Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 23 decembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În prima şedinţă din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Tradiţiile de sfârşit de an - valori care ne unesc".

Sfârşitul de an este un moment de reflecţie, de linişte şi de apropiere între oameni. Ritmul alert al vieţii cotidiene încetineşte, iar noi avem răgaz să ne reamintim cine suntem, de unde venim şi ce lăsăm copiilor noştri mai departe.

Sărbătorile de iarnă au o semnificaţie profundă pentru poporul român: nu înseamnă doar luminile oraşelor, mese festive sau vacanţe. Sunt mai ales tradiţii care au trecut prin generaţii, rezistând timpului, schimbărilor sociale şi transformărilor istorice. Sunt obiceiuri păstrate deopotrivă în case modeste şi în familii mari, în satele răsfirate de la munte şi în aglomeraţiile urbane. Sunt rădăcina din care creşte sentimentul nostru de apartenenţă.

"Sorcova", colindele şi urările au un sens profund. Dincolo de simpla repetiţie a unor cuvinte, sunt dorinţe sincere de sănătate, de rodnicie, de pace şi de speranţă. Sunt binecuvântări între oameni.

"Să trăiţi, să înfloriţi, / Ca merii, ca perii, / În mijlocul verii! / La anul şi la mulţi ani!"

În Ardeal, colindele au un timbru aparte, o linişte caldă, îmbrăcată în lumină vindecătoare. Gheorghe Dima, personalitate culturală marcantă a Clujului, a fost unul dintre cei care au cules colinde din bătrâni.

"Sus, boieri, / Nu mai dormiţi, / Vremea e să vă treziţi, / Că noi umblăm şi colindăm, / Şi pe Domnul lăudăm!".

Iată câteva versuri simple dintr-o colindă culeasă din zona mea, un îndemn la trezire şi lumină, cu gândul că binele începe cu faptele fiecăruia dintre noi!

Doamnelor şi domnilor colegi,

Avem datoria să protejăm aceste tradiţii şi să le transmitem mai departe. Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, tradiţiile sunt un reper de stabilitate şi un element de coeziune socială. Ele îi ajută pe copii să descopere cine sunt şi le creează un sentiment de apartenenţă.

Păstrarea tradiţiilor româneşti este un act de responsabilitate culturală, şi nu numai, este un gest de respect pentru comunităţile din care provenim, pentru valorile care ne-au ţinut împreună şi pentru identitatea noastră ca popor.

În prag de sfârşit de an, este important să ne amintim că, dincolo de diferenţe şi de provocări, ne unesc aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi dorinţă de mai bine. Să alegem să cultivăm încredere, să ne purtăm unii altora de grijă şi să ducem mai departe ceea ce am primit ca moştenire!

Tradiţiile ne definesc. Este de datoria noastră să le păstrăm şi să le ducem mai departe.

Urez tuturor românilor, şi dumneavoastră, bineînţeles, sănătate şi pace în suflet! Să avem cu toţii un An Nou binecuvântat! La anul şi la mulţi ani!

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

La mulţi ani!

Mulţumim.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi: "Eşecul ministrului mediului - fără apă, fără răspundere".

Stimaţi colegi,

Nu pot şi nu vreau să rămân indiferent în faţa modului în care este condus Ministerul Mediului, sub mandatul Dianei Buzoianu.

Spun deschis: ceea ce vedem astăzi este un eşec administrativ grav, cu efecte directe asupra vieţii şi sănătăţii cetăţenilor.

Zeci de mii de români au fost lăsaţi fără apă potabilă zile la rând. Nu vorbim despre un incident minor sau despre o problemă tehnică izolată, ci despre un drept fundamental încălcat. Într-o astfel de situaţie, reacţia ministrului trebuia să fie rapidă, fermă şi orientată spre soluţii. În schimb, am asistat la întârzieri, confuzie şi explicaţii care nu au rezolvat nimic.

În loc să îşi asume responsabilitatea politică, ministrul mediului a ales să minimalizeze gravitatea crizei şi să arunce vina pe alte instituţii. Aceasta nu este guvernare, ci o fugă de răspundere. Un ministru care nu poate gestiona o criză evidentă şi previzibilă nu mai are autoritatea necesară pentru a conduce un domeniu atât de important.

Mai mult, sub pretextul protecţiei mediului, au fost blocate sau tergiversate proiecte strategice, inclusiv în zona hidroenergetică. Aceste decizii incoerente au creat dezechilibre serioase şi au pus sub semnul întrebării capacitatea statului de a asigura securitatea energetică a României. Protejarea mediului nu înseamnă haos administrativ şi blocaj total, ci politici echilibrate, decizii bine fundamentate şi asumare.

Funcţia de ministru nu este un exerciţiu de imagine, nici un loc de calificare la locul de muncă şi nici un spaţiu pentru improvizaţii, este o responsabilitate faţă de cetăţeni. Când nu livrezi rezultate, când crizele se repetă, iar oamenii sunt lăsaţi fără servicii esenţiale, explicaţiile nu mai sunt suficiente.

Din punctul meu de vedere, Diana Buzoianu şi-a pierdut credibilitatea şi capacitatea de a gestiona Ministerul Mediului. România are nevoie de competenţă, reacţie rapidă şi decizii clare. Iar atunci când un ministru nu mai poate garanta aceste lucruri, singura soluţie onorabilă este să facă un pas înapoi.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Ana-Smaranda Rinder, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Dragi colegi,

Dragi cetăţeni,

Sănătatea nu este un privilegiu, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean. În faţa unei boli, oamenii au nevoie de siguranţă, de informaţie corectă şi de sprijin real din partea sistemului medical.

De multe ori, o singură opinie medicală poate însemna speranţă, dar poate însemna şi îndoială, teamă sau incertitudine. Tocmai de aceea, statul are obligaţia de a crea un cadru legal care să pună pacientul în centrul sistemului de sănătate.

Iniţiativa legislativă pe care am susţinut-o în Comisia pentru sănătate răspunde unei nevoi reale din societatea românească: aceea ca pacientul să fie corect îndrumat de medic şi să aibă dreptul garantat la o a doua opinie medicală, atunci când deciziile sunt dificile şi consecinţele pot fi majore.

Această iniţiativă legislativă reprezintă un pas esenţial către un act medical mai sigur, mai transparent şi mai uman. Astfel, pacienţii vor avea posibilitatea să acceseze o a doua opinie medicală decontată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că diagnosticul şi opţiunile de tratament pot fi confirmate sau evaluate din nou, fără costuri suplimentare. Un astfel de drept nu doar că oferă o plasă de siguranţă în deciziile medicale, dar întăreşte şi încrederea pacienţilor în sistemul de sănătate publică.

Mai mult, proiectul legislativ prevede şi obligativitatea ca medicii să faciliteze programările necesare pentru investigaţiile ulterioare stabilirii diagnosticului - o măsură care va reduce semnificativ timpii de aşteptare şi obstacolele birocratice cu care se confruntă mulţi pacienţi, mai ales cei din mediul rural.

Beneficiile acestei iniţiative sunt clare:

- Reducerea incertitudinii şi stresului pentru pacient, atunci când se confruntă cu diagnostice complexe sau decizii medicale importante;

- Creşterea calităţii îngrijirilor medicale, prin includerea unei verificări independente a diagnosticelor şi planurilor de tratament;

- O abordare mai integrată şi orientată spre pacient în sistemul de sănătate românesc, inspirată din bune practici europene;

- Pacienţi mai bine informaţi şi mai protejaţi, cu acces facil la servicii medicale suplimentare, atunci când este necesar.

În calitate de reprezentant al cetăţenilor, cred cu tărie că dreptul la o a doua opinie medicală trebuie să fie garantat de lege, astfel încât fiecare persoană să aibă puterea de a decide în cunoştinţă de cauză asupra propriei sănătăţi. De asemenea, pacientul trebuie să fie îndrumat pas cu pas de către medic pentru investigaţiile ulterioare stabilirii diagnosticului, măsuri care nu doar că protejează pacientul, dar aduc şi un plus de responsabilitate şi profesionalism, într-un domeniu atât de delicat precum sănătatea.

În prag de sărbători, când gândurile noastre se îndreaptă spre familie, speranţă şi solidaritate, vă doresc tuturor sănătate, linişte sufletească şi puterea de a merge mai departe cu încredere. Sărbătorile să ne amintească faptul că grija faţă de oameni trebuie să fie întotdeauna cea mai importantă prioritate.

Vă doresc ca lumina sărbătorilor să vă găsească în case pline de linişte şi zâmbete, cu oameni... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

23 decembrie, şase luni de când "ʾŞor Dan" şi cu "domnul Jan" au numit un guvern, au făcut rost de un guvern "pro voi înşivă".

De ce aduc nuanţa asta? Păi, hai să ne uităm la realizările dumneavoastră, numite aşa: curs euro 5,08 - 5,09, în funcţie de zi, în funcţie de declaraţia politică.

Datoria publică, mai are rost să discutăm? Nu mai discutăm!

Producţia megawaţilor, în România, pentru că discutăm de electricitate sau, mai bine zis, de lipsa acesteia: 5.600 de megawaţi. Mult, puţin, decideţi dumneavoastră!

Pacheţelele foamei de reformă: 1, 2, 3, 5, 6... Nu se mai ştie câte sunt! Cert este că nu se vede niciun rezultat!

Vorbim de taxe - 70, 80, 90, 100%, în funcţie de ce nevoie are fiecare prin localitatea lui. Teoretic, vă abuzaţi primarii, după care vă întrebaţi ce s-a întâmplat în organizaţiile locale, pe ale dumneavoastră.

Vă spun eu ce s-a întâmplat: primarii nu ştiu pe unde să scoată cămaşa.

Vorbim de războiul din Ucraina? În şase luni aţi reuşit să ajutaţi cu tot ce aţi avut. Felicitări! Numai că aţi uitat să spuneţi concret cât, cum, unde şi de ce.

Vorbim de datoria publică? Nu cred că are rost, pentru că n-aveţi un răspuns, n-aveţi o explicaţie, n-aveţi nici măcar cel mai mic sens în toate acţiunile dumneavoastră!

Aţi promis tăieri către partide, subvenţii, că mai daţi afară din parlamentari. Nu s-a întâmplat nimic!

Aţi promis tăieri de subvenţii pentru partide? La fel, nu s-a întâmplat nimic!

V-a fost foarte uşor să naţionalizaţi Pilonul II şi III.

V-a fost foarte uşor să naţionalizaţi cam tot ce v-a convenit.

Să vă aduc aminte de excursia dumneavoastră, domnule "ʾŞor Dan" 2, pentru că "domnul ʾJan", din punctul meu de vedere, este "ʾŞor Dan" 2, excursia dumneavoastră la Viena. Dumneavoastră ştiţi ce aţi discutat acolo. Probabil o să aflăm şi noi peste 15 ani, când va trebui să reînnoim acele redevenţe la OMV.

Mai are rost să discutăm despre ce se întâmplă în localităţile care au rămas fără apă? Nu mai are sens, pentru că ştiţi deja ce s-a întâmplat! Aţi rezolvat-o şi pe aia!

Totuşi, am o curiozitate legată de Barajul Vidraru.

Adresez public întrebarea: cât durează lucrările, până la urmă? Un an, 2, 5, 7? Pentru că informaţiile din spaţiul public sunt contradictorii şi nu am primit încă niciun răspuns, nici din partea ministrului energiei, nici din partea colegilor din Parlament. Nimeni nu ştie să spună cât durează aceste lucrări.

Nu intru în alte teorii, pentru că ar trebui să daţi nişte răspunsuri pe care nu le aveţi!

Însă mai este un punct.

Evident, timpul a expirat!

A trecut peste un an de la anularea alegerilor şi nici până în ziua de astăzi nu ştim nimic!

Poate ar fi cazul să veniţi cu nişte explicaţii! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Daniel David - o demisie mult prea târzie".

Ministrul Daniel David ar fi trebuit să demisioneze demult, nu acum, pe final de an, în luna decembrie.

Vine şi ne spune că a demisionat pentru că nu vor fi fonduri pentru educaţie.

Ce surpriză! Nu e şocant pentru nimeni. Toată lumea ştia că de la educaţie mereu se taie. Doar că, în această vară, ministrul David ne spunea, foarte sigur pe el, că prin tăierea burselor pentru elevi, pentru studenţi, se face economie la buget.

Acelaşi ministru David, prin reforma pe care aşa-zis a început-o în sistemul de educaţie, nu a făcut decât să le taie profesorilor din venituri, a venit să comaseze şcoli, a făcut imposibil pentru mulţi copii din judeţele ţării să mai meargă la şcoală.

Ce rămâne la finalul mandatului domnului David?

Păi, rămâne în felul următor: multe şcoli comasate, copii care nu mai merg la şcoală, din cauză că - ce să vezi?! - şcoala este mult prea departe, pentru că nu a gândit nimeni această comasare aşa cum trebuie; profesorii au veniturile reduse; iar în ceea ce-i priveşte pe elevi, pentru care ar trebui să se găsească soluţii, aceştia rămân tot cu bursele tăiate.

Şi ce rămâne pentru 2026? Bugetul pentru educaţie sigur nu va creşte, pentru că altfel de ce şi-ar fi dat demisia Daniel David acum, în decembrie, iar mai departe rămâne aceeaşi veşnică întrebare: când cei 6% din PIB pentru educaţie?

Aşadar, demisia ministrului David trebuia să vină demult, pentru că acesta, într-un an de zile, nu a făcut decât să ducă o politică haotică, prin care a ales doar să taie de la tot ce a însemnat educaţie, de la elevi, de la profesori, în loc să vină în mod real cu măsuri pentru susţinerea învăţământului, nu pentru nimicirea acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Advisory Committee on Immunization Practices, care ţine de CDC-ul american, este o organizaţie care stabileşte regulile şi politicile sanitare de sănătate publică.

În ultima conferinţă, din data de 5 decembrie, au hotărât să nu mai recomande vaccinarea anti-hepatită B la naştere. A fost o practică care s-a aplicat timp de 30 de ani. Timp de 30 de ani, nou-născuţii au fost vaccinaţi în fiecare sală de naştere sau maternitate, fără să existe studii care să confirme eficacitatea acestui vaccin.

Mai mult decât atât, mamele, în 99% din cazuri, sunt negative pentru virusul hepatic.

Care a fost motivul pentru care au fost aceşti copii vaccinaţi?

Cu mare regret am aflat, săptămâna trecută, în şedinţa din Senat, că şi în ţara noastră s-a aplicat exact aceeaşi politică, începând din 1996. Copiii nou-născuţi au fost vaccinaţi, în sala de naştere sau în maternitate, fără să existe studii care să dovedească că este eficient şi că această politică de sănătate publică a avut rezultatele scontate.

Mai mult decât atât, se pare că au existat semne de risc, dar au fost ignorate. Sistemele de monitorizare, precum VSD sau VAERS, au prezentat în mod repetat, de-a lungul anilor, tipare consistente: creşteri ale tulburărilor neuromotorii, întârzieri de dezvoltare, ticuri, modificări emoţionale şi temperamentale.

Cum justificăm noi că Ministerul Sănătăţii a luat o hotărâre atât de dramatică pentru sănătatea nou-născuţilor, fără studii? Din punctul meu de vedere, acest lucru trebuie să înceteze, pentru că aici este vorba şi de consimţământul informat. Părinţii se trezeau, uitându-se la carnetele de vaccinare ale copiilor, că aceşti copii au fost vaccinaţi în maternitate. Lor nu li s-a cerut consimţământul. Deci consimţământul informat, practic, nu a existat.

Nu se poate să continuăm cu această schemă de tratament!

De aceea, vaccinarea obligatorie, la naştere, împotriva hepatitei B trebuie să înceteze! Acest lucru nu poate continua!

Şi comitetul american a demonstrat că a fost o eroare acest lucru.

E vorba de o politică de sănătate publică.

Nu putem să continuăm în felul acesta!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare o invit la cuvânt pe doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Discutăm de luni de zile, în comisii, în spaţiul public şi, din păcate, în stradă, despre pensiile militare reglementate prin Legea nr. 223/2015.

Vreau să spun de la început răspicat: nu discutăm despre un "privilegiu", discutăm despre un regim ocupaţional de pensii de serviciu, consacrat în Constituţie şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care reflectă natura specială a carierei militare.

Militarii nu lucrează "cu program", nu sunt protejaţi de Codul muncii, nu pot avea al doilea job, nu îşi negociază contractul, nu pot refuza misiunea, se expun unor riscuri reale - inclusiv cel al pierderii vieţii -, oferă disponibilitate 24 din 24, care se menţine chiar şi după pensionare. Toate acestea, domnilor, sunt elementele care justifică un tratament complet diferit, ce trebuie aplicat acestora.

Forma actuală a legii creează inechităţi majore şi impredictibilitate, iar misiunea noastră este să corectăm aceste lucruri.

La această inechitate se adaugă şi "îngheţul" practic al pensiilor militare din ultimii ani, iar toate semnalele publice spun că în anii următori şansele de creştere sunt zero.

Domnilor miniştri,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu putem cere unei generaţii să accepte această combinaţie: pensie neindexată, condiţii de pensionare înăsprite şi mesaj public că pensiile militare sunt "un privilegiu ce trebuie tăiat". În contextul actual, cu război la graniţă, cu misiuni şi prezenţă sporită pe Flancul Estic al NATO, acest mesaj este completamente nepotrivit şi, cu siguranţă, strategic greşit.

Ştiu că subiectul este unul sensibil, dar din analizele făcute rezultă câteva direcţii ce trebuie neapărat asumate şi corectate legislativ: consacrarea explicită a pensiei militare ca pensie de serviciu ocupaţională; eliminarea tratamentului generaţional diferenţiat; reguli clare şi unice de indexare şi actualizare, aliniate la inflaţie şi la câştigul salarial mediu; reglementarea corectă a carierelor mixte militar-civil.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră: să tratăm cu seriozitate, celeritate şi deschidere propunerile de modificare a Legii nr. 223/2015.

Nu avem nevoie de o lege perfectă în teorie, dar incorectă şi inechitabilă în practică, ci de una care să recunoască statutul special al carierei militare, să repare inechităţile istorice dintre cohorte, să ofere predictibilitate celor aflaţi astăzi în serviciu şi, în acelaşi timp, să fie sustenabilă bugetar şi compatibilă cu angajamentele noastre europene şi euroatlantice.

Vă aştept să discutăm.

La mulţi ani!

Sărbători fericite! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Sărbători fericite şi dumneavoastră şi familiei!

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri - o măsură liberală şi o gură de oxigen pentru firmele româneşti!"

Încheiem anul cu o veste excelentă pentru mediul de afaceri din România. Unul dintre cele mai nocive impozite din ţara noastră se reduce la jumătate, de la 1 ianuarie 2026, şi se va elimina din 2027. Este vorba despre impozitul minim pe cifra de afaceri, un impozit populist introdus sub falsul pretext al sancţionării companiilor străine care îşi exportă profitul în afara ţării. Şi-a îndeplinit scopul acest impozit? Evident că nu!

Din păcate, ca orice măsură populistă, acest impozit toxic a lovit cu putere în peste 600 de firme cu 100% capital românesc, din sectorul agricol, din industria alimentară, din domeniul construcţiei de maşini sau din alte domenii cu profitabilitate foarte scăzută.

Aşa cum era de aşteptat, impozitul minim pe cifra de afaceri nu a adus nici pe jumătate din banii estimaţi a se colecta suplimentar la bugetul de stat. În schimb, impozitul minim pe cifra de afaceri a speriat investitorii străini care voiau să vină în România, pe mulţi antreprenori i-a determinat să-şi facă bagajele şi să plece în alte ţări, iar, de doi ani, firmele româneşti şi-au anulat orice plan de dezvoltare.

Stimaţi colegi,

Prim-ministrul liberal Ilie Bolojan a dat semnalul foarte clar că economia naţională şi, mai ales, antreprenorii români trebuie sprijiniţi, trebuie stimulaţi, pentru a produce mai mult şi mai competitiv. Nu putem avea pretenţia de a trăi mai bine dacă economiei private îi merge rău!

Mai mult decât atât, premierul Ilie Bolojan, prin această decizie, ne demonstrează că, dacă vom continua să facem curăţenie în finanţele ţării şi să eliminăm risipa, atunci, în anii următori, ne putem permite să eliminăm unele impozite din economie şi să creştem veniturile populaţiei. Aşadar, cheia relansării economiei este continuarea reformelor şi ducerea acestora până la capăt, nu cu jumătăţi de măsură, aşa cum ar dori unii sau alţii.

De asemenea, cheia stabilităţii financiare a României o reprezintă responsabilitatea şi transparenţa în cheltuirea banilor publici, precum şi colectarea mai eficientă a impozitelor, de la toţi, nu doar de la unii, printr-un ANAF modernizat, digitalizat, fără controale fiscale arbitrare sau abuzive. Aşadar, suntem pe drumul cel bun şi trebuie menţinută această traiectorie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul subsemnatului.

(Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

Ziua de 22 decembrie are o încărcătură istorică, emoţională şi identitară uriaşă pentru România. Să ne înclinăm cu respect şi recunoştinţă în faţa curajului românilor care, în decembrie 1989, au ieşit în stradă şi au ales demnitatea în locul umilinţei, libertatea în locul fricii, adevărul în locul minciunii comuniste.

Decembrie 1989 reprezintă momentul care a schimbat definitiv parcursul României. Prin credinţa şi voinţa românilor care nu au mai suportat umilinţele regimului comunist, ţara noastră s-a îndreptat ireversibil spre democraţie, un drum pe care ni l-am asumat de aproape trei decenii şi jumătate.

În România, în mod dramatic, în decembrie 1989, comunismul nu a putut fi îndepărtat decât după ce, până în ultima clipă, s-a dedat la violenţe, abuzuri şi crime, aceleaşi arme care au dus la instaurarea lui la putere. Sângele vărsat şi vieţile jertfite pentru libertate nu pot fi date uitării, iar sacrificiul eroilor care ne-au eliberat de tirania comunismului va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră naţională.

Astăzi, trebuie să le fim recunoscători acelor tineri, acelor oameni simpli, acelor familii care şi-au asumat riscul suprem pentru ca România să fie liberă. Ei au făcut posibilă renaşterea unei naţiuni care se întoarce la valorile sale creştine, la tradiţiile sale, la identitatea sa.

Cel mai nobil mod prin care îi putem onora pe cei care şi-au dat viaţa pentru ca noi să putem fi liberi este de a proteja democraţia şi statul de drept. În faţa provocărilor lumii moderne, datoria noastră este să apărăm libertatea câştigată cu sânge, să apărăm Constituţia şi instituţiile ţării, să apărăm valorile care ne unesc ca popor.

România anului 2025 trebuie să fie România unităţii, nu a urii. România respectului, nu a dezbinării. România dezvoltării, a credinţei şi a mândriei naţionale.

Astăzi, românii au dreptul la liberă exprimare, fără frica cenzurii sau a represiunii.

Astăzi, românii îşi pot afirma credinţa, liber, fără frică şi fără cenzură.

Astăzi, românii pot cânta imnuri patriotice şi colinde care odinioară erau interzise.

Astăzi, putem ridica monumente şi statui în memoria celor pe care comunismul a încercat să îi şteargă din istorie, oameni mari ai neamului care au fost condamnaţi, persecutaţi, ucişi sau interzişi doar pentru că au crezut în România.

Astăzi, românii se pot prezenta la vot liber, îşi pot exprima opţiunea politică fără presiune, fără teroare, fără a fi forţaţi să mimeze adeziuni. Iar acest drept trebuie apărat în fiecare zi.

De aceea, în acest Parlament, în această zi sfântă a libertăţii, spun răspicat: datoria generaţiei noastre este să apărăm moştenirea Revoluţiei Române şi să ne asigurăm că niciodată, sub nicio formă... (I se întrerupe microfonul.)

(Revine la prezidiu.)

Vedeţi? Prima condiţie - egali toţi în faţa Regulamentului şi a legii.

Vă mulţumesc.

În continuare îl invit la cuvânt pe domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Au trecut 36 de ani de la Revoluţia din 1989.

36 de ani de când 1.166 de români au murit pentru libertate.

36 de ani de când libertatea câştigată cu sânge a fost confiscată de cei care ştiau cel mai bine cum funcţionează frica şi manipularea maselor: securiştii reciclaţi, nomenclaturiştii rebranduiţi, pionii dictaturii ceauşiste.

Astăzi este 23 decembrie 2025. La 36 de ani distanţă, vă provoc la un exerciţiu de imaginaţie. Cum credeţi că se vede România de acum, prin ochii eroilor căzuţi atunci?

Cum credeţi că se vede Justiţia? În 36 de ani s-au pensionat generaţii întregi de magistraţi, cei mai tineri dintre pensionarii sistemului aveau 12 ani la Revoluţie. Şi, cu toate acestea, dosarul Revoluţiei nu a ajuns nici astăzi la final. Prin lege, faptele nu se pot prescrie niciodată. Se prescriu însă natural, biologic, prin voia lui Dumnezeu. Dirijorul şi principalul beneficiar al crimelor Revoluţiei a plecat dintre noi fără condamnare. Torţionarii lui Gheorghe Ursu au fost achitaţi în 2023, un caz emblematic de eşec al Justiţiei în a pedepsi crimele Securităţii.

"Cine a tras în noi?" este refrenul surd al acestor 36 de ani. Cel mai trist refren, o definiţie alternativă a Justiţiei din România.

Sau cum credeţi că se vede punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara? Ce le-am putea răspunde dacă ne-ar întreba: "Fiii cui ne conduc astăzi, ai revoluţionarilor sau ai nomenclaturiştilor?".

Cum credeţi că se văd politicienii prezentului prin ochii lor? Care credeţi că ar fi reacţia celor care au stat cu pieptul gol în faţa tancurilor şi a gloanţelor, dacă ar da nas în nas cu torţionari sau securişti, ce şi-au descoperit acum elanul patriotic şi pozează în politicieni anti-sistem?

Cam ce credeţi că le-ar spune revoluţionarii din 1989 unor politicieni precum:

- Nicolae Roman, fost comandant de batalion la Timişoara, chiar în timpul Revoluţiei, ajuns parlamentar pe listele AUR;

- Francisc Tobă, torţionar implicat în reprimarea Revoluţiei din Sibiu, ajuns parlamentar pe listele AUR;

- Marian Rizea, fost securist la Mediaş şi Ploieşti, candidat la Parlament în 2024 pe listele POT;

- Alexandru Amititeloaie, torţionar, fost căpitan de Securitate la Rădăuţi, candidat la parlamentare pe listele SOS;

- sau turnători la Securitate precum Andrei-Emil Dîrlău şi Mugur Mihăescu, astăzi parlamentari AUR?

Ce credeţi că ar spune revoluţionarii de atunci simpatizanţilor de astăzi ai lui Călin Georgescu, produs al nomenclaturii ceauşiste, protejat al serviciilor ante şi post-decembriste, astăzi, mare promotor al nostalgiilor celei mai negre perioade din istoria recentă a României - dictatura Ceauşescu?

Domnule Simion, domnule Georgescu şi toţi cei care aţi avut legături sau aveţi nostalgii cu regimul Ceauşescu, şi astăzi vă aflaţi în prim-planul politicii româneşti, aveţi măcar bunul-simţ ca în aceste zile să tăceţi şi să plecaţi privirea. Pentru că dumneavoastră nu aţi putea-o ridica din pământ în faţa revoluţionarilor din 1989.

Dumnezeu să-i odihnească!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana Murariu:

"Justiţia românească are nevoie de abordări credibile şi profesioniste"

Justiţia românească se află din nou la un moment de răscruce. Aproximativ 1.000 de magistraţi activi s-au solidarizat cu colegii lor, care au expus recent disfuncţionalităţi majore şi practici incorecte din sistemul judiciar. Este un semnal prea puternic pentru a putea fi ignorat, prea serios pentru a putea fi dus în derizoriu.

Mai mult ca oricând e nevoie de dialog, de asumare, de abordări curajoase, atât din partea decidenţilor politici, cât şi din partea magistraţilor. Demersurile Preşedintelui şi prim-ministrului merită să fie susţinute - în primul rând, identificarea cât mai corectă a problemelor, pentru ca mai apoi să fie creionate posibilele soluţii la acestea.

Este însă extrem de important - şi fac apel la toţi magistraţii de bună-credinţă să facă acum un pas în faţă şi să îşi aducă contribuţia la punerea Justiţiei pe drumul cel bun. Fac, de asemenea, un apel la încetarea oricăror forme de presiune asupra magistraţilor în încercarea de a le îngrădi exprimarea opiniilor pe acest subiect de importanţă majoră pentru viitorul societăţii româneşti în ansamblu.

Nu în cele din urmă, Parlamentul este cel care trebuie să ajungă în poziţia de a corecta tot ceea ce el a creat prin modificarea legilor justiţiei din 2022. Am atras de atunci atenţia şi am semnalat problemele care vor fi generate. Amendamentele pe care le-am susţinut, din păcate, nu au fost adoptate. Nu vreau să ajungem ca peste alţi câţiva ani să dorim din nou să dăm timpul înapoi pentru a lua deciziile corecte. Abordări populiste de tipul AUR, care vine cu moţiuni simple, dar nu cu soluţii, nici acum, cum nu a venit nici în 2022, atunci când am discutat legile justiţiei şi când conta, nu ajută pe nimeni. Dimpotrivă, fac un bine celor care îşi doresc doar să mai şubrezească Justiţia, pentru că asta ar servi intereselor lor de a face din România un stat mai slab.

Avem, în schimb, nevoie de abordări serioase, profesioniste şi - extrem de important - de bună-credinţă, de participarea Parlamentului la dialogul interinstituţional, inclusiv cu magistraţii, pentru amendarea legilor justiţiei prin soluţii la problemele de fond. Şi chiar cred că acesta este momentul în care trebuie să discutăm inclusiv despre cum putem îmbunătăţi condiţiile din instanţe, cum putem reduce gradul de încărcare a magistraţilor şi cum putem avansa digitalizarea Justiţiei.

Aceste direcţii ar contribui, în final, la creşterea calităţii actului de justiţie - procese mai scurte, soluţii mai bine motivate - în beneficiul tuturor justiţiabililor din România.

Vă mulţumesc.

Oana Murariu, deputat al USR în Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Hajdu Gábor, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Hajdu Gábor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cu privire la Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind instituirea zonelor prioritare pentru biodiversitate, proiectul a fost elaborat fără o consultare adecvată cu cetăţenii şi cu comunităţile afectate. Deciziile privind delimitarea şi marcarea zonelor au fost realizate exclusiv prin Sistemul Informatic Geografic, fără verificări suficiente în teren şi fără o corelare reală cu situaţia existentă la nivel local.

Prin acest proiect, numeroşi proprietari riscă să li se restrângă drastic dreptul de folosinţă, fără ca efectele socioeconomice să fi fost evaluate corespunzător şi fără a fi prevăzute mecanisme clare de compensare pentru limitările impuse.

În aceste condiţii, proiectul conduce la o restrângere substanţială a exercitării dreptului de proprietate, deşi acesta este garantat şi ocrotit de art. 44 din Constituţia României. Prin limitarea excesivă a exercitării dreptului de proprietate, dreptul însuşi riscă să fie golit de conţinut, prin suprimarea atributelor esenţiale de folosinţă şi dispoziţie protejate de Constituţie.

În absenţa unor garanţii clare privind compensarea şi despăgubirea proprietarilor - persoane fizice sau juridice -, statul riscă să instituie o formă de expropriere indirectă, neprevăzută de legislaţie şi profund neconstituţională, ceea ce ar reprezenta o atitudine iresponsabilă faţă de cetăţeni.

Totodată, prin proiect este încălcat art. 45 din Constituţie, care consacră libertatea economică, întrucât pot fi limitate activităţi precum exploatarea forestieră, producţia agricolă şi alte activităţi economice legitime.

Protecţia acestor zone trebuie realizată printr-un cadru legislativ clar, predictibil şi constituţional, construit prin dialog, prin evaluări reale în teren şi prin respectarea drepturilor legitime ale proprietarilor şi ale comunităţilor locale, nu prin măsuri administrative adoptate în grabă şi fără consultare.

România este stat de drept, adică statul trebuie să-şi respecte Constituţia şi legile ţării şi, în primul rând, drepturile cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar SOS.

Nu este.

Doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie, Grupul parlamentar SOS România.

Aveţi cuvântul.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Parlamentul României trebuie să rămână un spaţiu al dezbaterii, nu al provocării simbolice şi al dispreţului faţă de identitatea naţională".

Stimaţi colegi,

Intervin astăzi în plenul Camerei Deputaţilor pentru a semnala un fapt grav, petrecut chiar în această sală, fapt care nu ţine de dispută politică, ci de respectul faţă de instituţia Parlamentului şi faţă de valorile fundamentale ale statului român.

În plenul Camerei Deputaţilor, un deputat al României a rupt în mod ostentativ o hârtie pe care erau imprimate numele şi chipurile unor mari personalităţi ale culturii şi istoriei noastre naţionale, între care Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga.

Gestul a fost public, deliberat şi transmis de mass-media.

Acest comportament nu este o opinie politică. Nu este libertate de exprimare. Este o manifestare de dispreţ simbolic, incompatibilă cu demnitatea funcţiei de deputat.

Regulamentul Camerei Deputaţilor este foarte clar. Articolul 237 obligă deputaţii la un comportament demn şi respectuos. Articolul 247 califică drept abatere disciplinară orice faptă care aduce atingere prestigiului Camerei. Iar articolul 249 prevede sancţiuni pentru asemenea conduite.

Dacă Parlamentul României nu reacţionează ferm în faţa unui astfel de gest, transmitem un mesaj periculos: că dispreţul faţă de valorile naţionale este tolerat chiar în forul suprem al reprezentării populare.

Nu discutăm aici despre etnie, minorităţi sau majorităţi. Discutăm despre respect. Despre limite. Despre obligaţia fiecăruia dintre noi de a apăra demnitatea instituţiei în care am fost aleşi.

Solicit, aşadar, Biroului permanent să aplice Regulamentul Camerei Deputaţilor şi să dispună sancţionarea disciplinară a acestui comportament, pentru ca astfel de derapaje să nu devină o practică acceptată.

Parlamentul României trebuie să rămână un spaţiu al dezbaterii, nu al provocării simbolice şi al dispreţului faţă de identitatea naţională.

În încheiere, domnule preşedinte de şedinţă, vă solicit în mod expres ca acest incident să fie consemnat în mod oficial, iar declaraţia mea să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în vederea aplicării prevederilor Regulamentului şi declanşării procedurii disciplinare corespunzătoare, sens în care am procedat şi la depunerea unui material complet, conform procedurilor regulamentare.

Este responsabilitatea noastră comună să apărăm demnitatea Camerei Deputaţilor şi să nu permitem ca astfel de gesturi să rămână fără o reacţie instituţională clară.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă aţi depus către Biroul permanent, cu siguranţă va fi analizată solicitarea dumneavoastră.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România. Dacă este prezent? Nu-l văd în sală.

Domnul deputat Popa Cristian, Grupul parlamentar POT?

Nu este prezent.

Aşa că în continuare voi da cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, neafiliaţi.

Vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Democraţia, în pericol: planurile lui Nicuşor Dan pentru preluarea controlului absolut al statului!".

Contextul istoric actual se aseamănă foarte bine cu cel din anul 1938, când Regele Carol al II lea, fiind într-o situaţie aproape similară, urma să aleagă între Hitler şi Stalin şi, în loc să menţină democraţia în stat şi neutralitatea politică, a ales să fie dictator.

Asemeni dictaturii carliste de la 1938, Nicuşor Dan vrea să deţină trei puteri ale statului într-una singură, prin manopere dolosive de manipulare a poporului şi a decidenţilor politici din coaliţia de guvernare şi cu ajutorul absolut al partidului minoritar USR, care conduce nelegitim România.

Ca mijloc de realizare a acestui obiectiv infam, Preşedintele României urmăreşte să preia puterea în statul român, încălcând principiul separaţiei puterilor în stat, propunând introducerea unităţilor SRI în justiţie şi reconstituirea grupului infracţional al lui Coldea, denumit "câmpul tactic".

Prima etapă a fost aceea în care Legislativul a fost înghiţit de Executiv, prin unirea Puterii cu Opoziţia, în actuala Coaliţie de guvernare, în care acest partid minoritar, USR, conduce ministere-cheie de forţă - apărare, externe, energie, şi o face total iresponsabil şi neprofesionist.

Cele două puteri, fiind într-una singură, sub comanda declarată a Preşedintelui României, desigur urmează Justiţia - ultimul bastion de apărare a democraţiei şi a statului de drept, prin unităţi speciale ale SRI, pentru culegerea de informaţii în justiţie, în condiţiile în care combaterea corupţiei este atributul exclusiv al Ministerului Public, Poliţiei Judiciare, DNA şi al instanţelor de judecată.

Soluţia pentru a scăpa de aceste probleme naţionale este să semnaţi cu toţii şi să susţineţi cererea de suspendare a Preşedintelui României. Noi trebuie să ne asigurăm că preşedintele statului nu mai încalcă neutralitatea politică şi separaţia puterilor în stat.

Fac un apel către parlamentari: veniţi în sprijinul Constituţiei, al jurământului depus şi în interesul public, pentru menţinerea democraţiei şi salvarea statului de drept în România!

Măsurile USR pe justiţie nu aduc nimic bun în justiţie!

La un semn au chemat în stradă toţi obedienţii şi toţi ofiţerii sub acoperire din justiţie, pentru preluarea puterii.

Cu toată fiinţa mea voi lupta împotriva lor şi vă rog să veniţi alături, să demitem acest preşedinte ilegitim!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Prelungirea concesiunilor OMV - un prejudiciu imens pentru România"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România este martora unei decizii cu impact strategic major, luată fără transparenţă şi fără respect faţă de interesul naţional. La câteva zile după vizita premierului la Viena, Guvernul a prelungit pe tăcute concesiunile OMV pentru exploatările onshore cu încă 15 ani şi a extins explorarea offshore din Marea Neagră. Fără dezbatere publică. Fără studii independente. Fără explicaţii serioase. Exact aşa nu se administrează resursele unei ţări.

Ni se spune că statul câştigă.

Haideţi să vorbim pe cifre, nu pe lozinci!

În 2024, OMV a plătit aproximativ 155 de milioane de euro redevenţe. După această aşa-zisă mare negociere, statul va încasa cu aproximativ 62 de milioane de euro în plus pe an. Atât! Pentru 15 ani de concesiuni prelungite, într-un sector strategic, evaluat la zeci de milioane de euro.

Eu nu pot accepta ca acest lucru să fie prezentat drept un succes.

Nu s-a organizat nicio licitaţie alternativă. Nu s-a făcut nicio evaluare publică a rezervelor rămase. Nu există niciun studiu de impact publicat. Nu ştim cum va fi taxată producţia viitoare din Marea Neagră, cui va fi vândut gazul şi ce rămâne concret României.

În schimb, avem o cronologie care ridică suspiciuni legitime: vizită oficială în Austria, discuţii cu grupul OMV, apoi decizii luate în linişte, în spatele uşilor închise.

Poate Guvernul să ne spună clar că nu există nicio legătură? Atunci să publice documentele. Toate!

Cer public:

- desecretizarea actelor adiţionale semnate cu OMV;

- prezentarea bazei legale şi economice a prelungirilor;

- o dezbatere parlamentară reală, nu comunicate cosmetizate.

Resursele României nu sunt proprietatea unui guvern trecător. Ele sunt ale românilor. Iar eu nu voi gira niciodată decizii luate pe tăcute, care pun România pe pierdere şi corporaţiile, pe termen lung, la adăpost.

Vă mulţumesc.

Iar înainte de Ajunul Crăciunului, doresc tuturor românilor sărbători fericite!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Sărbători fericite tuturor!

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezent.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea este legată de atacul recent la infrastructura de apă a României.

De departe este o infrastructură de securitate naţională, iar acest atac este unul de o gravitate nemaiîntâlnită, măcar în istoria incidentelor la nivel naţional şi mondial.

Un atac similar a avut loc în 2021, în Florida, când aceste atacuri au dus la o creştere a concentraţiei de hidroxid de sodiu de peste 100 de ori. Doar vigilenţa unui inginer a făcut ca să decupleze automat instalaţiile şi să evite o catastrofă.

România a fost afectată cu peste 1.000 de sisteme informatice, iar situaţia se pare că este de o gravitate atât de mare.

Probabil vigilenţa oamenilor, manuală, intervenţiile manuale sau sistemele care încă sunt vechi, sau sistemele care au fost decuplate, sisteme de forţă, sistemele de acţiune directă, cele de logistică, au făcut să nu avem un dezastru la nivel naţional.

Sistemele acestea pot interveni, sistemele acestea informatice, la un control automat al sistemelor de apă potabilă, de tot ce ţine de amestec, de tratare cu clor, cu hidroxid de sodiu, substanţe care sunt folosite în aşa numitele proceduri de depoluare, sisteme care sunt digitalizate.

De asemenea, sistemele care sunt de control a apei, de hidrocentrale, toate acestea au senzori de control al nivelului apei, de control al calităţii, de control al turbidităţii, de control al unor parametri vitali pentru funcţionarea optimă, inclusiv de vane, inclusiv de orice alt sistem digitalizat.

Or, o cuplare a acestora la sistemul naţional şi o neizolare a acestora de sistemul logistic, este un procedeu care este de o gravitate foarte mare.

Atrag atenţia instituţiilor statului să ia măsuri de urgenţă, să facă investigaţii, şi nu numai, ci să facă investiţii masive în sistemul de centralizare şi de control al acestui sistem naţional, care este unul de securitate maximă pentru România.

Apa şi aerul sunt componente vitale pentru securitatea acestei ţări, iar lucrurile nu pot continua în acest fel. Pentru că, de pe 19 decembrie, până s-a detectat un astfel de atac, au trecut ore vitale şi se putea produce o tragedie.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR, Iaşi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Influenţa preşedintelui asupra justiţiei şi declanşarea procedurii de suspendare".

Stimaţi colegi,

Vreau să spun clar de la început. Voi semna, atunci când va fi iniţiată, procedura de suspendare a preşedintelui României, Nicuşor Dan. Nu din orgoliu şi nu din calcul electoral, ci dintr-un motiv de fond: felul în care acest preşedinte înţelege raportul dintre putere şi justiţie este periculos pentru statul de drept.

Anularea alegerilor prezidenţiale, haosul juridic care a urmat, rejudecări, contestări şi neîncrederea generalizată nu sunt accidente. Ele au creat cadrul perfect pentru un proiect politic în care justiţia nu mai este arbitru, ci instrument. Exact acest lucru îl trăim astăzi.

În campanie, Nicuşor Dan a spus public că "preşedintele are influenţă asupra justiţiei". Nu a fost o scăpare. A fost o declaraţie de viziune. Astăzi vedem consecinţele. Din postura de preşedinte, a ales să politizeze tema justiţiei, să anunţe referendumuri şi "reforme" care nu fac decât să pună presiune pe magistraţi şi să transmită un mesaj clar: cine nu se aliniază, devine problemă.

Problema nu este că vorbeşte despre justiţie. Problema este cum o face şi din ce poziţie. Când un preşedinte care a beneficiat de un proces politic viciat vorbeşte despre "ordine" în justiţie, nu mai vorbim de reformă, ci de control. Nu mai vorbim de echilibru între puteri, ci de capturarea uneia dintre ele.

De ani de zile, justiţia din România a fost câmp de luptă între tabere politice, interese din interiorul sistemului şi zone de influenţă tolerate de servicii. Nu adevărul a decis, ci raportul de forţe: cine controlează numiri, cine controlează dosare, cine scapă şi cine cade. Rezultatul îl ştim cu toţii: o ţară vândută bucată cu bucată, în timp ce oamenii simpli au pierdut încrederea în stat.

Astăzi riscăm să nu ieşim din acest cerc, ci doar să asistăm la o redistribuire a puterii. Nu se repară justiţia, se schimbă mâna care apasă pe butoane.

Nu spun că actualul sistem este ireproşabil. Dimpotrivă, justiţia este una dintre marile drame ale României post-decembriste. Dar refuz ideea că soluţia este o nouă subordonare politică, sub semnul unui preşedinte care a spus explicit că are influenţă asupra justiţiei şi acţionează ca atare.

Justiţia nu se "resetează" prin presiune publică, frică şi jocuri de imagine de la Cotroceni.

Pentru toate aceste motive, pentru felul în care înţelege să îşi exercite mandatul domnul Nicuşor Dan, o să semnez acea suspendare a lui.

România are nevoie de o justiţie liberă, nu de o justiţie controlată, de alegeri respectate, nu anulate până iese cineva... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nagy Szabolcs, Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nagy Szabolcs:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Acum vă rog să vă imaginaţi un scenariu. Unul care se petrece în municipiul Carei, în Nord-Vestul acestei ţări, municipiul în care cetăţenii de etnii şi religii diferite, de ani de zile convieţuiesc paşnic împreună şi în aceste zile se pregătesc de Sfintele Sărbători de Crăciun. Familii de români, maghiari, şvabi şi alte etnii se bucură de evenimentul inedit dedicat acestei aşteptări sfinte şi sărbătoresc în centrul acestui oraş, la Târgul de Crăciun. Bunici, părinţi, copii şi nepoţi, împreună cu prietenii lor, îşi pregătesc sufletele pentru Crăciun, într-un cadru de basm, pregătit cu multă iubire şi atenţie la detalii de către administraţia locală şi alte asociaţii de meşteşugari tradiţionale.

Şi acum imaginaţi-vă că, în această atmosferă de armonie, apare un individ cu gândire primitivă, infectată de o propagandă de ură şi naţionalism fals, promovată de partidele extremiste. Ţelul lui e clar şi îşi găseşte victima rapid, plimbându-se între standurile festive. Sub privirile familiilor care sărbătoreau îşi varsă furia pe primul comerciant pe care l-a zărit vorbind în limba maghiară, pe vânzătorul de kürtős kalács, foarte bine cunoscuţi în Carei.

Imaginaţi-vă cum îl atacă cu o furtună de înjurături dintre cele mai josnice. Imaginaţi-vă cum îl scuipă, nu o dată, ci de mai multe ori, şi reproduce sloganele şovine învăţate pe de rost dintr-un ziar local, principalul promotor al mişcărilor de ură interetnică din Carei. Şi toţi cei prezenţi, care erau martorii acestui eveniment josnic, rămân marcaţi şi de eveniment, dar şi de verdictul forţelor de ordine, care-l scapă pentru acest gest şovin cu o amendă contravenţională de câteva sute de lei pe acest individ.

Aţi reuşit? Aţi reuşit să vizualizaţi acest scenariu? Ei, pentru locuitorii Careiului relatarea de mai sus nu e un joc de imagine, e un vis urât, e coşmarul pe care l-au trăit chiar în zilele trecute. Căci evenimentul prezentat e cât se poate de real.

Familiile careiene au rămas marcate pe viaţă, demnitatea unui om a fost călcată în picioare, iar agresorul se plimbă probabil şi astăzi pe străzi căutând alte victime, după ce a conştientizat cât de uşor scapă, când autorităţile statului confundă xenofobia cu tulburarea liniştii publice.

Acesta este produsul discursului de ură promovat de partidele extremiste, care în judeţul Satu Mare e legitimat de ani de zile şi de PNL.

UDMR va lupta ca lucrurile să se schimbe.

Vrem o ţară unde xenofobia... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi, în faţa dumneavoastră, anunţ că Partidul SOS România se opune semnării tratatului dintre Uniunea Europeană şi statele Mercosur din America de Sud, un acord periculos care condamnă agricultura românească şi trădează interesele fermierilor noştri.

Acest tratat nu este despre cooperare, nu este despre dezvoltare, ci despre sacrificarea producătorilor români şi europeni.

Nu vrem ca România să devină o colonie agricolă şi nici o piaţă de desfacere pentru produse ieftine, obţinute fără reguli, fără standarde şi fără respect pentru consumatori. Fermierii români sunt obligaţi să respecte unele dintre cele mai dure norme din lume: restricţii privind pesticidele, cerinţe costisitoare de mediu, reguli stricte de bunăstare animală. În acelaşi timp, prin acest tratat, ni se cere să acceptăm produse provenite din statele Mercosur - din Brazilia, Argentina, Paraguai, Uruguai -, unde aceste reguli nu există sau sunt ignorate. Aceasta nu este competiţie, este sabotaj economic.

Semnarea acestui acord înseamnă faliment pentru mii de fermieri români, distrugerea fermelor de familie, abandonarea satului românesc şi transformarea României într-o ţară dependentă de importuri, înseamnă pierderea suveranităţii alimentare şi a controlului asupra propriei noastre hrane. Orice stat care renunţă la capacitatea de a-şi hrăni populaţia renunţă, de fapt, la o parte din suveranitatea sa!

Este inadmisibil ca Uniunea Europeană să vorbească despre protejarea mediului, despre tranziţii "juste", să ne bage pe gât Pactul Verde, în timp ce deschide larg porţile pentru produse obţinute prin defrişări masive, utilizarea substanţelor interzise şi exploatarea necontrolată a resurselor. România nu trebuie să fie complice la această ipocrizie.

În acest context, îl somez public pe Preşedintele României, Nicuşor Dan, să renunţe imediat la susţinerea acestui tratat nociv pentru fermierii şi agricultorii români!

Preşedintele României are obligaţia constituţională de a apăra interesele naţionale, nu de a gira politici care lovesc direct în producătorii autohtoni.

România trebuie să spună un "nu" răspicat acestui tratat! Nu ne sacrificăm agricultura şi fermierii şi nu acceptăm decizii luate împotriva interesului naţional! Cer Guvernului României şi tuturor colegilor parlamentari să respingă acest acord şi să apere dreptul românilor de a produce, de a munci şi de a trăi pe pământul lor!

În încheiere, vă doresc tuturor un final de an liniştit, sărbătoarea Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos cu pace şi bucurie şi fie ca noul an 2026 să fie anul naţionaliştilor, al suveraniştilor, al tuturor românilor care îşi doresc o Românie mare, demnă, liberă şi prosperă.

Crăciun fericit şi la mulţi ani!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Vă rog.

Doamna Dumitriţa Albu:

"România nu se termină la graniţă"

Le transmit românilor din afara graniţelor ţării gânduri bune şi urări de sărbători liniştite. Indiferent unde se află - aproape sau foarte departe - sper să-şi păstreze vie legătura cu România, cu familia, cu limba şi cu valorile care ne definesc. Pentru milioane de români, această legătură este singurul lucru care îi face să se simtă, în continuare, acasă.

Şi eu sunt unul dintre sutele de mii de români care aleg de aproximativ 14 ani să vin acasă de sărbători.

Drumul a fost lung. Am stat, la fel ca voi, ore întregi blocată pe autostrăzile din Austria şi Ungaria. Am pierdut timp, am acumulat oboseală şi am trăit aceeaşi incertitudine pe care o cunosc atât de bine românii din afara ţării. Nu este o excepţie, ci o realitate care se repetă de fiecare dată când românii încearcă să ajungă acasă de sărbători sau în concedii. Ea arată lipsa de coordonare şi lipsa de sprijin real pentru cetăţenii români aflaţi în mişcare, mai ales în perioadele aglomerate, precum sărbătorile.

Ştim cu toţii că pentru foarte mulţi români din diaspora, întoarcerea în ţară nu înseamnă doar revederea cu familia. Este şi una dintre puţinele ocazii în care îşi pot rezolva probleme administrative: un buletin, un paşaport, o procură, apostilarea unui document. Lucruri de bază, care le influenţează direct viaţa de zi cu zi.

Pentru aceşti români, documentele de identitate şi serviciile consulare nu sunt simple formalităţi. Sunt vitale. Iar atunci când aceste servicii întârzie sau nu funcţionează, statul român lipseşte exact acolo unde este cea mai mare nevoie de el.

De aceea, rog colegii deputaţi să îmi susţină Propunerea legislativă "La un click distanţă de ambasadă sau consulat", când va ajunge pe ordinea de zi.

Ca deputat ales să îi reprezinte, reafirm angajamentul meu de a susţine drepturile românilor din afara graniţelor, de a lupta pentru servicii publice mai bune, pentru respect, demnitate şi pentru o Românie care să îi primească mereu cu braţele deschise.

România nu se termină la graniţă. Iar datoria noastră, ca parlamentari, este să cerem responsabilitate, coordonare şi asumare politică, pentru ca statul român să funcţioneze pentru toţi cetăţenii săi, oriunde s-ar afla.

Vă mulţumesc.

Şi încă o dată vă urez sărbători fericite!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Sărbători fericite şi dumneavoastră, doamnă deputat!

În continuare dau cuvântul doamnei deputat - dacă tot este pregătită - Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi români,

Am ajuns în pragul sfârşitului de an. Al primului meu an în politica activă. Ca parlamentar împuternicit prin votul şi încrederea voastră să vă reprezint şi să vă apăr interesele în Camera Deputaţilor, şi astăzi, la fel ca în fiecare din cele 357 de zile scurse până acum, gândurile care, deopotrivă, îmi dau putere ori mă macină sunt: "Dacă a meritat?" şi "Dacă am meritat?"

Mai întâi este gândul omenesc, de mamă, dacă a meritat să stau 250 de zile anul acesta, departe de fiul meu de nici 2 ani şi de soţul meu, care se află la Cluj?!

Înfrăţit cu acest gând este cel care mă face să mă întreb, pe drept cuvânt, dacă am meritat? Încrederea ta, demnitatea, privilegiul şi puterea pe care mi le-ai dat prin votul tău?

Sunt gândurile, îndoielile şi temerile sufletului meu în lumea asta politică de la noi, care parcă-i lovită de streche şi bătută-n cap cu maiu - vorba bunicii mele. Fiindcă, în aceste 357 de zile, au fost multe, mult prea multe în care am crezut că lumea asta politică românească este un ospiciu de nebuni.

Însă, apoi, vine celălalt gând. Luminos. Care-mi dă putere şi nădejde, spunându-mi că a meritat.

A meritat să fiu aici, în Parlamentul ţării mele. Ca deputat liber şi independent.

Fiindcă, deşi-s femeie, m-am luptat bărbăteşte pentru protejarea şi promovarea interesului public. M-am bătut pentru apărarea oamenilor vulnerabili, umiliţi şi prejudiciaţi de această guvernare a sărăcirii românilor. M-am luptat cu toate puterile mele şi pentru animalele fără apărare. Pentru dreptul nostru la a simţi româneşte, la credinţă şi opinie liberă. M-am opus cu toate mijloacele mele, puţine, contra asasinilor economici din această coaliţie antinaţională.

În acest an, am muncit în Parlamentul României şi am depus peste 55 de propuneri legislative.

Am înregistrat 20 de interpelări pe probleme grave şi critice.

Am semnat 5 moţiuni, am rostit 12 declaraţii politice şi am luat cuvântul de 23 de ori în plen, în cuprinsul cărora le-am spus verde-n faţă ceea ce am simţit că şi tu le-ai fi spus. Că sunt autorii dezastrului în care ne aflăm şi că vor plăti pentru faptele lor cinice şi ticăloase.

Am trimis peste 2.000 de sesizări, adrese, solicitări şi plângeri către instituţii precum ministere, ANSVSA, Parchet.

Am efectuat şi 8 opt anchete parlamentare în centre de exterminare ale animalelor fără apărare.

Am vizitat centre pentru victimele violenţei domestice şi centre mamă-copil.

Ca parlamentar condamn vehement cele 58 de femicide, mame ucise sub ochii propriilor copii. Un stat care a eşuat, nimeni nu a răspuns; copiii rămaşi în urmă plătesc preţul toată viaţa, acela de a creşte fără mama lor.

Am fondat mişcarea UNIT - Uniunea Naţională pentru Inovaţie şi Tradiţie -, pentru a uni forţele românilor şi împreună a construi o Românie bazată pe valori, credinţă şi soluţii reale şi necesare.

În 2026 voi continua această luptă şi vă aştept alături de mine!

Vă doresc sărbători în tihnă, cu sănătate, credinţă şi curaj!

La mulţi ani! (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege, stimaţi colegi parlamentari,

Educaţia din România nu este un câmp de bătălie politică şi nici nu trebuie transformată într-un instrument de confruntare. Este, înainte de toate, un contract moral între stat şi generaţiile care vin. Un contract care cere consecvenţă, luciditate şi mai ales timp.

Ştim cu toţii că sistemul educaţional se confruntă cu probleme structurale vechi: inegalităţi între mediul urban şi rural, abandon şcolar, programe încărcate, presiune pe profesori şi lipsa unei legături reale între şcoală şi piaţa muncii. Aceste realităţi nu au apărut peste noapte şi nici nu pot fi rezolvate prin soluţii pripite sau prin zgomot politic.

Este important să înţelegem că educaţia nu se reformează prin sloganuri şi nici prin schimbări bruşte de direcţie. Se reformează prin stabilitate, dialog cu profesorii, părinţii şi elevii, prin investiţii inteligente şi prin politici care se văd în timp, şi nu de la o săptămână la alta.

România are nevoie de un sistem de educaţie care să formeze oameni liberi, competenţi şi responsabili, nu doar absolvenţi cuprinşi în statistici. O educaţie care să cultive gândirea critică, respectul pentru muncă şi încrederea în propriile forţe. O educaţie care să fie adaptată condiţiilor economice actuale, dar ancorată în realităţile noastre socioculturale. O educaţie care să răspundă provocărilor viitoare.

În locul disputei politice, este nevoie de continuitate. În locul acuzaţiilor, este nevoie de răbdare şi corecţii oneste. Şi cel mai important - este nevoie de seriozitate, dar şi de un buget corect.

Educaţia nu aparţine unui Guvern, unui ministru sau unui mandat. Educaţia aparţine României. Iar datoria noastră este să o protejăm de improvizaţie şi să o construim cu responsabilitate pentru copiii de azi şi pentru România de mâine. Consider că educaţia trebuie privită în cheia strategiei naţionale, să beneficieze de bugete care să conducă la atingerea obiectivelor, şi nicidecum la peticire.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Nu este prezent.

Domnul deputat Andrei Csillag?

Nu este.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, neafiliaţi?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Sănătatea mintală este o urgenţă reală"

Depresia şi anxietatea nu sunt simple stări şi nu sunt "momente de slăbiciune" - sunt afecţiuni serioase care afectează viaţa a mii de români şi care, din păcate, pot duce la tragedii ireversibile atunci când sunt ignorate.

În România, anual, 1.700 de persoane îşi pierd viaţa prin sinucidere. În spatele acestor cifre se află oameni care au suferit în tăcere, familii distruse şi comunităţi marcate profund. Majoritatea acestor cazuri sunt strâns legate de boli mintale precum depresia şi anxietatea, afecţiuni care sunt subdiagnosticate, insuficient tratate în ţara noastră.

Tragedia recentă a unei tinere din Oradea ne reaminteşte dureros că suferinţa psihică nu este întotdeauna vizibilă. Mulţi oameni zâmbesc în exterior, dar duc lupte grele în interior. Atunci când societatea nu oferă un sprijin real, consecinţele pot fi fatale.

Este momentul s-o spunem răspicat - sănătatea mintală poate să devină o prioritate naţională. Avem nevoie de servicii de sănătate mintală accesibile în toate judeţele, de educaţie, informare, dar mai ales eliminarea stigmatizării care îi face pe oameni să se teamă să ceară ajutor.

Depresia nu este o ruşine, este o boală. O boală care poate fi tratată dacă intervenim la timp.

Avem datoria, ca decidenţi, să transformăm empatia în politici concrete şi să acţionăm înainte ca vieţi să fie pierdute.

Le doresc tuturor românilor sănătate, linişte, grijă unii faţă de alţii, sărbători cu pace şi speranţă!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"La Cotroceni avem o marionetă ce lucrează împotriva poporului român şi pentru interesele Ucrainei"

Astăzi, România are un preşedinte care nu negociază, nu condiţionează şi nu apără nimic românesc. Spune da automat, semnează fără să întrebe şi execută fără să clipească. Astăzi, România nu mai are o voce proprie în deciziile mari, are doar o semnătură pusă la timp pentru alţii.

Ni se cere acum să dăm 4,4 miliarde de euro Ucrainei în următorii patru ani. După ce, în ultimii trei ani, am dat deja 1,4 miliarde. În total, aproape şase miliarde de euro scoase dintr-o ţară care este praf economic şi social. O ţară cu spitale care se închid, cu şcoli care abia supravieţuiesc, cu oameni care muncesc mai mult şi trăiesc mai prost.

Şi mă întreb, de unde vin aceşti bani? Din ce buget? Din ce economie? Din ce viitor al copiilor noştri? Pentru că nu vorbim despre bani virtuali, vorbim despre taxe, împrumuturi, inflaţie şi sărăcie.

Mai grav este că România ajunge să plătească şi contribuţiile altor state. Ungaria, Slovacia, Cehia. State care au spus clar nu. State care au la conducere oameni ce au înţeles că rolul unui lider este să îşi apere propriul popor, nu să îşi sacrifice ţara pentru conflictele altora. Acolo există patriotism politic. Aici există slugărnicie.

Ni se spune că aceşti bani vor fi recuperaţi cândva, prin reparaţii de război plătite de Rusia. O singură clauză, ipotetică, fără garanţii reale. Aceasta nu este strategie, este o poveste spusă românilor ca să tacă.

Dar România nu este o colonie financiară şi nu este un bancomat geopolitic. România are dreptul să spună stop. Are dreptul să pună pe primul loc oamenii ei, economia ei, viitorul ei.

Avem nevoie de lideri care să stea drept, nu de marionete precum cel de la Cotroceni, care se mişcă atunci când cineva trage sforile.

Astăzi avem nevoie de o politică externă care începe cu România şi continuă cu restul lumii, nu invers.

Dar, din păcate, România astăzi nu există.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, fiind epuizată lista, mai întreb colegii care au fost apelaţi dacă între timp au venit în sală.

Domnul deputat Popa Cristian, Grupul parlamentar POT? Nu este.

Domnul deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar SOS România? Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Statul are datoria să fie mereu cu un pas înaintea problemelor, nu cu trei paşi în urma lor. Contractul social pe care îl avem cu românii, ca decidenţi, presupune ca - la nivelul tuturor autorităţilor - să existe o garanţie în ceea ce priveşte capacitatea de a acţiona preventiv, nu doar de a reacţiona în faţa faptului împlinit.

Ce s-a întâmplat recent la Cluj-Napoca, unde două cazuri de lepră au fost confirmate la două surori originare din Asia, venite la muncă în România, e un semnal că responsabilitatea statului român trebuie să treacă din zona de superficialitate la rigoare.

După mai bine de 40 ani de când lepra a fost eradicată în ţara noastră, faptul că a sunat alarma de securitate sanitară ne obligă să ne reamintim că doar paza bună trece primejdia rea.

România aduce anual zeci de mii de muncitori din afara Uniunii Europene. Potrivit datelor oficiale, anul trecut erau înregistraţi peste 140.000 de angajaţi care lucrează legal pe teritoriul românesc. Avem nevoie de ei, economia noastră are nevoie de ei, multe domenii nu mai pot funcţiona fără această forţă de muncă, iar aici discuţia despre lipsurile pieţei nu suportă argumente ipocrite.

În ciuda fluxului mare de migranţi, nu avem un program naţional de screening medical pentru aceştia, cum nu avem nici pentru solicitanţii de azil sau refugiaţi. Zero. Ne bazăm pe declaraţii pe proprie răspundere şi pe un control formal de medicina muncii, care nu este gândit să depisteze boli infecţioase "de import".

Dragi colegi,

Lepra e o boală rară, care, da, astăzi se tratează şi se vindecă, însă cazurile de la Cluj ridică o întrebare legitimă: ce facem concret ca să prevenim crize sanitare, nu doar să reacţionăm la ele?

Specialiştii atrag atenţia că acum, în unele zone ale lumii, există boli endemice, documentate inclusiv de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Nu e nimic ruşinos în a recunoaşte o vulnerabilitate. Ruşinos este să nu construim bariere sanitare solide şi necesare.

Solicit, aşadar, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii să vină cu o propunere coerentă pentru derularea unui program de screening medical prin care să protejăm şi populaţia din România şi pe cei care vin să muncească aici. O propunere care să cuprindă un inventar de analize de bază pentru cetăţenii străini, protocoale clare şi aplicabile, responsabilităţi împărţite între stat, angajatori şi agenţiile de recrutare.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Stimaţi colegi,

În continuare voi da citire numelor deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, George-Adrian Popa, Ştefan-Alexandru Băişanu, Romeo-Daniel Lungu, Ion-Alin Tomoescu, Mircea-Vasile Govor, Nicolae-Adrian Bara, Virgil Alin Chirilă.

Declaraţii depuse în scris de Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Guşă, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Cristina-Emanuela Dascălu, Petre Puşcaşu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Călin-Graţian Gal, Marcel Vela.

Declaraţii depuse în scris de Grupul parlamentar SOS România: Vasile Nagy, Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Elena-Laura Toader, Verginia Vedinaş, Mihai Ţiu.

De la neafiliaţi: doamna deputat Raisa Enachi.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, şedinţa noastră se încheie, dar nu înainte de a vă ura tuturor un Crăciun fericit, cu credinţă în Dumnezeu, pace în suflet şi gând bun pentru România!

Să ne ajute Dumnezeu să ne facem datoria faţă de neam şi ţară!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

La mulţi ani!