD arată că România poate fi guvernată cu responsabilitate şi viziune. Noi facem politici pentru oameni, nu pentru cifre sterile. Securitatea energetică nu înseamnă doar kilowaţi şi megawaţi, ci siguranţa familiilor, stabilitatea locurilor de muncă şi viitorul comunităţilor noastre.

De aceea, reafirm astăzi cu toată fermitatea: securitatea energetică a României este şi va rămâne prioritatea absolută a Partidului Social Democrat. Aceste măsuri sunt pentru oameni, pentru cetăţeni şi pentru viitorul acestei ţări.

PSD demonstrează, prin fapte, că ştie să apere interesele României acolo unde contează - în plan geostrategic, social şi economic.

România are nevoie de viziune şi curaj. România are nevoie de decizii ferme, luate în interesul românilor. Iar PSD dovedeşte că este singura forţă capabilă să livreze aceste rezultate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Blocajele financiare din PNRR pun în pericol proiectele şi capitalul românesc din construcţii".

Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost conceput ca principalul instrument de modernizare a României, un angajament asumat în faţa Uniunii Europene, menit să aducă investiţii, locuri de muncă şi dezvoltare durabilă. Din păcate, realitatea din teren ne arată că un număr tot mai mare de antreprenori din construcţii se confruntă astăzi cu un blocaj financiar major, care afectează grav implementarea proiectelor şi pune în pericol chiar obiectivele asumate prin PNRR.

Vorbim despre lucrări de construcţii care au depăşit stadiul de execuţie de 30%, prag impus chiar de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei ca bornă de finanţare pentru continuarea investiţiilor. Cu toate acestea, există numeroase situaţii în care facturile aferente lucrărilor deja realizate, confirmate de diriginţii de şantier, avizate de autorităţile contractante şi transmise ministerului, rămân neachitate luni la rând. În multe cazuri, restanţele la plată ating trei, patru, chiar şase luni de zile.

Aceste întârzieri nu sunt simple disfuncţionalităţi administrative. Ele se transformă în obstacole reale pentru antreprenorii care duc greul investiţiilor publice. Ritmul lent al acceptării şi efectuării plăţilor afectează direct capacitatea firmelor de a continua lucrările, punând în pericol termenele de finalizare şi, implicit, posibilitatea de a respecta calendarul PNRR. Într-un astfel de context, riscul de pierdere a finanţării europene devine tot mai ridicat.

Mai mult, blocajele financiare produc efecte în lanţ: companiile de construcţii ajung să nu îşi mai poată plăti furnizorii, să nu îşi mai poată onora creditele bancare şi să acumuleze datorii către stat. Creşterea alarmantă a numărului de insolvenţe din domeniul construcţiilor şi scăderea drastică a activităţii acestui sector - minus 24%, conform Eurostat, august 2025 - sunt semnale clare ale deteriorării unui pilon esenţial al economiei naţionale.

Nu putem vorbi despre redresare şi rezilienţă atâta timp cât capitalul românesc este împins spre faliment cu largul concurs al instituţiilor care ar trebui să-l sprijine. Este nevoie de măsuri urgente, astfel încât lucrările şi tot ceea ce s-a executat de către aceste companii româneşti să fie plătite.

Dragi colegi,

România riscă să piardă nu doar fonduri europene, ci şi o parte importantă din capacitatea sa de construcţie şi dezvoltare internă. Este momentul ca instituţiile responsabile să trateze cu maximă seriozitate semnalele venite din teritoriu şi să acţioneze pentru deblocarea situaţiei. Fiecare zi de întârziere înseamnă pierderi economice, şantiere oprite şi oameni trimişi acasă.

Trebuie să ne asigurăm că PNRR rămâne ceea ce a fost gândit să fie: un instrument de progres, nu o sursă de blocaj. Iar pentru asta, responsabilitatea administrativă trebuie dublată de transparenţă.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Basarabia trebuie să rămână o prioritate naţională: sprijin cultural, economic şi spiritual pentru românii de peste Prut"

În zilele anterioare am avut un dialog extrem de constructiv cu reprezentanţi ai Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, pe tema consolidării sprijinului acordat comunităţilor româneşti de peste Prut. Am discutat despre nevoia de investiţii constante în educaţie, cultură, biserici, dezvoltare locală şi infrastructură, toate, esenţiale pentru menţinerea identităţii româneşti în Republica Moldova.

Cred cu tărie că proiectele de restaurare a lăcaşurilor de cult, a edificiilor culturale şi a instituţiilor de învăţământ reprezintă cel mai concret sprijin în vederea apropierii celor două maluri de Prut. Aceste spaţii reprezintă repere ale memoriei şi demnităţii naţionale, fără de care identitatea românească ar fi vulnerabilă în faţa presiunilor geopolitice. Totodată, investiţiile în scopul interconectării energetice, dar şi a mediului informaţional, prin punţi mass-media, consider că sunt cruciale.

Fără un sprijin economic şi cultural consistent, Republica Moldova riscă să cadă din nou pradă influenţei ruseşti, să stagneze sau, mai grav, să reintre în sfera de control a Moscovei. De aceea, consider că DRRM joacă un rol crucial pentru statul român şi că ar trebui consolidat instituţional, prin alocarea de fonduri mai mari, personal suplimentar şi, de ce nu, prin înfiinţarea unui minister dedicat relaţiei cu Republica Moldova şi românii de pretutindeni.

Basarabia trebuie să rămână un obiectiv central al politicii externe şi culturale a României. Este datoria noastră să investim în viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin sprijin cultural, financiar şi politic. România trebuie să fie nu doar un partener, ci un stâlp de sprijin şi speranţă, pentru ca românii din cel de-al doilea stat românesc să se simtă aproape de Patria-mamă, în spirit şi în faptă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "În loc să combată evaziunea, ANAF sufocă firmele corecte!"

Stimaţi colegi,

În România anului 2025, statul continuă să se comporte ca un adversar al contribuabilului corect. În loc să combată adevărata evaziune fiscală, estimată la peste 25% din produsul intern brut, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală preferă să-şi concentreze resursele şi controalele asupra micilor antreprenori, a celor care îşi plătesc taxele şi încearcă să supravieţuiască într-un mediu economic tot mai sufocant.

În ultimele luni, tot mai multe firme mici şi mijlocii reclamă inspecţii abuzive, solicitări birocratice inutile şi amenzi disproporţionate pentru erori minore sau generate chiar de sistemele digitale ale ANAF, care adesea funcţionează defectuos. În schimb, marile reţele comerciale, care îşi ascund profiturile prin tot felul de artificii fiscale, scapă de controale.

România are nevoie de un ANAF modern, echitabil şi eficient, nu de un aparat birocratic care pedepseşte conformitatea şi ignoră frauda reală. Colectarea veniturilor bugetare nu se îmbunătăţeşte prin presiune şi hărţuire, ci prin transparenţă şi digitalizare reală, nu simulată. Este nevoie de o administraţie fiscală care tratează contribuabilul ca partener, nu ca potenţial infractor.

Este momentul ca Ministerul Finanţelor să explice public de ce nu există o strategie reală de combatere a evaziunii la nivelul marilor contribuabili şi de ce ANAF continuă să opereze cu dublu standard: dur pentru cei mici, indulgent pentru cei mari.

Până când acest dezechilibru nu va fi corectat, România va continua să piardă resurse esenţiale, iar mediul de afaceri va rămâne captiv între birocraţie şi frică.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea este focalizată spre cei care solicită pensionarea. Am foarte multe cazuri, foarte multe semnale, mai ales din Iaşi, şi nu numai, care arată că solicită pensia, şi aceasta vine cu întârziere de 4-5 luni sau mai târziu. În toată această perioadă, aceşti oameni nu mai au posibilităţi materiale, nu au nicio finanţare, nu au asigurări medicale, nu au subvenţie pentru medicamente. Este o stare fără precedent, într-o perioadă în care clamăm că suntem într-o epocă a digitalizării, a unor resurse care ne sunt la îndemână pentru a facilita şi pentru a urgenta realizarea acestor dosare de pensii.

În alte ţări se poate! Asigurările medicale continuă până se face, efectiv, tot procesul pentru a primi pensie, sau primesc ajutoare sau orice altceva prin care oamenii sunt ajutaţi să supravieţuiască, până la urmă, până la primirea pensiei, într-un timp rezonabil de 30-40 de zile.

O aşa stare de fapt, în România, nu este posibilă, nu este o stare care să mai poată continua.

Solicit urgent celor abilitaţi - instituţiilor statului, Ministerului Muncii - să ia măsuri pentru a urgenta procesul de acordare a pensiilor, în sprijinul oamenilor care ies la pensie.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Deficitul de cadre medicale este un adevărat atentat la siguranţa naţională!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Există spitale, în România, în care unele secţii funcţionează cu jumătate din numărul de asistente, iar când vine vorba de infirmiere şi îngrijitoare, situaţia este şi mai gravă. În spitalele de urgenţă, unde fluxul de pacienţi este continuu, munca asistentelor şi a infirmierelor poate fi extrem de grea, iar lipsa de personal agravează situaţia. Nu puţine sunt unităţile sanitare în care, pe turele de noapte, o asistentă este nevoită să îngrijească 15 pacienţi, iar o infirmieră, 30.

În calitate de deputat de Prahova şi de reprezentant al tuturor locuitorilor judeţului, i-am adresat o nouă întrebare parlamentară ministrului sănătăţii, domnului Alexandru-Florin Rogobete, prin care îi solicit să îmi comunice clar următoarele: care este deficitul de personal medical la unităţile spitaliceşti din judeţul Prahova, defalcat pentru fiecare unitate şi specializare în parte; care este deficitul de medici de familie în judeţ; câţi medici lucrează, în paralel, atât în sistemul de stat, cât şi în cel privat; precum şi care sunt soluţiile - şi calendarul de implementare al acestora - pentru reducerea lipsei de personal calificat din sistem.

Milioane de români plătesc taxe şi impozite pentru a susţine un sistem medical care, momentan, este decuplat de realitate! Însă, vieţile noastre nu sunt o loterie!

Această situaţie, în care ne luptăm pentru dreptul nostru firesc la servicii medicale de calitate, nu mai poate continua prin subvenţionarea la nesfârşit a unui sistem neperformant!

AUR are singura soluţie: alegeri anticipate şi un guvern format din oameni competenţi, care să repună ţara pe linia de plutire şi să ofere românilor încrederea pierdută.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ciprian-Constantin Paraschiv, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"De ce a fost huiduit şi fluierat Nicuşor Dan la Iaşi, pe oriunde a mers?"

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vineri, preşedintele pus al României a ajuns pus pe fapte mari la Iaşi: se aştepta la băi de mulţime, dar nici măcar aparatul sinistru de propagandă n-a reuşit să suprime poziţia fermă a ieşenilor. În locul băii de mulţime, preşedintele Nicuşor a primit un duş rece şi ruşinos!

Întâi, s-a prezentat la sărbătorirea celor 165 de ani de la înfiinţarea Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi a Universităţii Naţionale de Arte "George Enescu". Dacă şi la o astfel de manifestare, unde în mod normal nu există tensiuni şi mize politice, ieşenii l-au aşteptat în faţa Teatrului Naţional, etichetându-l masiv drept "trădător" şi "preşedinte-ruşine"... multe n-ar mai fi de spus!

Ce reacţie a avut Nicuşor, bietul de el? Bine, e mult spus reacţie. Pentru reacţie trebuie să fii viu.

El, săracul, a dat din mână. Nicio diferenţă faţă de ianuarie 1990, când lui Iliescu i s-a strigat să nu mai dea din mână, pe tiparul lui Ceauşescu! Tipar pe care Nicuşor calcă azi perfect, dragul de el!

De ce? Aşa i se spune? Sau atât poate el?

Simt că Nicuşor dă din mână, pe de o parte, pentru că pare posedat de naivitate - hai să-i spunem aşa, deşi e un eufemism! -, iar pe de altă parte, pentru că îl seduce trufia tradiţională a ticăloşitului de putere, cel care efectiv n-are cum să accepte că lumea îl huiduie şi transformă totul maladiv, inconştient, într-o falsă percepţie.

Sâmbătă, Nicuşor a rămas la Iaşi. Pentru ceremoniile de Ziua Armatei Române. Aici, nenorocire pentru el: a fost pus să şi vorbească! Ieşenii l-au tratat la fel, cu huiduieli şi fluierături. De ce? De ce ieşenii şi de ce peste tot în Iaşi?

Pentru că ieşenii ştiu să reacţioneze drept, româneşte, în faţa liderilor de mucava. Pentru că nu acceptă păpuşele puse cu forţa în jilţ, când voinţa lor manifestată legal a fost călcată în picioare. Pentru că inima Moldovei bate democratic şi constituţional, nu are ritmul loviturilor de stat. Pentru că ieşenii nu se regăsesc în personalităţi mediocre, cu dificultăţi grave în adaptarea coerentă şi umană la realitate.

Când te prezinţi în halul ăsta în faţa oamenilor, care de generaţii cresc prin modelele lui Creangă şi Eminescu, tu ai vrea să fii purtat pe braţe?!

La Nicuşor - nu avem un lider cu viziune, ci un personaj care caută o vizuină. Să se ascundă mai repede, speriat. Vai şi-amar!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ştefan Bouda, Grupul minorităţilor.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este legată de "Taxa de pod de la Feteşti - unde sunt banii?".

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă adresez azi plenului Parlamentului pentru a trage un puternic semnal de alarmă cu privire la ceea ce pare a fi un abuz instituţional, repetitiv şi incalificabil, comis de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR - prin sistemul de încasare şi monitorizare a taxei de pod de la Feteşti-Cernavodă. Cazul cetăţeanului care, deşi a achitat în mod conştiincios taxa de pod, cash, în luna iulie a anului curent - este chiar cazul meu -, a primit ulterior, prin poştă, un proces-verbal de contravenţie şi o amendă pentru neplată. Nu este un simplu caz izolat de eroare administrativă, este dovada faptului că, aşa cum s-a mai vehiculat, de altfel, în spaţiul public, ne aflăm în faţa unei veritabile fabrici de amenzi, care funcţionează cu o lipsă crasă de respect faţă de cetăţean şi cu un sistem informatic defectuos sau insuficient corelat cu modalităţi de plată tradiţională.

Avem de-a face cu o situaţie de o gravitate extremă:

1. Sistem defectuos - plăţile efectuate la ghişeu sau cash nu sunt corect şi în timp util înregistrate sau corelate cu sistemul de monitorizare video, ducând la emiterea automată, dar nejustificată, de sancţiuni.

2. Abuz de putere - se presupune, în mod nefondat, nevinovăţia instituţiei şi vinovăţia cetăţeanului, obligându-l pe cel din urmă să suporte cheltuieli suplimentare, stres şi timp pierdut pentru a demonstra că şi-a îndeplinit obligaţia legală.

3. Hărţuire administrativă - cetăţenii oneşti sunt nevoiţi să aleagă între a achita o amendă pe care nu o merită, pentru a scăpa de povara birocratică sau a contesta în instanţă, cu un efort considerabil, un act emis de stat pe o bază greşită. Soluţia nu poate fi transferată în spatele cetăţeanului.

4. Investigaţie de urgenţă - lansarea imediată a unei investigaţii interne pentru a identifica şi corecta defecţiunile din sistemul de înregistrare a plăţilor cash, asigurând o corelare instantanee între punctul de încasare şi sistemul de monitorizare.

5. Anularea imediată a amenzilor nejustificate - CNAIR trebuie să introducă un mecanism rapid şi eficient de soluţionare a plângerilor, prin care cetăţenii să poată prezenta dovada plăţii - bonul fiscal, în speţă - pentru anularea imediată a procesului-verbal, fără a fi nevoie să fim trimişi la judecătorie.

6. Transparenţă şi despăgubiri - solicitarea de scuze publice şi despăgubirea cetăţenilor afectaţi pentru timpul şi neplăcerile cauzate de eroarea instituţională, mai ales în cazurile în care aceştia au plătit deja amenda, sub presiunea termenelor legale.

Românii plătesc taxe pentru a avea drumuri bune şi servicii publice eficiente, nu pentru a fi sancţionaţi pe nedrept din cauza incompetenţei sau neglijenţei sistemului administrativ.

Solicit autorităţilor responsabile să pună capăt imediat acestui flagel al amenzilor nedrepte şi să trateze cetăţenii cu respectul cuvenit.

Vă mulţumesc.

Bouda Ştefan, minorităţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai-Adrian Ţiu, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Copiii nu reprezintă o prioritate în Parlamentul României".

Astăzi, Guvernul şi Parlamentul României acceptă cu mare indulgenţă externalizarea profitului, acordă anumitor categorii de contribuabili deduceri fiscale, beneficii financiare, salarii şi pensii speciale, însă pentru copiii României, doar 10 lei pe lună. Realitatea este una revoltătoare: peste 23.000 de elevi abandonează şcoala, în fiecare an. În mediul rural situaţia este critică: un copil din trei a abandonat şcoala.

Salariile şi alocaţiile din România sunt foarte mici, în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană.

În prezent, părinţii beneficiază de o deducere suplimentară din impozitul pe venit de 100 de lei pe lună pentru fiecare copil înscris la şcoală, grădiniţă sau creşă. În realitate însă, beneficiul fiscal net, acordat acestor familii, este un câştig de doar 10 lei pe lună, adică 2 euro pe lună pentru fiecare copil, mult sub nevoile de care un părinte are nevoie pentru a-şi creşte copilul, cu atât mai mult cu cât acesta este înscris la şcoală.

Din acest motiv, am iniţiat o propunere legislativă, PL-x 309/2025, pentru mărirea acestei sume, de la 100 lei lunar pentru fiecare copil, cât este în prezent, la suma de 1.000 lei pe lună, rezultând un beneficiu fiscal net, pentru părinţi, de 100 de lei pe lună pentru fiecare copil, şi nu 10 lei cât este în prezent.

Salariaţii vor avea un venit net mai mare, va creşte puterea de cumpărare pentru fiecare familie, iar această sumă de bani se va duce direct în consum sau în investiţii.

Mă adresez, astăzi, direct colegilor mei din Parlamentul României şi le cer să explice public care este motivul pentru care nu susţin această propunere legislativă în favoarea copiilor din România.

Stimaţi colegi din Parlament,

Ce înseamnă pentru voi 10 lei pe lună? Consideraţi că 10 lei pe lună reprezintă un ajutor acordat de statul român copiilor României?

Cum răspundeţi în faţa celor condamnaţi să trăiască cu doar 10 lei în plus pe lună?

De ce interesele de partid şi orgoliile politice sunt în continuare mai presus de nevoile românilor?

De ce vă bateţi joc de copii şi de generaţiile viitoare?

Nevoile reale ale românilor nu mai pot fi lăsate pe ultimul loc, iar oamenii au dreptul să ştie cine pune viitorul copiilor lor pe ultimul loc.

Copiii de astăzi sunt liderii de mâine!

Împreună putem construi un viitor mai bun pentru copii şi pentru România!

Un popor unit nu poate fi învins!

Vă salut cu respect, deputat Mihai Ţiu, Grupul parlamentar SOS România, judeţul Olt.

Domnule preşedinte,

Vă felicit pentru reacţia de astăzi, când aţi respectat Constituţia şi legile României!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Toţi trebuie să respectăm Constituţia şi să ne respectăm între noi, şi să ne iubim ţara.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Bianca-Eugenia Gavrilă, Grupul parlamentar POT.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Bianca-Eugenia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre realitatea multor oraşe din Munţii Apuseni.

Ora 6 dimineaţa: focul stins, copii care stau în frig, părinţi care cară lemne până la etajul 4. Nu, nu este realitatea României anilor ʾ70! Este realitatea României anului 2025! Se întâmplă la Câmpeni, Abrud şi Baia de Arieş, judeţul Alba. În loc să apeşi un buton, trebuie să cumperi, să tai şi să transporţi lemne la etajul 2, 3 sau chiar 4. În situaţia aceasta sunt familii, bătrâni, oameni care au nevoie de ajutor.

Iată încă o situaţie în care statul nu se îngrijeşte de cei mai vulnerabili dintre noi.

În timp ce sunt sate îndepărtate unde reţeaua de gaz a fost extinsă, folosind fonduri de la bugetul de stat, deşi poate nu era nevoie, oraşe întregi au fost ignorate, lăsând oamenii în sărăcie energetică, fără industrie şi fără şansa de a atrage investitori.

Lipsa de profesionalism, oameni nepregătiţi în funcţii publice şi corupţia au adus România într-un blocaj şi un haos cum nu a mai fost până acum.

Pentru a contribui la o Românie eliberată de un sistem corupt, care ne ţine blocaţi, trebuie pus în aplicare un plan prin care nu doar se accesează fonduri pentru a extinde reţeaua de gaz, ci şi unul prin care locuitorii acelor zone pot beneficia de un sprijin la instalarea centralelor de gaz. Astfel, majoritatea nu vor reuşi să se bucure de confortul oferit de această facilitate.

Solicit Guvernului planuri concrete şi realizabile într-un termen scurt pentru oraşele şi comunele din zona Munţilor Apuseni. Aceste planuri pot fi făcute doar de o generaţie tânără, care să lucreze pentru români, şi nu împotriva lor.

Viitorul oraşelor şi comunelor din Munţii Apuseni trebuie construit pe infrastructură modernă, şanse egale şi demnitate.

Doamne-ajută!

Bianca-Eugenia Gavrilă, deputat POT de Alba.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Cum putem schimba viitorul întunecat al României?"

Sunt deputat independent de Cluj, Aurora-Tasica Simu, şi vin la tribuna Parlamentului României pentru a trage un semnal de alarmă, cu toate puterile mele de mamă şi de parlamentar patriot, asupra realităţii înfricoşătoare care întunecă viitorul României.

Vin în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, şi mai ales a domniilor voastre, parlamentari ai coaliţiei aşa-zis proeuropene, pentru a trage clopotul deşteptării şi asumării pentru conştientizarea şi oprirea primejdiei celei mari care ameninţă, cel mai grav, securitatea naţională şi viitorul naţiunii române.

Nu războiul din Ucraina şi nici o altă criză externă sunt, acum, cel mai mare pericol şi risc la adresa existenţei şi perpetuării noastre în lume, ca popor conştient, liber, creativ, şi mai ales sănătos şi viguros.

Nu, nici vorbă să fie în exterior marele pericol! Ci este în interiorul ţării noastre, în interiorul căminelor şi al familiilor noastre.

Un studiu publicat recent de către Agenţia Uniunii Europene privind drogurile relevă că mai mult de jumătate dintre elevii din România declară că nu îşi mai pot controla timpul pierdut pe reţelele de socializare.

53% dintre ei consideră că au o problemă în privinţa timpului de utilizare a social media şi 25% recunosc dificultăţi de control al timpului petrecut în jocuri.

Acelaşi studiu relevă o creştere accelerată a consumului de droguri de către adolescenţii şi tinerii noştri.

Agenţia Uniunii Europene privind drogurile ne avertizează asupra pericolului reprezentat de creşterea galopantă a numărului de copii români care fumează şi beau alcool.

Asta-i primejdia cea mare! Acesta este pericolul grav care ameninţă securitatea naţională şi starea de a fi şi a face a naţiunii noastre!

Viitorul României şi al naţiunii noastre este întunecat şi previzibil. Viitorul nostru e previzibil şi fatal dacă nu vom acţiona hotărât, cu toţii împreună, pentru a-l schimba, pentru a opri această decădere morală şi fizică a fibrei naţionale.

Să pricepem limpede realitatea: peste jumătate dintre tinerii României sunt dependenţi de iluziile şi farmecele universului digital. Îşi risipesc în fiecare zi resursele lor - energia şi timpul.

În aceeaşi măsură sunt dependenţi de droguri, de alcool şi de nicotină. Asta înseamnă că îşi distrug sănătatea. Nu vor fi creativi. Nu vor fi oameni pe picioarele lor. Vor fi nişte bolnavi şi nişte asistaţi social.

Ce facem noi ca să oprim acest dezastru? Ne pasă? Suntem indiferenţi?

Eu fac apel la dumneavoastră, colegii mei parlamentari, să acţionăm împreună, prin implicare, legi şi măsuri ca să schimbăm viitorul întunecat al României.

Să-l luminăm!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România nu trebuie să rămână tăcută şi nu trebuie să accepte eliminarea limbii române din şcolile de peste graniţă"

Stimaţi colegi,

Astăzi nu vorbesc doar ca deputat al României, vorbesc ca fiu al acestui neam, ca român care nu poate rămâne tăcut în faţa unei noi forme de epurare identitară care se desfăşoară chiar la graniţele noastre.

În regiunea Cernăuţi din Ucraina, ţară căreia România i-a oferit cu generozitate sprijin politic, umanitar, economic şi diplomatic, se pregăteşte ştergerea unei culturi întregi prin distrugerea învăţământului în limba română.

O reformă educaţională prevede reducerea brutală a liceelor cu predare exclusiv în limba română, de la 20 la doar 4. Şi asta în locuri în care limba română s-a vorbit cu mult înainte de apariţia statului ucrainean.

Românii din nordul Bucovinei, din raioanele istorice din jurul Cernăuţiului, sunt urmaşii celor care au fost rupţi de ţară, dar nu şi-au renegat niciodată limba, credinţa şi numele. Iar acum, după ce România a oferit sprijin masiv şi consistent Ucrainei în faţa războiului, fraţii noştri români sunt puşi în faţa unei alegeri imposibile: fie învaţă în limba ucraineană, fie nu mai învaţă deloc. Le este furat un drept garantat de tratate internaţionale, dar, mai presus de orice, le este furată identitatea.

România poartă o responsabilitate istorică şi morală de a sprijini românii de dincolo de graniţă. De aceea, solicit intervenţia imediată a Preşedintelui României şi a Ministerului Afacerilor Externe, la cel mai înalt nivel, pentru anularea acestei măsuri discriminatorii.

Solicit, totodată, blocarea oricărui sprijin financiar şi logistic oferit de statul român Ucrainei, până la garantarea, prin lege, a dreptului la educaţie în limba română pentru toţi românii din regiunile istorice.

De asemenea, consider necesară sesizarea formală a instituţiilor europene cu privire la încălcarea flagrantă a drepturilor minorităţii române din Ucraina.

Mesajul pentru Kiev trebuie să fie ferm şi lipsit de echivoc: dacă Ucraina doreşte să facă parte din Europa, atunci trebuie să respecte valorile europene.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Grupul parlamentar AUR.

Dacă nu este, atunci, în continuare, domnul deputat Nicolae Mîndrescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Nicolae Mîndrescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Inflaţia - dovada incompetenţei guvernamentale care loveşte fiecare român".

România trece printr-o perioadă economică dificilă. Inflaţia a scăpat de sub control, iar preţurile cresc de la o lună la alta, în timp ce veniturile românilor stagnează.

Potrivit Eurostat, România are, în septembrie 2025, cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori peste media europeană. Aceasta este dovada clară a incompetenţei guvernamentale şi a lipsei unei strategii economice reale.

Guvernul continuă să împovăreze populaţia prin taxe noi, scumpiri la energie şi alimente, şi o lipsă totală de sprijin pentru producţia internă.

Românii nu mai cred în explicaţii cu "criza globală".

Adevărul este simplu: inflaţia din România este întreţinută de decizii politice greşite şi de nepăsare.

Adevărata reformă nu înseamnă taxe mai mari, ci reducerea risipei, curăţarea instituţiilor şi sprijinirea economiei româneşti.

Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor va continua să lupte pentru dreptul românilor la un trai decent, pentru protejarea economiei naţionale şi pentru o guvernare responsabilă şi eficientă.

Vă mulţumesc.

Deputat Mîndrescu Nicolae, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trăim într-o ţară membră a Uniunii Europene, dar continuăm să ne comportăm ca şi cum drepturile fundamentale ale cetăţenilor ar fi opţionale. În aeroporturile României, un simplu gest - acela de a consuma un pahar cu apă - este un lux.

Directiva europeană nr. 2.184/2020 stabileşte clar faptul că toţi cetăţenii Uniunii trebuie să aibă acces gratuit la apă potabilă în spaţiile publice, inclusiv în aeroporturi, autogări, gări. Cu toate acestea, în niciunul dintre marile aeroporturi din România - Otopeni, Cluj, Iaşi, Timişoara, Sibiu - nu există puncte funcţionale de alimentare cu apă potabilă după controlul de securitate. În schimb, pasagerii sunt obligaţi să cumpere o sticlă de apă la preţuri exorbitante, de parcă ar fi într-un magazin de lux, nu într-o infrastructură publică plătită din bani publici.

Această situaţie nu este doar o problemă de confort, ci una de respect. Respect faţă de pasageri, faţă de legislaţia europeană şi faţă de bunul-simţ. Accesul la apă potabilă nu este o favoare, ci un drept garantat.

Solicit Ministerului Transporturilor şi conducerii companiilor din subordine să pună capăt acestei ruşini. Să instaleze puncte de alimentare cu apă potabilă în toate aeroporturile din România, aşa cum se întâmplă în întreaga Uniune Europeană. Să înceteze complicitatea tacită cu operatorii comerciali care profită de nevoile de bază ale pasagerilor.

România nu poate continua să ignore regulile europene doar atunci când nu convine birocraţiei sau intereselor economice de moment. Cerem acţiune imediată, transparenţă şi respect pentru cetăţeni.

Apa nu este un moft, apa este un drept. Şi acest drept trebuie garantat, nu vândut la suprapreţ!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul minorităţilor naţionale, dacă este prezent? Nu este.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, Grupul parlamentar SOS România. Nu este.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliaţi? Nu este.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Călin-Florin Groza.)

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este referitoare la necesitatea unei reţele naţionale de depozitare şi a bursei agricole naţionale pentru sprijinirea micilor producători din România.

Stimaţi colegi,

România este o ţară cu un potenţial agricol uriaş, dar cu un paradox dureros: producem mult, însă pierdem enorm.

Conform datelor oficiale, între 20% şi 40% din recolta anuală de fructe şi legume se pierde din cauza lipsei unor spaţii moderne de depozitare, infrastructuri logistice adecvate. În absenţa unor mecanisme, micii fermieri sunt adesea nevoiţi să îşi vândă produsele la preţuri sub costul real de producţie, în timp ce lanţurile intermediare profită. Cauzele sunt bine-cunoscute: lipsa infrastructurii de stocare, tehnologii învechite de păstrare, lipsa centrelor de colectare şi sortare şi imposibilitatea producătorilor mici de a-şi conserva marfa în condiţii optime. Acestea reprezintă pierderi directe pentru fermieri, dar şi pierderi economice pentru stat, care ratează venituri importante din exporturi.

În absenţa acestor mecanisme, micii fermieri sunt adesea nevoiţi să îşi vândă produsele la preţul sub cel de producţie, în timp ce lanţurile intermediare profită. Un pas legislativ ar fi dezvoltarea infrastructurii publice de depozitare şi crearea burselor agricole naţionale.

Proiectul de lege aflat în lucru urmăreşte să coreleze deficienţa structurală a agriculturii româneşti, prin înfiinţarea unei reţele publice de depozitare pentru produsele agricole distribuite echitabil la nivel naţional.

Fiecare centru va dispune de dotări moderne pentru stocare, recepţie, etichetare, păstrare şi interconectare digitală, fiind împărţit pe două sectoare - legume-fructe -, camere frigorifice, cereale, silozuri, hale uscate.

Elementul central în aceste reforme o constituie bursa agricolă naţională pentru micii producători, platforma digitală publică, care va permite tranzacţionarea transparentă a produselor, afişarea preţurilor de referinţă pe regiuni, trasabilitatea loturilor şi contractul direct între fermieri, procesatori şi retaileri.

În acest moment, fermierul român trebuie să vândă în mod direct şi corect, să cunoască preţul real al muncii sale şi să aibă şanse egale cu competitorii săi.

Beneficiile economice şi sociale: implementarea acestei legi va avea un impact direct şi măsurabil; reducerea risipei alimentare; creşterea eficienţei în lanţul de aprovizionare; creşterea veniturilor fermierilor prin eliminarea...

Vă mulţumesc.

Călin-Florin Groza, deputat de Maramureş.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Au fost mulţi absenţi dintre cei care s-au înscris la cuvânt astăzi.

Dacă mai este cineva în sală care vrea să-şi susţină declaraţia politică?

Dacă nu este, voi da citire declaraţiilor depuse în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Marius-Constantin Budăi, Romeo-Daniel Lungu, Ştefan-Alexandru Băişanu, Vlad-Florentin Drinceanu, Nicolae-Adrian Bara, Ion Samoilă, Răzvan-Iulian Ciortea, Augustin-Florin Hagiu, Petru-Bogdan Cojocaru, Liviu-Bogdan Ciucă, Virgil Alin Chirilă.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Guşă, Ramona Lovin, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Fabian-Cristian Radu, Alexandru Bordian, Mihai-Claudiu Gheorghe.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Ion-Marcel Vela, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar SOS România: Sorin Oltenaşu, Florin Caragaţă, Laura Toader, Vasile Nagy.

Declaraţie depusă în scris de către neafiliaţi: Raisa Enachi.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi, dedicată declaraţiilor politice.

O zi frumoasă în continuare şi mult spor!