Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 18 februarie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Graţiela Leocadia Gavrilescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Nu este.

Domnul deputat Bogdan-Andrei Toader? Nu este.

Domnul deputat Ionel Ciunt?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Ciunt:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România se află într-un moment economic delicat. Datele oficiale confirmă intrarea economiei într-o recesiune tehnică, iar acest lucru nu mai poate fi tratat ca o simplă statistică. Este un semnal de alarmă îngrijorător, care ne obligă la onestitate şi responsabilitate în deciziile publice.

Domnule prim-ministru,

Taxele aberante, preţurile crescute şi toate celelalte măsuri de austeritate pe care le-aţi promovat arată clar că direcţia în care mergem este greşită, pentru că economia României a intrat în recesiune tehnică.

Nu putem reduce deficitul punând doar poveri pe umerii celor care deja se confruntă cu dificultăţi. Persoanele cu dizabilităţi şi familiile acestora au nevoie de stabilitate şi protecţie, nu de incertitudine. Sprijinul acordat lor nu este un privilegiu, ci o obligaţie a statului.

Impunerea contribuţiei la sănătate pentru mamele aflate în concediu de creştere a copilului, într-o perioadă în care familia are nevoie de sprijin, transmite un mesaj greşit. Într-un context demografic fragil politicile publice trebuie să susţină familia, nu să o împovăreze.

Pensionarii se confruntă cu erodarea puterii de cumpărare. Pensia este un drept câştigat prin contribuţie, nu o cheltuială opţională.

De asemenea, mediul privat resimte din plin creşterile de taxe şi lipsa de predictibilitate fiscală. Fără investiţii şi fără stabilitate legislativă dezvoltarea economică încetineşte, iar statul ajunge să colecteze mai puţin, nu mai mult.

Adevărul trebuie spus răspicat: cea mai bună formă de reducere a deficitul bugetar este creşterea economică, nu austeritatea.

Stimaţi colegi,

În ciuda avertismentelor repetate ale PSD, domnule prim-ministru, aţi impus cu rigiditate o politică economică greşită. Insist, domnule prim-ministru, să-i priviţi cu empatie pe cei care au ieşit în stradă: profesori, medici, actori, funcţionari din administraţiile publice, muncitori, pensionari, studenţi, oameni din toate categoriile sociale. Ei vă transmit un mesaj simplu, acela că nu mai pot.

România are nevoie de responsabilitate fiscală, dar şi de echitate socială. Avem datoria să apărăm interesele românilor şi să susţinem măsuri care aduc progres. Nu improvizaţi măsuri care aduc tăieri haotice, care împing ţara într-o recesiune şi mai accentuată.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Regula este câte patru.

Domnul deputat Velcescu este în sală şi are cuvântul.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Nu era o problemă. Puteam să îi terminăm pe toţi de la PSD, să plece acasă, că urmează alţii la guvernare. Dar, e în regulă, nu e nicio problemă!

Trebuie să lămurim o situaţie apărută în spaţiul social al României, în zilele astea.

Am înţeles că AUR e de vină pentru tot ce se întâmplă.

Am înţeles că de 35 de ani AUR a guvernat ţara.

Am înţeles că Simion este cel mai rebel şi năzdrăvan copil al timpurilor noastre şi că, din cauza lui, suntem în recesiune tehnică a nu ştiu câta oară, din cauza lui avem împrumuturile acestea exorbitante, de la diverse fonduri de investiţii şi bănci mondiale şi aşa mai departe.

Am înţeles că domnul Georgescu a băgat spaima-n voi şi, dintr-o dată, pentru câteva declaraţii, aşa-zis "legionare", v-aţi gândit să anchetaţi şi să băgaţi la puşcărie, cum consideraţi dumneavoastră. Am înţeles şi asta.

Ce n-am înţeles eu?

Cum nu răspunde nimeni pentru tot ce s-a întâmplat în România, în ultimii 35 de ani. Cum, dintr-o dată, nu mai avem înaltă trădare aplicată pentru nimeni. Cum nu mai prindem niciun spion, pentru că ne-aţi spus de ruşi, ne-aţi spus de tot ce s-a întâmplat în planul estic, dar n-aţi trimis pe nimeni acasă. N-aţi cerut nicio explicaţie, nu s-a întâmplat nicio mică recesiune în ceea ce înseamnă contrainformaţii.

De ce punctez asta? Pentru că ruşii şi-au făcut de cap aici şi cu Petrov, şi cu Lukoil, şi cu tot ce a însemnat... diverse ... - cum să le numesc eu? - "ţepe metalurgice", pentru că e mai bine aşa, pe înţelesul dumneavoastră.

Dar, evident, de vină este AUR, de vină este domnul Georgescu, de vină sunt cei care au avut altă opinie faţă de dumneavoastră.

Este interesant să vedem cum PSD-ul are un discurs de opoziţie, dar votează cot la cot cu domnul Bolojan şi când vine vorba de asumări de răspundere, şi când vine vorba de moţiuni de cenzură, şi când vine vorba de altfel de moţiuni - acelea simple, care evident că nu contează pentru dumneavoastră, pentru că degeaba votează Parlamentul, o să menţineţi în funcţie pe cine doriţi, cum doriţi, în funcţie de cum sunt ordinele politice, ba de la Bruxelles, ba de la Beijing, mai nou de la Washington - pentru că, nu e aşa? - dacă merge AUR la Washington sunt pro-ruşi, dacă merge Nicuşor la Washington este ce trebuie, este politically correct. Dar, asta este altă discuţie.

Ce-aş vrea eu să înţeleg de la dumneavoastră - sper să înţeleg la un moment dat - cam când vă veţi face timp pentru măsurile alea de relansare economică pe care le auzim de un an de zile, cam când vă veţi face timp pentru a vă uita atent la deficitul ăla şi cam când vă veţi face timp pentru a tăia cheltuielile bugetare? Ştiţi, acelea de la consilii de administraţie, de la adunări generale, de la 700.000 de direcţii, 700.000 de firme şi firmuliţe care căpuşează încontinuu tot ceea ce înseamnă industria românească şi companiile de stat.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dorel Vulpoiu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Ariadna-Elena Cîrligeanu, Grupul parlamentar AUR?

Domnul deputat Nicolae Mîndrescu?

În continuare, voi da cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Să vorbim cu onestitate despre evoluţia economiei în 2025!"

La finalul săptămânii trecute, Institutul Naţional de Statistică al României a furnizat primele estimări asupra evoluţiei produsului intern brut, în anul 2025.

Am constatat cu mare uimire, dar şi întristare, că unii politicieni, exact cei vinovaţi pentru dezechilibrele pe care le-a acumulat România, s-au grăbit să acuze actualul Guvern condus de Ilie Bolojan pentru faptul că acesta ar fi băgat ţara în recesiune economică. Cu siguranţă că un asemenea discurs nu a urmărit decât să întărească argumentele celor din tabăra care s-a opus constant reformelor din sectorul public, dorind să acrediteze falsa teorie că reformele sunt cele care ar slăbi economia naţională.

Stimaţi colegi,

Dacă analizăm cu onestitate evoluţia economiei în anul 2025, pe aceleaşi date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, vom constata că Guvernul Ilie Bolojan a fost învestit la finalul lunii iunie, după două trimestre consecutive în care economia a înregistrat scăderi ale produsului intern brut. Deşi acest aspect nu l-am auzit spus cu voce tare în spaţiul public, vorbim despre un Guvern învestit în plină recesiune economică, care a fost forţat să corecteze un deficit bugetar uriaş şi care a trebuit să salveze accesul ţării noastre la miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile.

Cu toate acestea, prin măsurile corecte adoptate de Guvernul Bolojan - prioritizarea investiţiilor publice, ajustarea unor cheltuieli bugetare, direcţionarea corectă a fondurilor europene - economia şi-a revenit timid în partea a doua a anului şi, per ansamblu, în anul 2025, economia a înregistrat o creştere modestă, dar mult mai sănătoasă, de 0,6% din PIB.

Aşadar, anul 2026 porneşte pe baze economice mult mai solide şi cu perspective mult mai sănătoase pentru creşterea economică. Acest lucru a fost confirmat recent şi de una dintre cele mai prestigioase agenţii internaţionale de rating.

În acelaşi timp, nu mă îndoiesc de faptul că cei care s-au opus până acum reformelor vor continua să o facă, deşi reformele sunt cele care fac mediul economic intern mai puternic, mai competitiv şi creşterea PIB-ului mai durabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe?

Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău?

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş? Nu este.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Iulian Lőrincz?

Domnul deputat Echert Adrian?

Domnul deputat Daniel Blaga?

Domnul deputat Andrei Gheorghiu?

Grupul parlamentar al UDMR, Zahoranszki Brigitta-Eva? Nu este.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae Păun? Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Trif Bogdan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"România traversează un moment economic şi social extrem de dificil"

Şi este important să spunem acest lucru răspicat. O parte semnificativă din situaţia în care ne aflăm astăzi ar fi putut fi evitată dacă pachetul de măsuri pentru stimularea economiei, propus de PSD cu cinci luni în urmă, ar fi fost adoptat la timp. În locul dialogului şi al soluţiilor echilibrate, Guvernul Bolojan a ales măsuri fiscale dure, aplicate rapid, fără a evalua impactul asupra oamenilor.

Astăzi, România se confruntă cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, de 8,6%. Iar efectele sunt resimţite direct de cetăţeni şi mai cu seamă de cei pe care statul ar trebui să îi protejeze.

Cele mai lovite de măsurile fiscale din 2025 au fost două categorii vulnerabile: pensionarii şi mamele.

Pentru pensionari, situaţia a devenit dramatică. Vorbim despre oameni care au muncit o viaţă întreagă şi care, astăzi, se luptă cu preţuri tot mai mari la alimente, medicamente şi utilităţi. Pe mulţi dintre ei, aceste decizii guvernamentale i-au împins la limita disperării.

În condiţiile în care costul vieţii a crescut accelerat, domnul Bolojan a ales să suprataxeze mamele fix în cea mai delicată perioadă a vieţii lor.

Dragi colegi,

Când loveşti într-o femeie care este şi mamă este afectat şi un copil, iar, în acest caz, un copil care este la început de drum. Şi nu doar financiar, aşa cum am fi tentaţi să credem, ci şi moral!

În acest context, PSD vine cu soluţii clare şi responsabile, incluse în pachetul de solidaritate.

PSD susţine acordarea unui sprijin financiar pentru pensionari, în două tranşe, în aprilie şi decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane.

De asemenea, susţinem o schemă de ajutor pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea preţurilor la gaze, pe modelul celei aplicate în domeniul energiei.

PSD cere ferm eliminarea CASS pentru indemnizaţiile mamelor, pentru veterani, văduvele de război şi pentru beneficiarii venitului minim de incluziune.

Adoptarea acestor măsuri nu este negociabilă!

PSD nu va accepta niciun leu tăiat din bugetul educaţiei. Reducerile operate în 2025 au provocat deja grave probleme în sistemul de învăţământ, iar continuarea lor ar fi iresponsabilă.

Partidul Social Democrat insistă pentru soluţii care reduc presiunea asupra oamenilor şi asupra economiei şi avertizează clar că va sancţiona politic orice tentativă de a prelungi austeritatea, pe seama celor vulnerabili.

România are nevoie de echilibru, de dialog şi de politici care pun oamenii pe primul loc.

PSD va continua să lupte pentru protejarea celor vulnerabili şi pentru un stat care îşi respectă cetăţenii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai Ţiu, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Statul român condamnă copiii la sărăcie şi abandon şcolar"

România traversează o criză economică şi socială profundă, iar Parlamentul şi Guvernul sunt responsabili pentru abandonarea familiilor aflate la limita supravieţuirii. Părinţii sunt obligaţi să facă sacrificii pentru educaţia copiilor, în timp ce miliarde de lei sunt sifonate pe achiziţii publice care consumă resursele acestei naţiuni.

Realitatea este revoltătoare: statul român are bani pentru privilegii, dar nu şi pentru educaţie. Are bani pentru risipă, dar nu găseşte bani pentru copii şi viitorul ţării.

Prin ignorarea unei iniţiative legislative esenţiale, Pl-x 309/2025, care vizează majorarea deducerii suplimentare de la 100 de lei, la 1.000 de lei pe lună, pentru fiecare copil înscris la şcoală, Parlamentul şi Guvernul demonstrează că educaţia nu este o prioritate.

În prezent, conform Codului fiscal, se acordă o deducere personală suplimentară de numai 10 lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ. Adică fiecare părinte primeşte în dar de la Guvernul României 10 lei pe lună. 10 lei pe lună consideră Parlamentul şi Guvernul României că sunt suficienţi unui copil al României pentru a merge la şcoală.

În realitate, astăzi, o familie cu doi copii are nevoie de peste 11.000 de lei lunar pentru un trai decent, aşa cum rezultă din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Însă, peste 4 milioane de români trăiesc cu jumătate din această sumă. Diferenţa nu este doar o sumă de bani. Este diferenţa dintre un copil care merge la şcoală şi un copil care este împins spre abandon şcolar. Este o formă de nepăsare naţională şi dovada clară a unui stat eşuat care sacrifică viitorul copiilor pentru interesele politice.

Nivelul şcolarizării copiilor români cu vârsta între 6 şi14 ani este de doar 84%, ceea ce înseamnă că restul de 16% nu sunt înscrişi la şcoală, conform raportului OCDE.

Transmit astăzi un mesaj clar: Partidul SOS România va continua să lupte pentru dreptul fiecărui elev la educaţie şi pentru oprirea risipei din banul public! Nu vom accepta ca viitorul copiilor să fie distrus de nepăsare şi dispreţ.

O naţiune care nu investeşte în educaţie nu are viitor!

Aşa că, domnilor de la PSD, PNL, UDMR şi USR, nu mai mimaţi reforma! Daţi-vă demisia şi mergeţi acasă!

Un popor unit nu poate fi învins!

Cu respect, de aici, din Parlamentul României, deputat de Olt, Mihai-Adrian Ţiu.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este intitulată "Consecinţele deciziilor luate de premierul Ilie Bolojan".

În intervenţia mea vreau să aduc în prim-plan modul în care sunt luate deciziile de către premierul Ilie Bolojan şi consecinţele acestora asupra României, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

Un exemplu elocvent este situaţia Acordului Mercosur. Premierul Ilie Bolojan a acţionat unilateral, ignorând punctele de vedere de specialitate exprimate de Ministerul Agriculturii şi eludând procedura legală privind aprobarea mandatului de reprezentare a României. Mai mult, nu a respectat prevederile acordului Coaliţiei, adoptând o poziţie fără consultarea partenerilor de guvernare.

Într-o chestiune de o asemenea importanţă, legea şi Constituţia impun consultarea Parlamentului. Chiar dacă rolul Legislativului este unul consultativ, procedura este obligatorie, potrivit Legii nr. 37/2013 art. 11. Cu toate acestea, decizia a fost luată fără dezbatere parlamentară, fără consens în Coaliţie şi fără un dialog real cu cetăţenii. Un astfel de comportament ridică serioase semne de întrebare privind respectul faţă de instituţii, faţă de partenerii politici şi faţă de românii care au votat actuala majoritate.

Acelaşi tip de abordare se reflectă şi în politicile economice promovate în ultima perioadă. România înregistrează cea mai mare rată a creşterii preţurilor din Uniunea Europeană, cu o inflaţie de 8,6%, mult peste media europeană. Aceste cifre, provenite din statisticile Comisiei Europene, evidenţiază efectele concrete ale deciziilor economice adoptate recent.

Măsurile fiscale asumate de premier, în special majorarea TVA, au generat scumpiri în lanţ la alimente, servicii şi produse de bază, amplificând presiunea asupra consumului. Pensionarii, familiile cu venituri mici şi clasa de mijloc resimt cel mai puternic aceste efecte, zi de zi.

În paralel, îngheţarea salariilor şi absenţa unor politici coerente de protecţie socială adâncesc dezechilibrele existente. Nu ne aflăm în faţa unei simple dificultăţi temporare, ci a unui cumul de măsuri care conduc la diminuarea nivelului de trai.

România este guvernată în acest moment prin decizii unilaterale, şocuri fiscale şi forme mascate de austeritate. Este necesară o schimbare de direcţie, bazată pe politici economice responsabile, care să protejeze cetăţenii şi să sprijine economia reală. Trebuie redusă presiunea asupra populaţiei şi readusă stabilitatea.

Statul are datoria de a respecta regulile instituţionale, de a consulta partenerii şi Parlamentul şi, mai ales, de a interveni la timp pentru a-şi proteja cetăţenii.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mădălin-George Borş, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

"Viitorul României începe în şcoală"

Educaţia este temelia pe care se clădeşte viitorul unei naţiuni, iar felul în care arată astăzi şcoala românească spune foarte multe despre România de mâine. De aceea, orice decizie care priveşte sistemul de învăţământ trebuie luată cu deplină responsabilitate şi maturitate.

Aplicarea prevederilor Legii nr. 141/2025 a generat deja efecte vizibile, cu consecinţe negative asupra învăţământului preuniversitar, prin reducerea numărului de clase şi creşterea efectivelor de elevi, iar în multe unităţi şcolare reorganizarea s-a realizat într-un ritm accelerat, ceea ce a condus la situaţii de supraaglomerare, care îngreunează desfăşurarea unui act educaţional de calitate.

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare deoarece, potrivit datelor Eurostat, România se afla deja înainte de aceste modificări printre statele europene cu cele mai aglomerate săli de clasă, situându-se peste media Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul de elevi per clasă. Într-un asemenea context, măsurile adoptate, care au condus la comasări suplimentare, pun sub semnul întrebării direcţia în care evoluează sistemul educaţional.

Odată cu aceste schimbări, organizaţiile sindicale din educaţie au semnalat riscul reducerii unui număr semnificativ de posturi didactice, estimările indicând că mii de cadre ar putea fi afectate, ceea ce generează nesiguranţă în rândul profesorilor şi afectează echilibrul sistemului.

Aglomerarea suplimentară a claselor înseamnă mai puţin timp pentru fiecare copil, reduce capacitatea profesorului de a acorda atenţie fiecărui elev, în funcţie de nevoile sale, şi îngreunează sprijinirea celor care au nevoie de suport suplimentar, iar în comunităţile vulnerabile, unde abandonul şcolar este deja o realitate îngrijorătoare, aceste măsuri adâncesc dezechilibrele existente şi afectează şansele copiilor la un parcurs educaţional solid.

Educaţia nu poate fi tratată ca o zonă de sacrificiu bugetar, deoarece subfinanţarea afectează capacitatea şcolilor de a funcţiona eficient şi de a oferi condiţii adecvate pentru elevi, iar o reformă autentică presupune o viziune coerentă, construită prin dialog şi fundamentată pe analize clare de impact. Este necesară o analiză urgentă şi obiectivă a efectelor măsurilor deja aplicate, iar acolo unde apar disfuncţionalităţi trebuie adoptate soluţii clare, în consultare directă cu reprezentanţii cadrelor didactice şi cu organizaţiile sindicale.

România are nevoie de o şcoală puternică şi stabilă, de profesori respectaţi şi susţinuţi şi de decizii responsabile, care să consolideze sistemul educaţional, nu să îl destabilizeze, iar sprijinul pentru cadrele didactice şi pentru elevi trebuie să fie o prioritate constantă, nu doar o reacţie de moment.

Aşa cum spunea Nicolae Iorga, "Un popor fără educaţie este un popor fără viitor". De aceea, investiţia în educaţie este cea mai sigură investiţie pe care o poate face un stat.

Mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Doamna deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat. (Vociferări.)

Din troiene venim toţi, aşa că e de înţeles.

Dar aşa e frumoasă iarna, cu zăpadă multă.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc frumos.

În calitate de deputat al diasporei, ajung adesea la mine mesaje care nu seamănă cu petiţiile-tip şi nici cu scrisorile de protocol. Sunt mesaje scrise la capătul unei ture, între două opriri, cu mâinile încă prinse de ritmul muncii. Un astfel de mesaj l-am primit din Belgia, din cabina de comandă a unui tren. Autoarea este doamna Mihaela Lejmi, româncă plecată de 19 ani, angajată în sistemul feroviar belgian, formată acolo, într-un domeniu în care disciplina şi siguranţa nu sunt vorbe frumoase, ci reguli care se respectă sau se plătesc scump. Dincolo de profesie, scrie versuri şi păstrează, prin cuvânt, o legătură vie cu România.

Redau integral mesajul doamnei Mihaela Lejmi, aşa cum a fost transmis:

"Stimată doamnă deputat,

Vă scriu din cabina de comandă a unui tren din Belgia. Sunt în diaspora de 19 ani şi sunt în prezent singura femeie româncă conductor de tren din această ţară.

Vă scriu nu doar ca un cetăţean care munceşte în străinătate, ci ca un om care, după 19 ani de diaspora, a înţeles că rădăcinile nu se pot deshuma şi replanta. Ele rămân acolo, în pământul unde ne-am născut, şi oricât de mult ne-am integra în alte societăţi, purtăm mereu cu noi o valiză plină de amintiri.

De multe ori, simţurile mă teleportează acasă fără permisiunea mea. Un miros, un gust sau o lumină anume mă duc instantaneu în curtea bunicii, în liniştea de atunci. Din acest dor neîncetat scriu versuri, încercând să traduc în cuvinte distanţa care ne desparte de casă.

În comunitatea noastră din Belgia, dialogurile sunt mereu pline de nostalgie. Dar această nostalgie doare atunci când ne uităm spre ţară şi vedem figuri triste, oameni striviţi de resemnare şi o mentalitate care pare să fi stagnat. Ne întâlnim, povestim despre România, dar ceea ce ne lipseşte cel mai mult nu este doar peisajul de acasă, ci speranţa.

Mi-aş dori ca mesajul meu să nu fie doar despre ceea ce ne lipseşte, ci despre dorinţa ca speranţa să fie renăscută. Ne dorim o Românie în care să nu ne mai simţim teleportaţi doar prin amintiri, ci atraşi înapoi de o realitate în care meritocraţia şi respectul pentru om sunt lege.

Vă rog să duceţi în Parlament această voce a diasporei sensibile: suntem milioane de oameni care, deşi conducem trenuri, construim clădiri sau vindecăm pacienţi în alte limbi, visăm în limba română şi aşteptăm ziua în care «acasă» va fi din nou locul unde zâmbetul este mai prezent decât grija zilei de mâine".

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice este: "Statul care tolerează cruzimea devine el însuşi crud - Padocul de la Suraia, un test pentru conştiinţa instituţiilor statului".

Există momente în care o societate este judecată nu după discursurile ei despre civilizaţie, ci după felul în care îşi tratează fiinţele vulnerabile.

Cazul adăpostului de câini din comuna Suraia nu este doar un scandal local. Este un test moral pentru statul român.

Imaginile, mărturiile şi reacţiile publice apărute în legătură cu acest adăpost nu descriu doar o posibilă disfuncţionalitate administrativă. Ele sugerează un fenomen mult mai grav, tolerarea suferinţei sub privirea autorităţilor.

Atunci când într-un adăpost public apar suspiciuni de condiţii improprii, de lipsă de îngrijire, de supraaglomerare sau de tratament inadecvat, problema nu mai este una de procedură. Devine una de responsabilitate instituţională şi de credibilitate a statului.

Un stat care nu poate garanta respectarea legii într-un spaţiu pe care îl administrează direct transmite un mesaj periculos, că regulile sunt opţionale, că demnitatea vieţii poate fi ignorată, că absenţa controlului este acceptabilă.

Protecţia animalelor nu este un lux al societăţilor prospere. Este un indicator al maturităţii morale şi juridice a unui stat.

În Uniunea Europeană, bunăstarea animalelor este parte a standardelor de civilizaţie. În România, ea nu trebuie să rămână doar o formulă legislativă.

Cazul Suraia nu trebuie închis prin explicaţii administrative, ci clarificat prin verificări reale, prin asumarea responsabilităţilor şi prin măsuri concrete care să prevină repetarea unor asemenea situaţii.

Nu cerem doar sancţiuni. Cerem un semnal clar că legea funcţionează, că autorităţile îşi exercită atribuţiile şi că statul român nu tolerează indiferenţa faţă de suferinţă.

Pentru că, în ultimă instanţă, modul în care tratăm fiinţele fără apărare spune cine suntem noi ca societate.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie, conferenţiar universitar doctor Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR, Iaşi, vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aţi putut privi imaginile de la Suraia, de la Vetmedan? O ţară şi o lume întreagă au putut vedea realitatea diabolică, crudă, criminală a unui centru de exterminare a animalelor fără apărare.

Noi, toţi oamenii cu suflet, ne-am cutremurat şi ne-am ruşinat de hidoşenia bestialităţii criminale din acest centru. De peste un an de zile, noi, parlamentarii UNIT, prin controalele efectuate în ţară şi în special la Suceava, prin declaraţiile din Parlament, prin interpelări, adrese către ANSVSA, rapoarte prezentate inclusiv în Parlamentul European, conferinţe de presă la care am fost ignoraţi, de fiecare dată am atras atenţia şi am încercat să oprim activităţile acestor monstruozităţi terminatoare.

Nici astăzi nu-mi ies din suflet şi din gând bieţii căţei înfometaţi, înfriguraţi, care nu au nicio apărare în afară de noi. În toate celulele din fiinţa mea văd încă privirea lor disperată, a fiecărui căţel pe care l-am lăsat în urmă după ce am plecat de acolo. Aceşti monştri pe două picioare i-au bătut, i-au înfometat, i-au schingiuit, i-au azvârlit zile întregi pe nişte betoane reci.

Centrul de exterminare a animalelor fără apărare de la Suraia dezvăluie adevărul despre dezumanizarea noastră ca oameni. Întreaga civilizaţie a văzut atâta nepăsare şi cinism. Aşa-zisul adăpost a primit în jur de 6 milioane de euro din bani publici, din taxele românilor, din banii noştri. Inuman!

Statul a devenit complice, pentru că statul a ştiut, a ştiut de la mine personal. Atât prim-ministrul, cât şi preşedintele ANSVSA, cât şi ministrul afacerilor interne, birourile pentru protecţia animalelor şi direcţiile sanitare veterinare au ştiut de raportul parlamentar.

Peste 15.000 de câini au fost ucişi cu sânge rece, nu eutanasiaţi. Eutanasia este o metodă de suprimare a vieţii unei fiinţe aflate în suferinţă, nu a unui animal perfect sănătos. Cine a verificat în realitate şi ce, nu ştim, pentru că răspunsurile mereu au fost: lucrurile sunt aproape bine. Am cerut Corpului de control al prim-ministrului să efectueze controale, să verifice activitatea acestor instituţii publice şi am cerut constituirea unei comisii parlamentare de anchetă. Adevărul trebuie să iasă la iveală şi toate centrele de exterminare din România... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ariadna-Elena Cîrligeanu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă aflu, astăzi, în faţa dumneavoastră pentru a vă transmite un mesaj din partea comunităţii de români din Ucraina. Precizez că ceea ce urmează să citesc este o scrisoare din partea lor, adresată preşedintelui României, preşedintelui Ucrainei şi preşedintei Republicii Moldova.

Din cauza timpului alocat, voi încerca să citesc pasaje, astfel încât să reuşiţi să înţelegeţi mesajul.

"Scrisoare deschisă privind salvarea învăţământului secular românesc din sudul Basarabiei, regiunea Odesa

«Naţiunile nu mor de infarct,

mai întâi li se ia limba»

Stimate domnule preşedinte al Ucrainei,

Stimate domnule preşedinte al României,

Mult stimată doamnă preşedinte a Republicii Moldova,

Ne adresăm Excelenţelor Voastre cu apelul de a contribui la rezolvarea situaţiei critice în care se află comunitatea istorică românească din sudul Basarabiei, regiunea Odesa, în ce priveşte problema păstrării claselor liceale în şcolile seculare în care, prin eforturile incredibile ale comunităţii noastre, a fost posibil să ne apărăm predarea în limba noastră maternă, româna, de-a lungul secolelor, şi să o păstrăm în anii grei ai istoriei noastre comune moderne.

Fiindcă de fapt nu este vorba doar despre reorganizarea şcolilor, este vorba despre soarta unei limbi care s-a vorbit în această regiune timp de mai multe secole!

Dacă ar fi să comparăm, conform recentului scandal mediatic privind diminuarea numărului de licee româneşti din regiunea Cernăuţi, care a adus în atenţia publicului o perspectivă de reducere a numărului liceelor de la 32 la doar 4 cu predare integrală în limba română - la o populaţie de peste 181.000 de etnici români din regiune -, vă informăm că în regiunea Odesa, la o populaţie a comunităţii româneşti de peste 124.000 de cetăţeni, nici autorităţile regionale, nici cele locale nu au anunţat intenţia de a înfiinţa nici măcar un singur liceu cu predare integrală în limba română! Acest fapt demonstrează că lucrarea monstruoasă de asimilare lingvistică definitivă a românilor din sudul Basarabiei şi regiunea Odesa în general, începută de puterea sovietică pe timpul lui Stalin, tinde să fie dusă la bun sfârşit - cu un final total nefericit pentru noi, românii autohtoni.

În fond, în cazul lichidării claselor liceale, preconizăm un exod forţat al familiilor din regiune, migraţie educaţională a copiilor şi devastarea demografică a localităţilor rurale. Or, satele comunităţii noastre româneşti din sudul Basarabiei nu au fost niciodată epicentre de conflict. Ne dorim ca acestea să rămână centre de educaţie, cultură, credinţă... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Aşa e pus, pe automat. Nu eu v-am tăiat microfonul, să ştiţi. (Vociferări.)

Vă rog, să-i mai dăm 20 de secunde doamnei deputat. (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:

Mulţumesc pentru timpul alocat.

În încheiere.

"Or, satele comunităţii noastre româneşti din sudul Basarabiei nu au fost niciodată epicentre de conflict. Ne dorim ca acestea să rămână centre de educaţie, cultură, credinţă şi respect. Pentru satele noastre, o şcoală nu este doar o instituţie de învăţământ. Şcoala din sat este un ultim bastion al limbii şi al memoriei noastre naţionale".

Trebuie să înţelegem, oamenii aceştia... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Samuel-Virgil Miclău.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman?

Domnul deputat Petre Puşcaşu?

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei?

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea?

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu?

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui?

Domnul deputat Iulian Lőrincz?

Domnul deputat Echert Adrian?

Aveţi cuvântul, domnule deputat. (Vociferări.)

Nicio problemă, ştim şi înţelegem, intemperiile.

Domnul Adrian Echert:

"Miliarde de lei tocaţi ca să ţinem în viaţă o fantomă - actuala administraţie locală"

Ne place să rostim "reformă", dar nu cumva, Doamne fereşte, să înceapă cu noi. Banii publici se scurg în România într-o gaură neagră despre care vorbim prea puţin - costul existenţei administraţiei. Nu în investiţii, nu în servicii, nu în dezvoltare, ci în funcţionare. Avem comune cu populaţii sub nivelul pentru care a fost gândită structura administrativă, şi totuşi menţinem acelaşi aparat complet - secretariat, contabilitate, urbanism, achiziţii, juridic, conducere. Veniturile proprii nu ajung nici pentru salarii, iar diferenţa vine anual de la bugetul de stat. Iar când aproape tot bugetul se duce pe funcţionare, nu mai rămâne pentru drumuri, şcoli sau servicii medicale. Localitatea nu stagnează pentru că oamenii nu vor, stagnează pentru că sistemul consumă înainte să construiască. România a pierdut populaţie, economia s-a mutat în alte zone, dar arhitectura administrativă a rămas neschimbată, ca o fantomă care ne bântuie în fiecare zi şi ne opreşte viitorul dezvoltat.

Dar care e interesul politicului de aici, de la Bucureşti? Comunităţile mici devin masă de manevră pentru orice tip de politică, pentru că dependenţa financiară produce dependenţa administrativă. Când existenţa unei primării depinde anual de transferuri, autonomia deciziei devine pur teoretică.

Reforma administrativă nu înseamnă dispariţia identităţilor locale. Oamenii nu locuiesc în organigrame, dar serviciile administrative pot fi unite fără ca satul să dispară. Funcţiile costisitoare pot fi partajate. Finanţarea poate fi legată de capacitatea reală, nu de simpla existenţă a unei instituţii. Altfel, vom continua să plătim aparate administrative, în loc să plătim servicii publice. Vom continua să protejăm structuri, în timp ce comunităţile rămân fără resurse.

Problema nu mai este dacă trebuie făcută reforma. Problema este cât timp acceptăm să finanţăm un sistem care se întreţine pe sine înainte să servească oamenii.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Zahoranszki Brigitta-Eva, Grupul parlamentar al UDMR.

Doamna Zahoranszki Brigitta-Eva:

Doresc să semnalez o situaţie gravă şi profund nedreaptă care afectează cetăţenii din Sighetu Marmaţiei, ale căror proprietăţi au fost expropriate pentru realizarea obiectivului de interes naţional "Pod peste Tisa în zona Tepliţa", care asigură legătura dintre România şi Ucraina.

La data de 4 aprilie 2023, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a emis Decizia de expropriere, prin care imobilele aflate în coridorul de expropriere au fost trecute în proprietatea statului român.

Însă, de aproape trei ani, proprietarii expropriaţi se află într-o situaţie inacceptabilă: au fost deposedaţi de bunurile lor, dar nu au primit despăgubirile prevăzute de lege. Hotărârile de stabilire a cuantumului despăgubirilor nu au fost emise; evident că nici au fost efectuate plăţile către cei îndreptăţiţi.

Constituţia României consacră clar principiul potrivit căruia nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Or, din păcate, în acest caz, despăgubirea nu mai este nici dreaptă, nici prealabilă - este pur şi simplu amânată, iar cetăţenii nu îşi încasează banii la care au dreptul.

Nu este vorba despre o favoare, ci despre o obligaţie legală a statului. Legea stabileşte clar termene şi proceduri privind verificarea dreptului de proprietate, emiterea hotărârilor de stabilire a despăgubirilor şi efectuarea plăţilor în termen de cel mult 90 de zile de la emiterea acestora. Ignorarea dispoziţiilor înseamnă încălcarea legii chiar de către autoritatea care ar trebui să o aplice.

Proiectul "Pod peste Tisa" este, fără îndoială, unul strategic, cu impact economic şi regional major, aşteptat de mulţi cetăţeni.

Dezvoltarea infrastructurii nu poate fi realizată prin sacrificarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Drept urmare, pe această cale, solicit respectuos finalizarea procedurii de stabilire a cuantumului despăgubirilor şi efectuarea plăţilor în cel mai scurt timp către proprietarii expropriaţi.

Statul român trebuie să fie în slujba cetăţenilor, şi nu invers. Respectarea legii, achitarea sumelor datorate persoanelor expropriate ar dovedi într-adevăr că statul lucrează în interesul cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice este următorul: "Motto-ul promovat public de UDMR, «Avem grijă de siguranţa copiilor noştri», intră într-un contrast dur cu ceea ce a ieşit la iveală la Liceul Teoretic «Németh László» din Baia Mare".

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Cazul de la Liceul maghiar "Németh László" arată cum siguranţa copiilor poate fi sacrificată atunci când imaginea devine mai importantă decât adevărul. Vorbim despre nişte acuzaţii foarte grave, formulate de foste eleve, potrivit cărora, în decurs de mai mulţi ani, de la vârste fragede, mai multe generaţii de fete ar fi fost abuzate emoţional, fizic şi sexual de profesorul de istorie, în cadrul unei structuri prezentate drept "ordin cavaleresc".

Profesorul era descris ca "Mare Maestru", iar organizaţia funcţiona după reguli ierarhice stricte. Foste membre vorbesc despre obedienţă impusă, verificări fizice, umiliri şi presiuni pentru a rămâne în interiorul grupului. Există mărturii potrivit cărora, la evenimentele la care participa acest ordin, ar fi existat inclusiv practici de tip schimb de fete între participanţi. Dacă aceste lucruri se confirmă, gravitatea depăşeşte cu mult nivelul unor abuzuri individuale şi indică o structură de tip sectar, tolerată ani la rând.

La fel de grav este că, potrivit relatărilor din presă şi din comunitatea maghiară, aceste lucruri erau cunoscute şi tolerate. Se vorbeşte despre suspiciuni discutate public, despre semnale repetate şi despre tăcere instituţională. Au apărut informaţii conform cărora, încă din 2024, conducerea UDMR Maramureş ar fi fost informată că victimele există şi doresc să se facă dreptate. În locul unei sesizări imediate a autorităţilor, aceştia ar fi preferat să se consulte intern şi să amâne o decizie.

În spaţiul public au apărut şi relatări conform cărora fostul deputat al UDMR de Maramureş ar fi intervenit în favoarea profesorului, pe grupuri de Facebook ale comunităţii maghiare, în timp ce victimele aşteptau doar să fie auzite de cineva. Dacă aceste fapte se confirmă, ele arată o complicitate prin tăcere şi o presiune socială exercitată în favoarea agresorului.

Nu mai vorbim doar despre responsabilitatea unui profesor. Vorbim despre directori, profesori, lideri comunitari şi persoane din zona politică, care ar fi ştiut şi au ales să nu acţioneze. Reputaţia unei şcoli sau a unei instituţii nu poate fi apărată cu preţul distrugerii vieţii unor copii.

Solicit autorităţilor să verifice toate aceste informaţii până la capăt: cine a ştiut, cine a fost informat, cine a tăcut şi de ce. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat George-Mădălin Borş, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul George-Mădălin Borş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre ceva care ne priveşte pe toţi, şi anume viitorul copiilor noştri.

E vorba de majoratul digital, ideea că accesul la reţelele sociale ar trebui limitat până la o anumită vârstă, aşa cum fac din ce în ce mai multe ţări. Susţinem această măsură, pentru că am văzut prea multe cazuri în care tehnologia, în loc să ajute, devine un pericol real pentru cei mici.

Haideţi să fim realişti: reţelele sociale sunt peste tot în viaţa copiilor noştri. E o realitate pe care n-o putem nega. Întrebarea e: la ce preţ?

Ştim cu toţii că dependenţa de ecrane poate crea probleme serioase. Am auzit de la experţi că mulţi copii, chiar de la 11-15 ani, arată semne de sevraj când li se ia telefonul: iritabilitate, nelinişte, ca şi cum ar fi privaţi de ceva extrem de esenţial. Şi nu se opreşte aici: folosirea excesivă duce la anxietate, depresie, probleme cu somnul sau concentrarea. În cazuri extreme, creşte riscul de autovătămare, şi asta nu este o glumă, e ceva ce vedem în statistici şi în vieţile reale ale oamenilor.

Haideţi să vorbim şi despre riscurile şi mai grave. Pornografia infantilă este o plagă online: mii de cazuri raportate anual în România, în care copiii sunt expuşi sau chiar devin victime ale abuzurilor sexuale, prin conţinuturi ilegale. Platformele acestea nu filtrează conţinutul în integralitate, iar un copil curios poate ajunge uşor în zone periculoase.

Apoi, intervine cyber bullying-ul: insulte, hărţuire online, care lasă răni foarte adânci. Am auzit poveşti de la părinţi disperaţi despre copii care nu mai vor să meargă la şcoală, care se izolează, din cauza unor comentarii răutăcioase de pe internet. Toate acestea afectează sănătatea mintală a generaţiei tinere şi noi, ca societate, nu putem sta cu mâinile în sân.

Uitaţi-vă la ce fac alte ţări europene, care sunt cu un pas înaintea noastră. Australia, spre exemplu, a interzis clar accesul minorilor sub 16 ani. Franţa a setat vârsta de 15 ani ca vârstă minimă pentru majoratul digital. Spania este pe cale să adopte ceva similar. Danemarca a mers şi mai departe: au o aplicaţie naţională pentru verificarea vârstei, controale parentale obligatorii şi amenzi grele pentru platformele care nu respectă regulile. Chiar şi Austria, Portugalia sau Grecia se aliniază acestui trend, pentru că au înţeles că protecţia copiilor nu este opţională.

În România, din păcate, nu avem un cadru legal pe această temă. E timpul să schimbăm lucrurile.

Haideţi să facem din majoratul digital o prioritate naţională! Copiii noştri merită un mediu online sigur, unde să crească sănătoşi şi fericiţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina-Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul Bolojan a deblocat reforma în administraţia publică.

Nu au putut alţii să blocheze reformele pe cât a reuşit acest Guvern, trecând peste toate obstacolele, să le împingă înainte. Dacă auziţi altceva, să ştiţi că vorbim doar despre story, poveşti pe story, efectiv, pe româneşte, poveşti, pot să spun.

Şi este foarte bine că la nivelul Coaliţiei a fost acceptată propunerea Guvernului de a fi emisă o ordonanţă de urgenţă. Măsurile de reformă trebuie aplicate cât mai repede. Guvernul Bolojan nu lasă pe mâine reformele care trebuie făcute astăzi!

Menţinem direcţia corectă, pentru că premierul Ilie Bolojan a arătat răbdare, realism şi onestitate faţă de toţi partenerii. Şi respectăm angajamentele Partidului Naţional Liberal: oprirea risipei, respect pentru banii adunaţi de la cetăţeni şi trecerea la o dezvoltare economică bazată pe investiţii inteligente, productivitate şi disciplină fiscală.

Reformele Guvernului Ilie Bolojan sunt absolut necesare. Pentru a le continua, aşteptăm de la toate partidele proeuropene responsabilitate şi echilibru. Nu ne permitem reacţii emoţionale, nici decizii pe termen scurt sau promisiuni populiste. Nu mai pot merge partidele politice după dictonul "La plăcinte înainte, la reforme înapoi!" Nu îşi mai permite România să plătească plăcintele!

Bugetul pe anul 2026 va fi primul conceput de acest Guvern pentru susţinerea reformelor şi pentru relansarea economică pe baze sănătoase.

Solicit de pe acum Parlamentului dezbaterea cât mai rapidă a bugetului!

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Stimaţi colegi,

Da, văd că... (Vociferări.)

Doamna deputat Mariana Vârgă, neafiliaţi.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Dreptate pentru medicii României!".

România are deja un sistem medical care se confruntă cu provocări enorme: lipsă de personal, migraţia medicilor, spitale supraaglomerate. Ultimul lucru de care avem nevoie acum este să descurajăm şi mai mult profesioniştii care au ales să rămână şi să lupte aici pentru noi.

În acest context, pe rolul Parlamentului există un proiect de lege, nr. 21/2026, un proiect care nu este o reformă, este un instrument politic abuziv prin care medicii României sunt sancţionaţi, interzişi, excluşi din profesie fără judecată doar pentru delict de opinie. Delictul de opinie nu se sancţionează în dreptul românesc şi nici în politică.

Noi, parlamentarii, suntem chemaţi astăzi să dăm un vot pe acest proiect de lege. Nu l-am dat! Am dat aviz negativ! Pentru că medicii români, profesionişti şi supuşi la tot felul de presiuni în pandemie, când n-au avut echipamente, n-au avut resurse, când USR-ul ne trimitea părinţii în saci de gunoi şi i-au dus la lada istoriei, medicii români încercau să salveze vieţi. Astăzi sunt sancţionaţi, pentru că fac dezbateri ştiinţifice şi-şi spun prima opinie, a doua, a treia.

Încearcă să vă salveze pe dumneavoastră, stimaţi şi dragi români!

Nu-i lăsaţi! Legile nu sunt făcute ca să fie un instrument de răzbunare! Sunt pentru reformă!

USR-ul şi PNL-ul, şi cei care fac aceste proiecte de lege, îşi acoperă, de fapt, incompetenţa lor profesională şi politică. Nu se ocupă de problemele reale ale României! Încearcă să ascundă incompetenţa şi abuzurile de care dau dovadă în fiecare zi. Au atacat toate elitele societăţii româneşti: profesori, jurişti, acum medicii.

Să ştiţi că un stat nu se dezintegrează doar prin atacuri politice sau dezastre economice, ci prin subminarea statului de drept şi descentralizarea administraţiei publice.

Nu este permis ca un medic să nu se poată exprima liber, să salveze vieţile pacienţilor pentru care au jurat să facă acest lucru!

Dragi români,

Nu mai putem aştepta, s-a depăşit linia roşie!

Noi, parlamentarii, am fost sesizaţi de sute de medici şi ne cer ajutorul.

Dragi medici,

Suntem alături de dumneavoastră, vom lupta cu toată puterea noastră ca acest proiect de lege să nu treacă. Şi dacă va trece de Parlament vom lupta la Curtea Constituţională. Dacă va trece de Curtea Constituţională vom lupta în instanţă şi acolo, la Strasbourg sau la Bruxelles, unde aceşti politicieni, care astăzi vă fac atât de mult rău, stau în genunchi.

Parlamentarii români sunt chemaţi să facă dreptate, să facă legi drepte şi bune pentru România.

Vă susţinem, stimaţi medici, şi vă mulţumim că ne salvaţi vieţile!

Deputat independent de Bucureşti, Mariana Vârgă.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Stimaţi colegi,

Observ că sunt foarte mulţi colegi absenţi. Cei prezenţi în sală cred că toţi v-aţi susţinut declaraţiile politice. (Vociferări.)

Da, cred că e de înţeles, din cauza vremii, foarte mulţi colegi nu au putut să ajungă. (Vociferări.)

În regulă!

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi de la PSD,

Îl cunoaşteţi pe acest individ? (Arată o fotografie.)

Este al vostru, membru al PSD din Suraia, Daniel Lazăr, care a omorât 15.000 de câini în chinuri groaznice. Iar asta în timp ce primea bani de la stat ca să îi protejeze.

Vă întreb direct: aţi privit imaginile de la Suraia până la capăt? Aţi avut curajul să le vedeţi, fără să opriţi filmările, când realitatea a devenit greu de suportat? Acolo nu este doar neglijenţă. Acolo este degradare, este suferinţă.

Adăpostul din Suraia a primit peste 5,8 milioane de euro din bani publici. Bani proveniţi din taxe. Din contribuţia oamenilor care cred că statul trebuie să apere viaţa, nu să finanţeze crima.

Contractele au continuat ani de zile. Plăţile au fost făcute. Rapoartele au fost aprobate. Iar imaginile arată o realitate care contrazice orice document oficial: injectarea cu benzină direct în inima căţeilor, lovirea cu brutalitate, izbirea animalelor de pereţi.

Mai mult, abia după şase zile de la apariţia imaginilor s-a permis intervenţia pentru preluarea câinilor. Şase zile în care medici veterinari şi organizaţii au stat la poartă cerând acces. Şase zile în care fiecare oră a contat pentru animalele aflate deja în stare critică. Accesul le-a fost refuzat, iar persoana acuzată nu a fost izolată, ci protejată. De cine? De poliţie! Ce s-a întâmplat la Suraia nu este doar o problemă individuală. Este o problemă de sistem şi de imagine publică. Când un membru de partid este asociat cu un asemenea scandal, reacţia nu poate fi tăcerea şi nici amânarea.

Pentru imaginile care au ieşit la lumină, pentru cele şase zile în care salvatorii au fost ţinuţi la poartă şi mai ales pentru miile de animale care nu mai pot fi salvate trebuie să ne fie ruşine tuturor celor din Parlament!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, voi da citire listei cu declaraţiile depuse în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Ion-Alin Tomoescu, Marius-Constantin Budăi, Petru-Bogdan Cojocaru, Mircea-Vasile Govor, Eugen Neaţă, Rodica Nassar, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă, Virgil Alin Chirilă, Nicolae-Adrian Bara, Romeo-Daniel Lungu, Mihai Weber.

Declaraţiile depuse în scris de către domnii şi doamnele deputat de la Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Laura Gherasim, Elena Doboş, Valeriu Munteanu, Lidia Vadim-Tudor, Sorin-Titus Muncaciu, Fabian-Cristian Radu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă.

Declaraţiile depuse în scris de către Grupul parlamentar al PNL: domnul deputat Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan Sorin Prişcă, Sebastian-Mihai Rusu.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale: domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar al SOS România: domnul deputat Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Nini Pascalini, Elena-Laura Toader, Vasile Nagy, Verginia Vedinaş, Andreea-Petronela Cîmpianu, Vlad-Andrei Vidra.

Declaraţii depuse în scris de către neafiliaţi: doamna deputat Raisa Enachi.

Stimaţi colegi,

Dacă între timp nu a mai sosit niciun coleg sau nicio colegă deputat, atunci voi declara închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice.

Vă doresc o zi bună, cu mult spor, şi să ne vedem la a doua parte, la ora 10.00.

Doamne-ajută gândul cel bun!