Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Doamnelor şi doamnelor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 noiembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă doresc mult spor şi să avem o zi fructuoasă!

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi -UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să reafirm, în mod categoric şi fără echivoc, o poziţie pe care o consider esenţială pentru stabilitatea economică a României: spun un nu ferm tăierilor de salarii.

Într-un context în care costul vieţii continuă să crească, iar românii depun eforturi tot mai mari pentru a-şi menţine un nivel de trai decent, orice propunere de reducere a veniturilor reprezintă o nedreptate fundamentală. Astfel de măsuri lovesc direct în familii, afectează consumul intern şi pun în pericol dezvoltarea economică a ţării.

Partidul Social Democrat a exprimat în mod constant o poziţie clară: nu vom accepta nicio măsură care afectează veniturile angajaţilor. Există modalităţi reale de eficientizare a cheltuielilor publice fără a transfera povara asupra oamenilor care muncesc cinstit. Vorbim despre comasarea instituţiilor cu atribuţii suprapuse, despre reducerea risipei administrative şi modernizarea structurilor publice.

Stimaţi colegi,

Am mai trecut prin astfel de experienţe. În perioada regimului Băsescu, acelaşi curent politic care atunci se afla în PDL, iar astăzi se regăseşte, în mare parte, în Partidul Naţional Liberal, a promovat austeritatea şi a votat tăieri masive în sectorul public. Tăierile au afectat grav milioane de români.

Este important să ne reamintim că PSD a fost partidul care, odată revenit la guvernare, a reparat acele nedreptăţi: a restabilit veniturile, a redat demnitatea oamenilor şi a contribuit la relansarea economiei.

Din această experienţă, poziţia mea personală este fermă şi asumată. Nu voi vota niciodată în Parlament o lege care introduce măsuri ce reduc salariile.

Românii nu trebuie să plătească încă o dată pentru greşelile altora şi nu trebuie să devină, din nou, victimele austerităţii.

Există alternative. În locul tăierilor şi a sacrificiilor impuse populaţiei susţinem un model de dezvoltare bazat pe investiţii, stimularea economiei şi politici responsabile care protejează nivelul de trai.

Acesta este angajamentul meu şi al Partidului Social Democrat faţă de cetăţenii pe care îi reprezentăm. Este un angajament ferm.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

România pierde 1.000.000.000 de euro dacă nu trece de la dosarul cu şină, birocraţie inutilă, la digitalizare.

"Digitalizarea nu este doar un proiect tehnic, ci o schimbare reală în viaţa noastră"

Trăim o perioadă în care tehnologia nu mai este un lucru opţional. În 2025, modul în care lucrăm, învăţăm, interacţionăm cu instituţiile sau chiar modul în care ne rezolvăm problemele de zi cu zi depinde tot mai mult de instrumentele digitale. De aceea, cred cu tărie că digitalizarea nu este doar un proiect tehnic, ci o schimbare reală în viaţa noastră de zi cu zi - una care trebuie făcută cu grijă, responsabilitate şi mai ales cu oamenii în prim-plan.

Ştim cu toţii că sunt încă diferenţe mari între zone, comunităţi şi generaţii. Sunt locuri în care tehnologia a devenit deja o a doua natură şi locuri unde accesul la internet rămâne o problemă. De aici plecăm: trebuie ca toată lumea să aibă acces la infrastructură bună, stabilă şi sigură. Fără o conectivitate solidă, digitalizarea rămâne doar o idee frumoasă pe hârtie.

Un alt punct important este pregătirea oamenilor. Nu putem vorbi despre schimbare reală dacă oamenii nu ştiu sau nu se simt confortabil să folosească instrumentele digitale. Asta înseamnă programe de formare pentru tineri, pentru cei care sunt deja în câmpul muncii şi chiar pentru cei care vor doar să îşi rezolve mai uşor treburile de zi cu zi. Nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă.

Şi dacă tot vorbim de digital, vorbim şi de siguranţă. Pe măsură ce tot mai multe servicii se mută online, creşte şi responsabilitatea de a proteja datele oamenilor. Trebuie să lucrăm pentru sisteme mai sigure, pentru prevenirea atacurilor cibernetice şi pentru proceduri clare atunci când apar situaţii neprevăzute. Siguranţa digitală este o parte importantă din siguranţa noastră, ca societate.

La fel de important este şi modul în care instituţiile publice se transformă. Oamenii vor servicii rapide, uşor de înţeles şi fără birocraţie inutilă. Să ne concentrăm pe simplificarea procedurilor, pe conectarea bazelor de date şi pe platforme care chiar funcţionează şi uşurează viaţa oamenilor, nu o complică.

În tot acest proces, colaborarea cu mediul privat şi cu cei care inovează este esenţială. Companiile, start-up-urile, cercetarea şi specialiştii din domeniu sunt parteneri indispensabili.

În final, digitalizarea nu înseamnă doar software, cabluri, baze de date şi sisteme. Înseamnă oportunităţi pentru oameni - timp câştigat, servicii mai bune, acces mai rapid la informaţii şi o societate mai eficientă. Este un drum pe care trebuie să mergem cu seriozitate, dar şi cu dorinţa de a-l face cât mai prietenos şi util pentru toţi.

Fac un apel public la cei care răspund de fondurile PNRR, fondurile europene: treziţi-vă, domnilor miniştri!

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii nu pot trăi din promisiuni: salariul minim pe economie trebuie mărit!".

Datele şi semnalele din societate arată clar că salariul minim pe economie nu mai acoperă costul real al vieţii. Este o realitate pe care oamenii o trăiesc zilnic, indiferent cât de mult încercăm să o îmbrăcăm în statistici sau explicaţii tehnice. Adevărul este simplu şi răsunător: cheltuielile cresc într-un ritm pe care veniturile mici nu îl mai pot urma.

Astăzi, o persoană care munceşte are nevoie de peste 4.000 de lei lunar pentru a-şi acoperi strictul necesar. Salariul minim este mult sub acest prag, iar diferenţa dintre venit şi cheltuieli nu mai este un detaliu contabil, este un zid care blochează mii de oameni între muncă şi o viaţă demnă.

Este inadmisibil ca în 2025 un om care lucrează full-time să fie forţat să aleagă între chirie şi medicamente, între hrană şi facturi. Munca trebuie să ofere demnitate, nu sărăcie. O ţară modernă nu îşi poate permite ca oamenii care muncesc să fie împinşi, lună de lună, spre datorii şi renunţări.

Această realitate nu loveşte doar în familii, loveşte în economie.

O putere de cumpărare slabă înseamnă un consum scăzut. Un consum scăzut afectează producţia, serviciile şi investiţiile. Angajatorii pierd oameni, iar tinerii, cei pe care ar trebui să ne bazăm pentru viitor, o parte dintre ei aleg drumul străinătăţii, nu pentru că îşi doresc, ci pentru că aici nu se pot întreţine din salariul minim.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să o spunem direct: salariul minim, în forma actuală, nu reflectă realitatea economică a României.

De aceea, corelarea lui cu costul real al vieţii nu mai este o opţiune, ci o obligaţie. Este datoria noastră morală şi politică să asigurăm un mecanism de actualizare bazat pe indicatori clari, inflaţie, costuri de trai, coş minim de consum, nu pe negocieri temporare şi compromisuri pe termen scurt.

Un cetăţean plătit corect este un cetăţean care rămâne în ţară, care munceşte cu încredere şi care contribuie la bugetul statului. O persoană sub-plătită, în schimb, nu poate susţine economia, oricât ar munci.

Este timpul să recunoaştem că dezvoltarea unei ţări începe cu veniturile celor mai vulnerabili. Nu poţi construi autostrăzi, spitale, digitalizare sau energie verde dacă baza societăţii, oamenii care lucrează pentru aceste proiecte, trăiesc cu grija zilei de mâine.

Cetăţenii nu mai aşteaptă justificări, ei aşteaptă soluţii clare.

Şi soluţia este una singură: un salariu minim care să ţină pasul cu costul vieţii şi cu realităţile României de astăzi.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD. Nu este prezent.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Dumitru Ţilea... Tilea, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Vă dau şi un purcel.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi voi vorbi despre un om - un titan al politicii şi literaturii noastre. E vorba de Corneliu Vadim Tudor. Acest om ar fi împlinit, vineri, 76 de ani.

Dragi colegi,

Corneliu Vadim Tudor s-a născut la data de 28 noiembrie 1949, în Bucureşti. A studiat la Liceul "Sfântul Sava" şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, specialitatea sociologie-filosofie. În perioada studiilor a intrat în cercuri literare şi a fost remarcat ca poet.

Corneliu Vadim Tudor a fondat mai multe reviste şi ziare; cele mai importante au fost: "România Mare" şi "Tricolorul", acesta din urmă fiind şi ziarul Partidului România Mare.

A scris volume de poezii - în special patriotice -, pamflete, eseuri, articole politice şi editoriale, fiind cunoscut pentru stilul său pamfletar, vehement şi extrem de polemic. În domeniul politic, Corneliu Vadim Tudor a fost una dintre cele mai vizibile figuri politice naţionaliste din România post-decembristă.

A fost senator al României în mai multe legislaturi: 1992-2008, 2012-2016 - şi europarlamentar în perioada 2009-2014. A candidat de mai multe ori la alegerile prezidenţiale: 1996, 2004, 2009, 2014, iar în anul 2000 a obţinut cel mai mare scor - 28% în turul I -, intrând în finală cu Ion Iliescu, finală pe care era îndreptăţit să o câştige.

Corneliu Vadim Tudor a fost în scena politică un mare naţionalist, un conservator, avea o retorică puternic pamfletară, a fost un personaj admirat, era un politician cinstit şi corect, un critic al sistemului, un luptător pentru Unirea României cu Republica Moldova. Dacă ar trebui să-l definim în câteva cuvinte pe acest titan al literaturii şi politicii româneşti, care era numit uneori "tribunul", am spune: a fost unul dintre cei mai culţi politicieni pe care i-a avut ţara noastră. Vadim Tudor putea vorbi ore întregi despre istoria României, despre istoria universală, despre istoria religiei. A fost un mare conservator, un patriot convins, un luptător desăvârşit, a avut o longevitate politică extrem de mare, pe care nu mulţi o ating.

Într-un cuvânt l-am defini: Corneliu Vadim Tudor a fost un om!

Cu consideraţie, Dumitru Tilea, deputat AUR, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat Dumitru Tilea.

Veşnică pomenire!

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Parlamentul României declară solemn că referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forţa în cadrul fostei URSS - respectiv în Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei - este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia".

Acest paragraf face parte din Declaraţia Parlamentului României din 28 noiembrie 1991, adoptată în unanimitate, cu privire la Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991.

Prin acest act istoric, patriotic, Parlamentul României a afirmat atunci, fără echivoc, un adevăr esenţial: Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei au fost rupte prin forţă din trupul României, iar Pactul Ribbentrop-Molotov, actul criminal care a stat la baza acestui rapt teritorial a fost declarat nul şi neavenit ab initio atât de URSS, în 1989, cât şi de Parlamentul României, în 1991.

Profit de acest moment pentru a atrage din nou atenţia asupra situaţiei comunităţii româneşti din Ucraina, supusă unui proces violent de deznaţionalizare de către statul ucrainean.

România a demonstrat constant solidaritate, sprijin şi deschidere faţă de statul ucrainean, într-un moment dificil al istoriei sale. Cu toate acestea, relaţia bilaterală trebuie să se bazeze nu doar pe sprijin politic şi militar, ci mai ales pe respectul ferm pentru drepturile fundamentale ale minorităţii româneşti.

În ciuda sprijinului foarte generos oferit Ucrainei de România, autorităţile de la Bucureşti sunt incapabile să obţină drepturi elementare pentru cei aproximativ 500.000 de etnici români din Ucraina, o situaţie care probează incompetenţa, dar şi ticăloşia unor personaje care au condus sau conduc destinele ţării.

Bolojan, Nicuşor, Oana Ţoiu sunt muţi în faţa gravelor probleme privind identitatea lingvistică şi culturală a românilor din Ucraina. Noile prevederi legislative ucrainene reduc drastic accesul la educaţie în limba maternă, limitează utilizarea limbii române în spaţiul public şi subminează moştenirea culturală a unei comunităţi care trăieşte pe aceste teritorii, de secole.

O situaţie deosebit de îngrijorătoare, complet ignorată de PSD, de PNL sau USR o reprezintă şi dubla măsură aplicată în privinţa cetăţeniei. În timp ce românii din Ucraina nu beneficiază de recunoaşterea dublei cetăţenii, recent statul ucrainean a permis această facilitate pentru cetăţeni ai altor ţări. O asemenea diferenţă de tratament este inacceptabilă şi creează un precedent discriminatoriu ce nu poate fi ignorat.

Alianţa pentru Unirea Românilor nu cere privilegii pentru românii din Ucraina. Cere doar respect pentru libertatea religioasă, dreptul la educaţie în limba maternă, protejarea identităţii culturale şi egalitate de tratament. Toate acestea reprezintă valori fundamentale ale Uniunii Europene, pe care Ucraina aspiră să o îmbrăţişeze.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim- Tudor, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Şoc şi groază pentru sistem: Anca Alexandrescu are şanse reale să câştige Primăria Capitalei".

De ce le este frică, nu scapă!

Au amânat alegerile pentru Primăria Capitalei cât au putut de mult, pentru ca bucureştenii să uite cum le-au fost confiscate voturile pe 6 decembrie. Cum a fost pusă democraţia între paranteze. Cum a fost nedreptăţit Călin Georgescu.

Pentru ca bucureştenii să uite de măsurile de austeritate. De sărăcia şi umilinţele la care au fost supuşi în ultimele luni. De nivelul record al inflaţiei. De scăderea nivelului de trai. De taxe peste taxe care trebuie să acopere incompetenţa PSD, PNL şi USR, pilele acestor partide din administraţia publică, pensiile speciale, banii pentru Ucraina.

Pentru ca bucureştenii să uite de statul eşuat. De ţara care alocă cei mai puţini bani din PIB pentru Educaţie, la nivel european, şi cei mai mulţi bani pentru serviciile secrete, raportat la puzderia de ofiţeri activi, deplin conspiraţi, deconspiraţi, colaboratori şi informatori. Unii dintre ei şi în clasa politică, la vârful partidelor puterii.

Pentru ca, în fine, bucureştenii să uite de performanţa ridicolă a lui Nicuşor Dan, la Palatul Cotroceni. O ţară întreagă râde de acest personaj, care numai autoritate politică şi putere nu proiectează.

Momentul adevărului se apropie. Le este frică de români, de felul cum se vor răzbuna ei la vot, de palma pe care o vor primi la urne.

O persoană din afara sistemului, un jurnalist onest, o femeie puternică şi cu caracter, o mamă, o româncă patrioată şi demnă, a ales să intre în arena politică şi are şanse reale să câştige alegerile pentru Primăria Capitalei, ca independentă. Să capteze voturile tuturor bucureştenilor patrioţi şi suveranişti şi ale tuturor celor nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă Bucureştiul şi ţara. De sărăcia şi bătaia de joc, de nedreptăţile flagrante pe care le vedem în fiecare zi.

Un vot pentru Anca Alexandrescu este un vot pentru dreptate. Pentru justiţie. Pentru democraţie. Pentru prosperitate. Pentru bani alocaţi corect în Bucureşti. Pentru valorile româneşti. Pentru familie, credinţă, libertate, demnitate, identitate şi tradiţii.

Pentru toate acestea, dar şi pentru prietenia care ne leagă, prin prisma părinţilor noştri, Anca Alexandrescu are susţinerea mea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ramona-Ioana Bruynseels. Dacă nu este prezentă, mergem mai departe.

Domnul deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Sistemul de învăţământ trebuie să asigure şanse egale pentru toţi copiii"

În ultimii 5 ani, atât Guvernul, cât şi autorităţile administraţiei publice locale au depus eforturi importante pentru a îmbunătăţi infrastructura şcolară, pentru a asigura dotările necesare şi pentru a creşte gradul de digitalizare a unităţilor de învăţământ. Cu toate acestea, realitatea din teren ne spune că există decalaje semnificative între şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural.

În şcolile din mediul urban găsim, de regulă, profesori titulari bine calificaţi, bine motivaţi, în timp ce în mediul rural şi în zonele defavorizate numărul suplinitorilor este mult mai mare.

În mediul urban avem clase complete, bine organizate, în timp ce în mediul rural continuă să subziste învăţământul simultan, adică cea mai ineficientă formă de organizare educaţională.

În oraş, şcolile sunt aproape de blocul de locuinţe sau de casa elevului, iar în rural copiii străbat mulţi kilometri, de multe ori pe jos, până la cea mai apropiată şcoală. Din păcate, această inegalitate de şanse are consecinţe. Puţini copii din mediul rural ajung să finalizeze un liceu sau o şcoală profesională şi foarte puţini copii din mediul rural urmează cursurile universitare.

Mai târziu, fără studiile şi calificările necesare, foarte puţini dintre aceştia se vor ridica la nivelul de aşteptare al angajatorilor, pentru a avea un loc de muncă decent şi un salariu atractiv.

În aceste condiţii, înţelegem foarte bine de ce tinerele familii părăsesc satele şi caută, la oraş, oportunităţi de reuşită pentru copiii lor.

Stimaţi colegi,

Avem obligaţia ca, prin toate măsurile pe care le adoptăm la nivelul Parlamentului, să diminuăm aceste decalaje, pentru că toţi copiii din România au dreptul la şanse egale.

Am investit în infrastructura şcolară şi trebuie să continuăm acest demers, însă, pentru a asigura egalitatea de şanse pentru toţi copiii, trebuie să facem mai mult.

În primul rând, să asigurăm în toate şcolile din mediul rural profesori bine pregătiţi şi dedicaţi profesiei lor. De asemenea, să extindem în toate şcolile din mediul rural şi în comunităţile defavorizate programele anti-abandon şcolar, în mod special, Programul "Masă sănătoasă". Să susţinem şi să încurajăm performanţa elevilor şi să sprijinim fiecare copil să reuşească în viaţă.

Din punctul meu de vedere, nu există nicio investiţie mai bună pentru viitorul României decât investiţia în copiii şi tinerii noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Daniel Blaga, Grupul parlamentar al USR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

1 Decembrie este mai mult decât o sărbătoare. Este momentul în care ne amintim că marile noastre izbânzi istorice au venit atunci când românii au ştiut să se unească în jurul unui proiect de ţară. Aşa a fost în 1918, când generaţia Marii Uniri a reuşit ceea ce părea imposibil: aducerea împreună a tuturor provinciilor româneşti. Nu prin forţă, ci prin voinţă politică, prin diplomaţie inteligentă şi prin solidaritatea unei naţiuni întregi.

De atunci şi până astăzi, ori de câte ori România a mers înainte, a făcut-o unindu-se în jurul unui obiectiv comun.

Intrarea în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană au fost poate cele mai importante proiecte de ţară ale generaţiei noastre - proiecte care au modernizat România, au adus securitate, prosperitate, libertăţi şi un loc stabil în Occident.

Dar istoria noastră are şi episoade întunecate. Regimul comunist a distrus ţesutul social, a anulat libertatea, a răspândit frica şi sărăcia, a decuplat România de la Occident şi a frânt destinul a milioane de oameni.

Şi, din păcate, astăzi vedem cum extremismul, propaganda şi naţionalismul fals, zgomotos, încearcă să reînvie aceleaşi reflexe toxice, promiţând soluţii simple la probleme complexe.

1 Decembrie nu este ziua fanatismelor, ci a responsabilităţii. Nu este ziua lozincilor, ci a construcţiei.

România are nevoie de un nou proiect de ţară, realist, ambiţios şi modern, în jurul căruia să putem aduce din nou societatea împreună.

Iar Preşedintele României, Nicuşor Dan, a propus deja direcţia corectă:

România - principala putere a Europei de Sud-Est, a doua mare putere a Europei de Est după Polonia şi - din 2027 - cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Această viziune nu este un slogan. Este un plan strategic care leagă economia de securitate, energia de suveranitate şi dezvoltarea de demnitatea naţională.

O Românie puternică economic este o Românie respectată. O Românie care îşi modernizează infrastructura, agricultura, industria, energia şi administraţia publică este o Românie sigură, stabilă şi influentă în regiune.

De 1 Decembrie, în loc să ne întoarcem spre extreme sau spre trecut, ar trebui să ne uităm spre viitor. Să ne întrebăm nu doar cine am fost, dar mai cu seamă cine vrem să fim. Eu cred că România poate fi o forţă regională, un pilon de stabilitate şi un stat modern al Uniunii Europene doar dacă ne ridicăm, aşa cum am făcut-o în 1918 şi în 2007, deasupra intereselor înguste şi ne unim în jurul unui obiectiv naţional comun.

Acesta este spiritul zilei de 1 Decembrie: unitate, luciditate, responsabilitate şi curaj.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani tuturor românilor!

Daniel Blaga, deputat, USR, Dâmboviţa.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

La mulţi ani, România!

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Când se apropie 1 Decembrie, laboratoarele de propagandă funcţionează la turaţie maximă. Putiniştii nu suportă imaginea unei Românii unite, iar solidaritatea noastră îi arde ca apa sfinţită. Recent, s-au făcut fraţi cu Inteligenţa Artificială ca să ne dezbine. Au adăugat la arsenalul lor obişnuit de manipulare o tehnologie care, folosită responsabil, ar putea salva vieţi, în timp ce, amestecată cu narative toxice, poate incendia societăţi întregi.

Reţelele sociale au fost inundate de zeci de videoclipuri fabricate. Şase dintre ele au explodat viral: în numai patru zile, au ajuns la peste 4,5 milioane de vizualizări şi zeci de mii de distribuiri.

Un copil băgat în sperieţi de un poliţist inventat. Altul, care condamnă "puşcăriaşii care mănâncă pe banii românilor". Un bătrân eliberat după 60 ani de detenţie imaginată. Tineri care ameninţă Parlamentul, care plâng în ploaie pentru şoferii de TIR, care nu pot dormi "când România e luată". Într-un videoclip, un personaj recunoaşte singur: "Chiar dacă nu sunt real, mesajul e important".

Aşa arată manipularea brută. Clipuri fabricate cu intenţie şi împinse pe platforme unde algoritmii susţin un mecanism periculos, care se hrăneşte din conflict, indignare, frustrări şi dezamăgiri. Emoţii duse la extrem. Iar creatorii acestora nu doar că ajută bulgărele de ură să se rostogolească, dar mai şi încasează bani. Cu cât strâng mai multe reacţii, cu atât câştigă mai mult. E un paradox amar: realitatea românilor este exploatată pentru profit.

Dragi colegi,

Operaţiunile digitale pe care le inventează bombardierii pro-ruşi au un singur scop: România trebuie să pară o ţară în colaps, iar pentru asta se coc scenarii otrăvite, de revoltă. E limpede că în spatele acestor operaţiuni nu sunt creatori digitali, ci mecanisme de manipulare coordonate, care încearcă să transforme vulnerabilităţi ale românilor în muniţie politică. Şi, dincolo de a condamna ferm aceste practici, vreau să vă vorbesc astăzi despre soluţii.

Consiliul Naţional al Audiovizualului - CNA-ul -, instituţia care supraveghează conţinutul media, va trebui să aibă o capacitate digitală completă şi actualizată, însă acest lucru se va întâmpla abia în 2028.

România trebuie să-şi protejeze spaţiul informaţional ca pe orice altă frontieră.

Iar când avem de-a face cu agresiuni digitale din cele mai rafinate, care ţintesc direct minţile oamenilor, reacţia noastră trebuie să fie pe măsura provocării: coordonată, rapidă şi fermă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Zahoranszki Brigitta-Eva, Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Zahoranszki Brigitta-Eva:

Vă mulţumesc.

Doresc să trag un semnal de alarmă asupra unei acţiuni petrecute recent, relatată de presa din România.

Astfel, conform informaţiilor, o tânără de 24 de ani a relatat că în timpul călătoriei, la cuşetă, pe ruta Bucureşti-Sighet a fost muşcată de ploşniţe pe mai multe zone ale corpului.

Persoana s-a trezit noaptea cu braţele şi picioarele pline de muşcături. Deoarece insectele se aflau în patul şi pe lenjeria compartimentului, ea a fost nevoită să stea pe culoar ore întregi până a ajuns la destinaţie.

Este inadmisibil ca, în anul 2025, călătorii din trenurile din România să fie expuşi unor condiţii care nu respectă nici măcar cele mai elementare standarde de igienă şi siguranţă. Transportul feroviar este un serviciu public esenţial, iar respectul faţă de cetăţeni trebuie să fie prioritar. Călătorii au dreptul la un transport civilizat, curat şi sigur, dar realitatea arată altfel.

Fiind din Sighet, am călătorit de nenumărate ori pe această rută. Pe lângă faptul că trenul parcurge sutele de kilometri în aproape 15 ore, s-a mai întâmplat ca acesta să nu mai ajungă la destinaţie - cum, de altfel, recent a fost un caz. Sau şi mai grav, acum 2 ani am trăit personal momentul în care locomotiva unui tren în care călătoream a luat foc.

Trenul Bucureşti-Sighet este singura legătură directă a Maramureşului Istoric cu capitala României. Consider că toţi cetăţenii, inclusiv cei din Sighet, au dreptul la o călătorie sigură, predictibilă, în vagoane igienizate şi curate. Curăţenia în tren nu este condiţionată de bani şi resurse, ci este un minim respect pentru călătorii care plătesc preţul biletului. Aceasta nu ar trebui să fie un privilegiu, ci o normalitate în România secolului al XXI-lea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În a patra săptămână din noiembrie am comemorat Holodomorul, foametea cu care Imperiul Sovietic a înfometat poporul ucrainean în urmă cu peste un veac.

Ca şi atunci, Rusia seamănă şi astăzi foamete şi moarte în Ucraina. Din "dragoste", desigur, pentru cei pe care îi numeşte, ipocrit şi cinic, "fraţi".

Împotriva poporului ucrainean şi împotriva Ucrainei, Moscova a organizat atunci cea mai cumplită formă de înfometare colectivă pe care a cunoscut-o omenirea în toată istoria ei.

Şi, astăzi, Moscova aruncă neselectiv rachete, bombe şi drone asupra şcolilor, spitalelor, bisericilor ucrainene, distruge căi ferate, cartiere şi blocuri de locuinţe, centrale electrice, ucigând zilnic nevinovaţi, adulţi şi copii, fără nici cea mai elementară grijă pentru viaţa omenească. Ţinta finală a Moscovei este, fără dubiu, distrugerea naţiunii ucrainene.

Aşa a fost şi în perioada '32-'33, aşa este şi după un secol. Opresorii şi planurile lor au rămas la fel, în pofida unui veac de lecţii învăţate, de modernitate şi de reguli; doar instrumentele lor de genocid s-au schimbat, s-au perfecţionat.

Comunitatea internaţională nu are voie să egalizeze agresorul şi victima în efortul generos şi lăudabil de căutare a păcii în Ucraina. Nu are voie să ascundă, să tolereze sau să uite crimele şi criminalii. Un vast proces de identificare şi pedepsire a celor care se fac vinovaţi de acte de genocid şi de crime împotriva umanităţii trebuie să însoţească efortul de pace. Nici o pace nu poate fi durabilă în afara dreptăţii, nici o pace nu poate fi construită pe morminte fără cruci.

Salutăm, în acest context, strădaniile României de a rămâne de partea adevărului istoric, a sistemului de drept internaţional şi a ordinii bazate pe reguli. Sunt deja trei ani de când ţara noastră, şi ea victimă a imperialismului ţarist, sovietic şi post-sovietic, s-a alăturat statelor care recunosc în mod oficial Holodomorul.

Îmi aduc şi acum aminte, cu profundă emoţie, de ziua în care am dat citire, chiar aici, Declaraţiei Parlamentului României care condamna foametea deliberată la care a fost supus poporul ucrainean de ocupaţia sovietică în anii '32-'33.

Genocidul împotriva poporului ucrainean continuă şi astăzi, prin încălcarea celor mai elementare drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Din nou, Rusia vrea să aducă frigul şi foametea în casele ucrainenilor şi, din nou, nu o vom lăsa.

Registrul daunelor cauzate de agresiunea împotriva Ucrainei creşte în fiecare zi. A devenit deja critică nevoia funcţionării plenare a tribunalului special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei şi a unei anchete cu privire la crimele de genocid comise de Federaţia Rusă. La ambele procese, România participă activ şi responsabil.

Este nevoie să construim mai multă justiţie, în numele victimelor tuturor injustiţiilor din trecut, altfel, nu putem construi împreună în Ucraina o pace justă şi durabilă.

Dacă noi uităm astăzi, îi transformăm mâine pe alţii în victime.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Teoria stupidă a Preşedintelui României: luăm bani de la sănătate şi educaţie pentru apărare".

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte Nicuşor Dan, aţi declarat că "teoretic, pare stupid să iei bani de la educaţie şi sănătate pentru apărare, pentru a evita un război, dar exact asta trebuie să facă România".

Nu, domnule preşedinte.

Este, teoretic, stupid să ai un preşedinte care nu înţelege ce înseamnă apărarea unei ţări.

Este, teoretic, stupid ca românii să audă, după aproape un an de mandat, că soluţia dumneavoastră strategică este să tăiaţi fix de unde România este deja în genunchi.

Iar explicaţia dumneavoastră, cum că "evitaţi un război" prin sacrificarea copiilor şi bolnavilor, nu e doar lipsită de logică. Este insultătoare.

Şi, pentru că aţi deschis singur uşa acestei discuţii, trebuie spus clar, răspicat şi fără menajamente:

Aţi minţit cu neruşinare în campanie!

Aţi promis un preşedinte echilibrat.

Aţi promis investiţii în educaţie.

Aţi promis sprijin pentru sănătate.

Aţi promis transparenţă, responsabilitate şi respect pentru oameni.

Aţi promis că nu măriţi TVA-ul şi taxele, domnule preşedinte.

Astăzi, vedem contrariul în tot ce faceţi dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră!

Nici o reformă în educaţie, nici o schimbare în sănătate, nici o strategie coerentă, nici o viziune. Doar tăieri, măriri de taxe şi justificări absurde.

Dacă tot vorbim despre războaie, poate că cel pe care ar trebui să-l evitaţi este războiul cu propriile dumneavoastră promisiuni şi minciuni.

Domnule preşedinte, nu construiţi siguranţă naţională pe ruinele şcolilor şi spitalelor.

O ţară din care profesorii pleacă, în care elevii învaţă în frig şi sunt nemâncaţi, medicii sunt epuizaţi şi spitalele se prăbuşesc, nu devine mai sigură pentru că îi luaţi tot ce mai avea.

Aşa că, în faţa românilor, vă cer un lucru foarte simplu:

Spuneţi ce aţi făcut concret pentru România de când sunteţi preşedinte.

Nu în teorie, nu în comunicate, nu în poveşti. Fapte, domnule preşedinte, fapte!

Pentru că bilanţul real este ruşinos:

- aţi minţit în campanie;

- nu v-aţi respectat promisiunile;

- nu aveţi reforme;

- nu aveţi direcţie;

- iar acum cereţi poporului să plătească pentru neputinţa dumneavoastră.

Domnule preşedinte, România nu evită un război sacrificându-şi viitorul. România evită un război prin competenţă, strategie, investiţii, viziune, negociere. Toate lucrurile acestea pe care dumneavoastră nu le-aţi adus la Cotroceni.

România nu poate fi condusă de cineva care nu înţelege România. Iar dacă dumneavoastră nu puteţi, nu mai staţi în drum!

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O guvernare se judecă după măsurile pe care le ia şi după rezultatele pe care le provoacă - nicidecum după declamaţii politicianiste şi promisiuni mincinoase.

Intuiţia mi-a spus, încă de la început, că această guvernare este a sărăcirii ţării şi românilor. Aceasta este misiunea coaliţiei proeuropene şi antiromâneşti şi acestea sunt scopurile acestei guvernări: să-i sărăcească pe români; să schimbe structura proprietăţii, transformând o ţară de proprietari într-un imens domeniu cu chiriaşi; şi să golească ţara de români, obligându-ne să ne luăm lumea în cap.

Am spus acest adevăr din primele zile, bazându-mă doar pe intuiţia mea de femeie, dar şi pe temerea că această "coaliţie a celor patru partide proeuropene" este în realitate o coalizare a unor marionete politice anti-naţionale.

Iată că rezultatele deciziilor şi măsurilor guvernamentale confirmă adevărul pe care l-am spus din prima clipă.

Această guvernare este profund anti-românească.

Faptele şi consecinţele acestora dovedesc acest adevăr.

În primul rând, românii plătesc cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană, în raport cu puterea lor de cumpărare.

Guvernarea marionetelor obţine astfel un scop triplu:

- îi sărăceşte pe români şi mai mult, prin creşterea tuturor preţurilor. De la pâine, la carne, transport şi toate celelalte;

- sabotează economia românească, făcând-o neperformantă, rezultând astfel falimente, concedieri şi şomaj;

- blochează dezvoltarea ţării.

Şi toate acestea se întâmplă în România. Când ţara noastră are petrol, gaze, hidrocentrale, centrală nucleară şi milioane de panouri fotovoltaice.

În al doilea rând, de doi ani, România are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană.

Lună de lună, românii sărăcesc cu 10% din cauza diminuării puterii de cumpărare a leului din buzunarul nostru.

Banca Naţională a anunţat că în decembrie inflaţia va urca iarăşi la 10%.

Faptul acesta grav se întâmplă pentru că guvernarea marionetelor antiromâneşti a mărit TVA-ul şi a liberalizat preţurile la energie.

În al treilea rând, guvernarea proeuropeană şi antiromânească a mărit datoria ţării la peste 225 de miliarde de euro în ultimii cinci ani.

Doar în ultima lună a împrumutat 30 de miliarde de lei.

S-a ajuns în situaţia în care plătim dobânzi de peste 10 miliarde de euro în acest an.

Patru. Această coaliţie a marionetelor a mărit deficitul bugetar, întrucât cheltuielile statului corupt şi clientelar au crescut.

Pentru că avem patru partide la guvernare, cu atâţia flămânzi care trebuie săturaţi şi îmbogăţiţi de la buget.

Pentru că austeritatea, în realitate, este pentru români, nicidecum pentru proeuropeni.

Închei prin a rosti adevărul incontestabil. O guvernare de marionete falite obţine un singur rezultat: falimentul ţării şi al cetăţenilor săi.

Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Deputat Tasica Simu, Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Programul Partidului Social Democrat pentru stimularea activităţilor economice - alternativa responsabilă la măsurile de austeritate"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ultimii ani, România a traversat o perioadă marcată de incertitudine economică şi de discuţii tensionate privind direcţia în care trebuie să meargă statul român. În acest context, consider că este esenţial să reafirm poziţia clară şi responsabilă a Partidului Social Democrat: economia României nu poate fi repusă pe drumul creşterii prin austeritate, ci prin investiţii, stimulente şi parteneriat real cu mediul privat.

Partidul Social Democrat insistă pentru implementarea programului pentru stimularea activităţilor economice, un program coerent, modern şi cu eficienţă demonstrată în multe state europene. În acelaşi timp, PSD a transmis ferm că nu va susţine niciun alt pachet de măsuri guvernamentale care nu include aceste propuneri, pentru că acestea reprezintă singura cale realistă de a genera creştere economică fără a împovăra populaţia sau mediul de afaceri.

Programul propus oferă soluţii de stimulare economică cu "cost zero" pentru Guvern, generând, în schimb, venituri suplimentare pentru bugetul de stat. Mecanismul central îl reprezintă creditul fiscal, prin care investiţiile noi în industriile strategice pot beneficia de deduceri fiscale pe o perioadă determinată, condiţionat de doi indicatori clari: volumul investiţiei şi numărul locurilor de muncă nou create.

În completare, programul include instrumente esenţiale pentru dezvoltare, precum garanţii pentru IMM-uri, amortizare accelerată pentru investiţii noi şi deduceri suplimentare pentru activităţi de cercetare-dezvoltare.

Această abordare este simplă, modernă şi profund sănătoasă din punct de vedere economic: statul acordă facilităţi doar acolo unde se generează investiţii reale, locuri de muncă şi producţie nouă, iar bugetul statului român este alimentat ulterior, prin TVA, aferent noilor produse, contribuţiile sociale şi impozitele aferente noilor angajaţi şi efectul de multiplicare economică produs de firmele nou create sau extinse.

Este un model european, folosit cu succes în economii care au reuşit să evite austeritatea şi să menţină o creştere sustenabilă. România poate şi trebuie să urmeze aceeaşi cale.

Stimaţi colegi,

A venit momentul să alegem între două filozofii economice: politica tăierilor, care frânează economia şi descurajează investiţiile şi politica stimulentelor, care creează locuri de muncă, produce venituri suplimentare la buget şi generează încredere în economie.

Programul Partidului Social Democrat se află, fără echivoc, în cea de-a doua categorie. De aceea îl susţin şi îl promovez, convinsă că reprezintă singura direcţie corectă pentru România.

Vă mulţumesc.

Deputat Viorica Sandu, de Galaţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

"Unitatea naţională - singura noastră apărare în faţa războiului hibrid şi a presiunilor din regiune"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne apropiem de 1 Decembrie, ziua în care românii din toate provinciile au ales, în urmă cu peste un secol, să fie împreună. Ziua în care unitatea nu a fost doar un principiu, ci o realitate construită prin voinţă, sacrificii şi curaj.

Astăzi, în ajunul Zilei Naţionale, trebuie să recunoaştem cu sinceritate: poporul român a ajuns mai dezbinat ca niciodată. Nu pentru că românii ar fi devenit mai diferiţi, ci pentru că suntem supuşi unui război hibrid perfid, în care nu frontul militar este primul vizat, ci încrederea dintre noi, solidaritatea noastră, echilibrul societăţii.

Războiul hibrid înseamnă manipulare, inducerea fricii, contestarea instituţiilor, radicalizarea discursului, infiltrarea urii şi a suspiciunii între oameni. Iar cine proiectează aceste atacuri are un singur scop: slăbirea naţiunii prin dezbinare internă.

În aceste momente tensionate, în regiune se discută despre scenarii dramatice. Ucraina este împinsă într-o poziţie extrem de dificilă, în care este presată să accepte pierderi teritoriale şi concesii umilitoare în faţa agresorului. Aceasta nu este pace. Aceasta nu este o soluţie. Aceasta este o capitulare care ar legitima forţa în faţa dreptului şi ar transmite un semnal periculos pentru toate statele din regiune.

Pentru România, pentru Europa şi pentru orice naţiune care îşi doreşte securitate, astfel de scenarii reprezintă un precedent periculos. Dacă se acceptă ideea că un stat poate fi forţat să cedeze teritorii sub presiune militară, atunci fundamentul ordinii internaţionale se clatină. Iar cei care au iniţiat agresiunea primesc exact mesajul pe care îl aşteaptă: că presiunea, teroarea şi forţa dau rezultate.

În acest context, România trebuie să fie unită. Nu putem răspunde unei lumi tot mai instabile prin ceartă internă. Nu putem răspunde unui război hibrid prin fragmentare politică şi socială. Exact asta îşi doreşte agresorul: o Românie dezbinată, vulnerabilă, incapabilă să reacţioneze coerent.

În acest context, să nu uităm de fraţii noştri din Basarabia, care trăiesc în vecinătatea directă a acestor tensiuni şi simt, poate mai acut decât noi, că pacea nu este un dat garantat, ci un echilibru fragil ce trebuie apărat zi de zi.

De aceea, fac un apel sincer către toţi colegii mei, indiferent de partid: putem avea dezbateri, putem avea diferenţe, dar nu ne putem permite să fim dezbinaţi atunci când interesul naţional este în joc. România are nevoie de maturitate politică, de responsabilitate şi de solidaritate.

În ajun de 1 Decembrie, să ne ridicăm la înălţimea mesajului Marii Uniri. Să dăm românilor un motiv real să creadă în unitate, nu doar un slogan festiv.

Vremurile sunt complicate, presiunile sunt reale, iar agresorul îşi doreşte un singur lucru: o Românie slăbită din interior. Haideţi să nu-i facem acest cadou!

Poporul român a trecut prin încercări mult mai grele decât cele de astăzi şi a învins întotdeauna prin unitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan. A fost.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi: "Criza de la Spitalul de Copii din Iaşi se adânceşte. Întrebări fără răspuns, al doilea manager interimar a demisionat".

Cel mai mare spital pediatric din Moldova este în derivă. Zilele trecute, al doilea manager interimar a demisionat. Situaţia pare scăpată de sub control, iar şefii de la consiliul judeţean tot nu reuşesc să stabilizeze situaţia. Perioada de criză durează din luna septembrie, când, în urma unor infecţii intraspitaliceşti, din nefericire, 7 copii au murit. Cauzele dramaticului caz nu au fost pe deplin elucidate nici până acum.

De aceea, consilierii judeţeni ai Partidului Social Democrat vor propune, la proxima şedinţă de plen, ca la Spitalul de Copii "Sfânta Maria" să fie efectuate un audit economic şi unul medical, cu experţi independenţi, externi. Responsabilitatea pe care conducerea spitalului şi cea Executivă a consiliului judeţean o au este una uriaşă. Vorbim aici despre o unitate medicală care, anual, tratează peste 50.000 de pacienţi din toată ţara.

Sunt câteva întrebări la care conducerea PNL a Consiliului Judeţean Iaşi este obligată să ofere opiniei publice răspunsuri clare, lipsite de echivoc.

Prima întrebare este următoarea: dacă au fost remediate deficienţele legate de igienă? Cum este monitorizată implementarea acestora, astfel încât spitalul să nu mai treacă niciodată printr-un alt episod de infecţii nosocomiale?

A doua întrebare: cum au fost realizate achiziţiile de echipamente, aparatură şi instrumentar medical? A fost respectată Legea achiziţiilor publice? A existat un raport corect preţ-calitate?

A treia întrebare: care este tabloul angajărilor din spital efectuate în ultimii 5 ani? Câte au fost realizate prin transfer şi câte prin concurs? Completarea personalului a alterat calitatea actului medical?

Este necesar să cunoaştem tot adevărul, iar la Spitalul de Copii să fie corectate anomaliile, pentru a reclădi încrederea în această unitate şi în corpul medical - în mare parte, specialişti de elită. Promovările clientelare sau pe afinităţi politice trebuie să dispară definitiv.

Primul pas trebuie să fie organizarea unui concurs corect, transparent, deschis competiţiei reale, în urma căruia să fie selectată o echipă de top management, pentru a conduce acest spital. Sănătatea copiilor noştri este mai presus decât orice!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Antonio-Gabi Popescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Preşedintele Nicuşor Dan sacrifică sănătatea şi educaţia pentru ambiţii militare".

Astăzi vin în faţa dumneavoastră pentru a condamna public şi fără echivoc declaraţiile Preşedintelui României, Nicuşor Dan, care a afirmat, cu o seninătate dezarmantă, că România trebuie "să ia bani de la sănătate şi educaţie" pentru a finanţa armata, parteneriatele strategice şi ajutorul extern. Citez: "Teoretic, e stupid, dar asta trebuie să facem".

Stimaţi colegi,

Când conducătorul unei ţări recunoaşte că sacrifică sănătatea şi educaţia - pilonii fundamentali ai unui stat modern - pentru a acoperi alte cheltuieli, ne aflăm în faţa unei abdicări de la responsabilitatea constituţională. A spune că este "stupid", dar că "trebuie", reprezintă o capitulare intelectuală şi morală, o recunoaştere a incapacităţii de a guverna în interesul cetăţeanului.

România nu poate fi consolidată militar în timp ce este prăbuşită social. România nu poate fi apărată cu spitale subfinanţate, cu copii educaţi în clădiri insalubre, cu medici şi profesori umiliţi de tăieri bugetare.

A reduce finanţarea educaţiei înseamnă a slăbi chiar structura fundamentală a naţiunii. A tăia de la sănătate înseamnă a condamna oameni - nu doar sisteme - la suferinţă.

Este inacceptabil ca, după ce a promis în campanie că educaţia va fi prioritate naţională, preşedintele Nicuşor Dan să admită acum că aceste domenii vitale sunt primele sacrificate. Acesta nu este un act de conducere responsabilă a ţării, ci o trădare politică a propriilor angajamente şi o sfidare la adresa românilor.

Resping categoric ideea că apărarea ţării trebuie să fie finanţată prin amputarea bugetelor esenţiale pentru sănătatea şi dezvoltarea poporului. Siguranţa naţională nu se obţine prin slăbirea societăţii, ci prin întărirea ei. Nu poţi avea o armată puternică într-o ţară bolnavă. Nu poţi avea parteneriate solide cu o naţiune lipsită de educaţie.

În numele cetăţenilor pe care îi reprezint, solicit Preşedintelui României să retracteze aceste afirmaţii şi să prezinte public un plan real şi responsabil de finanţare, care să nu pună în opoziţie securitatea militară cu securitatea socială.

Sănătatea şi educaţia nu sunt opţionale. Nu sunt negociabile, sunt fundamentul existenţei noastre, ca stat şi ca naţiune.

Vă mulţumesc.

Antonio Popescu, deputat, Circumscripţia nr. 40, Vâlcea.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR. Nu este.

Domnul deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Petre Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Românii cumpără mai puţine alimente".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România este o ţară binecuvântată. Avem pământ roditor, apă curată şi oameni harnici, şi, totuşi, în această ţară atât de bogată, românii cumpără tot mai puţine alimente. De ce? Pentru că nu îşi mai permit.

Preţurile cresc de la o lună la alta, salariile stagnează, iar puterea de cumpărare se prăbuşeşte. În timp ce guvernanţii se laudă cu "creştere economică", realitatea din pieţe şi magazine este alta: oamenii pun înapoi pe rafturi laptele, carnea, fructele, pentru că nu le mai ajunge pensia sau salariul.

Românii flămânzi nu sunt o statistică, ci o consecinţă a unei politici trădătoare care, de 30 de ani, a distrus agricultura românească şi a pus supermarketurile străine mai presus de producătorii noştri. Producătorii noştri abia mai supravieţuiesc, în timp ce importăm totul, de la cartofi până la roşii.

AUR spune răspicat: nu putem fi o ţară liberă dacă nu ne putem hrăni din munca noastră! Este timpul ca statul român să protejeze producătorii români şi să sprijine consumul de produse româneşti.

Cerem:

- reducerea TVA la alimentele de bază produse în România;

- sprijin financiar real pentru fermierii români, şi nu doar hârtii şi promisiuni;

- o taxă corectă pentru lanţurile străine care îşi bat joc de producătorii locali;

- repornirea industriei alimentare româneşti, distrusă de interesele străine.

Românii nu cer milă, ci dreptate! Vor să trăiască din munca lor, să-şi poată hrăni familia, să cumpere alimente sănătoase, româneşti, la preţuri corecte.

A venit vremea ca România să-şi apere propriii cetăţeni, şi nu profiturile altora!

Cât timp AUR va fi în Parlament, vom susţine că România trebuie să-şi hrănească poporul din pământul ei, nu să-şi lase copiii flămânzi, în timp ce rafturile sunt pline de produse din import!

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Posibila retragere a companiei Lukoil din România readuce în atenţie o problemă esenţială pentru siguranţa şi suveranitatea statului: controlul asupra infrastructurii energetice strategice. Nu este vorba doar despre un operator privat care părăseşte piaţa, ci despre o oportunitate rară pentru România, de a-şi consolida independenţa energetică printr-un mecanism eficient, sigur şi transparent.

Consider că Guvernul are datoria să trateze această situaţie ca pe o oportunitate de consolidare a independenţei energetice a ţării. În acest sens, propun o soluţie concretă, realistă şi aplicabilă: statul român să preia activele Lukoil, iar finanţarea achiziţiei să se realizeze prin emisiuni de obligaţiuni destinate populaţiei, inclusiv românilor din diaspora.

Este un model simplu şi eficient: statul devine proprietarul infrastructurii, iar cetăţenii contribuie direct la finanţarea proiectului, investind în titluri de stat cu destinaţie clară. Am convingerea că românii sunt cei mai stabili şi loiali investitori ai statului. Tot ce trebuie să facem este să le oferim un instrument sigur, transparent şi dedicat unui obiectiv strategic naţional.

Prin această abordare, România nu doar că evită dependenţa de finanţatori externi, ci şi păstrează în patrimoniul naţional o infrastructură esenţială. În plus, diaspora, care contribuie anual cu miliarde de euro la economia naţională, ar putea deveni un partener direct în finanţarea acestui demers.

Avem, în sfârşit, o oportunitate rară, de a transforma o incertitudine într-un avantaj strategic. În loc să permitem ca aceste active să ajungă în mâinile unor investitori din afara ţării, putem construi un proiect solid, finanţat de români, pentru România.

Solicit Guvernului să analizeze această propunere cu toată seriozitatea şi să decidă dacă este pregătit să o transforme într-o strategie concretă de protejare a interesului naţional.

Vă mulţumesc.

Negrea Petru-Gabriel, deputat de Suceava.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezent.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este legată de o situaţie care devine din ce în ce mai critică şi este cea legată de transport, de securitate rutieră şi de poluare. Este vorba de regiunea Iaşi, în primul rând.

Săptămâna trecută au avut loc mai multe evenimente, în Iaşi, legate de diferite asociaţii civice. Şi atâtea prezentări în spaţiul public ulterioare, şi nu numai, au arătat că există un necesar şi o motivaţie, în plus, pentru a aduce în spaţiul public un mesaj clar pentru a spori în şcoli orele pentru protecţie şi securitate rutieră, pentru îndrumarea elevilor şi pentru a avea educaţia rutieră necesară.

În ciuda faptului că au fost şi sunt construite autostrăzi, evenimentele rutiere par din ce în ce mai violente, şi numărul lor creşte.

Vă atrag atenţia că, la nivelul ţării, anual, România pierde 2% din PIB, adică circa 7 miliarde de euro, din cauza acestor evenimente. Este clar că există o lipsă destul de mare, accentuată, a educaţiei rutiere în rândul populaţiei. Este clar că măsurile şi examenele auto ar trebui să fie dublate cu activităţi necesare pentru o pregătire de specialitate, de condus defensiv, pentru o pregătire a populaţiei în acest sens. Acolo unde s-au implementat astfel de măsuri - şi e vorba de Uniunea Europeană -, în ţările din Vest, în ţările din Nord, au fost reduceri din PIB cu câteva miliarde de euro, pentru că aceste măsuri au fost importante şi, iată, au avut un rezultat foarte, foarte bun.

De asemenea, bineînţeles că aceste evenimente rutiere sunt legate de viteza de transport şi de poluare, pentru că, iată, în Iaşi, sunt înregistrate aproximativ 800 de milioane de euro pierderi, anual, din cauza poluării.

Iaşiul reprezintă al doilea oraş din Uniunea Europeană, raportat la cheltuielile per capital, per produs intern brut, privind aceste cheltuieli, cu aproximativ o zecime din întreaga capacitate economică a Iaşiului.

Iată că sunt necesare măsuri urgente pentru a reduce astfel de cheltuieli şi pentru a veni în sprijinul populaţiei, pentru siguranţă în plus.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Se pare că austeritatea e doar pentru românii de rând.

Ceea ce unii numesc "reformă" s-a tradus doar în taxe mai mari pentru românii de rând. TVA majorat, accize majorate, impozite pe casă şi maşină dublate, salarii diminuate, CASS pentru mame şi veterani, dar şi preţuri care cresc fără oprire. Da. Asta înţeleg unii prin reformă, iar efectele negative sunt resimţite de marea majoritate a populaţiei.

Câţi bani a adus în plus la bugetul statului majorarea TVA?

Nimic! Dimpotrivă, aflăm că Guvernul a strâns din TVA mai puţini bani, cu aproximativ 350 de milioane de lei, pentru că buzunarul românilor s-a îngustat, iar oamenii au început să renunţe la o parte din consumul lor obişnuit. Altfel spus, se văd primele semne de sărăcie determinate de măsurile crude ale Guvernului.

În timp ce românului de rând nu-i ajunge leafa de la o lună la alta, mii de funcţii bine plătite au rămas neatinse. Zeci de mii de euro continuă să fie încasaţi de oameni de partid, plasaţi cu atenţie prin diferite posturi călduţe pe la stat - în companii şi în regii autonome.

Stimaţi colegi,

Austeritatea nu a fost niciodată o soluţie pentru a asigura revenirea economică şi pentru a păstra pacea socială. Au mai fost guverne care au pus în practică programe de austeritate şi vă aduc aminte că, în acea perioadă, peste un milion de români au părăsit ţara, stabilindu-se în alte state ale Uniunii Europene.

Austeritatea distruge bazele creşterii economice şi adânceşte inegalităţile dintre români. Consumul a scăzut dramatic, economia este în declin, investitorii străini ocolesc România şi... în ciuda acestor realităţi, se spunea că "AUR este mare pericol pentru ţară".

Acum cred că vedem cu toţii că cel mai mare pericol pentru România este un Guvern care nu ştie să guverneze, format din oameni puşi în funcţii publice cărora le pasă doar de binele lor. Poporul român rămâne cu austeritatea şi cu iluzia că s-ar putea cândva să trăiască mai bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Pensiile speciale - simbolul nedreptăţii care sufocă România".

Stimaţi colegi,

De prea mulţi ani, pensiile speciale sunt o rană deschisă a statului român. O rană care supurează nedreptate, neîncredere şi revoltă. O rană pe care politicienii au pansat-o cu promisiuni, dar nu au vindecat-o niciodată.

Nu vorbim doar despre o problemă bugetară, ci despre una profund morală. Pentru milioane de români care au muncit 35-40 de ani pentru o pensie de 1.500-2.000 de lei, existenţa pensiilor speciale este o umilinţă, o formă de dispreţ instituţionalizat faţă de munca cinstită.

Astăzi, avem oameni care ies la pensie la 48 de ani, cu sume de cinci sau chiar de zece ori mai mari decât pensia unui profesor, a unui inginer sau a unui medic. Asta nu este dreptate. Nu este echitate. Nu este solidaritate.

Pensiile speciale nu sunt un drept firesc, ci rezultatul unor compromisuri politice care au creat caste protejate. Ele apasă pe buget, împing deficitul în sus şi pun presiune pe întreg sistemul public de pensii. Iar, în timp ce majoritatea pensionarilor numără fiecare leu, unii primesc lunar sume la care cei mai mulţi nici nu pot visa.

Dacă vrem o ţară dreaptă, dacă vrem să reconstruim încrederea în stat, dacă vrem să avem curajul reformei, trebuie să spunem clar: pensiile speciale trebuie eliminate şi reaşezate pe principiul contributivităţii. Nu există altă cale.

Nu putem cere oamenilor muncă şi sacrificii, în timp ce unii beneficiază de privilegii nejustificate. Nu putem vorbi de justiţie socială, în timp ce menţinem cele mai injuste pensii din Europa. Nu putem pretinde respect pentru lege, în timp ce legea este diferită pentru unii.

Stimaţi colegi,

Reforma pensiilor nu înseamnă război cu vreo categorie profesională. Înseamnă normalitate. Înseamnă să trăim într-o ţară în care fiecare primeşte în funcţie de cât a contribuit, nu în funcţie de puterea politică a sistemului din care provine.

E timpul ca România să se despartă de privilegiile care au ţinut statul captiv. Nu există viitor sănătos pentru această ţară fără eliminarea privilegiilor care o sfâşie. Şi nu există respect pentru oameni atâta timp cât unii sunt trataţi ca cetăţeni de rangul întâi, iar ceilalţi ca simple cifre în buget.

România va fi o ţară dreaptă atunci când legea va fi aceeaşi pentru toţi.

Iar reforma pensiilor speciale este un pas necesar spre această normalitate.

Pensiile speciale nu sunt un drept, sunt o nedreptate, iar datoria noastră este să corectăm această nedreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, Grupul parlamentar al USR.

Nu este.

Domnul deputat Ovidiu Paraschivescu, Grupul parlamentar al USR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am intitulat această declaraţie politică "Studenţii cred în România, România trebuie să îi susţină în mod real".

Stimaţi colegi,

Vă readuc în atenţie o problemă care, deşi pare măruntă pentru unii, are consecinţe reale asupra vieţii a mii şi zeci de mii de studenţi din România: programul universitar făcut în bătaie de joc, care îi obligă pe studenţi să fie la facultate de dimineaţă până seara, fără logică, fără eficienţă şi fără niciun respect pentru timpul lor.

Universităţile impun tot mai rigid prezenţa fizică la cursuri şi seminare. Nimic rău în asta, interacţiunea cu cadrele didactice, cu colegii, posibilitatea de a pune întrebări direct şi oportun contribuie toate la o învăţare mai eficientă. Practic, însă, orarele sunt gândite în aşa fel încât nicio zi nu mai poate fi folosită pentru altceva. De exemplu: curs de la 10.00 la 12.00, pauză două ore, curs de la 14.00 la 16.00, pauză încă trei ore, şi, în final, un seminar izolat, de la 19.00 la 20.00.

Orarul acesta nu serveşte educaţiei, serveşte doar flexibilităţii cadrelor didactice, unele plimbându-se între trei instituţii în aceeaşi zi. E un secret ştiut, dar niciodată spus cu voce tare.

Şi, ei bine, astăzi îl spun eu: nu putem continua să sacrificăm timpul şi viitorul studenţilor doar pentru ca unii profesori să-şi potrivească al doilea sau al treilea job în spaţiul universitar.

În tot acest timp, tinerii sunt criticaţi:

"De ce nu munciţi?"

"De ce nu sunteţi independenţi?"

"De ce plecaţi din ţară?"

Angajatorii aşteaptă toţi o experienţă de muncă la 22 de ani.

Când să o formeze? Cum să muncească, dacă orarul îi ţine captivi 10-12 ore pentru doar 4-5 ore reale de activitate didactică? Cine angajează un tânăr cu jumătate de normă, dacă poate veni la serviciu două ore de dimineaţă, de la 7.00 la 9.00, şi alte două ore, cândva, în timpul zilei?

Costul vieţii este tot mai mare. Am intrat într-o perioadă de austeritate, bursele studenţilor au avut de suferit. Importăm forţă de muncă, dar le imputăm copiilor noştri un alt cost suplimentar, acela al lipsei de empatie din partea adulţilor - de câte ori nu auzim "să sufere şi ei, cum am suferit şi noi, şi nu ne-am plâns atâta"?

Vă reamintesc că USR a depus, anul trecut, un proiect de lege simplu şi profund rezonabil - Pl-x 250/2024:

- maximum 8 ore legate de activităţi universitare pe zi, indiferent de anul de studiu;

- dacă universitatea nu poate organiza orarul în acest interval, atunci prezenţa nu poate fi obligatorie pentru orele plasate peste limită.

Atât. Nimic radical. Nimic exagerat. Doar bun-simţ administrativ şi respect faţă de tineri.

Proiectul stă în Parlament, cu raport de respingere, de un an. Respins şi neasumat, deşi toţi spunem în stradă, când ne întâlnim cu ei: "Vă susţinem, sunteţi viitorul ţării!".

Ei bine, viitorul ţării are nevoie de timp, căci nu poţi plăti chiria din vorbe şi din promisiunile politicienilor.

Dacă vrem un învăţământ universitar modern, nu o piedică, trebuie să începem prin a respecta timpul celor pentru care acest sistem a fost creat: studenţii.

Vă invit, aşadar, să repunem proiectul în dezbatere, să-l adaptăm realităţii acestor ani dificili şi să-l adoptăm, pentru că este sim... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre un adevăr pe care îl cunoaştem cu toţii, dar pe care statul român continuă să îl ignore: românii care muncesc în străinătate sunt încă vulnerabili, expuşi abuzurilor şi nepăsării instituţionale. Este o realitate dură şi veche, dar care se repetă în fiecare an, în fiecare sezon, în fiecare fermă, şantier sau loc de muncă unde românii noştri pleacă cu speranţă şi ajung prea des fără protecţie.

De ani de zile, românii care muncesc în diaspora sunt prizonieri ai aceloraşi probleme: contracte neclare, promisiuni mincinoase, informare minimă, condiţii de muncă sub standardele europene. Statul român nu a construit însă nici până astăzi un mecanism coerent, modern şi eficient care să îi apere. Iar costul acestui vid instituţional îl plătesc românii - prin suferinţă, prin frică, prin neputinţă.

Cele mai afectate sunt domeniile cu risc ridicat: agricultura, îngrijirea persoanelor, munca sezonieră. Acolo unde dependenţa de angajator devine vulnerabilitate, iar vulnerabilitatea devine abuz. Cazarea improprie, salariile neplătite, orele de muncă extenuante - toate sunt fenomene documentate de rapoarte europene şi ignorate prea des de instituţiile noastre.

Un alt obstacol major este absenţa unor acorduri bilaterale solide, funcţionale şi aplicate. Fără instrumente legale clare, consulatele sunt lipsite de capacitatea de a interveni rapid atunci când un român are nevoie de ajutor. De multe ori, reacţia statului român vine târziu, incomplet sau deloc. Românii noştri ajung singuri în situaţii critice, fără sprijin juridic, fără resurse, fără îndrumare.

La fel de grav este faptul că mulţi pleacă la muncă fără informaţii esenţiale despre ţara de destinaţie. Fără contracte traduse. Fără orientare instituţională înainte de plecare. În acest vid de informare, intermediarilor lipsiţi de scrupule le este prea uşor să promită mult şi să livreze abuz.

Avem nevoie de un mecanism instituţional integrat, care să asigure protecţia românilor exact acolo unde apar problemele: la locul de muncă, în relaţia cu angajatorii, în faţa intermediarilor care profită de lipsa de informare. Este timpul ca sprijinul statului să fie prezent atunci când este nevoie, nu doar atunci când subiectul ajunge în presă.

Vă mulţumesc.

Dumitriţa Albu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Să vedem dacă, între timp, au venit în sală colegii care au lipsit.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul parlamentar AUR. Nu este.

Domnul deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR. Nu este.

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa. Nu este.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Nu este.

Domnul deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR. Nu este.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, Grupul parlamentar al USR. Nu este.

Domnul deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor. Nu este.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Vreţi bani la buget? Atunci tăiaţi de la partide milioanele de euro!"

Stimaţi colegi,

Românii sunt taxaţi tot mai mult, li se spune că bugetul e gol, că trebuie făcute sacrificii. În acelaşi timp, PSD, PNL, USR, AUR, SOS, POT şi UDMR primesc anual 77 de milioane de euro din bani publici. Direct din taxele oamenilor.

Şi atunci vine întrebarea pe care orice român o are în minte: cum puteţi cere bani în plus de la cetăţeni, cât timp partidele încasează sume uriaşe, lunar, indiferent de performanţă şi fără nicio presiune reală? Cum să le spuneţi oamenilor că nu sunt bani, când politica îşi asigură finanţare mai mare decât multe spitale din ţara asta?

În fiecare lună, românii plătesc facturi tot mai mari, rate tot mai grele şi preţuri tot mai ridicate.

Oamenii reduc cheltuielile, partidele nu reduc nimic.

Un pensionar îşi calculează pastilele, dar partidele plătesc promovare.

O familie îşi face griji pentru luna următoare, dar partidele îşi schimbă sediile.

Oamenii muncesc pentru fiecare euro, iar politica primeşte milioane fără să dea explicaţii.

Asta nu e corect şi nu e responsabil. Nu poţi cere cetăţenilor să strângă cureaua, cât timp partidele se bucură de un sistem care le asigură confortul pe bani publici.

Domnule premier Bolojan,

Dacă vreţi bani la buget, începeţi cu partidele. Tăiaţi subvenţiile uriaşe.

Reduceţi privilegiile politice. Arătaţi că politica poate să dea un exemplu, nu doar să ceară.

Românii au dreptul ca banii lor să se întoarcă la ei, în servicii care le schimbă viaţa. Nu în conturile partidelor. Nu în campanii. Nu în aparate politice.

Aşadar, e simplu.

Vreţi bani la buget? Tăiaţi de la partide milioanele de euro.

Vă mulţumesc.

Deputat independent Gheorghe-Petru Pîclişan.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă, neafiliaţi.

Nu este.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, voi da citire listei de declaraţii depuse în scris.

Şi voi începe cu Grupul parlamentar al PSD: domnul deputat Ştefan Ţintă, Ion-Alin Tomoescu, Nicolae-Adrian Bara, Marius-Constantin Budăi, Georgeta-Carmen Holban, Răzvan-Iulian Ciortea, Virgil Alin Chirilă, Romeo-Daniel Lungu.

Declaraţiile depuse în scris de către Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei Cosmin Guşă, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Andra-Claudia Constantinescu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Cosmin Hristu, Alexandru Bordian, Cristina-Emanuela Dascălu, Mihai-Claudiu Gheorghe, Daniel-Răzvan Biro, Daniel-Cătălin Ciornei.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei, Cristian Buican.

Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozália-Ibolya.

Grupul parlamentar al minorităţilor: Varol Amet.

Grupul parlamentar SOS România: Sorin Oltenaşu, Florin Caragaţă, Simona-Elena Macovei Ilie, Elena-Laura Toader, Vasile Nagy, Mihai Ţiu, Tudor Ionescu.

Grupul parlamentar POT: Grofu Daniel.

De la neafiliaţi: doamna deputat Raisa Enachi.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, încheiem prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă doresc o zi bună în continuare, cu mult spor! (Vociferări. Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

În continuare dau cuvântul domnului deputat Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România, încotro? Din perspectiva geopolitică şi din perspectiva valorilor sale naţionale".

Suntem foarte aproape de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, o zi a bucuriei şi o zi a împlinirii pentru toţi românii. Dar gândindu-ne astăzi, în prezent, în 2025, care ar trebui să fie priorităţile strategice şi dezideratele fundamentale ale naţiunii noastre?

Cred că, totuşi, suntem astăzi aici, iată, deja membri ai Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007, practic, România şi-a parcurs majoratul său european, nu mai suntem un novice în ceea ce înseamnă statutul nostru de naţiune europeană cu drepturi depline, şi cred că trebuie să înţelegem că noi înşine suntem parte constituentă a Uniunii Europene şi nu suntem invitaţi la o masă a mai-marilor, unde noi doar ne bucurăm pentru faptul că suntem primiţi la acea masă. Noi înşine suntem "acţionari" ai proiectului european, "proprietari" ai dimensiunii Europei comunitare şi suntem o ţară care are dreptul de a spune deschis ceea ce crede, ceea ce simte şi care sunt interesele sale fundamentale.

De aceea cred că România trebuie să fie o voce puternică în Uniunea Europeană, trebuie să fie un partener proactiv, un partener solid, un partener care să ştie atunci când este bine să susţină anumite proiecte sau atunci când este bine ca anumite proiecte să fie amendate din perspectiva intereselor sale vitale.

De asta cred că o Românie europeană puternică este o Românie cu capul sus, o Românie demnă şi o Românie care întotdeauna îşi apără drepturile, interesele, identitatea, valorile şi principiile sale fundamentale.

Dar care este, poate, acel proiect de ţară, acel deziderat naţional mai însemnat decât oricare altul, astăzi, la 107 ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia?

Eu cred că noi, românii, ar trebui să ne aşezăm cu toţii la masă şi să înţelegem că este timpul să gândim în perspectiva reunificării, în perspectiva revenirii acasă a Republicii Moldova, ca parte din România, ca parte din Europa, ca parte din lumea liberă şi civilizată a democraţiilor occidentale.

Cred că noi toţi, românii, indiferent de opţiunile noastre politice, indiferent de preferinţe, indiferent de origine, trebuie să gândim în perspectiva unităţii naţionale a poporului român, iar unirea cu Republica Moldova trebuie să fie obiectivul nostru fundamental astăzi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

Foarte frumos!

La mulţi ani, România!

Doamne-ajută!