Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 7.59.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 1 aprilie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă reamintesc că declaraţiile nu pot depăşi 3 minute şi că există acel algoritm aprobat de Comitetul liderilor anul trecut, în ordinea grupurilor parlamentare.

Începem cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi îl invit să îşi susţină declaraţia pe domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Se pregăteşte domnul deputat Maricel Popa.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se intitulează "Provocările actuale şi nevoia de a întări economia românească prin creşterea producţiei interne".

Traversăm o perioadă complicată, în care incertitudinea economică este tot mai prezentă, iar deciziile luate la nivel internaţional ajung să influenţeze direct viaţa de zi cu zi a românilor, de la preţul energiei şi al carburanţilor până la costul alimentelor şi al serviciilor.

Tensiunile din zona energiei şi conflictele internaţionale au generat creşteri de preţuri care se propagă în întreaga economie, afectând costurile de producţie, transportul şi în final nivelul de trai al populaţiei.

În acest context, trebuie să recunoaştem că România este mai expusă decât alte economii, pentru că depinde într-o măsură prea mare de importuri, atât în domeniul alimentar, cât şi în cel energetic, iar această dependenţă se transformă rapid într-o vulnerabilitate în momentele de criză.

Importăm o parte semnificativă din produsele alimentare pe care le consumăm, deşi avem resurse agricole importante, iar acest lucru se reflectă direct în deficitul comercial şi în presiunea asupra economiei, în timp ce în domeniul energiei rămânem expuşi la fluctuaţiile externe care se transmit imediat în preţuri.

În acelaşi timp, agricultura, care ar trebui să fie un pilon de stabilitate, este tot mai afectată de creşterea costurilor la combustibil, îngrăşăminte chimice, iar aceste dificultăţi se vor reflecta inevitabil în preţurile de la raft şi în accesul oamenilor la alimente.

Răspunsul la aceste provocări nu poate fi unul întârziat sau fragmentat, ci trebuie să fie bazat pe o direcţie clară, orientată către consolidarea economiei naţionale şi reducerea dependenţelor externe.

În primul rând, este esenţial să dezvoltăm producţia locală, valorificând potenţialul pe care România îl are în agricultură, în industrie şi în energie, astfel încât o parte cât mai mare din consumul intern să fie acoperită din resurse proprii, ceea ce ar reduce presiunea asupra economiei şi ar crea mai multă stabilitate.

Reducerea deficitului comercial trebuie să devină un obiectiv prioritar pentru toată lumea, în special în domenii esenţiale precum energia şi produsele alimentare, unde dezechilibrele actuale ne fac vulnerabili şi ne expun la şocuri externe, iar acest lucru presupune sprijinirea producătorilor români, investiţii în procesare şi crearea unor condiţii corecte de piaţă pentru produsele locale, astfel încât acestea să poată concura eficient, în contextul în care deficitul comercial, conform INS, a ajuns în anul 2025 la 32,7 miliarde de euro.

În domeniul energiei, trebuie să accelerăm investiţiile în capacităţi de producţie internă, investiţii începute şi nefinalizate, şi să diversificăm sursele, pentru a reduce dependenţa de importuri şi pentru a avea un control mai bun asupra costurilor şi asupra stabilităţii economice.

Dincolo de indicatori economici, vorbim despre nivelul de trai al românilor şi despre siguranţa economică a acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa.

Se pregăteşte domnul deputat Chirilă, dacă este în sală.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre "Sistemul tichetelor pentru activităţi casnice".

Dragi colegi,

Săptămâna aceasta am adoptat în Parlament o modificare importantă legată de sistemul tichetelor pentru activităţi casnice, un subiect care atinge viaţa de zi cu zi a multor oameni.

Adevărul este că, de ani de zile, în România există foarte multă muncă în gospodării care nu este recunoscută oficial. Oameni care fac curăţenie, gătesc, îngrijesc persoane în vârstă sau ajută cu diverse treburi prin casă - muncă reală, utilă, dar plătită de multe ori "la negru". Fără siguranţă, fără contribuţii, fără protecţie.

Şi nu vorbim doar despre cei care muncesc, ci şi despre cei care au nevoie de ajutor. Mulţi evită formele legale tocmai pentru că sunt complicate, birocratice sau pur şi simplu nepotrivite pentru activităţi ocazionale.

De aceea, acest sistem de tichete vine cu o soluţie simplă: dacă ai nevoie de ajutor în gospodărie poţi plăti legal, uşor, fără să devii angajator în sensul clasic. Iar dacă eşti cel care munceşte, îţi primeşti banii în mod legal şi, în acelaşi timp, începi să ai o minimă siguranţă - contribuţii la sănătate şi pensie, dacă atingi un anumit prag.

Mi se pare important de spus foarte clar: nu vorbim despre birocraţie în plus. Din contră. Nu ai nevoie de firmă, nu ai nevoie de PFA, nu ai nevoie de contracte complicate. Este un sistem gândit tocmai pentru a simplifica lucrurile.

Dincolo de partea tehnică, cred că această măsură ţine de un lucru mai profund: respectul pentru muncă. Indiferent unde este făcută - într-un birou, pe un şantier sau într-o gospodărie - munca trebuie recunoscută şi protejată.

În acelaşi timp, este şi o măsură concretă împotriva muncii nedeclarate. Nu prin sancţiuni dure, ci printr-o alternativă mai bună, mai simplă şi mai corectă.

Acest sistem poate însemna o oportunitate reală pentru mulţi: pentru studenţi, pentru pensionari sau pentru persoane aflate între joburi. Este o punte către piaţa muncii, nu o barieră.

Sigur, nu este o soluţie perfectă şi va trebui să vedem cum funcţionează în practică. Dar este un pas înainte. Un pas spre normalitate. Iar dacă reuşim să facem munca cinstită mai uşor de recunoscut şi de protejat, atunci suntem pe drumul cel bun.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva prezent în acest moment, care doreşte să-şi susţină declaraţia?

(Domnul deputat Virgil Alin Chirilă solicită să ia cuvântul.)

Domnul? (Vociferări.)

Domnule Chirilă Virgil Alin, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Mîndroc, dacă este prezent.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Doamnelor,

Stimaţi parlamentari,

Stimaţi colegi de la PNL şi USR, vă solicit să lăsaţi deoparte strategiile electorale pentru 2028 şi să opriţi imediat scandalurile şi blocajele politice! Românii au nevoie acum de măsuri economice concrete pentru a face faţă creşterii accelerate a costului vieţii. Haideţi să abandonăm disputele privind funcţiile şi să aplicăm soluţiile propuse de PSD, menite să stimuleze economia şi să încurajeze antreprenorii să creeze noi locuri de muncă.

Este evident că strategia austerităţii, promovată de premierul Bolojan în ultimele 9 luni, nu funcţionează! Este imperativ să schimbăm abordarea în direcţia susţinută de PSD. Aşa cum am reuşit să impunem creşterea salariului minim şi am păstrat plafonarea preţurilor la alimentele de bază şi la gaze, tot aşa trebuie să punem în aplicare, integral, programele noastre de relansare economică.

Nu doar noi spunem că austeritatea este o greşeală. Sindicatele au confirmat impactul social devastator al acestor politici introduse fără o consultare reală. Aceste măsuri au lovit grav în puterea de cumpărare a cetăţenilor, provocând suferinţe economice şi rupând legătura dintre guvernare şi populaţie.

La fel aţi procedat şi în criza carburanţilor: timp de trei săptămâni v-aţi opus scăderii accizei şi a TVA-ului. Iar acum, după ce românii au fost forţaţi să alimenteze cu peste 10 lei pe litru la pompă, aplicaţi exact ce am susţinut noi de la început! Aceeaşi rezistenţă am întâlnit-o şi în privinţa scutirii fermierilor. Reţineţi: guvernarea trebuie exercitată exclusiv în beneficiul românilor!

Fac un apel la PNL şi USR: treziţi-vă la realitate înainte ca românii să fie aduşi la sapă de lemn! Adoptaţi decizii rapide şi interveniţi cu acte normative concrete pentru a stopa creşterea explozivă a preţurilor, care a scumpit deja, în lanţ, toate alimentele şi serviciile!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă este prezent domnul deputat Mîndroc?

În regulă.

Şi apoi trecem la Grupul AUR, domnul deputat Velcescu.

Domnule deputat Mîndroc, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, doamne şi domni deputaţi,

Menţinerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a prevenit până acum creşterea semnificativă a preţurilor, protejând consumatorii, într-un context economic destul de dificil.

Fără presiunea Partidului Social Democrat în Coaliţia de guvernare, această măsură ar fi expirat la 31 martie. Acum, ea va continua până la cel puţin 30 iunie.

Totodată, continuarea plafonării este esenţială în contextul generat de războiul din Orientul Mijlociu şi criza de pe piaţa carburanţilor.

A trecut mai mult de o lună de când miniştrii PSD au prezentat soluţii pentru prevenirea crizei mondiale a carburanţilor şi nici până acum premierul nu a intervenit asupra accizelor. În acest timp, firmele româneşti suferă, iar lucrările agricole se fac cu motorină scumpă, determinând o creştere în lanţ a preţurilor la produsele agroalimentare. O măsură simplă ar fi reducerea temporară a cotei de TVA pe carburanţi. Spania şi Polonia deja au făcut acest lucru.

Românii nu îşi mai permit măsuri de austeritate. Această prelungire a plafonării adaosului la alimentele de bază arată din nou importanţa Partidului Social Democrat în actul de guvernare, întrucât a fost singurul partid care s-a luptat pentru acest lucru.

În concluzie, PSD consideră că plafonarea adaosurilor a fost o măsură eficientă şi necesară pentru stabilizarea preţurilor şi protejarea populaţiei, fără a aduce dezechilibre în economie.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Tilea.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

40 de săptămâni de Guvernare Bolojan, de Guvernare PSD, USR, UDMR şi PNL.

Am putea spune că au trecut ca 40 de zile şi că acum ar trebui să facem pomana de 40 de zile, dar observăm că vine domnul Nicuşor şi ne spune că ele sunt condamnate să guverneze împreună.

Poate aşa înţelegem ce s-a întâmplat ieri cu acea cutiuţă cu bani a domnului Grindeanu - pardon, a fostului şef de cabinet al dumnealui. Poate aşa înţelegem ce se întâmplă cu preţul la pompă pentru motorină. Poate aşa înţelegem ce se întâmplă cu inflaţia sau cu cele 170 de miliarde de lei împrumutate de Guvernarea Bolojan în cele 40 de săptămâni. Poate dumnealui să ne spună unde sunt aceşti bani? Poate dumnealui să ne spună unde s-au investit? Nu. Pentru că o să ne spună că aceşti bani s-au dus către refinanţări de dobânzi, către plăţi de dobânzi şi către costuri adiacente care, eventual, nu se văd în piaţă.

Poate cineva din această Guvernare să ne spună ce investiţii majore s-au realizat în astea 40 de săptămâni?

Poate cineva din PSD să ne spună concret cam când vor ieşi de la guvernare? Pentru că auzim asta în fiecare săptămână.

Poate cineva de la PNL să ne spună cam ce măsuri liberale au luat în astea 40 de săptămâni şi cam cum au ajutat mediul de afaceri, acela, mic, mare, care mai există? Pentru că la corporaţii am văzut că s-au dat foarte multe sporuri, foarte multe ajutoare de stat şi foarte multe beneficii, mai ales către OMV. OMV care astăzi profită foarte, foarte bine şi, eventual, mângâie pe cap pe domnul Preşedinte, din când în când, cu câte o vizită.

Poate USR să ne spună ce măsuri progresiste s-au luat în aceste 40 de săptămâni, acelea care chiar duc către progres, nu de genul LGBT şi alte cele? Pentru că înţeleg că urmează să luăm nişte măsuri la nivel de Birou permanent pentru a legifera căsătoria între persoane de acelaşi sex, pentru că a venit nu ştiu ce decizie CEDO.

Poate UDMR să ne spună cam ce aplică ei în România din măsurile domnului Orban? Pentru că înţeleg că în Ungaria lucrurile merg foarte bine. Acum, vedem dacă vor câştiga alegerile, dacă le vor pierde.

Poate să ne spună, eventual, domnul Nicuşor cam care e raportul de forţe cu Ucraina? Pentru că înţeleg că le dăm şi gaze, le dăm şi finanţare, le dăm şi armament, le dăm de toate, dar noi nu suntem în stare să facem o scrisoare de protest atunci când un demnitar al statului român este umilit la graniţa României cu Ucraina.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tilea?

Se pregăteşte domnul deputat Muşat.

Aveţi cuvântul, domnule Tilea.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Încă o emblemă a industriei româneşti şi teleormănene este pe punctul de a se destrăma".

Stimaţi colegi,

Fabrica de rulmenţi din Alexandria, cunoscută astăzi ca "JTEKT România", este una din cele mai importante unităţi industriale din judeţul Teleorman şi din ţară şi are o istorie de peste 50 de ani.

A fost înfiinţată în 1971 ca întreprindere de stat, în procesul comunist de industrializare a zonelor geografice, şi primii rulmenţi au fost produşi în 1974.

Încă de la început a existat o colaborare cu japonezii de la Koyo Seiko, pentru transfer de tehnologie, iar în 1998 japonezii au preluat pachetul majoritar.

După anul 2006, Koyo fuzionează cu Toyota Machine Works şi fabrica intra în grupul JTEKT Corporation.

Fabrica produce: rulmenţi pentru industria auto - acesta este domeniul principal -, dar şi componente pentru utilaje industriale, agricole, pentru energie, furnizând produse marilor companii auto internaţionale - de exemplu, contracte cu concernul Honda.

A fost şi este un mare angajator privat din judeţul Teleorman, cu aproximativ 1.600 de angajaţi şi o cifră de afaceri semnificativă - de peste 360 de milioane de lei în 2018.

Dar activitatea fabricii a fost afectată de scăderea comenzilor din industria auto globală şi în anul 2026 au apărut informaţii că grupul japonez intenţionează închiderea treptată a fabricii până în 2027, ceea ce ar conduce la concedieri masive de angajaţi şi la convulsii sociale pe plan local.

Dar ce este mai rău este faptul că deciziile nu se iau la Alexandria, deciziile se iau la nivelul grupului JTEKT Corporation, fabrica în interiorul grupului concurând cu unităţi din Asia care au costuri mult mai mici şi cu fabricile din Vest care au o automatizare mai mare.

Există totuşi şi scenarii pozitive, dacă fabrica se reprofilează spre componente pentru vehicule electrice, dacă atrage investiţii în tehnologii noi, dacă devine un centru competitiv pentru export în Europa.

În această situaţie facem un apel la Guvernul României, la prim-ministrul României, la ministrul economiei, să intervină în această situaţie, pentru că prin politici generale se pot acorda ajutoare de stat pentru investiţii sau modernizare, pot negocia direct cu grupul japonez, pot crea scheme de sprijin pentru industria auto, putând facilita tranzacţia la modul electric. La fel şi autorităţile locale pot oferi facilitaţi locale - taxe, terenuri, infrastructură. De asemenea, factorii politici importanţi pot face lobby la Uniunea Europeană pentru fonduri de tranziţie industrială, reconversie profesională... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Cum, din nou, suntem proştii Europei"

După fiasco-ul PNRR, program anunţat cu surle şi trâmbiţe în 2021, cu o valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, dintre care 15 miliarde erau împrumuturi, şi pentru care a trebuit să renunţăm la ultima brumă de suveranitate economică şi politică, a venit rândul unui alt "program" prin care se mai spoliază de câteva miliarde de euro România, SAFE.

După refuzul categoric al Poloniei de a fi parte la această hoţie, am rămas din nou noi, proştii de serviciu, cu cea mai mare sumă contractată dintre toate statele UE, aproape 17 miliarde de euro, care reprezintă împrumuturi pe o perioadă de 45 de ani, fără a ni se spune şi dobânda pe care tot noi va trebui s-o suportăm, pe lângă returnarea banilor.

Ce înseamnă acest SAFE? Ei bine, pe scurt şi pe înţelesul tuturor, noi ne împrumutăm 17 miliarde de euro pe 45 de ani pentru a cumpăra echipamente militare din Franţa şi Germania, în principal. Adică, din nou, luăm de la educaţie, investiţii, sănătate, infrastructură, ca să cumpărăm fiarele vechi ale altora sau, cu banii noştri, să dezvoltăm industriile militare ale altor state care, ce coincidenţă, ne sunt şi colonizatori.

De ce nu investim aceste 17 miliarde în dezvoltarea industriei româneşti de armament? De ce Miruţă de la USR sau Ilie Bolojan n-au chemat absolut nicio companie românească de stat sau nu şi să îndrepte aceşti bani către ele? De ce, din nou, cozile de topor ale colonizatorilor decid pentru noi şi, în continuare, ţinem capul plecat şi ne facem că nu s-a întâmplat nimic? De ce nu respectăm obligaţia de offset?

Datoria publică a României a depăşit 210 miliarde de euro, peste 100 de miliarde contractate doar în ultimii 5-6 ani. Ştie cineva ce s-a făcut cu atâtea zeci de miliarde, câte au ajuns în Ucraina, Moldova sau în ajutoarele de stat ale multinaţionalelor?

Cât mai rabzi, române?

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Mai este cineva, din partea Grupului AUR, prezent?

Domnul? (Vociferări.)

Domnul Ciornei.

Domnule Daniel-Cătălin Ciornei, aveţi cuvântul.

Şi apoi trecem la Grupul PNL.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice - "Guvernaţi pentru România, domnilor parlamentari ai puterii!".

Ce riscă România dacă Simion ar câştiga? Stimaţi parlamentari de la PSD, PNL, USR, UDMR, v-aţi unit şi aţi băgat frica în români. V-a fost frică că vine Simion şi vă strică combinaţiile şi le-aţi spus românilor că va creşte euro, că va creşte preţul la combustibili şi implicit toate preţurile. Că va fi haos economic.

În realitate, ştiaţi că asta urmează dacă nu se iau măsuri corecte pentru români şi nu restructuraţi statul român. În afară de minciuna că Simion scoate România din NATO şi din UE, tot ce aţi "prevăzut" cu George Simion la putere se întâmplă deja astăzi în România. Fără Simion la putere aţi crescut şi TVA-ul, deşi aţi dat în scris şi v-aţi tatuat că nu creşte, şi totuşi vă gândiţi să creşteţi din nou TVA-ul la 24%.

Preţurile cresc. Românii plătesc. Statul pune taxe şi biruri. Asta îşi doreşte sistemul, falimentul tăcut al României!

Voi, parlamentarii de la această Coaliţie antiromânească, PSD-PNL-USR-UDMR, nu sunteţi în stare să apăraţi românii, pentru că vă este frică de dosare, de cătuşe şi alungaţi din nou românii peste hotare, deoarece în România preţurile sunt tot mai mari şi salariile tot mai mici.

Acum daţi vina pe crize externe, pe războaie, dar nu spuneţi cât ne costă ajutorul dat Ucrainei, ţineţi totul la secret.

Daţi vina pe războiul din Iran pentru creşterea preţului la combustibil, dar haideţi să vă explic de ce nu vă convine să scădeţi preţul la pompă.

România produce mai mult de 60% din combustibilul de care are nevoie. Restul vine din surse sigure, precum Azerbaidjan.

Depozitele strategice sunt pline peste 100%. Asta a declarat ministrul energiei. Chiar el a declarat că nu există riscul ca preţul să ajungă la 10 lei, dar s-a răzgândit după două zile sau cineva l-a făcut să îşi schimbe declaraţia. Şi preţul într-adevăr a trecut de 10 lei la pompă. Felicitări, domnilor parlamentari ai puterii, aţi reuşit un nou record al preţului la pompă!

De ce creşteţi preţurile şi nu doriţi implementare de soluţii pentru scăderea preţului combustibilului?

Pentru că statul câştigă din fiecare scumpire şi vă trebuie bani la buget, vă trebuie bani să plătiţi sinecurile, vă trebuie bani să-i daţi în Ucraina. Nu ne spuneţi pentru ce vă împrumutaţi, pentru ce v-aţi împrumutat cu miliarde de euro. Ce aţi făcut cu banii, domnilor parlamentari de la PSD, PNL, USR şi UDMR? Sunteţi împreună, conduceţi împreună, ţineţi de posturi şi minţiţi românii, ruşine să vă fie!

Domnul Cătălin Drulă:

Trecem la Grupul PNL.

Domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Se pregăteşte doamna deputat Moş.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"România poate să-şi câştige independenţa energetică numai prin investiţii inteligente!"

Conflictele politico-militare din ultimii ani, care au condus la perturbarea gravă a rutelor tradiţionale de aprovizionare cu resurse energetice, au determinat majorări istorice ale preţurilor pentru ţiţei, gaze naturale şi energie electrică. Unele state europene au fost afectate mai mult, altele mai puţin, în funcţie de modul în care guvernele au acordat atenţie investiţiilor în infrastructura energetică.

România a fost şi este, fără îndoială, unul dintre statele europene care a resimţit din plin această criză, lucru reflectat în preţurile finale mari, care sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Românii, pe bună dreptate, sunt nemulţumiţi şi reproşează autorităţilor că, deşi ţara noastră este bogată în resurse, noi plătim printre cele mai mari preţuri din Uniunea Europeană.

Este drept că avem o ţară bogată, dar este la fel de drept că investiţiile pentru a pune în valoare resursele naţionale nu s-au făcut. Nu putem avea preţuri mici la energie, dacă ne bazăm pe o infrastructură de producţie şi de transport mai veche de 50-60 de ani. Nu putem avea tarife accesibile pentru cetăţenii noştri, atâta vreme cât suntem încă puternic dependenţi de importurile scumpe de carburanţi, gaze şi energie electrică!

Stimaţi colegi,

Cine este vinovat pentru situaţia energetică dificilă pe care o traversăm astăzi ştim cu toţii. Însă, astăzi contează mai puţin trecutul! Contează ce decizii luăm în prezent şi ce vom face în viitorul apropiat şi pe termen lung. Aşadar, este esenţial ca investiţiile de la Marea Neagră pentru exploatarea gazului natural să înceapă, aşa cum este programat, încă de anul viitor.

De asemenea, pentru a avea carburanţi mai ieftini, Ministerul Energiei, împreună cu operatorii, trebuie să identifice surse de aprovizionare mai sigure, mai ieftine şi să încerce să majoreze producţia naţională. În privinţa energiei electrice, cred că trebuie să continuăm drumul pe care am pornit, susţinând masiv producţia din surse regenerabile, prin finalizarea unor unităţi de producţie hidroelectrică şi prin creşterea capacităţilor nucleare. Independenţa energetică nu ne-o oferă nimeni, ci trebuie să o construim prin investiţii, iar de această independenţă depinde întreaga economie şi prosperitatea românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Se pregăteşte domnul deputat Fechet.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

2026 este un an crucial pentru finalizarea investiţiilor destinate modernizării comunităţilor noastre.

În tot acest zgomot de fond, cauzat de "cine rămâne, cine iese de la guvernare", în calendarul "aglomerat" al consultărilor interne, colegii parlamentari de la PSD au uitat un lucru esenţial - am fost votaţi în Parlamentul României pentru a face legi bune pentru oameni.

E de apreciat, să zicem aşa, că sunteţi implicaţi în dialog intern. Dar ar fi ideal dacă aţi fi dispuşi să colaborăm şi în Parlamentul României pentru iniţiative pe care le transformăm în legi pentru modernizarea comunităţilor noastre, pentru a ne ajuta primarii în investiţiile începute şi neterminate.

Trist este că n-aţi înţeles de ce aţi fost aleşi în Parlamentul României. Vă aduc aminte şi repet - am fost aleşi să adoptăm legi pentru oameni.

Ce spuneţi? Ne punem pe treabă?

Nu mai inventaţi scuze! Nu vă mai împiedicaţi "de un singur om"! Aţi fost aleşi de milioane de români să faceţi treabă!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL mai este cineva în acest moment? Nu.

Atunci, trecem la Grupul USR.

Îi dau cuvântul domnului deputat Felix Bulearcă.

Şi se pregăteşte doamna deputat Murariu.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Zilele trecute am comemorat actul care a salvat românitatea la Est de Prut.

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât Unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu România, în numele unui principiu fundamental - dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure destinul. După un secol de ocupaţie, Basarabia, "ruptă de Rusia... din trupul vechii Moldove", se unea cu Patria-mamă. Se reafirmau astfel legăturile de limbă, cultură şi identitate care ne-au unit dintotdeauna.

Actul unirii nu s-ar fi putut realiza fără sacrificiile armatei române şi curajul mişcării pentru autodeterminare din Basarabia.

Oştenii moldoveni din armata ţaristă au refuzat încă din 1917 să se supună bolşevicilor.

În ianuarie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău, ca organ democratic reprezentativ, declara independenţa. În acest timp, soldaţii ruşi bolşevizaţi instauraseră teroarea: jafuri, asasinate, violenţe împotriva populaţiei. În aceste condiţii, Chişinăul a cerut sprijinul României. Iar România nu a ezitat. Armata română a intervenit pentru a restabili ordinea de drept şi pentru a proteja populaţia. În 1918, pentru Basarabia s-a luptat. Trupele noastre au dat lupte la Bălţi, Tighina, Vâlcov şi au forţat retragerea bolşevicilor. Luptele purtate au făcut posibil ca voinţa politică să fie exprimată liber, iar moldovenii din stânga Prutului au ales să revină acasă. Au ales România.

La 1918 am făcut, deci, împreună reunificarea. La fel cum atunci nu i-am abandonat pe moldovenii de la Est de Prut, nu putem să-i uităm nici astăzi. România trebuie să rămână alături de Republica Moldova, cu sprijin constant şi sincer în parcursul său european. La 1918, ajutorul aliaţilor europeni a fost esenţial pentru recunoaşterea internaţională a unirii. Ca şi atunci, viitorul românilor de pe ambele maluri ale Prutului nu poate fi decât unul occidental. Dacă vom avea înţelepciunea şi curajul înaintaşilor noştri, avem certitudinea că vom fi din nou împreună, în marea familie a Uniunii Europene.

Deputat Marius-Felix Bulearcă, Circumscripţia Prahova.

Domnul Cătălin Drulă:

Înţeleg că domnul deputat Fechet este acum în sală, aşa că îl invit la cuvânt. Şi apoi doamna deputat Murariu.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

E Săptămâna Patimilor pentru credincioşii catolici şi, în buna practică a învăţăturii creştine, suntem chemaţi să ne îndreptăm atenţia către cei vulnerabili. Din acest punct de vedere, mi-aş dori ca Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să le poată da veşti bune beneficiarilor Programului RePowerEU, un demers îndelung aşteptat de românii care îşi calculează la virgulă consumul de energie electrică.

Un program cu bugete iniţiale de peste 1,1 miliarde de euro, construit exact pentru a reduce facturile la energie şi pentru a aduce un minim de siguranţă în casele celor care trăiesc la limită - aproape 60.000 de gospodării vulnerabile.

Pe hârtie, totul e ca la carte. Din păcate, cele mai proaspete date referitoare la modul în care avansează RePowerEU, anunţate recent chiar din interiorul ministerului de către secretarul de stat Alina Gîrbea, sunt mai mult decât alarmante. Până acum, MIPE a autorizat la plată peste 22.000 de vouchere pentru Investiţia 4 - instalarea de panouri fotovoltaice şi baterii -, adică în jur de 20%, şi puţin peste 2.100 de locuinţe pe Investiţia 7 - pentru eficientizarea energetică a gospodăriilor, adică aproximativ 15%.

Raportând aceste numere la termenele bătute în cuie, rezultă nu doar un calendar extrem, extrem de strâns pentru implementare, ci un adevărat maraton de cheltuire a banilor europeni pentru următoarele 90, respectiv 120 zile; pentru că mai sunt doar trei luni până la linia de finiş. Şi încă îmi sună în minte vocile politicienilor care îmi transmiteau să nu insist cu "Casa Verde", pentru că avem RePowerEU, arătând un mare deficit de înţelegere a beneficiarilor şi ignorând faptul că Programul "Casa Verde" se adresa acelor consumatori care au făcut masiv trecerea către energie electrică.

Dragi colegi,

Ţine de voinţa MIPE dacă RePowerEU va fi o reuşită sau dacă va rămâne încă un exemplu de oportunitate ratată. Stă în puterea MIPE să îndrepte lucrurile acum, prin măsuri directe, cu efect imediat, cum ar fi:

- creşterea vitezei de implementare a prestatorilor, care şi-au asumat mult mai mult decât pot livra şi abandonează proiectele;

- identificarea rapidă a cauzelor pentru care apar sincope în prelucrarea şi validarea dosarelor;

- demararea de urgenţă a tuturor procedurilor de începere a lucrărilor cu beneficiarii care au primit notificare de acceptare la finanţare, pentru dosare aflate pe lista de supracontractare şi depuse în numele consumatorilor vulnerabili.

În vara anului trecut, ministrul Pîslaru spunea că acest program "trebuie accelerat şi prioritizat". Atunci avea dreptate, îi dau dreptate şi acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Murariu.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghiu.

Doamna Oana Murariu:

"România are nevoie de decizii guvernamentale curajoase, nu de blocaje şi crize profunde"

Au trecut mai puţin de 10 luni de la momentul în care Guvernul Bolojan a fost învestit cu încrederea majorităţii parlamentare. Misiunea principală a acestei guvernări a fost, din prima zi, corectarea deficitului bugetar şi, odată cu aceasta, adoptarea unor reforme necesare la nivelul societăţii româneşti.

Câţi români mai credeau că reforma pensiilor din magistratură va mai fi făcută după ani de blocaje şi întârzieri? Iată, acest lucru a fost realizat!

Câţi români credeau că se va mai atinge cineva de sporurile şi salariile mai mari, din diferite instituţii, chiar decât ale miniştrilor? Şi iată că s-a întâmplat!

Exemplele pot continua.

România are şansa să fi fost condusă într-o perioadă dificilă de un Guvern care să ia măsurile necesare pentru ca atât finanţele româneşti, cât şi societatea românească, în ansamblu, să fie aşezate pe baze corecte.

Nu suntem la final de drum, mai sunt multe de făcut, dar suntem pe drumul cel bun. Şi nu este momentul să facem paşi în spate şi să pierdem ce a câştigat România cu multe sacrificii pentru toţi românii, în aceste nouă luni. Dimpotrivă, este momentul să accelerăm reformele şi este timpul să vedem dacă toate partidele din coaliţie au maturitatea de a pune prin fapte, nu prin vorbe, interesul naţional mai sus decât cel de partid.

Spunea cineva că stabilitatea guvernării nu trebuie urmărită de dragul stabilităţii. Aşa este!

Stabilitatea actualei guvernări e critică pentru avansarea României mai departe, pe drumul bun, pentru luarea de decizii guvernamentale curajoase.

Nu vă amăgiţi, stimaţi colegi de coaliţie, eventuala forţare a plecării lui Ilie Bolojan nu va fi percepută de nimeni doar ca plecarea unui premier. Ea va fi privită, în mod corect, ca o respingere a unui mod serios şi responsabil de a guverna.

Credeţi-mă, nu ne permitem asta! România şi românii nu îşi permit asta!

Şi încă sper că raţiunea va prevala!

Oana Murariu, deputat al USR de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghiu şi apoi trecem la Grupul minorităţilor.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România nu este puşculiţa PSD şi nu poate fi ţinută ostatică de jocurile lor"

Stimaţi colegi,

România traversează un moment complicat. Avem presiuni economice, instabilitate regională, incertitudine pe pieţele de energie şi petrol.

În astfel de momente, stabilitatea nu este un lux, este o necesitate. Pentru că fiecare semnal de instabilitate politică se traduce direct în inflaţie, în costuri mai mari pentru stat şi, în final, în facturi mai mari pentru români.

Şi, totuşi, exact asta vedem zilele acestea: instabilitate creată artificial.

Domnul Grindeanu este într-un turneu prin ţară. Nu un turneu al reformelor, nu un turneu al soluţiilor, ci un turneu al presiunii politice şi al pregătirii ieşirii de la guvernare. În orice alt context, ar fi fost doar ipocrizie politică. Astăzi este iresponsabilitate pură.

Vedem întâlniri cu aleşi locali şi discursuri despre problemele PSD. Dar nu vedem nicio discuţie serioasă despre reformă, nu vedem reorganizare administrativă, nu vedem eficientizarea statului, nu vedem eliminarea pensiilor speciale şi a privilegiilor ţinute la sertar ani de zile.

Vedem, în schimb, acelaşi lucru ca întotdeauna: lupta pentru bani. Pentru că adevărul este că, ani la rând, PSD a construit un sistem în care banul public a fost tratat ca o puşculiţă de partid. O reţea alimentată constant din resursele statului, împărţită pe criterii politice, nu pe nevoile oamenilor.

Iar în momentul în care această puşculiţă începe, în sfârşit, să aibă limite, reacţia este previzibilă: presiuni, ameninţări, şantaj politic.

Să ameninţi cu ieşirea de la guvernare într-un astfel de moment nu este o strategie politică. Este şantaj. Este încercarea de a bloca reformele şi de a păstra controlul asupra banului public. De aceea, trebuie să o spunem foarte clar: România nu este puşculiţa de partid a PSD şi nu poate fi ţinută ostatică pentru calcule politice.

Şi, ca tabloul să fie complet, vedem în paralel cum aşa-zişii "suveranişti" aruncă paie pe foc. Depun moţiuni de cenzură pe bandă, într-un joc evident coordonat, care nu face decât să amplifice instabilitatea.

Nu întâmplător ţintele sunt exact acei miniştri ai USR care încearcă să facă reforme, să pună ordine şi să oprească risipa. USR nu va accepta acest joc! Noi susţinem reformele. Susţinem o guvernare în interes public.

Domnule Grindeanu,

Domnilor de la PSD,

Aveţi de făcut o alegere simplă: ori guvernaţi responsabil, ori faceţi un pas în spate. Dar nu mai puteţi juca acest dublu rol: şi la putere, şi în opoziţie, şi în şantaj. România are nevoie de stabilitate. Are nevoie de reforme reale, nu de jocuri politice.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Feodor Silviu, de la Grupul minorităţilor.

Domnul Silviu Feodor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Data de 2 aprilie, Ziua internaţională de conştientizare a autismului, nu este doar un moment simbolic, ci un prilej profund de reflecţie asupra valorilor pe care dorim să le vedem consolidate în societatea românească: demnitatea umană, egalitatea de şanse şi respectul pentru drepturile fundamentale ale fiecărui cetăţean.

În această zi vorbim despre mii de copii şi adulţi din România diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist, dar şi despre familiile lor, care duc zi de zi o luptă tăcută, dar extrem de importantă. Este lupta pentru acces la servicii de calitate, pentru un diagnostic timpuriu, pentru terapie adecvată şi pentru integrare reală în sistemul educaţional. Este, de fapt, o luptă pentru şanse egale, pentru normalitate şi pentru o viaţă demnă.

Autismul nu este o limitare în sensul clasic al cuvântului, ci o formă diferită de a percepe, de a înţelege şi de a interacţiona cu lumea. Această diversitate umană trebuie privită ca o resursă, nu ca un obstacol. Din această perspectivă, responsabilitatea noastră nu este doar una socială sau medicală, ci una profund legată de respectarea drepturilor omului.

Conform principiilor fundamentale ale drepturilor omului, fiecare persoană are dreptul la educaţie, la sănătate, la muncă şi la o viaţă demnă. Pentru persoanele cu autism, aceste drepturi trebuie nu doar declarate, ci garantate şi accesibilizate prin politici publice concrete. Din păcate, realitatea ne arată că mai avem mult de recuperat în ceea ce priveşte accesul la servicii specializate, integrarea în şcoli şi, mai târziu, integrarea pe piaţa muncii.

Stimaţi colegi,

Avem obligaţia să construim un cadru legislativ şi instituţional care să răspundă acestor nevoi reale. Este necesar să susţinem dezvoltarea reţelelor de diagnostic şi intervenţie timpurie, să investim în formarea profesioniştilor din domeniul educaţiei şi sănătăţii şi să sprijinim familiile care, de multe ori, poartă o responsabilitate uriaşă, fără suficient sprijin din partea statului.

Incluziunea nu trebuie să rămână un concept teoretic, trebuie să se regăsească în fiecare sală de clasă, în fiecare instituţie publică şi în fiecare comunitate. O societate modernă şi echitabilă este aceea care înţelege că diversitatea nu trebuie doar acceptată, ci şi susţinută activ.

În acelaşi timp, este important să promovăm o schimbare de mentalitate. Stigmatizarea, marginalizarea sau neînţelegerea persoanelor cu autism nu îşi au locul într-o societate care se doreşte a fi europeană, democratică şi bazată pe valori autentice.

Respectul pentru drepturile omului înseamnă, înainte de toate, respect pentru fiecare individ, indiferent de diferenţele sale. Înseamnă să ne asigurăm că niciun copil nu este lăsat în urmă, că nicio familie nu este abandonată şi că fiecare persoană are şansa de a-şi valorifica potenţialul.

Vă invit ca, dincolo de declaraţii, să rămânem consecvenţi în acţiune şi să continuăm să lucrăm pentru o Românie în care respectul, empatia şi egalitatea de şanse nu sunt doar idealuri ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Păun.

Domnul Nicolae Păun:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt prezent în această dimineaţă pentru a atrage atenţia clasei politice româneşti, în mod special Ministerului Afacerilor Externe, pentru poziţia pe care a avut-o în luna martie, anul curent, mai exact pe data de 25 martie, prin ambasadorul României la Organizaţia Naţiunilor Unite. Nu am detalii dacă domnul ambasador s-a consultat cu doamna ministru, dacă s-a consultat cumva cu premierul sau s-ar fi consultat cumva cu preşedintele României.

Practic, este vorba despre un punct extrem de sensibil pe ordinea de zi a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, referitor la o rezoluţie care condamnă sclavia şi subliniază că această formă de tratament, aplicată cu sute de ani în urmă de mai multe state, bineînţeles, nu neapărat de România, este ceva grav şi este o crimă împotriva umanităţii.

Sigur că, la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 25 martie, dintr-un număr de 193 de state, 123 de state au votat pentru această rezoluţie. România s-a abţinut.

Şi întrebarea mea este una oarecum retorică. Stăm chiar atât de rău la capitolul diplomaţie. Adică ce să spunem? Că nu a existat sclavie pe teritoriul României?

Păi, cine vrea să se victimizeze şi cine vrea să câştige de pe urma unor oameni care s-au născut în sclavie şi au murit în sclavie?

Această rezoluţie, până la urma urmelor, nu obliga România cu niciun ban, că nu vorbim de perioada holocaustului, vorbim doar de ceea ce au consemnat cronicarii, de ceea ce este scris şi de ce este enunţat în Parlamentul României la data respectivă, inclusiv de domnia-sa Mihail Kogălniceanu.

Nu pot să înţeleg această atitudine, dar răspunsul trebuie să ni-l dea doamna ministru de externe.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar SOS România.

Dacă este prezent domnul Lăzăroi? (Vociferări.)

Nici doamna deputat Ilie?

Atunci dau cuvântul domnului deputat Ţiu Mihai-Adrian.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţie politică: "Guvernul Bolojan susţine povara fiscală excesivă pe forţa de muncă, iar măsurile fiscale reale pentru susţinerea familiei se lasă aşteptate".

Din păcate, România continuă să fie una dintre ţările cu cea mai mare fiscalitate pe forţa de muncă din Europa, în timp ce multe state, precum Polonia, Ungaria şi Bulgaria, aplică politici fiscale mai echilibrate, menite să păstreze, să stimuleze şi să echilibreze piaţa forţei de muncă.

Astăzi, în România, munca este pedepsită, nu încurajată. Angajatul şi angajatorul sunt sufocaţi de taxe, iar rezultatul este evident: românii aleg să muncească în alte ţări, unde sunt respectaţi şi sprijiniţi.

Mai grav, statul român nu oferă niciun sprijin real familiilor cu copii. Promisiunile făcute românilor în timpul campaniei electorale de PSD, PNL, USR şi UDMR au fost uitate imediat ce au ajuns la guvernare. Acum "se face reformă", sunt ocupaţi...

În acelaşi timp, Guvernul condus de Ilie Bolojan ia decizii care ridică semne mari de întrebare: a redus impozitarea pe cifra de afaceri, de la 1% la 0,5% - oare de ce? -, diminuând veniturile statului, fără o strategie clară de compensare. De asemenea, permite, în mod tacit, "liberalizarea" externalizării profitului obţinut în România, fără a implementa mecanisme reale de reinvestire a profitului în economia naţională. Premierul României a anunţat că, începând cu anul 2027, va elimina definitiv impozitul pe cifra de afaceri. Oare de ce? Este o direcţie sigură spre depopulare, sărăcire şi colaps economic pe termen lung.

Domnule premier Ilie Bolojan,

Vă întreb astăzi direct:

- când intenţionaţi să reduceţi, concret, povara fiscală pe forţa de muncă din România?

- ce măsuri aveţi în vedere pentru a opri migraţia forţei de muncă, cauzată direct de nivelul ridicat al taxării?

- de ce nu există politici fiscale reale de sprijin pentru familiile cu copii, în contextul unei crize demografice evidente?

- ce măsuri concrete veţi lua pentru a stimula reinvestirea profitului realizat în România, în locul externalizării profitului?

- cum justificaţi reducerea impozitării pe cifra de afaceri, în paralel cu menţinerea unei fiscalităţi sufocante pe muncă?

- când intenţionaţi să reduceţi povara fiscală asupra forţei de muncă din România?

Sloganul "Zero taxe pe salariul minim" a fost uitat de guvernanţi.

Deputat SOS România, Mihai-Adrian Ţiu.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului SOS nu mai este nimeni în acest moment.

Prin urmare, dacă următorii deputaţi neafiliaţi sunt prezenţi?

Domnul Pîclişan? (Vociferări.)

Aveţi cuvântul.

Şi apoi trecem la Grupul PSD.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Zilele acestea, oamenii care au avut curajul să iasă în stradă au fost bătuţi de jandarmi, la ordinul Guvernului Bolojan. Asta a ajuns România sub conducerea acestui Guvern.

O ţară în care, dacă ieşi să protestezi pentru dreptul tău la muncă, eşti întâmpinat cu forţa şi cu bastoane. Ce s-a întâmplat în piaţă nu este o simplă greşeală de guvernare. Este dovada clară că puterea a pierdut complet contactul cu realitatea. Aţi închis industrii, aţi lăsat oameni fără locuri de muncă şi aţi împins familii întregi spre disperare şi haos. Iar când aceşti oameni spun că nu mai pot, răspunsul vostru nu este dialogul, nici soluţia, ci forţa şi violenţa. Toate acestea se numesc abuz.

Să ştiţi că protestatarii nu au ieşit în stradă din comoditate sau pentru că nu aveau ce face acasă. Au ieşit în faţa Guvernului pentru că sunt împinşi într-un colţ din care nu mai au ieşire, pentru că nu mai au siguranţă, pentru că nu mai au ce pune pe masă copiilor. Aici i-aţi adus.

Însă problema reală nu este doar protestul. Problema este că statul a ajuns să fie perceput ca un adversar agresiv şi violent de propriii cetăţeni. Iar când guvernezi împotriva românilor, nu mai conduci ţara, ci creezi tensiune, frustrare şi o ruptură care nu rămâne în stradă, ci ajunge în fiecare familie.

Astăzi, România nu mai poate fi condusă cu forţa, pentru că, mai devreme sau mai târziu, oamenii nu vor mai accepta, iar atunci nu vom mai vorbi despre proteste, ci despre consecinţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul deputat Cojocaru.

Aveţi cuvântul.

Şi apoi, dacă vreunul dintre ceilalţi colegi înscrişi mai este în sală...

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Inflaţie, preţuri enorme la combustibili, disponibilizări atât la stat, dar mai ales la privat, majorări de taxe şi impozite - acestea sunt efectele aşa-ziselor reforme ale lui Ilie Bolojan".

Românii au nevoie de măsuri urgente, nu de noi comisii şi comitete! Lentoarea cu care sunt luate deciziile la Palatul Victoria afectează fiecare român. Se pare că pe premierul Ilie Bolojan nu îl interesează nimic atunci când este vorba despre măsurile pe care le susţine necondiţionat şi care afectează în mod negativ oamenii, dar nu se grăbeşte deloc atunci când trebuie să adopte măsuri care să ajute oamenii. Pachetul de relansare economică a fost întârziat nepermis de mult, iar acum mediul privat este într-o situaţie extrem de dificilă. Acum, când există riscul ca întreaga economie să fie afectată de majorările succesive ale preţurilor la combustibili, din nou, Ilie Bolojan cere noi şi noi comisii.

Măsurile propuse de miniştrii PSD sunt fundamentate. Miniştrii de la Energie şi de la Agricultură au formulat inclusiv proiectele de acte normative şi au în spate date oficiale. Foarte multe ţări au decis să îşi protejeze populaţia în faţa acestor creşteri de preţuri, care vor conduce inevitabil la majorări în toate domeniile. Şi aşa, puterea de cumpărare a românilor a scăzut enorm de când a fost numit premier domnul Bolojan.

Mai mult decât atât, dacă românii mai pot încerca să facă economii, există domenii care nu pot funcţiona fără combustibil, aşa cum a transmis zilele trecute şi domnul ministru Rogobete, care a spus foarte clar că ambulanţele, de exemplu, nu pot face pauze, nu pot face economii atâta timp cât se discută despre salvarea de vieţi omeneşti.

La fel, nu putem distruge agricultura. Fermierii au nevoie de motorină, iar ministrul agriculturii a propus deja un mecanism care nu afectează bugetul, dar permite preţuri accesibile pentru fermieri - aproximativ 4,5 lei pentru fiecare litru de motorină.

Din păcate, şi în această situaţie, premierul vede doar cifre, ca un contabil. Faptul că în aceste zile se încasează mai mult la bugetul de stat decât s-a estimat nu reprezintă un motiv suficient pentru a arunca întreaga ţară în haos. Şi aşa s-a tergiversat prea mult. Măsurile luate săptămâna trecută, tot la presiunea publică şi a Partidului Social Democrat, reprezintă un prim pas. Este nevoie de mai mult decât atât pentru a ţine sub control preţurile la combustibili şi pentru a-i proteja pe români şi economia naţională. Sunt convins însă că un premier social-democrat s-ar fi gândit în primul rând la oameni, şi nu ar fi ezitat să aprobe măsurile necesare!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Şi se pregăteşte domnul deputat Jianu. Nu? Domnul deputat Moiseev.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de astăzi este despre această zi importantă pe care am sărbătorit-o împreună şi care a însemnat, înseamnă şi va însemna foarte mult pentru noi: "27 martie 1918 - Ziua sfântă a revenirii Basarabiei acasă".

Ne aflăm în preajma acestei zile cu o încărcătură simbolică uriaşă pentru identitatea noastră naţională. Sărbătorim 108 ani de la un act de curaj monumental: Unirea Basarabiei cu România.

La 27 martie 1918, într-un context marcat de haos şi ameninţări externe, Sfatul Ţării a ales demnitatea şi întoarcerea în sânul Patriei-mamă. Acei patrioţi au împlinit un destin, demonstrând lumii întregi că unitatea de neam este mai puternică decât orice barieră geopolitică vremelnică. Eroismul înaintaşilor noştri, care au crezut în România Mare chiar şi atunci când totul părea pierdut, ne obligă astăzi la o reflecţie profundă.

Stimaţi colegi,

Reîntregirea naţională nu trebuie privită ca un concept abstract, pierdut în cărţile de istorie. Ea este o necesitate istorică şi o prioritate strategică actuală. Într-o Europă aflată din nou în faţa unor provocări de securitate majore, unitatea este scutul nostru cel mai puternic. Jertfa miilor de eroi care au luptat pentru acest ideal ne interzice să fim simpli spectatori ai propriei noastre istorii.

Avem datoria morală şi politică de a acorda tot sprijinul necesar fraţilor noştri de peste Prut. Menirea generaţiei noastre este să transformăm acest râu, care prea mult timp a fost o rană deschisă, într-o simplă linie administrativă în interiorul marii familii româneşti.

Obiectivul nostru este clar: întreg poporul român trebuie să trăiască într-un cadru democratic, sigur şi dezvoltat. Acest drum duce, inevitabil, la conlucrare şi unitate în spiritul valorilor europene.

Vă îndemn, aşadar, să avem curajul şi demnitatea înaintaşilor noştri. Să păstrăm aprinsă flacăra unităţii, pentru că, dincolo de orice tratate şi graniţe temporare, Basarabia a fost, este şi va rămâne pământ românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Moiseev.

Se pregăteşte domnul deputat Jianu sau Weber, dacă este în sală.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

"Ieri Fântâna Albă, azi Bucea - aceiaşi autori, aceeaşi barbarie"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi nu vorbim doar despre istorie. Astăzi vorbim despre o rană deschisă. Despre durere, despre memorie şi despre adevăr.

1 aprilie 1941, la Fântâna Albă, mii de români nevinovaţi au fost ucişi cu sânge rece. Oameni simpli, oameni cu suflet curat, care au pornit spre libertate purtând icoane şi steaguri albe. Nu aveau arme. Nu aveau ură. Aveau doar credinţă şi dorul de a trăi liberi.

Au fost întâmpinaţi cu gloanţe. Au fost vânaţi, executaţi, aruncaţi în gropi comune.

Cei care au supravieţuit au fost persecutaţi, deportaţi, condamnaţi la ani de suferinţă. Nu a fost doar un masacru. A fost o încercare de a zdrobi un popor, de a-i frânge identitatea, de a-i ucide speranţa.

Şi cine a făcut asta? Regimul sovietic.

Un regim construit pe teroare, pe minciună şi pe dispreţ faţă de viaţa umană.

Astăzi, la mai bine de opt decenii distanţă, ne-am fi dorit să vorbim despre aceste crime doar ca despre o lecţie a trecutului. Dar realitatea ne obligă să spunem un adevăr incomod şi dureros.

Istoria se repetă.

În Ucraina, la Bucea, civili nevinovaţi au fost executaţi, torturaţi, abandonaţi în stradă. Oameni legaţi la mâini, împuşcaţi în ceafă. Familii distruse. Oraşe transformate în cimitire.

Ieri, Fântâna Albă.

Astăzi, Bucea.

Aceiaşi autori morali. Aceeaşi mentalitate criminală. Acelaşi dispreţ faţă de viaţă.

Nu vorbim doar despre simple coincidenţe istorice. Vorbim despre o continuitate, despre faptul că urmaşii aparatului sovietic nu şi-au schimbat metodele. Şi-au schimbat doar steagul.

Teroarea a rămas aceeaşi.

Această realitate ne obligă să nu fim neutri. Ne obligă să nu relativizăm răul. Ne obligă să spunem clar: crimele de ieri şi crimele de azi au aceeaşi rădăcină.

Memoria victimelor de la Fântâna Albă nu este doar o datorie morală. Este un avertisment. Un avertisment că, atunci când uităm, când minimalizăm, când închidem ochii, răul revine.

România nu poate şi nu trebuie să tacă. Avem datoria de a apăra adevărul istoric, de a onora victimele şi de a fi alături de cei care astăzi suferă sub aceeaşi brutalitate.

Să nu uităm: libertatea nu este garantată. Ea se apără în fiecare zi - pentru cei care au murit la Fântâna Albă, pentru cei care mor astăzi în Ucraina şi pentru ca niciodată, nicăieri, asemenea atrocităţi să nu se mai repete.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă mai este cineva din partea Grupului PSD în acest moment? Nu.

Trecem la Grupul AUR.

Domnul deputat Koler?

Aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte doamna deputat Priescu sau domnul Mîndrescu.

Domnul Eduard-Virgil Koler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Cifrele oficiale o confirmă: măsurile de austeritate au fost luate degeaba, doar pentru a sărăci românii şi a acoperi incompetenţa guvernării!"

Iată că Ministerul Finanţelor a publicat datele privind veniturile fiscale din primele două luni ale anului. Comparate cu încasările din aceeaşi perioadă a anului 2025, concluzia este una amară pentru români: nu există nicio creştere semnificativă a veniturilor statului, în ciuda tuturor taxelor şi birurilor aruncate pe umerii populaţiei. Cu alte cuvinte, românii au fost sacrificaţi degeaba.

Creşterea TVA la 21%, decisă de Coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR sub pretextul reducerii deficitului, se dovedeşte că a fost o măsură habarnistă, contrară oricărei logici elementare pentru persoanele care se pricep în ale economiei.

Majorarea taxelor locale cu peste 80%, impunerea CASS pentru mame şi pensionari, creşterea accizelor, toate au fost hotărâte peste mână, fără studii de impact, fără dezbateri parlamentare şi fără o viziune sau un plan de ţară privind scoaterea României din criza în care se află.

Premierul Ilie Bolojan a tratat cu dispreţ şi aroganţă fiecare critică pe care fie economiştii, fie opoziţia, fie românul de rând au îndrăznit să o facă asupra politicilor guvernamentale. În imaginaţia premierului, toţi cei care s-au poziţionat împotriva sărăcirii românilor au fost transformaţi în duşmanii regimului PSD-PNL-USR-UDMR.

Dar rezultatele acestor politici guvernamentale se văd în piaţă, în supermarketuri şi în indicatorii privind puterea de cumpărare. Coşul minim de cumpărături a devenit un lux nepermis pentru tot mai mulţi români. De ce? Pentru că românii trebuie să-şi dea salariul muncit pentru a-şi plăti facturile crescute şi dările către stat.

La ce ajută tot acest sacrificiu, această strângere a curelei dacă se dovedeşte că veniturile statului nu au crescut? Ce justifică faptul că milioane de români sunt împinşi zi de zi tot mai mult spre sărăcie, deşi muncesc pe brânci pentru un salariu din care nu mai rămâne nimic la sfârşitul lunii?

Faptul că România se află pe locul 4 în Uniunea Europeană în privinţa riscului de sărăcie în rândul persoanelor care muncesc ar fi trebuit să dea de gândit guvernanţilor, înainte să transforme împovărarea oamenilor în politică de stat!

Dar aceasta este, de fapt, direcţia politică propusă de PSD, PNL, USR şi UDMR: românii trebuie să plătească pentru dezmăţul bugetar al fostelor guvernări conduse de partidele care se află şi acum la putere.

Dacă Guvernul Bolojan ar fi dorit cu adevărat relansarea economiei, corectarea nedreptăţilor şi reforma statului, ar fi început cu tăierea risipei, cu restructurarea aparatului bugetar şi cu stimularea producţiei. Nu cu taxarea mamelor, nu cu creşterea TVA, nu cu măsuri inflaţioniste care au lovit direct în nivelul de trai al populaţiei.

Austeritatea este un eşec al guvernanţilor, care ustură buzunarele românilor, iar acest lucru trebuie să înceteze. Primul pas poate fi unul singur: căderea "Guvernului Sărăciei"!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna deputat Priescu? Nu este.

Domnul deputat Mîndrescu.

Aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul Negrea.

Dacă nu, domnul Gurlui, domnul Ionel Gheorghe...

Domnul Nicolae Mîndrescu:

Declaraţie politică

De ani de zile ni se spune că dezvoltarea vine odată cu autostrăzile. Ni se spune că, atunci când marile proiecte de infrastructură vor fi gata, economia locală va creşte, investiţiile vor apărea, iar oamenii nu vor mai fi nevoiţi să plece de acasă.

Autostrada A1 Sibiu - Piteşti se construieşte. Este un proiect important, necesar, aşteptat de toată lumea. Dar pentru locuitorii din Vâlcea, această autostradă nu înseamnă, cel puţin acum, acces mai rapid sau viaţă mai uşoară, înseamnă doar că vom privi cum trece pe lângă noi.

Un om din Râmnicu Vâlcea, din Drăgăşani sau din satele judeţului, dacă vrea să ajungă pe autostradă, trebuie să pornească pe aceleaşi drumuri legate de Râmnicu Vâlcea şi Curtea de Argeş, pe aceleaşi drumuri pe care se circulă cu dificultate. Ore pierdute în trafic, nervi, costuri mai mari - aceasta este realitatea de zi cu zi.

Ni se spune că există o soluţie în zona Tigveni. Dar această soluţie există doar pe hârtie. Acest drum nu este modernizat, nu este sigur şi nu este adaptat la ceea ce înseamnă o autostradă sau un drum naţional.

Fără această legătură, beneficiile nu ajung la oameni. Ce înseamnă asta concret? Înseamnă că investitorii vor ocoli judeţul. Înseamnă că firmele locale vor continua să suporte costuri mai mari. Înseamnă că tinerii vor pleca mai departe, pentru că oportunităţile nu vin acolo unde nu există infrastructură.

Cerem drumuri de legătură reale, nu doar promisiuni. Cerem investiţii care să ajungă şi la Vâlcea, nu doar să treacă pe lângă Vâlcea. Cerem ca această autostradă să fie un motor de dezvoltare şi pentru oamenii din acest judeţ.

Pentru că, altfel, riscăm să avem o autostradă frumoasă pe hartă şi o realitate tristă pe teren.

Vâlcea nu trebuie să rămână blocată în timp. Vâlcea trebuie conectată la viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Negrea, da?

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Se pregăteşte domnul Gurlui.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Revin la această tribună asupra unui subiect pe care l-am ridicat constant: vulnerabilitatea sistemului alimentar din România şi lipsa unui sprijin real pentru producătorii români.

România continuă să importe anual alimente de peste 6 miliarde de euro, iar începutul lui 2026 confirmă aceeaşi dependenţă. Exportăm materie primă şi importăm produse procesate, pierzând valoare economică şi control asupra propriului consum.

Această vulnerabilitate devine critică în actualul context geopolitic. Conflictul din Orientul Mijlociu afectează rutele comerciale şi creşte costurile.

În acelaşi timp, realitatea din teritoriu este clară. În Suceava, ca şi în multe alte judeţe, producătorii locali muncesc, produc şi totuşi nu reuşesc să ajungă pe piaţă. Vând ieftin la poarta fermei, iar consumatorul cumpără scump din import.

Trebuie să spunem foarte clar: în România, peste 90% din exploataţiile agricole sunt ferme mici. Ele reprezintă majoritatea covârşitoare a producătorilor, dar nu beneficiază de un sprijin real din partea statului.

Accesul la finanţare este limitat şi dificil, iar instrumentele existente nu sunt adaptate realităţii din teren. Cooperativele funcţionează limitat, iar lanţurile scurte de aprovizionare sunt aproape inexistente.

În aceste condiţii, nu putem vorbi despre un sistem alimentar echilibrat. Vorbim despre o vulnerabilitate reală, într-un context geopolitic din ce în ce mai instabil.

Soluţiile sunt clare:

- sprijin concret pentru micii producători, prin mecanisme de finanţare accesibile şi adaptate dimensiunii lor;

- dezvoltarea capacităţilor de procesare în România;

- încurajarea asocierii;

- şi dezvoltarea reală a lanţurilor scurte de aprovizionare, astfel încât produsele româneşti să ajungă direct la consumator.

Fac un apel ferm către Guvern: sprijiniţi micii producători şi trataţi securitatea alimentară ca pe o prioritate strategică!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Gurlui este prezent?

Aveţi cuvântul.

Şi apoi trecem la următoarele grupuri, PNL, USR, în funcţie de prezenţă.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Printre atâtea veşti rele şi nenorociri care se abat asupra ţării noastre, spre români, iată, apare o lumină, o aşa veste importantă pentru ţara aceasta - 30 martie, ora 14:02, România se înscria în rândul ţărilor cu o contribuţie majoră la cercetarea aerospaţială şi mai ales pentru cercetarea din României.

Şi daţi-mi voie, pentru 10 secunde, să redau o scurtă înregistrare, care să memoreze acest eveniment, după care voi veni cu mai multe... (Redă o înregistrare de pe telefonul mobil.)

Este vorba despre EMISAR. Este vorba despre un satelit realizat de România în totalitate. Este vorba despre un succes al României şi al celor care au pus bazele acestei infrastructuri şi cercetări pe mai departe, încă din anii '90-'99, 2000. Sunt cei care au gândit, care au avut curajul şi au dus mai departe idei şi contribuţii româneşti de aşa o valoare.

Ce aţi auzit anterior - este vorba de o rachetă lansată de SpaceX - Falcon 9 care a purtat un astfel de satelit. Un satelit care, bazat pe o tehnologie Store and forward, acumulează date şi le redistribuie la o nouă trecere prin dreptul ţării noastre. O realizare de excepţie românească, în condiţiile în care cercetarea din România este una subfinanţată la un aşa nivel cum probabil niciodată n-a mai fost, în care sunt atâtea blocaje administrative, în care nu există o strategie, în care nu avem o cârmă, în care, practic...

Aceste realizări ale ţării sunt rodul, practic, al atâtor generaţii care au avut o aşa contribuţie, prin eforturi mai mult personale, plecaţi în Vest în atâtea conferinţe, în atâtea discuţii, personale, cu fonduri private, pentru a aduce ţara la un aşa nivel.

Cinste lor şi îi fericit!

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR, Iaşi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea Grupului PNL mai este cineva? Nu.

Trecem la Grupul USR şi îi dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru.

Şi se pregăteşte, de la minorităţi, domnul Ştefan Bouda.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Hidroenergia de la Surduc nu salvează România, domnule Burduja!".

Curios şi periculos este faptul că, pe 24 martie, a trecut un proiect de lege prin Comisia pentru industrii, prin care toate hidrocentralele sunt trecute în regimul de siguranţă naţională, prin CSAT, şi astfel se pot fenta toate avizele!

Şi este doar "meritul" domnului Sebastian Burduja, fostul ministru al energiei, care demonstrează astfel că ar putea avea alte interese în spatele acestei acţiuni!

De ce spun asta? Pentru că în cazul hidrocentralei Surduc - Nehoiaşu II nu există acumulare, ci doar se deviază râul Bâsca Mare printr-un tunel de 16 km., deci nu există producţie în bandă sau echilibrarea reţelei, după cum invocă iniţiatorul, nu putem vorbi despre protecţia împotriva viiturilor, nu putem vorbi despre alimentarea cu apă potabilă!

Alt aspect este că această hidrocentrală nu va produce mai mult de 15% faţă de ce se asumă prin Proiectul tehnic, motivul fiind că debitele reale din teren sunt la 15% din cele care apar în proiectare! În plus, debitele râurilor de munte sunt într-o continuă scădere.

Mă întreb: cât vor fi ele peste 10 ani sau peste 20-30 de ani, dacă scad la 5 ani cu 20%?

Şi atunci cum facem cu eficienţa acestei investiţii de 50 de milioane de euro?

Care siguranţă naţională, care producţie în bandă?

În plus, această investiţie se va finaliza după anii 2030!

Şi atunci care este urgenţa de a fi introdusă această investiţie pe siguranţă naţională? Păi, până în anii 2030 vor fi finalizate mult mai multe investiţii în capacităţi de producţie energetică consistente şi cu producţie realmente în bandă, cum ar fi Mintia de 1700 MW, Iernut - 430 MW, Paroşeni, Midia, care toate au termen de finalizare în anii 2026, 2027.

În plus, vor intra încă aproximativ 2000 MWp pe fotovoltaic şi peste 2300 MWh capacitate de stocare în baterii în 2027! Până în anii 2030 este estimat să se finalizeze şi proiectul cu cele două module de la Cernavodă, de 501 MW fiecare, tot producţie în bandă, plus centralele SMR, cum este cea de la Doiceşti de 462 MW! Deci, contribuţii semnificative la coşul energetic naţional, şi nu o amărâtă de putere de 9 MW, cea calculată pe debitele reale de la Surduc! Şi atunci de unde atâta importanţă să fie trecute pe siguranţă naţională?

Cine va răspunde pentru neatingerea obiectivelor tehnice ale investiţiei cu preţul distrugerii ireversibile a mediului şi afectării profunde a vieţii comunităţilor din aval, domnule Bogdan Ivan?

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă de la Grupul SOS România mai este cineva prezent, dintre cei înscrişi? Nu.

Trecem la deputaţii neafiliaţi.

Doamna Mariana Vârgă este prezentă? Nu.

Domnul Florin Groza?

Aveţi cuvântul.

Şi apoi revenim la Grupul PSD, dacă mai este cineva în acest moment. Dacă nu, Grupul AUR.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Reducerea accizelor pe o perioadă determinată, din cauza creşterilor de preţ, nu este un favor, este o gură de aer pentru economie şi pentru fiecare român.

Fermierii depind de fiecare litru de combustibil ca să poată lucra pământul şi să producă hrană. Transportatorii duc marfa mai departe, iar industria ţine locurile de muncă şi economia în mişcare. Toate acestea depind, zi de zi, de costul combustibilului.

Când accizele sunt prea mari, costurile cresc în lanţ. Se scumpeşte transportul, se scumpeşte producţia, iar în final plătim cu toţii mai mult, la alimente, la servicii, la tot ce ţine de viaţa de zi cu zi.

Reducerea accizelor înseamnă preţuri mai corecte, mai multă stabilitate şi o economie care poate merge înainte. Înseamnă sprijin pentru cei care muncesc şi pentru familiile care simt fiecare scumpire.

Nu vorbim despre un avantaj pentru unii, ci despre echilibru, despre normalitate şi despre grija faţă de oameni.

Mulţumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Mai este cineva care doreşte să susţină o intervenţie în acest moment? Nu.

La Grupul AUR.

Domnul Ionel Gheorghe?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România - între deficit, scumpiri şi lipsă de direcţie"

Stimaţi colegi,

România este în faţa unei presiuni economice generalizate, resimţită zilnic de fiecare cetăţean şi de fiecare companie.

Deficitul bugetar a scăpat de sub control, iar consecinţele se văd deja în lanţ: creşterea costurilor de finanţare, presiune pe cursul de schimb, incertitudine în mediul economic şi, inevitabil, discuţii tot mai insistente despre creşteri de taxe.

Dar, dincolo de aceste mecanisme macroeconomice, există o realitate mult mai simplă şi dură: a crescut preţul la motorină şi benzină. Costurile de transport s-au majorat, iar acest lucru se reflectă în preţurile tuturor bunurilor. Au crescut preţurile la alimentele de bază, au crescut facturile la utilităţi şi costurile pentru serviciile esenţiale.

Pentru un român obişnuit, toate acestea nu sunt doar indicatori economici, sunt griji zilnice. Pentru mediul de afaceri, situaţia este tot la fel de complicată: costuri operaţionale mai mari, instabilitate fiscală, lipsă de predictibilitate şi o presiune constantă asupra investiţiilor.

Şi, în acest context deja dificil, statul vine cu un singur răspuns: mai multe taxe.

În loc să avem o reformă reală a cheltuielilor publice, asistăm la încercarea actualei guvernări de a acoperi dezechilibrele prin creşterea poverii fiscale. În loc de eficienţă, avem improvizaţie. În loc de strategie, avem reacţii întârziate.

Coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR nu doar că nu a prevenit această situaţie, dar a şi contribuit direct la agravarea ei.

Prin lipsa de reforme.

Prin cheltuieli necontrolate.

Prin decizii fără o viziune pe termen mediu.

Astăzi, România este prinsă într-un cerc periculos: deficit mare, presiune pe taxe, economie încetinită şi cetăţeni tot mai afectaţi.

Întrebarea nu este dacă trebuie luate măsuri. Întrebarea este cine plăteşte.

Şi răspunsul, din păcate, este acelaşi: românii.

România are nevoie de reforme reale şi de o schimbare de direcţie. AUR propune măsuri şi proiecte concrete pentru reformarea statului şi pentru redresarea economică a ţării.

Mă adresez actualei guvernări: dacă nu sunteţi în stare să acţionaţi, lăsaţi locul celor care pot face această schimbare.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna Priescu este prezentă?

Doamna Doboş?

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă deputat Doboş.

Şi apoi trecem la următoarele grupuri.

Doamna Elena Doboş:

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o declaraţie grea: "Lăsăm viitorul Tulcei să se înece în Dunăre?".

Port vocea unui judeţ care pare că se stinge sub ochii noştri, deşi are tot dreptul să strălucească. Vorbesc despre Tulcea, pământul dintre Marea Neagră şi Dunăre, care astăzi se confruntă cu un exod demografic fără precedent şi, mult mai tragic, cu un "exod" al sufletelor tinere către neant.

Tulcea se goleşte, stimaţi colegi. Tinerii noştri, forţaţi de o economie judeţeană care pare încremenită în proiecte pe hârtie sau în proiecte nesustenabile, aleg drumul străinătăţii sau al judeţelor vecine. Pleacă nu pentru că nu-şi iubesc locurile natale, ci pentru că aici oportunităţile sunt de neatins, iar viitorul pare o promisiune mereu amânată. Dar cea mai cruntă formă de plecare nu este cea peste graniţă, ci cea definitivă dintre noi. În judeţul Tulcea, sinuciderea în rândul copiilor noştri de sub 15 ani a devenit un flagel. Într-un an de zile, 5 suflete tinere, 5 copii care abia învăţau ce înseamnă viaţa, au decis într-un mod tragic că această lume nu mai are loc pentru ei. Cum să mai dormim liniştiţi când ştim că în satele noastre, copiii îşi pierd speranţa înainte de a împlini vârsta buletinului? Sistemul educaţional şi autorităţile par paralizate, spectatoare la un dezastru sufletesc pe care nu ştiu să-l gestioneze.

În tot acest peisaj gri licăresc lumini în orizontul Tulcei. Tineri tulceni urcă tricolorul pe cele mai înalte podiumuri la înot, lupte, canotaj, muncind până la epuizare în săli dărăpănate, centre private sau pe apele Dunării. Dar ce le oferă statul acestor campioni mondiali? Doar o strângere de mână la întoarcere? În lipsa unor centre de excelenţă şi a unor oportunităţi reale în localităţile lor, aceşti copii talentaţi şi muncitori ajung să pună umărul la dezvoltarea altor oraşe.

O singură întrebare apare pe buzele tuturor tulcenilor: Unde este statul când aceşti sportivi care ne fac mândri sunt nevoiţi să fugă la cluburi străine? Exportăm inteligenţă, exportăm forţă, exportăm viaţă, dar nu suntem capabili să oferim o plasă de siguranţă emoţională şi socială celor care rămân. Este un paradox strigător la cer să avem campioni europeni, dar să fim fruntaşi la rata suicidului în rândul tinerilor sub 15 ani.

Dacă nu intervenim acum, cu un plan integrat pentru Tulcea, de la asistenţă psihologică în fiecare şcoală rurală, până la facilităţi economice care să reţină creierele acasă, vom rămâne judeţul care a avut totul, dar care şi-a lăsat viitorul să se scurgă în Dunăre.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

De la Grupul parlamentar al PNL dacă mai este cineva? Nu.

De la Grupul minorităţilor? Nu.

De la Grupul SOS România? Nu.

Doamna Mariana Vârgă? Domnul Dumitru Coarnă? Nu.

De la Grupul PSD? Nu.

Atunci, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, pentru ultima intervenţie.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi este intitulată "Agricultura românească se prăbuşeşte, în timp ce Guvernul anunţă recorduri".

Guvernul vorbeşte despre recorduri de absorbţie de fonduri europene. În teren, agricultura românească se apropie de blocaj. Nu mai vorbim despre un an slab, ci despre o criză continuă. Costurile de producţie au crescut cu până la 500%, preţurile au rămas jos, iar fermierii sunt prinşi într-o ecuaţie imposibilă - produc mai scump şi vând mai ieftin. În acelaşi timp, 80% din fermieri nu mai au acces la credite. Băncile consideră agricultura prea riscantă, iar fermierii mici şi mijlocii au fost eliminaţi din finanţare.

Fără capital de lucru, fără cofinanţare, fondurile europene rămân doar cifre pe hârtie.

În judeţul Vaslui, realitatea este şi mai dură - indicele de rezilienţă agricolă este de doar 4,1 din 10, iar doar 12% din cei aproximativ 7.000 de fermieri activi au contracte directe cu procesatori sau retaileri.

Schimbările succesive de reguli, criterii şi condiţii pentru accesarea fondurilor europene au resetat sistemul exact într-un moment în care fermierii erau deja slăbiţi de crize repetate, fără perioadă de adaptare şi fără sprijin concret în teritoriu. Guvernul anunţă un record de absorbţie de peste 5 miliarde de euro în 2025, dar distribuţia fondurilor este profund inegală. De exemplu, din totalul plăţilor AFIR din 2024, întreaga regiune a Moldovei, deci şase judeţe cu sute de mii de hectare agricole, a primit doar 49 de milioane de euro dintr-un total naţional de 505 milioane, adică sub 10%.

Deci, pentru fermierii din teren, recordurile nu există.

Problema nu este lipsa banilor, ci faptul că nu ajung la cei care au nevoie de ei. Noile reguli îi ajută pe cei deja intraţi în sistem şi îi lasă în afara jocului pe cei vulnerabili.

Întrebarea este simplă: Pentru cine sunt făcute aceste politici? Pentru că fermierii care muncesc pământul nu mai au acces nici la credite, nici la piaţă, nici la fonduri.

Agricultura era unul dintre puţinele sectoare funcţionale ale economiei. Astăzi se degradează rapid, nu din lipsă de resurse, ci din cauza deciziilor greşite şi a rupturii dintre decidenţi şi realitate.

Fermierii nu cer privilegii, cer condiţii corecte. Dacă nici acestea nu mai pot fi asigurate, nu mai vorbim doar despre agricultură, ci despre siguranţa economică şi alimentară a României.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Constatând că s-a epuizat lista declaraţiilor susţinute oral, voi da citire listei cu deputaţii care au depus în scris declaraţiile.

De la Grupul PSD, următorii deputaţi: Nassar, Ciortea, Ţintă, Samoilă, Tomoescu, Ciucă, Bara, Govor şi Lungu.

De la Grupul AUR, următorii deputaţi: Păunescu, Biro, Avrămescu, Muncaciu, Munteanu, Radu, Dascălu, Vadim-Tudor, Guşă, Puşcaşu, Vulpoiu şi Constantinescu.

De la Grupul PNL, deputaţii: Roman, Balan, Cadar, Cruşoveanu, Stănescu, Mocanu, Muraru, Matei, Huţucă, Pistru-Popa, Burduja şi Gal.

De la Grupul minorităţilor: domnul deputat Zisopol.

De la Grupul SOS România, următorii deputaţi: Nagy, Oltenaşu, Caragaţă, Toader şi Vedinaş.

Şi, doamnă Enachi, a fost declaraţia susţinută oral, nu în scris, da? Nu e şi altă declaraţie susţinută în scris. E aceeaşi. OK.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

De la ora 10.00 continuăm cu dezbaterea proiectelor de lege.

Şi vă mulţumesc.