Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 6 mai 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, permiteţi-mi să invit la cuvânt pe domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa!

Dragi colegi,

Astăzi voi avea o prelegere despre "Minciunile domnului Bolojan".

Premierul Bolojan, fostul premier Bolojan, susţine că modul în care este gestionat Programul SAFE a fost stabilit în perioada Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Nu este adevărat! Nu este o neînţelegere, nu este o greşeală, este o afirmaţie care mută responsabilitatea în spatele altcuiva.

Ordonanţa de urgenţă nr. 62/2025, cea care a pus Cancelaria Prim-Ministrului în centrul acestui program, a fost adoptată în 20 noiembrie 2025, în timpul Guvernului Bolojan.

A doua zi, pe 21 noiembrie, a fost semnată decizia de înfiinţare a Grupului de lucru interinstituţional. Semnătura este, culmea, a premierului Bolojan.

Ulterior, Senatul a aprobat ordonanţa, în decembrie 2025, iar cadrul legal a fost închis prin legea adoptată şi promulgată în ianuarie 2026. Toate aceste etape au avut loc sub acelaşi Guvern Bolojan.

Singura referire anterioară este Regulamentul european din mai 2025. Dar acela stabileşte un cadru general la nivelul Uniunii Europene, nu spune cum trebuie organizată concret implementarea în România. A-l invoca acum ca explicaţie pentru deciziile interne este cel puţin înşelător.

Problema nu este doar declaraţia în sine, ci ceea ce încearcă să ascundă.

Vorbim despre un program de aproximativ 16 miliarde de euro, care, în mod firesc, ar trebui să fie gestionat de structuri specializate, în special de Ministerul Apărării. În schimb, coordonarea a fost plasată într-o zonă politică, iar rolul instituţiilor competente a fost diminuat.

Efectele se văd deja: peste 5,6 miliarde de euro, adică mai bine de două treimi din primul pachet, ajung la un singur grup industrial, care a obţinut aproape jumătate din contracte.

Cum s-a ajuns aici? Nu ştim exact. Nu există transparenţă asupra criteriilor folosite. Nu există o grilă clară, asumată prin lege. Practic, vorbim despre un proces decizional care nu poate fi urmărit public. Iar asta ridică semne de întrebare serioase.

Când, aflat la final de mandat, un premier încearcă să schimbe povestea faptelor, nu face decât să confirme că există lucruri care trebuie explicate.

Realitatea este simplă: există documente, există date, există decizii asumate. Ele nu dispar prin declaraţii.

Este vorba despre bani publici, despre decizii care ţin de siguranţa naţională şi românii au dreptul să ştie exact cum au fost luate acestea.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Doiniţa Ciocan.

Doamna Doiniţa Ciocan:

Bună dimineaţa!

"Campioni mondiali, dar abandonaţi de Guvern? Aceasta este realitatea"

Stimaţi colegi,

Acum două săptămâni, în Parlamentul României a venit Echipa "Velocity" din Brăila, a elevilor de la Colegiul Naţional "Gheorghe Munteanu-Murgoci", Brăila, care a câştigat acum câteva zile, în Statele Unite, titlul de campioană mondială la "FIRST Tech Challenge", una dintre cele mai importante competiţii internaţionale de robotică pentru elevi.

Sunt, astăzi, cei mai buni din lume.

Este o performanţă care ne onorează pe toţi. Dar mai importantă decât mândria este întrebarea pe care acest succes ne obligă să ne-o punem: cum au ajuns aceşti tineri în topul mondial?

Au ajuns prin muncă enormă. Prin inteligenţă. Prin disciplină. Dar şi prin sprijin din partea părinţilor, profesorilor şi comunităţii locale care a crezut în ei.

Şi... fără ajutorul Guvernului României - cel demis ieri prin moţiune de cenzură - care a decis tăierea acelui sprijin care face diferenţa: bursele de excelenţă. Ceva de neimaginat!

Este o contradicţie pe care nu o putem ignora.

Nu putem aplauda performanţa şi, în acelaşi timp, să slăbim mecanismele care o fac posibilă.

De aceea, cred că bursele de excelenţă trebuie reintroduse! Urgent!

Nu ca gest simbolic, ci ca o investiţie strategică. Pentru că performanţa nu apare întâmplător. Ea se construieşte.

Dar adevărata provocare nu este doar să avem campioni.

Este să îi păstrăm în România.

Pentru că, dacă ne analizăm realitatea, mulţi dintre aceşti tineri nu îşi vor construi viitorul în România. Nu pentru că nu ar vrea. Ci pentru că nu găsesc suficiente oportunităţi.

Fără locuri de muncă bine plătite, fără investiţii în tehnologie, fără un sistem care să le valorifice competenţele, România riscă să piardă exact ceea ce are mai valoros.

Şi atunci trebuie să fim sinceri: nu ne "fură" nimeni tinerii. Îi alungă Guvernul prin lipsă de viziune.

Dacă vrem ca aceşti campioni să rămână, trebuie să facem mai mult decât să îi felicităm.

Trebuie să construim pentru ei.

Investiţii reale în economie. Sprijin pentru inovare. Parteneriate între educaţie şi industrie. O direcţie clară.

"Velocity" Brăila nu este doar o poveste. Este un semnal.

România are potenţial. Întrebarea este dacă are şi voinţa să îl transforme în viitor aici, acasă.

Nu este suficient să producem excelenţă.

Trebuie să o susţinem.

Şi, mai ales, trebuie să o păstrăm.

Felicitări, "Velocity" Brăila! Sunteţi mândria noastră, iar responsabilitatea Parlamentului este să voteze şi să susţină doar guverne care construiesc viitor pentru tineri.

Vă mulţumesc.

Doina Ciocan, deputat al PSD de Brăila.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

"Combaterea dezinformării în era digitală"

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în atenţie faptul că trăim într-o perioadă în care accesul la informaţie este mai rapid şi mai extins ca niciodată. Cu toate acestea, această libertate vine la pachet cu un risc major: răspândirea dezinformării. Fenomenul ştirilor false şi al manipulării informaţionale afectează profund societatea, influenţând opinia publică, procesele democratice şi încrederea în instituţii. Manipularea informaţională se face prin minciuni sau adevăruri parţiale ori scoase din context, imagini, fragmente audio sau video trucate sau generate de Inteligenţa Artificială, limbaj emoţional bombastic şi vulgar, conturi false sau site-uri suspecte - boţi, troli, surse anonime - care difuzează propagandă coordonată, mesaje care provoacă frică, furie sau ură, conturi care distribuie masiv acelaşi mesaj. Cea mai bună apărare împotriva informaţiilor false este gândirea critică faţă de aceste surse. Întreabă-te mereu cine a publicat această informaţie, ce scop are, dacă poate fi verificată din surse credibile. În final, este sarcina fiecăruia dintre noi să nu ne lăsăm manipulaţi şi să nu contribuim la răspândirea conţinutului fals sau manipulator, învăţând să-l identificăm şi să acţionăm informat şi responsabil.

Consider că este responsabilitatea noastră, ca societate, să acţionăm ferm pentru limitarea acestui fenomen. În primul rând, este esenţial să investim în educaţia media, astfel încât cetăţenii să poată distinge între informaţii credibile şi conţinut manipulator. În al doilea rând, platformele digitale trebuie să îşi asume un rol mai activ în moderarea conţinutului, fără a încălca libertatea de exprimare.

De asemenea, instituţiile statului trebuie să fie mai transparente şi mai eficiente în comunicarea publică, pentru a reduce spaţiul în care dezinformarea poate prospera. Lipsa de încredere apare adesea acolo unde există vid informaţional sau comunicare ambiguă.

În concluzie, combaterea dezinformării nu este doar o provocare tehnologică, ci şi una socială şi politică. Este nevoie de colaborare între autorităţi, instituţii, mediul privat şi cetăţeni pentru a proteja integritatea informaţiei şi sănătatea democraţiei.

Viitorul nostru depinde de capacitatea de a construi o societate informată, critică şi responsabilă.

De ce acest subiect adus în atenţie? Pentru că am asistat în ultima perioadă, având în vedere contextul politic şi administrativ, la un atac de dezinformare, de mesaje cu limbaj vulgar şi care propagă ura, promovat de mii de conturi false care trimit acelaşi conţinut în mesaj.

Vă mulţumesc.

Crina-Fiorela Chilat, deputat al PSD de Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Declaraţia politică de astăzi este intitulată "Un vot pentru viitor!".

Am votat cu convingerea că România nu mai poate continua pe un drum al improvizaţiei şi al deciziilor luate fără o legătură reală cu nevoile oamenilor.

Moţiunea adoptată nu este, în opinia mea, o victorie de partid, ci un semnal clar că vocea românilor contează şi că responsabilitatea trebuie să primeze în actul de guvernare. A fost un vot necesar, un vot pentru corectarea unei direcţii care nu mai oferea încredere şi stabilitate.

Guvernarea condusă de Ilie Bolojan a lăsat în urmă mai multe semne de întrebare decât soluţii. Am văzut decizii grăbite, lipsă de dialog şi o abordare rigidă, în care orgoliul a fost pus înaintea interesului public. România nu are nevoie de experimente sau de reforme făcute pe genunchi, ci de politici coerente, construite împreună cu societatea şi orientate spre rezultate reale.

Partidul Social Democrat a demonstrat încă o dată că este o forţă politică puternică şi unită, capabilă să acţioneze responsabil în momente decisive pentru ţară. De la iniţierea moţiunii şi până la votul de ieri, PSD a arătat determinare şi coerenţă în apărarea intereselor românilor.

Cred că de acum începe partea cea mai importantă: reconstrucţia. Este momentul să demonstrăm că putem guverna responsabil, cu respect pentru oameni şi cu o viziune clară pentru viitor. Îmi doresc o Românie în care investiţiile în infrastructură, educaţie şi economie să fie priorităţi reale, iar deciziile să fie luate cu gândul la stabilitate şi dezvoltare. Astăzi am făcut un pas necesar. De mâine, trebuie să construim împreună, mai bine!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Ion-Alin Tomoescu, Circumscripţia nr. 27 Mehedinţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa!

Aş vrea să spun câteva cuvinte despre moralitatea în politică, pentru că ieri s-a întâmplat această moţiune de cenzură care a trecut cu 281 de voturi. Această cifră spune ceva şi sunt convins că dacă şi cei de la PNL şi USR ar fi fost în sală, lăsaţi să voteze, poate ar fi fost mai multe. Estimarea mea ar fi că sunt două treimi din acest Parlament care ar fi votat pentru căderea acestui Guvern.

Dar ce să vezi, în discursul dumnealui, domnul prim-ministru spune că această moţiune a fost o moţiune mincinoasă.

Păi, haideţi să vedem ce contestă, ce date contestă domnul prim-ministru.

Consumul a fost victima politicilor domnului prim-ministru. A scăzut în fiecare lună, timp de 10 luni. Asta contestă domnul prim-ministru?

Recesiunea. Suntem - trei trimestre în recesiune. Asta contestă domnul prim-ministru?

Inflaţia este în jur de 10%. Asta contestă domnul prim-ministru?

Deficitul este de 7,9%. Asta consideră domnul prim-ministru că trebuie să conteste? Acesta este rezultatul politicii dumnealui. Deci, deficitul nu a scăzut, faţă de sacrificiile pe care le-a cerut acestui popor.

Împrumuturile?

Faptul că 50.000 de cetăţeni şi-au pierdut locul de muncă. Asta contestă domnul prim-ministru?

Vrem să ştim ce contestă domnul prim-ministru. Ce spune că în această moţiune a fost mincinos, pentru că eu nu înţeleg.

Acum haideţi să vorbim despre moralitatea măsurilor pe care le-a luat domnul prim-ministru, pentru că e vorba de moralitate în politică.

Domnul prim-ministru uită că a lovit în toate categoriile sociale şi că absolut toată lumea era în stradă din cauza politicilor domnului prim-ministru. Nu vreau să mai aduc aici aminte de copii, de burse, de gravide, de veteranii de război. Aş vrea să aduc aminte domnului prim-ministru că a lăsat companiile multinaţionale în ultima zi din 2025 să facă optimizare. Asta ce înseamnă? Asta este moralitate în politică, domnule prim-ministru?

Şi acum să discutăm despre consecinţele acesteia. Suntem într-o ecuaţie imposibilă. În acest moment, PNL, USR declară că nu mai vor să intre la guvernare cu PSD, iar domnul preşedinte anunţă senin că, de fapt, aceste hotărâri ale lor vor fi întoarse şi, de fapt, va fi o coaliţie pro-europeană.

Asta e moralitate în politică?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Dumitrina Mitrea.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Declaraţie politică intitulată "Apa - De la drept fundamental la marfă pe bursă!".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă supun atenţiei o realitate care, deşi pare extrasă dintr-un scenariu distopic, a devenit realitatea economică a secolului XXI: transformarea apei, sursa însăşi a vieţii, dintr-un bun comun în marfă de speculă financiară.

Recent, estimările marilor instituţii financiare internaţionale, inclusiv a Băncii Mondiale, au plasat valoarea pieţei globale a apei la cifra colosală de peste 800 de miliarde de dolari.

În acest moment, nu mai vorbim despre un serviciu public, ci despre un activ financiar.

Din anul 2020, apa a început să fie tranzacţionată pe bursa din Chicago, la fel ca petrolul, aurul sau grâul.

Contractele de tip futures pentru apă nu mai sunt despre cum să udăm culturile fermierilor, ci despre cum pot marii investitori să profite de pe urma deficitului de resurse. Cum am ajuns aici? Explicaţia este simplă şi cinică. Raritatea generează profit. Pe măsură ce schimbările climatice avansează şi sursele de apă potabilă scad, piaţa liberă "miroase" oportunitatea. Sub pretextul unei gestionări mai eficiente, asistăm la o presiune globală pentru privatizarea resurselor de apă. Însă, istoria ne-a arătat că, atunci când profitul intră pe ţeava de apă, preţurile cresc, iar calitatea şi accesibilitatea pentru cetăţeanul de rând scad.

Stimaţi colegi, apa nu este un produs de lux. Apa nu este un gadget pe care îl cumperi dacă ai bani şi renunţi la el atunci când nu ţi-l mai permiţi. Este fundamentul demnităţii umane şi al supravieţuirii noastre ca naţiune.

În acest context global, România trebuie să fie extrem de vigilentă. Am asistat zilele trecute la cum Guvernul României voia să vândă netransparent acţiuni ale Hidroelectrica. Avem resurse strategice de apă, chiar dacă infrastructura noastră este precară, legislaţia însă trebuie să fie un scut, nu o poartă deschisă pentru interese speculative. Nu putem permite ca accesul românilor la apă să fie dictat de indicii de pe Wall Street sau de algoritmii fondurilor de investiţii.

Trebuie să ne întrebăm astăzi, în acest for legislativ: ce lăsăm generaţiilor viitoare? O ţară în care apa este un drept garantat sau o ţară în care viitorul copiilor noştri este gajat la bănci mondiale pentru că nu şi-au permis să plătească "valoarea de piaţă" a propriei supravieţuiri?

Statul trebuie să monitorizeze strict concesiunile de apă şi să ofere cetăţenilor o strategie naţională clară şi transparentă de securitate hidrologică. Apa trebuie să rămână sub control public. Trebuie să investim în infrastructură proprie, pentru a nu ajunge la mâna celor care văd în fiecare picătură de apă doar un cent în plus în conturile lor bancare.

Vă mulţumesc.

Deputat Dumitrina Mitrea, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Of, ce chin, ce jale, măi, Nicuşoare! Cum vii tu, la un an de zile, să ne spui să avem răbdare! Cum vii tu, la un an de zile, să ne spui că iarăşi o să faci coaliţie de proeuropeni, cu toate că a trecut moţiunea cam la fel cum a trecut şi cu Cîţu!

Of, ce chin, ce jale, măi, Bolojane, că a trebuit să te duci tu în opoziţie!

Dar rămâne de văzut ce va stabili şi domnul Predoiu, pentru că înţeleg că el vrea altceva...

Rămâne de văzut ce vor stabili "pădurile" între ele, pentru că înţeleg că din Statele Unite vine altă opţiune, pentru că încă n-aţi bătut palma pentru SAFE.

Dar asta este o altă discuţie!

Sunt tare curios să văd dacă domnul preşedinte Nicuşor Dan va prezenta un raport de activitate pe un an ce tocmai se încheie în câteva zile, un an de când a fost învestit.

Să vedem dacă s-a terminat raportul pentru anularea alegerilor, dacă e în stare să ne explice ce se întâmplă cu inflaţia, dacă e în stare să ne explice ce cară în ghiozdănelul ăla pe care îl poartă peste tot cu el şi dacă ştie că la astfel de vizite protocolare e de bun-simţ să nu-ţi iei cu tine pijamalele.

Acum, n-am pretenţii la dumnealui. Am pretenţii însă de la cei care se văd reformişti şi progresişti. Am pretenţii de la cei care se văd social-democraţi. Am pretenţii chiar şi de la cei care se cred independenţi.

Bun! Ţara este într-o criză. Foarte bine! Guvern de uniune naţională. AUR îşi asumă parte din guvernare - nu e nicio problemă -, dar va trebui să vedem cum facem cu cei 300 de parlamentari, cu primari şi preşedinţi de consilii judeţene în două tururi, cu tăierea de subvenţii pentru partidele politice, cu taxarea inversă la TVA, cu renunţarea la optimizări fiscale pentru corporaţii, cu impunerea sediilor sociale pentru corporaţiile străine, aşa cum a stabilit o directivă europeană, cu - de ce nu? - consolidarea Hidroelectrică, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, pentru a reface coşul energetic, astfel încât să nu mai avem deficite de balanţă pe preţ la piaţa de a doua zi, cu - de ce nu? - taxarea mai eficientă a muncii şi, în sensul ăsta, mai mică, pentru că România este ţara cu una dintre cele mai mari taxări pe muncă, - de ce nu? - poate reuşim să recuperăm şi TVA-ul ăla, care nu ştiu cum se întâmplă dar, an de an, ne scapă printre degete undeva la 35%, şi aici este vorba doar de voinţă politică.

Nu înţeleg cum ANAF se face că nu vede!

Bine, înţeleg, dar nu accept!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Cristina-Irina Butură.

Doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

"Câţi bani a alocat România pentru Ucraina în ultimii 4 ani?"

Dragi colegi,

Au trecut 4 ani de la începerea războiului din Ucraina şi încă nu ştim câţi bani a dat România pentru regimul de la Kiev. Şi câţi bani dă inclusiv astăzi...

Totul este la secret.

Cei de la Bucureşti au preferat să taie paturile din spitale, decât să spună câţi bani alocă pentru Ucraina.

Să crească nesimţit taxele şi impozitele românilor, decât să spună câte miliarde de euro îi dau la tocat lui Zelenski.

Să îngheţe salariile şi pensiile, în loc să spună câţi bani aruncă peste graniţă şi de ce.

Să ia bani de la mame şi de la bolnavi, în loc să fie cinstiţi şi transparenţi cu românii.

Să ia cu împrumut 17 miliarde de euro pentru armament din Germania şi Franţa, în principal, în loc să ia o sumă mai mică şi să dezvolte industria naţională de apărare în beneficiul românilor.

Şi în continuare drepturile elementare ale etnicilor români din Ucraina sunt ca şi inexistente. Autorităţile de la Bucureşti tac mâlc inclusiv în această chestiune. Nu le pasă, nu îi doare, nu se zbat pentru ai noştri.

Totul miroase a slugărnicie şi a trădare a intereselor naţionale.

Poate că şi de aceea se tace atât de mult în privinţa asta. Ştiu că ar intra toţi în puşcărie, ar fi judecaţi pentru înaltă trădare, dacă poporul român ar afla adevărul, iar justiţia ar acţiona ireproşabil.

Până atunci, eu voi fi vocea românilor patrioţi şi voi adresa mereu şi insistent această întrebare: câţi bani a alocat România pentru Ucraina?

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Opriţi reformele! Ne pierdem privilegiile! Acesta este adevăratul mesaj al moţiunii de cenzură PSD-AUR!"

Moţiunea de cenzură adoptată ieri de către coaliţia de strânsură din Parlamentul României a avut un unic scop: să oprească toate reformele necesare pentru ţara noastră şi să arunce România într-un haos economic şi instituţional. A fost o moţiune îndreptată împotriva reformelor demarate de Ilie Bolojan în administraţia publică locală şi centrală, împotriva reformelor din companiile de stat, împotriva clientelismului politic şi a parazitării intereselor financiare ale statului român, împotriva reformelor din vistieria statului, împotriva unui sistem care a ţinut România pe loc, luându-i şansa să se dezvolte.

Ideea că România ar putea să devină un stat modern, transparent, performant, pus în slujba cetăţeanului, cu o economie liberă şi competitivă, a băgat frica în unii şi a lovit direct în interesele personale şi de grup ale celor care au semnat şi au votat moţiunea de cenzură.

Ceea ce semnatarii şi votanţii moţiunii de cenzură încă nu au aflat este faptul că drumul reformator deschis de Ilie Bolojan are susţinerea întregii societăţi româneşti.

Românii vor reforme, chiar dacă PSD, AUR şi sateliţii lor se împotrivesc. Românii vor ca ţara să fie curăţată de vechile obiceiuri politice, de căpuşarea resurselor publice, de impostori în funcţii publice. Românii au văzut cu ochii lor că România poate avea o guvernare onestă, transparentă, modernă şi cu adevărat europeană, pentru că Ilie Bolojan a stabilit standarde înalte pentru actul de guvernare.

Din păcate, moţiunea adoptată ieri nu a adus nimic bun pentru români, aşa cum au promis iniţiatorii. Dimpotrivă! Moţiunea a scumpit viaţa cetăţenilor români, a spulberat miliarde din economie şi din buget şi a amânat adoptarea unor măsuri absolut necesare.

De aceea, nu aş încheia această intervenţie înainte de a-l cita pe Ilie Bolojan, care ieri spunea, de la acest microfon: "Eu pot să plec, dar problemele acestei ţări nu pleacă odată cu mine". Mare dreptate a avut!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Credeaţi că aţi scăpat de USR-işti şi de Ilie Bolojan, nu-i aşa?

Ei bine, românii, dragi PSD-işti şi extremişti, s-au trezit!

Poate nu s-au trezit toţi, însă cei care nu mai vor hoţie, cei care nu mai vor clientelism, cei care nu mai vor această ticăloşie pe care o practicaţi s-au trezit. Şi s-au trezit cu o forţă de care nici voi nu credeaţi că sunt capabili. Şi, da, nu mai vor ceea ce aţi vrut dumneavoastră, stimabililor!

De ceva vreme încoace tot auzim că susţinătorii miniştrilor USR şi ai lui Ilie Bolojan sunt boţi şi tiriboţi. Şi ditamai PSD-ul, şi ditamai Grindeanu şi-au oprit secţiunea de comentarii, de câtă "dragoste" s-a revărsat asupra lor din partea românilor.

Şi să ştiţi că ceea ce se întâmplă în ultima vreme are şi o parte bună, are o parte excepţională: au căzut măştile! Adevărul iese acum la iveală. Şi PSD nu mai poate să spună că este cu steagul Uniunii Europene în spate, când se duce la conferinţele de presă, dar să fie posedat de AUR în suflet. Nu mai poate să facă lucrul acesta!

Şi da, este momentul adevărului, este momentul în care au căzut măştile! Şi până aici cu PSD! Trebuie să punem punct! Trebuie să punem punct furtului din banul public! Trebuie să punem punct furtului din companiile de stat, trebuie să punem punct numirilor de coafeze la Apele Române! Lucrul acesta nu mai este posibil, pentru că românii nu-şi mai doresc să fie conduşi de baronii locali! Românii nu-şi mai doresc să vadă zâmbetele acelea, rictusurile socialiştilor de caviar, care, de la înălţimea penthouse-urilor lor de peste 15.000 euro plus TVA, opresc absolut orice reformă. Absolut orice reformă! Şi am văzut asta la moţiunea de cenzură.

În schimb, domniile-voastre PSD-iste, în mod mârşav, s-au aliat cu domniile-lor extremiste şi practic s-a încuscrit hoţia cu nebunia şi aţi dat naştere celei mai mari crize politice pe care a avut-o România. Şi o să tot auzim de acum încolo un narativ împins de dumneavoastră, dragi PSD-işti, că: "Domnule, trebuie să luaţi iar PSD-ul în braţe, de dragul Uniunii Europene, de dragul proeuropenismului".

Nu mai este în acest moment, din păcate, din ticăloşia voastră, despre proeuropeni şi antioccidentali. Este despre cum să scăpăm... cum vor românii să scape de "ciuma roşie", această adunătură care este exclusiv naţională, pusă pe prăduit România. Asta îşi doresc românii!

Şi da, există şi o salvare, din fericire! Există Ilie Bolojan, există USR, care au dovedit împreună că atunci când sunt la putere pot să facă lucruri minunate pentru România, pentru că opresc hoţia şi dau drumul modernizării României mai departe.

Şi nu e vorba despre a cere un cec în alb... S-a oprit cu asta! Ci de a cere puterea pentru a face exact ceea ce PSD şi AUR nu-şi doresc, şi anume să dea drumul reformelor în România.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar SOS România, întreb dacă este în sală domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, Ionel Goidescu, Tudor Ionescu sau Mihai-Adrian Ţiu. Nu sunt.

De la neafiliaţi, doamna Mariana Vârgă, doamna Aurora-Tasica Simu, doamna Dumitriţa Albu?

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Totul se schimbă, dar nimic nu se transformă" - este replica celebră a lui Caragiale, ce pare să fie blestemul care bântuie şi astăzi holurile Parlamentului.

Am asistat la o scenã pe care românii o privesc ca un déjà vu dureros.

281 de voturi pentru ca Ilie Bolojan să fie îndepărtat, 4 voturi împotrivă şi 3 anulate. Un deznodământ care nu a surprins pe nimeni, dar care a confirmat totul.

Înainte de acest vot am văzut acelaşi spectacol obosit, atacuri la persoană, acuzaţii aruncate fără responsabilitate şi poziţionări care mai de care mai ferme.

Dar, privind în sală, întrebarea care-ţi stăruie în minte este una singură: oare ce văd, de fapt, românii de acasă? Este aceasta imaginea democraţiei pe care şi-o doresc sau e doar o altă piesă de teatru ieftin?

Am văzut cum votul secret a devenit o formalitate ignorantă. Mulţi colegi au ales să voteze la vedere, nu din dorinţa de a fi transparenţi cu alegătorii, ci dintr-o nevoie disperată de a demonstra şefilor de partid că lucrurile sunt sub control. Este dovada supremă a unei politici bazate pe frică, nu pe convingere.

Trist este că, după ce se sting aceste reflectoare, aceiaşi oameni care s-au certat cu patos se vor aşeza la aceeaşi masă pentru a negocia următoarele mişcări. Pentru ei este un joc de şah. Pentru cetăţeni este o notă de plată care nu se mai opreşte.

Ce rămâne în urma acestui episod? Din păcate, nu rămâne speranţă. Rămâne instabilitate economică, un curs valutar care o ia razna şi dobânzi care apasă tot mai greu.

Când pleacă ai noştri şi vin ai lor, singurii care rămân mereu să plătească sunt cei care privesc de pe margine, sperând degeaba la o schimbare reală - poporul român.

Dumitriţa Albu, deputat UNIT.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, nici măcar în democraţie regulile matematicii nu pot fi schimbate. Nu există ca partidele care au fost la alegeri pe locul trei şi patru să conducă România într-o direcţie care nici într-un caz nu ajută cetăţeanul. Cred că frustrările pe care le au ar trebui să şi le regăsească în lucrurile rele pe care le-au făcut în ultima perioadă, să cugete la ele şi după aceea să vină să ne dea lecţii.

Trecerea moţiunii de cenzură şi încheierea acestei etape politice reprezintă consecinţa firească a unor luni în care România a acumulat tensiuni economice, sociale şi administrative tot mai greu de suportat de către cetăţeni şi de către mediul de afaceri. În spatele acestui moment nu stă doar o decizie parlamentară, ci realitatea unei guvernări care a produs nesiguranţă, a adâncit neîncrederea şi a amplificat dificultăţile de zi cu zi ale românilor.

Trebuie spus foarte clar că Partidul Social Democrat a fost, în toată această perioadă, factorul de echilibru care a încercat constant să limiteze măsurile excesive şi să protejeze cetăţenii în faţa unor decizii fiscale şi administrative cu impact sever asupra nivelului de trai. Au fost luni întregi în care PSD a susţinut menţinerea mecanismelor de plafonare pentru alimentele de bază şi pentru utilităţi, a insistat pentru protejarea pensionarilor şi a salariaţilor cu venituri mici, pentru continuarea investiţiilor locale, pentru sprijinirea agriculturii, a mediului de afaceri şi a locurilor de muncă. Din păcate, aceste intervenţii nu au fost suficiente pentru a corecta o direcţie generală de guvernare care a rămas rigidă, contabilă şi ruptă de nevoile reale ale economiei.

În această perioadă, România s-a confruntat cu o creştere accelerată a inflaţiei, cu scumpiri consistente la alimente, şi nu numai, cu diminuarea puterii de cumpărare a salariilor şi a pensiilor, şi cu o presiune tot mai mare asupra familiilor care îşi gestionează cu dificultate cheltuielile lunare. În locul unor măsuri de stimulare economică şi de protecţie socială povara ajustărilor bugetare a fost transferată tot către cei cu venituri mici şi medii, exact către categoriile care aveau nevoie de sprijin.

Economia a început să transmită semnale de blocaj: consum în scădere, investiţii publice întârziate sau reduse, firme aflate sub presiunea costurilor, întreprinderi mici şi mijlocii tot mai vulnerabile. Sunt lucruri care ne-au adus în situaţia în care trebuia să avem o moţiune de cenzură, trebuia ca Guvernul USR-Bolojan să plece.

Toate aceste evoluţii arată că România nu mai avea nevoie de măsuri improvizate, de austeritate aplicată uniform şi de decizii luate exclusiv din logica cifrelor, ci de o guvernare capabilă să menţină echilibrul între disciplina bugetară şi protejarea economiei reale.

Urmează o nouă etapă, în care trebuie să construim cu responsabilitate şi cu respect faţă de oameni. România poate merge înainte doar prin investiţii şi o bună guvernare.

Avem nevoie de o cale mai bună, mai sigură şi mai corectă pentru români.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Diana Enache.

Doamna Diana Enache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi: "Bacău: un sistem de salubrizare prăbuşit, între amânări şi licitaţii imposibile".

Stimaţi colegi,

În judeţul Bacău nu mai vorbim despre o criză a gunoiului în 65 de localităţi, vorbim despre un sistem prăbuşit.

Totul a început la 31 ianuarie 2026, când contractul de salubrizare a fost prelungit cu încă 90 de zile. O decizie care ar fi trebuit să câştige timp pentru soluţii reale a devenit, în fapt, începutul unei noi tergiversări.

Timpul a trecut. Soluţiile nu au venit.

Licitaţiile care trebuiau să rezolve problema au fost încărcate cu condiţii pe care operatorii nu le pot îndeplini. Nu vorbim despre exigenţă. Vorbim despre criterii care elimină competiţia şi ridică suspiciuni serioase de proceduri cu dedicaţie.

Rezultatul? Blocaj total.

În paralel, ADIS Bacău nu mai controlează nimic. Nu există o imagine clară, nu există predictibilitate. Deciziile se schimbă "de la o oră la alta". Un serviciu public esenţial este gestionat ca o situaţie de urgenţă permanentă.

Aşa-zisele soluţii - contracte directe de până la 270.000 de lei - nu rezolvă nimic. Sunt intervenţii de câteva zile, după care criza revine, mai adâncă.

Adevărul este simplu: sistemul nu mai funcţionează. Este ţinut artificial în viaţă prin amânări, improvizaţii şi proceduri eşuate.

Asta nu este doar o problemă administrativă. Este un eşec.

Un eşec previzibil, un eşec tolerat şi un eşec fără asumare.

Rămâne întrebarea: cine răspunde de criza gunoiului la Bacău?

Vă mulţumesc.

Diana Enache, deputat în Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

"Căderea unui Guvern nu este un motiv de bucurie. Este, înainte de toate, un semnal de alarmă!"

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi nu vorbim despre o victorie politică. Vorbim despre eşecul unei guvernări care a pierdut contactul cu realitatea din România. O guvernare care a tăiat, fără ezitare, din sprijinul acordat mamelor, copiilor şi categoriilor vulnerabile, care a ignorat mediul de afaceri, care a sufocat antreprenorii cu taxe şi impredictibilitate şi care a lăsat regiuni întregi fără investiţii şi fără perspective.

Românii nu au avut parte de protecţie din partea statului. Au primit, în schimb, inflaţie, incertitudine şi lipsă de respect.

Moţiunea de cenzură nu a apărut din ambiţii politice. A apărut din acumularea unor greşeli repetate, din refuzul de a asculta şi din aroganţa celor care au crezut că pot conduce fără să dea socoteală.

Dar momentul de astăzi vine şi cu o responsabilitate majoră.

România nu îşi mai permite încă o perioadă de improvizaţie. Nu îşi mai permite negocieri de culise şi formule de guvernare construite pe interese de partid. Este nevoie de stabilitate, de direcţie şi de decizii care să repună economia în centrul politicilor publice.

Ca reprezentant al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism, spun clar: România are nevoie de predictibilitate fiscală, de reguli clare şi de respect pentru cei care creează locuri de muncă. Fără acestea nu vom avea nici dezvoltare, nici venituri la buget, nici viitor.

În acelaşi timp, românii au nevoie de un Guvern care să fie un partener pentru cetăţeni, nu doar un colector de taxe. Un Guvern care sprijină categoriile vulnerabile şi care creează condiţii pentru muncă, nu obstacole şi incertitudine.

Căderea Guvernului trebuie să fie un punct de plecare. Nu pentru aceleaşi combinaţii politice, nu pentru aceleaşi promisiuni reciclate, ci pentru o schimbare reală de direcţie.

Alianţa pentru Unirea Românilor va susţine orice soluţie care pune România pe primul loc, care respectă munca, iniţiativa şi demnitatea românilor. Şi va sancţiona ferm orice încercare de a continua acelaşi model care ne-a adus aici.

România are nevoie de direcţie, de responsabilitate şi de decizii curajoase.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Domnul deputat Dumitru Tilea.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, colegi!

Declaraţia mea politică de azi: "Istoria oglindită în monumente şi documente în zona Turnu Măgurele - Islaz".

Stimaţi colegi,

La Turnu Măgurele se află unul dintre cele mai puternice simboluri ale Războiului de Independenţă - "Monumentul Independenţei" se numeşte. A fost ridicat pentru a marca momentul în care România şi-a câştigat independenţa faţă de Imperiul Otoman, între anii 1877 şi 1878.

Turnu Măgurele a fost unul din punctele esenţiale în timpul războiului.

De aici armata română a trecut Dunărea pentru a lupta, alături de armata rusă, în bătăliile decisive din Bulgaria. Oraşul nu a fost doar martor, a fost poarta de intrare în istorie.

Monumentul impunător şi sobru reprezintă soldatul român drept, hotărât, privirea înainte, nu este un erou idealizat, este un om simplu devenit simbol, şi de aici apare partea interesantă. În perioada interbelică astfel de monumente nu erau doar comemorative, erau instrumente de educaţie naţională.

Copiii erau aduşi aici, se ţineau discursuri, se depuneau coroane, se construia memoria colectivă. Astăzi, câţi dintre noi mai ştim exact ce reprezintă acest lucru?

Independenţa din 1877 nu a fost un cadou, a fost plătită cu mii de vieţi.

Turnu Măgurele a simţit direct tensiunea acelui conflict: trupele, logistica, trecerea peste Dunăre - toate au transformat oraşul într-un punct nevralgic, iar monumentul nu este doar o piatră din bronz, este o amintire ce se construieşte prin sacrificii.

Turnu Măgurele este un oraş al istoriei; tinerii noştri trebuie să înţeleagă că această zonă a ţării noastre musteşte de istorie, există aici o cetate dacică, există în zonă o localitate cu numele Islaz, care şi acum poartă amprenta Revoluţiei de la 1848, prin celebra "Declaraţie de la Islaz", document programatic redactat de importanţi oameni politici ai vremii: Ion Heliade-Rădulescu, Cristian Tell, Ştefan Golescu, Nicolae Bălcescu.

Organele locale şi judeţene ar trebui să se ocupe mai mult de popularizarea zonei de sud a judeţului Teleorman, pentru că numai aşa tinerii zilelor noastre se vor intersecta cu bogata istorie a ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Dumitru Tilea, deputat, Teleorman.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Regalitate, criză constituţională şi criză morală".

Ne gândim foarte des de ce funcţionează lucrurile, în societatea românească, în politica românească, în spaţiul public românesc, într-o manieră care în mod cert nu este cea pe care ne-am dori-o pentru o naţiune precum România. Şi vă spun foarte sincer, noi acum ne aflăm în criza celei de-a treia republici.

Prima republică este cea impusă după alungarea forţată a Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, de către Stalin şi Rusia Sovietică, România de atunci fiind un stat sub ocupaţie.

Cea de a doua republică despre care putem vorbi este cea din timpul regimului de autocraţie şi de dictatură personală, comunistă, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu - de altfel, modelul arhetipal pentru foarte mulţi dintre socialiştii, populiştii şi falşii suveranişti din actualul spaţiu politic al României.

Iar cea de a treia republică este cea de după 1989, consfinţită prin Constituţia din 1991.

Dar ce vedem noi astăzi? Vedem un model care, în loc să creeze fermentul unei societăţi puternice, dinamice, unei societăţi care poate să reprezinte, prin liderii săi din spaţiul politic, o forţă în Europa şi în lume, treptat-treptat, vedem cum mediul public românesc, în loc să transmită echilibru, stabilitate, forţă, demnitate şi acea, să-i spunem aşa, conştiinţă a sensului naţional, se transformă tot mai mult într-un mecanism lumpenocrat, într-un mecanism care alege, nu ştiu cum să zic, cum se întâmplă acest lucru, nonvaloarea şi care consfinţeşte pe undeva acel triumf al mediocrităţii de care vorbea cândva Alexis de Tocqueville.

Dar, revenind, că tot suntem aproape de 10 mai, Ziua Regalităţii, Ziua Independenţei Naţionale a României, uitaţi-vă la modelul monarhic reprezentat de Regele Charles al Marii Britanii, un model de onoare, un model de demnitate, prestigiu şi un model de caracter. Regele Charles nefiind doar un prieten al României, este nepotul Regelui Mihai al României şi este vărul Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei României, fiind de departe chiar un urmaş al Dinastiei Basarabilor, Dinastia Ţării Româneşti.

De asta este foarte important să revenim la adevăratele modele şi la adevăratele valori. Iar regalitatea trebuie să fie şi astăzi unul din acele lucruri care să figureze pe oricare listă de propuneri pentru o reformă constituţională a României.

Criza constituţională, crizele politice sunt consecinţe ale unei grave crize morale derivate din lipsa de repere, de valori şi de demnitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Baş Ana-Marcela.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Bogaţii României - copiii cu alocaţie de 60 de euro".

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Dragi colegi parlamentari,

Stau în faţa dumneavoastră uimită - dar nu surprinsă - de capacitatea acestui Parlament de a transforma o problemă reală într-o soluţie perversă.

Avem pe masă o propunere legislativă care ne spune, în esenţă, următorul lucru: copiii României sunt prea bogaţi. Da, aţi auzit bine. Copiii cu o alocaţie de 292 de lei - adică sub 60 de euro - sunt, în viziunea iniţiatorilor, prea răsfăţaţi. Veniturile lor trebuie reduse la 100 de lei. Iar diferenţa? O primesc înapoi doar dacă demonstrează că merită. La 6 ani. La 8 ani. La 10 ani. Copilul trebuie să-şi demonstreze meritul de a fi copil.

Şi cine sunt aceşti copii care nu vin la şcoală şi pe care această lege îi pedepseşte? Nu trebuie să-i căutaţi prea departe - o spune chiar expunerea de motive a propunerii! Sunt copii din Vaslui. Din Mehedinţi. Din Teleorman. Copii care n-au autobuz şcolar. Copii ai căror părinţi culeg căpşune în Spania ca să le trimită acasă exact acei 292 de lei. Copii din comunităţile în care şcoala cea mai apropiată e la 15 kilometri şi drumul e de pământ.

Acestor copii le spunem acum: ţi-am tăiat alocaţia, dar ţi-am dat o bursă de prezenţă. Vino la şcoală şi o primeşti înapoi. Doar că tu nu ai cu ce veni la şcoală. Nu ai ghete. Nu ai mâncare. Nu ai pe nimeni acasă care să te trezească dimineaţa. Dar stai liniştit - Parlamentul României te motivează financiar.

Este ca şi cum ai lua păturile de pe un om care doarme în stradă şi i-ai spune: ţi le dau înapoi dacă îţi găseşti un apartament.

Doamnelor şi domnilor, această lege nu combate abandonul şcolar. Această lege îl finanţează. Pentru că fiecare copil căruia îi iei 192 de lei, dintr-o familie aflată deja în sărăcie extremă, este un copil pe care l-ai împins cu un pas mai aproape de abandon.

Şi iată ironia supremă: 37 de parlamentari din aproape toate partidele au semnat această propunere. Transpartinic. Consensual. Pe reducerea alocaţiilor. Când a fost ultima dată când am văzut atât consens în Parlamentul României? Pe autostrăzi, nu. Pe spitale, nu. Pe educaţie reală, nu. Dar pe luat bani de la copii - imediat s-a găsit majoritate.

Ce ar trebui să facem, de fapt?

Simplu, şi nimeni nu are nevoie de 9 pagini de expunere de motive ca să înţeleagă:

Alocaţia de stat rămâne cel puţin la nivelul actual - este un drept universal, nu o recompensă. Copiii... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, îmi pare rău, a expirat timpul.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"PSD şi USR: Monstrul cu două capete care a amanetat viitorul României"

Aceasta este singura concluzie pe care o poţi trage privind astăzi la scena politică românească. Ne uităm la PSD şi vedem, sub fardul promisiunilor sociale, vechiul FSN. Un partid care de 35 de ani ţine România într-o menghină a sărăciei, un partid care a transformat corupţia în politică de stat şi care a alungat milioane de români peste graniţe doar pentru a-şi păstra scaunele.

Astăzi, România arată ca un şantier abandonat, în timp ce ei ne vorbesc despre "stabilitate". Dar ce stabilitate e aceea în care părinţii noştri aleg între medicamente şi mâncare?

Şi să nu-i uităm pe partenerii lor de scenă. Ne uităm la USR, aceşti "salvatori" care în doar doi ani şi jumătate de guvernare, cumulat, au reuşit performanţa incredibilă de a ne îndatora pentru următoarele cinci decenii. Oamenii aceştia au amanetat viitorul copiilor noştri, prin PNRR şi SAFE, transformând datoria publică într-o greutate pe care generaţii întregi o vor purta pe umeri. Sunt două feţe ale aceleiaşi monede ruginite. Unii au distrus ţara prin hoţie timp de trei decenii, ceilalţi au îngropat-o în datorii prin incompetenţă şi dogmatism în doar câţiva ani. Unii sunt trecutul care nu se mai dă dus, ceilalţi sunt prezentul care ne vinde viitorul pe bucăţi.

Priviţi-i cum stau în bănci şi se prefac că se ceartă. În realitate, sunt uniţi de acelaşi dispreţ faţă de românul care munceşte. Pentru ei, statul e o vacă de muls, iar cetăţeanul, un simplu plătitor de taxe. Votul de ieri, aceste 281 de voturi pentru eliminarea unui om, nu este despre administraţie, este despre protejarea unui sistem - PSD, PNL USR şi UDMR care sunt, în final, aceeaşi mlaştină politică în care se scufundă speranţele noastre.

Grindeanu a declarat ieri că vrea să continue acelaşi plan de guvernare început în urmă cu mai bine de un an. Acel plan antiromânesc al unei coaliţii de sărăcire a românilor.

Nu s-a schimbat nimic, doar faţa unui om cu alta!

Poporul să ştiţi că vă vede şi nu vă va ierta!

Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Deputat Tasica Simu, Circumscripţia nr. 13 Cluj, preşedintele Partidului UNIT.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Rodica Nassar.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Omagiu adus umanităţii, solidarităţii şi grijii faţă de oameni"

Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii, celebrată la nivel internaţional în 8 mai, reprezintă un moment de profundă reflecţie asupra valorilor care definesc o societate puternică şi solidară: umanitatea, compasiunea, altruismul şi responsabilitatea faţă de aproapele nostru. Această dată marchează naşterea lui Henry Dunant, iniţiatorul uneia dintre cele mai importante organizaţii umanitare din istoria modernă, laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi simbol al speranţei pentru milioane de oameni aflaţi în suferinţă.

Într-o lume marcată de conflicte, dezastre naturale, crize sanitare şi inegalităţi sociale, activitatea Crucii Roşii rămâne mai necesară ca oricând. De peste un secol şi jumătate, organizaţia intervine acolo unde durerea este cea mai mare, unde nevoia este urgentă şi unde solidaritatea umană trebuie să depăşească orice graniţă, ideologie sau diferenţă. Crucea Roşie este prezentă acolo unde alţii nu pot ajunge, oferind sprijin medical, hrană, adăpost, consiliere şi, uneori, singura speranţă pentru cei aflaţi în cumpănă.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România are o tradiţie impresionantă şi o contribuţie esenţială în sprijinirea comunităţilor vulnerabile. De la intervenţiile în timpul războaielor şi până la campaniile moderne de donare de sânge, educaţie pentru sănătate, prim ajutor sau sprijin pentru sinistraţi, Crucea Roşie Română a demonstrat constant că solidaritatea salvează vieţi şi reconstruieşte destine. Mii de voluntari, cadre medicale şi oameni dedicaţi oferă zilnic timp, energie şi suflet pentru binele comun.

Ziua Crucii Roşii este şi un prilej de a transmite recunoştinţă tuturor celor care aleg să se implice. În spatele fiecărei intervenţii se află oameni care nu caută recompense, ci răspund unei chemări morale de a fi alături de semenii lor. Ei sunt adevăraţii eroi ai prezentului, modele de responsabilitate civică şi exemple de umanitate autentică.

Ca parlamentar al Partidului Social Democrat şi reprezentant al cetăţenilor din Bucureşti, consider că avem obligaţia de a susţine instituţiile şi organizaţiile care contribuie la coeziunea socială şi la protejarea categoriilor vulnerabile ale populaţiei. Statul român trebuie să rămână un partener activ al Crucii Roşii, prin politici publice eficiente, sprijin logistic şi finanţare adecvată pentru proiectele cu impact social real.

Totodată, această zi ne aminteşte fiecăruia dintre noi că solidaritatea nu este doar responsabilitatea organizaţiilor specializate, ci o datorie comună. Putem ajuta prin gesturi simple: donând sânge, oferind sprijin celor aflaţi în nevoie, implicându-ne ca voluntari sau cultivând respectul faţă de demnitatea umană.

Aduc un omagiu tuturor românilor care poartă emblema Crucii Roşii şi transformă astfel compasiunea în acţiune.

Rodica Nassar, deputat al PSD Bucureşti.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, distinsă colegă.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aduc în atenţie o problemă foarte gravă. Observăm că se pregătea în Guvernul tocmai demis o ordonanţă de urgenţă privind managementul instituţiilor de cultură din România. Desigur, atunci când vorbim de urgenţă, ne gândim că există o problemă atât de delicată, care necesită o aşa viteză de lucru. Evident că acest mecanism doreşte să evite Parlamentul.

Dacă este să vorbim despre cultură, de departe ne imaginăm că există cumva o discrepanţă într-un mecanism din acesta, de a impune printr-o urgenţă mecanisme de management şi cumva de organizare a acestor instituţii din România.

Un lucru foarte grav, am văzut atitudinea şi poziţia sindicatelor, am văzut că nu mai există de fapt un dialog social.

Pe fond, problema este următoarea: o discrepanţă foarte mare între cum se va dori a se conduce aceste instituţii de cultură, printr-un concurs care deja va fi discutabil, legat de managerii acestor instituţii, pe fond că nu ar exista, cumva, persoane sau sistemul actual impune un aşa de mers. Sunt discrepanţe foarte mari între salarizarea acestor manageri, pe de o parte, şi cei care lucrează în instituţii de cultură şi cu atât mai mult se întrevede o instabilitate pe termen lung, şi anume o diminuare sau o reducere a contractelor de muncă până la 50% a acelora care vor avea contracte de muncă determinate - până în anul 2035, dacă nu mă înşel eu.

În orice caz, pe fond, această ordonanţă de urgenţă, dincolo de faptul că doreşte să evite Parlamentul, atinge grave prejudicii acestui sistem, prin mecanismele de concurs şi prin reorganizare. Aşa se deduce din ceea ce vedem în teren şi din punctul de vedere al acelor care funcţionează şi care lucrează în astfel de sisteme de cultură. Un sistem care este slab finanţat, un sistem care este instabil, un sistem care nu mai are un ajutor adecvat din partea instituţiilor statului, un sistem unde se lucrează extrem de greu, unde cei care lucrează aici reclamă multe neajunsuri, multe nedreptăţi.

Voi supraveghea cu atenţie, vom supraveghea cu atenţie acest demers pentru corijarea lui de urgenţă, de această dată.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Răsturnarea unui guvern proeuropean de către o alianţă din care face parte şi un partid extremist este o deraiere violentă de la parcursul pe care ni l-am asumat, ca ţară, prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007.

Locul nostru este dintotdeauna, fără îndoială, în marea familie europeană, iar din acest punct de vedere menţionările recente din publicaţiile internaţionale, după căderea Guvernului Bolojan, nu ne fac cinste.

Suntem o democraţie tânără, aşa că vulnerabilităţile pe care le are încă statul de drept din România ar trebuie să ne ambiţioneze, ca decidenţi, să alegem de fiecare dată responsabilitatea, în locul soluţiilor facile sau a fugii de răspundere. Premierul Ilie Bolojan a aprins lumina în dreptul a ceea ce se numeşte "responsabilitatea puterii publice", trasând linii roşii pentru ca toţi cei care se află în exerciţiul puterii să nu uite că administrează resursele publice şi, odată cu ele, speranţele românilor.

Am auzit foarte des, în ultima săptămână, argumentul că moţiunea de cenzură prin care premierul Bolojan a fost demis este "un instrument democratic" la îndemână pentru o coaliţie de conjunctură. E adevărat, moţiunea este un instrument democratic, însă populismul şi manipularea unei alianţe ad-hoc o transformă într-o armă care subminează democraţia, aruncă în aer punţile de dialog cu societatea şi loveşte direct în valorile europene.

Când extremiştii care recită din propaganda Kremlinului ajung să afirme că, prin gesturile lor politice, apără democraţia din România, e cazul să ne întrebăm cui serveşte, de fapt, un instrument democratic dacă împinge în derivă un stat care începuse să dea semne bune că se întăreşte prin reforme.

Dragi colegi,

În 35 ani, democraţia noastră a avut parte de multe momente politice pe muchie, care au fost taxate aspru de români. Nu mă îndoiesc că demiterea premierului Bolojan, după ce a pus reflectoarele pe arena în care unii îşi fac numerele de acrobaţie, va rămâne o pată ruşinoasă pe obrazul României. Inclusiv pentru că o astfel de mazilire adânceşte falia dintre oamenii harnici şi de bună-credinţă şi cei obişnuiţi doar să tragă foloase de pe urma primilor.

Vă reamintesc, e şi datoria noastră, prin deciziile pe care le luăm, să reparăm rupturile din societate şi să aducem împreună vocile românilor, sub steagul interesului naţional.

Din păcate, exemplul recent în care unui premier care şi-a pus toată ambiţia pentru echilibrarea României i se arată uşa - de către o alianţă cu extremiştii - arată că politica românească are nevoie să revină în matcă şi să slujească binele tuturor.

Până atunci, rămâne cum am spus: românii nu vor uita cine pe cine a ajutat ca să facă un mare rău României.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi colegi,

Nemaifiind alţi parlamentari prezenţi fizic în sală pentru prezentarea declaraţiilor politice verbal, permiteţi-mi să dau citire listei doamnelor şi domnilor deputaţi care au depus declaraţii politice în scris.

Grupul parlamentar al PSD: domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Marian Mina, Marius-Constantin Budăi, Liviu-Bogdan Ciucă, Romeo-Daniel Lungu, Ion Samoilă, Nicolae-Adrian Bara, Oana Matache, Ştefan Ţintă, Mirela Furtună, George-Adrian Popa.

Grupul parlamentar AUR: Cristina-Irina Butură, Doru-Lucian Muşat, Ionelia-Florenţa Priescu, Dragoş-Florin Coman, Daniel-Cătălin Ciornei, Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Daniel-Răzvan Biro, Petre Puşcaşu, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu, Andrei-Cosmin Guşă, Nicolae Mîndrescu, Cristina-Emanuela Dascălu, Dorel Vulpoiu, Ramona Lovin.

Grupul parlamentar al PNL: Năcuţă Sorin, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Simona-Geanina Pistru-Popa, Arina-Patricia Moş.

Grupul parlamentar al USR: Oana Murariu, Brian Cristian.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale: Dragoş Gabriel Zisopol.

Grupul parlamentar SOS România: Sorin-George Oltenaşu, Ionel Goidescu, Tudor Ionescu, Mihai-Adrian Ţiu, Ana-Marcela Baş, Caragaţă Florin, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Vasile Nagy, Elena-Laura Toader.

Şi neafiliaţi: doamna deputat Mariana Vârgă.

Încheiem aici prima parte a şedinţei de astăzi.

Continuăm lucrările şedinţei de plen la ora 10.00.

Vă mulţumesc.