Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 20 mai 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - UPR, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Bolojane, aprinde lumina în cămara ta! Nicio organizaţie nu este deasupra întrebărilor legitime. Responsabilitatea publică şi dublul standard la Guvern"

Stimaţi colegi,

Cazul "Dăruieşte Viaţă" şi vizibilitatea publică a doamnei Oanei Gheorghiu ridică probleme serioase, care nu mai pot fi tratate cu indulgenţă politică sau cu reacţii emoţionale.

Nimeni nu contestă faptul că proiectul construirii unui spital din donaţii reprezintă o iniţiativă bună. Însă exact aceste realizări nu pot deveni un scut în faţa întrebărilor legitime despre:

- modul în care sunt administrate fondurile, unde şi pe ce este cheltuit fiecare leu donat;

- despre nivelul de salarizare al personalului şi personalului din conducere, sursa fiind banii donaţi de cetăţeni, sponsorizări şi redirecţionări ale impozitului pe venit, cu un singur scop, cel al facerii de bine. Cazurile cu salarii de 4.000 - 5.000 de euro plus prime consistente, ca cel de faţă, ridică, justificat, întrebări serioase;

- despre influenţa publică acumulată în jurul unei organizaţii care gestionează sume uriaşe de bani, sunt semne de întrebare.

În mod constant, orice încercare de a discuta transparent despre finanţare, structură internă sau guvernanţă este respinsă prin etichete şi prin ideea că astfel de întrebări ar fi atacuri politice. Nu sunt atacuri politice. Această atitudine este greşită şi periculoasă într-un stat democratic. Nicio organizaţie, indiferent de meritele sale, nu trebuie să fie plasată deasupra criticii publice.

În prezent, lipseşte un standard real de transparenţă, informaţiile financiare sunt inegale sau greu de comparat şi insuficient detaliate pentru un proiect de o mare anvergură. Încrederea publică nu se menţine prin percepţie, ci prin transparenţă completă şi constantă.

România continuă să trateze ONG-urile ca structuri omogene, ignorând faptul că unele dintre ele gestionează bugete şi proiecte comparabile cu instituţiile publice. Absenţa unor reguli clare pentru ONG-uri de dimensiuni mari, acest vid de reglementare creează dezechilibre evidente.

În locul unui dialog deschis se preferă adesea delegitimarea criticilor. Orice întrebare devine "atac", iar orice solicitare de clarificare devine "campanie". Această abordare blochează maturizarea democratică a dezbaterii publice.

Faptul că un proiect a reuşit nu poate justifica lipsa de răspunsuri clare la întrebări legitime. Într-o democraţie funcţională, succesul nu înlocuieşte transparenţa.

România are nevoie de o societate civilă puternică, dar nu de zone de influenţă opace sau greu de verificat. Când ONG-uri cu impact major ajung să funcţioneze fără standarde comparabile cu instituţiile pe care le suplinesc apare o problemă de echilibru democratic.

Este momentul ca aceste organizaţii să accepte aceleaşi reguli de transparenţă, control şi responsabilitate pe care le cer statului... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Programul SAFE trebuie să întărească apărarea României, nu doar bilanţurile marilor companii străine"

Programul SAFE reprezintă, fără îndoială, o oportunitate importantă pentru România în actualul context de securitate, iar necesitatea consolidării capacităţii de apărare nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării.

Trăim într-o perioadă în care stabilitatea regională este fragilă, iar investiţiile în apărare devin esenţiale pentru siguranţa cetăţenilor şi pentru poziţionarea României în cadrul parteneriatelor euroatlantice. Din acest punct de vedere, este firesc să susţinem utilizarea instrumentelor europene disponibile şi să participăm activ la acest efort comun.

În acelaşi timp, însă, trebuie să fim oneşti şi să spunem foarte clar că vorbim despre un mecanism bazat pe împrumuturi, nu despre fonduri nerambursabile, iar aceste sume vor fi rambursate de România pe termen lung. Tocmai de aceea, modul în care sunt utilizaţi aceşti bani devine o chestiune de responsabilitate majoră, pentru că fiecare decizie luată va produce efecte nu doar asupra securităţii, ci şi asupra economiei româneşti, în anii care urmează.

În spaţiul public au apărut o serie de întrebări legitime legate de modul de distribuire a acestor fonduri, de gradul de concentrare a unor contracte şi de nivelul de implicare a industriei româneşti. Nu cred că aceste întrebări trebuie respinse sau tratate superficial, dimpotrivă, ele trebuie privite ca parte firească a unui proces care implică sume foarte mari şi decizii strategice. Transparenţa nu înseamnă blocaj, ci înseamnă încredere, iar atunci când vorbim despre miliarde de euro contractate în numele românilor explicaţiile clare nu sunt opţionale.

De asemenea, este important să ne uităm la modul în care alte state europene au înţeles să folosească acest tip de programe. Există exemple clare în care investiţiile în apărare au fost corelate cu dezvoltarea industriei naţionale, cu transfer de tehnologie şi cu crearea de locuri de muncă, ceea ce înseamnă că acele state nu doar îşi consolidează securitatea, ci îşi întăresc şi economia. România nu trebuie să rateze această oportunitate.

De aceea, consider că este necesară o clarificare publică a criteriilor de atribuire, a modului în care au fost selectaţi furnizorii şi a măsurii în care industria românească poate participa în mod real la aceste proiecte. Nu discutăm dacă trebuie să investim în apărare - acest lucru este evident -discutăm dacă România reuşeşte să transforme aceste investiţii într-un avantaj economic sau dacă rămâne doar un plătitor al unor contracte externe.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Programul SAFE trebuie să întărească apărarea României, dar în acelaşi timp trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei naţionale, la crearea de locuri de muncă şi la consolidarea capacităţilor industriale interne.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Ciunt:

Pentru că mâine este Ziua Eroilor, am socotit potrivit ca declaraţia mea de astăzi să fie intitulată "Eroii României ne-au lăsat lecţia curajului, a credinţei şi a demnităţii".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dacă istoria noastră are o memorie vie - şi are, fără îndoială - aceasta înseamnă eroii noştri.

La 40 de zile după Sfintele Paşti este sărbătoarea Înălţării Domnului. Dar, pe lângă această mare sărbătoare creştină, românii îşi omagiază eroii.

Aşadar, în pragul sărbătorii creştine despre care vorbeam ne îndreptăm gândurile către eroii României, către cei care au pus credinţa, libertatea şi iubirea de ţară mai presus de propria lor viaţă, către oamenii care au plecat la luptă fără să ştie dacă se vor mai întoarce vreodată acasă.

Ne plecăm frunţile cu respect în faţa celor care au apărat această ţară în cele mai grele momente ale istoriei sale. În faţa mamelor care şi-au plâns fiii, a copiilor care şi-au aşteptat taţii şi a familiilor care au rămas cu durerea unei pierderi ce nu poate fi vindecată niciodată.

Nu este întâmplător că poporul român îşi cinsteşte eroii de sărbătoarea Înălţării Domnului. Este felul nostru de a arăta că jertfa, credinţa şi iubirea de ţară rămân parte din sufletul acestei naţiuni.

Înălţarea Domnului este sărbătoarea speranţei şi a ridicării după suferinţă, iar poporul român exact prin speranţă şi credinţă a reuşit să reziste de-a lungul istoriei.

Poporul român are sfinţi şi eroi. Sunt puţine familii în care să nu fi existat un erou.

Astăzi vedem, din păcate, în jurul nostru, tot mai multă dezamăgire, iar problema majoră a societăţii noastre este faptul că oamenii şi-au pierdut încrederea în instituţii, în clasa politică şi în ideea că lucrurile mai pot merge într-o direcţie bună.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România nu poate merge înainte fără speranţă. Nu poate merge înainte fără credinţă şi fără respect între oameni.

Eroii acestei ţări au murit pentru o Românie demnă, unită şi respectată, pentru o ţară în care oamenii să trăiască în libertate, în credinţă şi în respect unii faţă de ceilalţi.

Sacrificiul eroilor noştri ne obligă să fim mai aproape de oameni şi de problemele lor reale. Să readucem mai multă decenţă şi mai multă responsabilitate, inclusiv în spaţiul public.

Stimaţi colegi,

Pomenind eroii neamului românesc, în ziua Marii Sărbători a Înălţării Domnului, trebuie să ne amintim că o naţiune rămâne puternică doar atunci când nu îşi pierde credinţa, memoria şi demnitatea.

Glorie eternă şi recunoştinţă veşnică bravilor noştri eroi!

Dumnezeu să binecuvânteze poporul român şi această ţară!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Cinste eroilor şi Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească în pace pe toţi eroii României!

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ilie Bolojan a băgat România în faliment economic, iar astăzi milioane de români plătesc preţul unei guvernări care a adus scumpiri record, recesiune şi sărăcie.

Astăzi nu mai vorbim despre promisiuni, despre sloganuri sau despre imagine. Astăzi vorbim despre realitatea din buzunarul fiecărui român. Vorbim despre facturi mai mari, despre alimente mai scumpe şi despre o economie care a fost împinsă spre colaps de guvernarea premierului Ilie Bolojan.

De aceea, Bolojan trebuie să plece!

Sub această guvernare, România nu mai seamănă cu un stat european prosper. Din punct de vedere economic, am ajuns într-o situaţie dramatică. Avem o inflaţie de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. Asta înseamnă că românii sărăcesc mult mai rapid decât ceilalţi cetăţeni europeni. În timp ce alte state îşi protejează populaţia şi cresc nivelul de trai, în România oamenii sunt obligaţi să plătească tot mai mult pentru a trăi tot mai prost.

Şi cel mai grav este faptul că acest dezastru nu este un accident. Este rezultatul direct al unei guvernări greşite, bazate pe încăpăţânare, orgoliu şi lipsă de soluţii reale.

Consumul a scăzut opt luni la rând. Asta înseamnă opt luni consecutive în care românii au cumpărat mai puţin, au renunţat la lucruri esenţiale şi au trăit mai greu de la o lună la alta. În nicio altă ţară europeană nu vedem o asemenea prăbuşire. Acesta este semnul clar că economia nu mai funcţionează pentru oameni.

Ni s-a spus că sunt reforme. Dar reformele adevărate cresc economia, nu o distrug! Reformele adevărate aduc prosperitate, nu sărăcie. Ce vedem astăzi este exact opusul: cele mai mari scumpiri din Europa, o putere de cumpărare distrusă şi familii care nu mai reuşesc să facă faţă cheltuielilor zilnice.

Creşterea TVA s-a văzut imediat în preţurile alimentelor. Cei mai loviţi sunt pensionarii, familiile cu venituri mici şi oamenii care muncesc cinstit şi nu mai pot ţine pasul cu explozia preţurilor. În realitate, această inflaţie este o taxă ascunsă pusă pe umerii tuturor românilor.

Noi credem într-o Românie proeuropeană nu doar în vorbe, ci şi în fapte. A fi proeuropean înseamnă să aduci nivelul de trai al românilor mai aproape de cel al europenilor, nu să măreşti diferenţele de sărăcie. Înseamnă să construieşti o economie puternică, nu să împingi ţara spre ceea ce românii numesc deja "Bolojenistan".

Schimbarea premierului nu este o ambiţie politică. Este o necesitate economică şi socială. România are nevoie urgentă de o nouă direcţie, de echilibru, de competenţă şi de măsuri care să protejeze oamenii, nu să îi sărăcească.

România merită mai mult. Românii merită respect, siguranţă şi prosperitate europeană reală.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Nicule, Nicule, stăteam aşa şi mă gândeam, într-o noapte, cum să-ţi fac eu ţie un cadou frumos, la un an de mandat, de ziua ta, de un an.

Şi cum stăteam eu şi mă gândeam aşa, mi-a venit o idee în cap. Oare nu cumva ar fi un cadou foarte bun pentru voi toţi ăştia care vă ascundeţi donatorii să cunoască toată ţara cine, cum şi în ce fel vă finanţează? Oare nu e un cadou frumos să vedem cine a avut tupeul să îţi doneze ţie milioane de euro, dar care să rămână anonim? Că poate s-ar putea să vedem acei donatori că astăzi sunt subsecretari de stat sau secretari de stat, sau au contracte prin Programul SAFE. Nu mai e o întrebare, e o curiozitate, că vom vedea în viitor ce se întâmplă acolo.

Şi după aceea, după ce m-am mai gândit eu un pic, aşa, mi-am dat seama că, în calitate de coiniţiator, am şi eu o mică părticică la transparentizarea spaţiului public din România.

Ştiu, USR o să ne acuze că vrem să desfiinţăm spaţiul public şi societăţile civile din spaţiul public. Dar nu e aşa, fraţilor, pentru că dacă vrei să donezi pentru căţei, dacă vrei să donezi pentru artă, dacă vrei să donezi pentru lucruri de interes public şi aşa mai departe nu-ţi va face nimeni, nimic.

În schimb, dacă vrei să vii din Rusia, să finanţezi ONG-uri care să oprească zăcămintele de gaze din Marea Neagră, pentru că ai tu interes acolo, acolo avem o problemă. Dacă vrei să blochezi prin ONG-uri finanţate din Norvegia, Suedia, Germania, o autostradă sau un baraj, iarăşi avem o problemă. Şi dacă vrei să blochezi un oponent politic, pentru că, nu-i aşa?, extremist, putinist, iarăşi avem o problemă.

Şi, până la urmă care e problema de fond?

De ce să băgaţi voi miliarde de lei, milioane de euro "la negru", când puteţi să-i băgaţi "la alb", că despre asta este vorba?

Legea partidelor este transparentă pentru toată lumea.

Foarte bine! Să se verifice toate partidele, să se verifice toate instituţiile, să se verifice şi ONG-urile.

Nu văd unde este marea tragedie că vom şti cine pe cine finanţează.

Nu văd unde este marea tragedie că, pentru prima dată, după 35 de ani, n-o să ne mai facă alţii agenda publică.

Ne-aţi spus că e o lege putinistă, că e doar în Rusia, că e doar în spaţiul sovietic. Uitaţi-vă mai bine în Europa! Veţi găsi şi în Franţa, veţi găsi şi în Germania, veţi găsi şi în Statele Unite forme de transparentizare.

Acum, dacă dumneavoastră consideraţi că nu e o lege perfectă, foarte bine, poate fi amendată, poate fi perfectibilă! Dar nu vă opuneţi principiului şi ideii de sine doar pentru că vă simţiţi ameninţaţi că s-ar putea să vedem ce s-a întâmplat cu Programul US8 sau USAID, cum a fost în România. S-ar putea să vedem milioane şi milioane de euro pentru a organiza proteste.

Mamă, să-mi aduc aminte de Roşia Montana din 2013? Vă spun din experienţă. Am fost acolo şi în 4 luni de zile am văzut multe nefăcute.

Dar, asta este o altă discuţie, pentru altă dată. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Samuel-Virgil Miclău, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Samuel-Virgil Miclău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Institutul Naţional de Statistică confirmă dezastrul Guvernului Bolojan!"

Asistăm de aproape un an de zile la distrugerea sistematică a economiei româneşti. Măsurile implementate de Guvernul demis, sub pretextul unor aşa-zise reforme, nu doar că nu au dat roade, ci au îngenuncheat românii şi mediul de afaceri. Datele publicate de INS confirmă ceea ce AUR a spus încă de la bun început: Guvernul condus de Bolojan a produs doar inflaţie, scădere economică şi sărăcie generalizată.

România nu mai poate continua pe acest drum, iar AUR este singurul partid capabil să implementeze reforme reale şi să schimbe în bine direcţia ţării. Ceea ce noi propunem este clar şi eficient: reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinţei poporului român, diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, reducerea cu 50% a funcţiilor de conducere din toate instituţiile publice, introducerea taxării inverse a TVA-ului şi revenirea la cota de TVA de 19%, TVA redus de 9% şi impozit pe dividende de 8%.

Acestea sunt doar câteva exemple concrete de măsuri prin care putem reduce cheltuielile statului şi, implicit, deficitul bugetar, fără a pune presiune pe cetăţeanul de rând, pe oamenii oneşti care muncesc zilnic pentru a-şi întreţine familiile şi fără a distruge mediul de afaceri şi antreprenoriatul local. AUR are soluţii şi are viziune, iar România are nevoie de o guvernare proromânească şi în acord cu interesul naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim-Tudor, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

"Un an cu Nicuşor. Nu a fost uşor, a fost îngrozitor"

Zilele acestea marcăm un an şi jumătate de când alegerile prezidenţiale au fost anulate abuziv, iar lui Călin Georgescu i s-a interzis să mai candideze, şi un an de când Nicuşor Dan s-a cocoţat la Palatul Cotroceni, susţinut de forţe externe.

Un an de mandat lamentabil al unui preşedinte ilegitim. Un an cu un clovn care ne-a făcut de râs peste tot pe unde a mers prin lume. Un an cu un fost olimpic cu diplome incerte, incapabil să meargă drept pe un covor roşu.

Un an cu cel care ne-a dat pacostea numită Ilie Bolojan. Un an în care Nicuşor Dan a fost coautor al crizei economice devastatoare pe care românii o traversează astăzi.

Un an cu taxe şi impozite mărite nesimţit, cu bani luaţi de la mame, de la bolnavi, de la persoanele cu dizabilităţi, cu salarii şi pensii îngheţate, cu bani daţi în secret pentru Ucraina şi cu împrumuturi record pentru armament, în valoare de aproape 10 miliarde de euro.

Un an în care nu am existat în politica externă. Un an în care Nicuşor Dan nu a făcut nimic bun pentru a sluji interesul naţional. În continuare dăm bani pentru Ucraina. În continuare etnicii români de acolo nu au drepturi. În continuare nu avem un cuvânt de spus la Bruxelles. În continuare încheiem contracte dezavantajoase pentru a le face pe plac Germaniei, Franţei sau altor state.

Un an în care românii au fost sărăciţi şi umiliţi. Un an în care au fost loviţi la buzunare, pentru ca sinecurile celor de la PSD, PNL, USR şi UDMR să rămână, iar banii să continue să curgă în secret către Ucraina.

Un an pierdut. Un an în care Nicuşor Dan a arătat tuturor că este incapabil să facă ceva bun pentru români şi pentru România.

Suspendarea sa din funcţie şi demiterea de către poporul român nu este o opţiune, ci o obligaţie. Iar asta nu se va putea întâmpla decât imediat după alegerile parlamentare anticipate, când patrioţii vor ajunge la putere.

Nu mai căutaţi să faceţi guverne de doi lei! Soluţia este să ne întoarcem la români. Să avem alegeri anticipate pe toată linia şi să daţi socoteală în faţa românilor! Toţi, inclusiv Nicuşor Dan!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezentă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Câţi bani mai trebuie să piardă România din cauza PSD?"

Prezenţa PSD la guvernare a însemnat, de fiecare dată, pierderi de oportunităţi pentru ţara noastră, pierderi de încredere şi mai ales pierderi financiare pentru bugetul de stat şi pentru economie. Numai în perioada Guvernului Ciolacu România a pierdut aproximativ 7 miliarde de euro din PNRR, pentru că PSD a ratat mai multe proiecte de investiţii importante, mai ales în domeniul construcţiei de spitale noi şi de infrastructură, precum şi din cauza blocării unor reforme esenţiale pentru sistemul public.

Prin demiterea Guvernului Bolojan, cu numai câteva luni înainte de închiderea PNRR, România este pe punctul de a pierde alte miliarde de euro din mecanismul european de redresare şi rezilienţă, pentru neîndeplinirea la termen a unui număr importat de ţinte asumate.

Dacă analizăm care sunt reformele întârziate şi cine ar fi trebuit să le realizeze constatăm, fără surprindere, că marea lor majoritate au ţinut de competenţa miniştrilor PSD: Legea salarizării în sectorul public, reforma companiilor din energie sau transporturi, regimul juridic al integrităţii, precum şi multe altele.

Mai mult decât atât, în această perioadă esenţială pentru demararea Programului SAFE şi pentru finalizarea procesului de aderare la OECD, PSD, care a lăsat ţara fără un guvern cu puteri depline, a pus sub semnul întrebării alte două obiective majore ale României: consolidarea apărării ţării prin dezvoltarea industriei de apărare şi aderarea ţării noastre la grupul celor mai puternic industrializate ţări din lume.

Stimaţi colegi,

Un lucru este cert. PSD dăunează grav intereselor naţionale! De aceea, decizia aproape unanimă a Partidului Naţional Liberal rămâne fermă - fără PSD la guvernare.

Dacă vrem ca România să îşi recapete încrederea pe pieţele externe şi în faţa investitorilor nu mai trebuie să permitem o guvernare din care să facă parte PSD.

Dacă vrem ca România să se modernizeze, să se reformeze şi să se dezvolte, atunci PSD trebuie ţinut cât mai departe de decizia politică, fiind un partid tot mai puţin ataşat valorilor europene şi intereselor naţionale ale ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Vetuţa Stănescu, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Stabilitatea reală nu înseamnă refacerea unor aranjamente politice care au blocat reformele şi au protejat privilegii"

România traversează o perioadă de incertitudine politică provocată artificial printr-un gest de iresponsabilitate al PSD, care a ales să distrugă Coaliţia de guvernare fără să ofere o alternativă serioasă şi credibilă pentru ziua de după.

Consultările de la Cotroceni au confirmat ceea ce milioane de români au înţeles deja, anume că există multe scenarii discutate în spaţiul public, dar nu există, în acest moment, o majoritate stabilă, coerentă şi capabilă să guverneze cu adevărat România. Nu poţi provoca o criză politică majoră şi apoi să pretinzi că întreaga clasă politică este responsabilă în egală măsură pentru efectele acesteia.

PSD încearcă astăzi să distribuie artificial vina între toate partidele, deşi realitatea este una clară. Această criză a început în momentul în care PSD a ales să abandoneze responsabilitatea guvernării şi să blocheze reformele reale.

Mai grav este faptul că, după ce a fost refuzat inclusiv de UDMR pentru varianta unui guvern minoritar, PSD ajunge într-o situaţie de izolare politică fără precedent. În mod realist, această formaţiune mai poate găsi susţinere doar în zona partidelor suveraniste şi, eventual, în Grupul minorităţilor. Acest lucru spune foarte multe despre degradarea credibilităţii actualei conduceri a PSD şi despre incapacitatea sa de a construi parteneriate politice serioase.

După lunile de blocaje, dublu limbaj şi fugă permanentă de răspundere, PNL nu mai poate reconstrui o coaliţie cu PSD. Nu este doar o decizie politică, ci una care ţine de credibilitate şi de respect faţă de românii care aşteaptă reforme reale şi un stat funcţional. În condiţiile în care PSD va face parte din viitoarea guvernare, PNL va fi în opoziţie. Este o delimitare necesară şi onestă.

În actualul context economic şi internaţional, ţara noastră are nevoie de decizii asumate, de stabilitate autentică şi de lideri care nu fug de răspundere în momente dificile.

PNL nu fuge de responsabilitate şi nu participă la amplificarea haosului politic. Guvernul interimar îşi continuă activitatea şi oferă stabilitate administrativă într-o perioadă complicată pentru România. În acelaşi timp, Ilie Bolojan şi PNL au câştigat în această perioadă la capitolul credibilitate şi consecvenţă, tocmai pentru că au refuzat jocurile tactice şi compromisurile fără principii.

Stabilitatea adevărată se construieşte prin seriozitate, asumare şi respect faţă de interesul public.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România - lider regional".

Am spus-o în nenumărate rânduri şi cred că este cazul să o fac din nou, am convingerea că rolul României, aici, în Europa de Sud-Est, în Flancul Estic al NATO, în spaţiul acesta care face legătura între centrul Europei şi zona Mării Negre şi a bazinului Mediteranei de Est este unul de naţiune care să impună ritmul, o naţiune care să dea tonul unor politici regionale şi unor direcţii geopolitice fundamentale pentru ceea ce înseamnă această regiune şi Europa. Iar în acest context, cred că este foarte important să ştim clar care sunt obiectivele României în acest moment.

În mod cert, după toate calculele pe care le avem în acest moment, România la anul va fi lider al Uniunii Europene în producţia de gaze naturale, datorită zăcămintelor din Marea Neagră - un lucru extrem de important, care dă multă greutate României într-o perioadă în care bătălia pentru resurse pare mai acerbă decât a fost în ultimele decenii în Europa.

În acelaşi timp, România trebuie să aibă un cuvânt greu de spus la masa deciziilor europene.

Cred că România nu poate la nivelul Comunităţii Europene să rămână în umbră, să fie permanent reactivă, iar nu proactivă, pe tematicile fundamentale care ar trebui să reprezinte o prioritate şi pentru noi, de la politica energetică, la migraţie şi de la ceea ce înseamnă securitatea colectivă, la valorile identitare ale civilizaţiei europene.

Iar nu în ultimul rând, este foarte important ca România să impună pe agenda internaţională şi pe agenda europeană un punct esenţial - şi s-a văzut din nou, am văzut cu toţii inclusiv acest scandal de zilele trecute, care a avut loc la Eurovision.

Până la urmă, trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea - reîntregirea trebuie să fie o prioritate. O prioritate care este în avantajul păcii, libertăţii şi securităţii în această parte de lume. O prioritate pentru Uniunea Europeană, pentru NATO şi, mai ales, pentru noi, naţiunea română. Revenirea Republicii Moldova la ţara-mamă, România, este un lucru absolut firesc şi normal şi cred că asta ar trebui să fie ceva fundamental, esenţial, pentru fiecare decident român în parte, pentru fiecare om politic şi pentru fiecare cetăţean al României. Pentru că suntem o singură naţiune română şi trebuie să terminăm odată pentru totdeauna cu această separare în două state româneşti. Viitorul Republicii Moldova nu poate fi decât reintegrată în ţara-mamă, România, în concertul marilor naţiuni europene, parte din civilizaţia occidentală din care a făcut parte întotdeauna.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, USR. Nu este.

Domnul deputat Marius Alecsandru? Nu este.

Domnul deputat Felix Bulearcă, Grupul parlamentar al USR? Nu.

Domnul deputat George Gima, Grupul parlamentar al USR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul George Gima:

"Transparenţa ONG-urilor nu poate fi folosită niciodată ca pretext pentru intimidare"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Rolul nostru în această instituţie este să facem legi care rezolvă problemele cetăţenilor, nu să inventăm duşmani şi să punem presiune pe cei care ţin în viaţă o parte din societatea românească.

Luni, în Senat, PSD şi AUR votează o lege toxică împotriva ONG-urilor, prezentată drept o aşa-zisă mare victorie a transparenţei. Numai că, ce să vezi?, transparenţa pe care o invocă există deja - ONG-urile depun declaraţii fiscale, publică bilanţuri, publică rapoarte de activitate, sponsorizările pe care le fac companiile le fac prin ANAF, redirecţionările de 3,5% trec prin ANAF, multe dintre ONG-uri îşi publică, bineînţeles, sursele de finanţare de ani întregi. Cu alte cuvinte, statul cunoaşte deja aceste informaţii.

Şi, atunci, apare o întrebare simplă - dacă informaţia există deja, ce aduce nou această lege? Vă spun eu - control, presiune, intimidare. Pentru că singura mare noutate este expunerea publică a cetăţenilor care aleg să doneze nişte bani. Iar asta loveşte exact în asociaţii care ajută copii, persoane cu dizabilităţi, oameni vulnerabili, animale şi aşa mai departe.

Dacă PSD şi AUR au descoperit acum transparenţa, poate încep cu propriile declaraţii de avere, cu propriile reţele de influenţă şi propriile privilegii.

Am mai văzut, dragi colegi, acest model în Europa. Au mai existat guverne care au început exact aşa - mai întâi ONG-urile, apoi presa, apoi restul vocilor critice.

Transparenţa, bineînţeles, este esenţială într-o democraţie şi cred că nimeni nu a susţinut mai mult asta decât noi, cei de la USR, dar când informaţia există deja la instituţiile statului şi singura noutate este expunerea publică a cetăţenilor, nu vorbim de transparenţă, vorbim de intimidare.

Societatea civilă nu este nicidecum un inamic al statului. O societate civilă puternică este unul din semnele unei democraţii sănătoase.

Să nu-i intimidăm pe oamenii care vor să doneze nişte bani către asociaţii!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România. Nu este.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Elena-Laura Toader, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog.

Doamna Elena-Laura Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Una dintre cele mai grave probleme ale statului român este faptul că funcţiile publice şi ministeriale nu sunt ocupate şi evaluate pe criterii de performanţă, ci pe criterii de obedienţă politică şi interese de partid.

În România de astăzi, miniştrii nu sunt aleşi după rezultate, ci după cât de utili sunt în jocurile interne ale puterii.

Nu contează dacă reformele au eşuat, dacă proiectele sunt blocate sau dacă instituţiile sunt paralizate. Important este să existe loialitate faţă de partid şi disponibilitate pentru compromisuri politice.

Aceasta este cauza principală a dezastrului administrativ pe care îl vedem în fiecare domeniu.

De ani de zile asistăm la aceeaşi piesă - miniştri care promit şi nu livrează nimic, instituţii care consumă miliarde fără rezultate şi o administraţie sufocată de incompetenţă şi politizare.

Cine răspunde pentru spitalele neterminate?

Cine răspunde pentru autostrăzile blocate?

Cine răspunde pentru fondurile europene pierdute şi pentru reformele abandonate?

Nimeni. Pentru că în actualul sistem politic eşecul nu este sancţionat. Din contră, este recompensat cu alte funcţii şi privilegii.

România nu mai poate funcţiona astfel.

De aceea, solicităm introducerea unor criterii clare şi obligatorii de performanţă pentru toţi miniştrii şi pentru toate instituţiile publice: obiective măsurabile, termene precise, evaluări periodice şi sancţiuni reale pentru neîndeplinirea atribuţiilor.

România are nevoie de competenţă, nu de improvizaţie.

Are nevoie de profesionişti, nu de clienţi politici.

Cetăţenii nu mai cer miracole.

Cer doar ca cei care conduc această ţară să fie capabili să îşi facă datoria.

Vă mulţumesc.

Elena-Laura Toader, deputat de Tulcea, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Adrian-Mihai Ţiu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Rezultatele Guvernului Bolojan - salarii de supravieţuire într-o ţară sufocată de scumpiri"

Astăzi vorbesc despre o realitate pe care milioane de români o trăiesc zilnic atunci când îşi plătesc facturile, când merg la cumpărături sau când încearcă să îşi întreţină familia. Românii care muncesc cinstit nu mai trăiesc decent, ci supravieţuiesc într-o ţară sufocată de inflaţie, taxe şi promisiuni.

Inflaţia, conform INS, a ajuns la cel mai ridicat nivel - este aproape 11%. Preţurile explodează. Taxele cresc. Facturile sunt tot mai greu de plătit. Iar într-o ţară în care energia, medicamentele şi traiul de zi cu zi s-au scumpit dramatic, salariile românilor vor creşte cu puţin peste 100 de lei de la 1 iulie 2026.

Este revoltător cum Guvernul Bolojan cere românilor să suporte scumpiri uriaşe şi taxe tot mai mari, oferindu-le în schimb salarii mai mari cu aproximativ 130 de lei pe lună, net. Este umilitor să vedem cum într-o perioadă în care puterea de cumpărare s-a prăbuşit, Guvernul României consideră că această sumă de bani reprezintă un sprijin real pentru români.

Mă adresez de aici direct Guvernului României care a luat această decizie. Pentru că această majorare nu acoperă nici măcar procentul inflaţiei. Iar astăzi, milioane de români nu mai trăiesc decent. Supravieţuiesc. Sunt la limita sărăciei.

Cum credeţi că familiile din România pot trăi cu un salariu minim pe economie de aproape 2.700 de lei net pe lună? Credeţi că mai pot plăti chirii, rate şi taxe care aproape s-au dublat şi în unele localităţi s-au triplat? V-aţi gândit dacă îşi mai pot creşte copiii?

Într-o realitate în care românii sunt tot mai săraci, aţi transformat munca cinstită într-o condamnare pentru familiile care au ajuns să numere fiecare leu pentru a trăi de la o lună la alta.

Românii care muncesc cinstit au ajuns victimele deciziilor acestui Guvern. Fiecare român simte astăzi că munca sa nu mai este respectată şi că statul l-a abandonat.

Românii nu mai pot trăi din promisiuni şi salarii de supravieţuire. Au nevoie de salarii care să le permită să trăiască demn în propria ţară. În faţa unei inflaţii care loveşte astăzi fiecare familie din această ţară, românii au nevoie de soluţii concrete.

Partidul SOS România va continua să lupte pentru dreptul românilor de a trăi decent aici, la noi acasă, pentru salarii corecte şi pentru o ţară în care cetăţenii nu vor mai fi sacrificaţi.

Cu respect, din Parlamentul României, deputat SOS România, Mihai-Adrian Ţiu.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Răducea Valentin, Grupul parlamentar UPR. Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Groza Călin, Grupul parlamentar UPR. Nu este.

Domnul deputat Pîclişan Gheorghe, Grupul parlamentar UPR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Poporul român trebuie să decidă dacă Nicuşor Dan merită să mai fie preşedintele României"

Există o vorbă mare în istorie, un adevăr pe care niciun politician nu ar trebui să îl uite: puterea vine de la popor, aparţine poporului şi trebuie să se întoarcă la popor.

În democraţie, regula de aur este simplă şi clară ca lumina zilei: cine îţi dă puterea, tot el ţi-o poate lua înapoi. Românii l-au votat pe Nicuşor Dan. Prin urmare, românii sunt singurii care au dreptul legal şi moral să decidă dacă îl mai vor sau nu la conducerea ţării.

Să privim adevărul în faţă, fără ocolişuri: Nicuşor Dan ne-a făcut de râs. În loc să fie un preşedinte puternic, care să poarte cu mândrie steagul acestei ţări, ne-a adus doar dezamăgire şi slăbiciune. Nu ne reprezintă, nu este un lider şi s-a dovedit complet nepregătit pentru funcţia de preşedinte al României. Când haina statului îţi este prea mare, corect este să o dai jos.

De aceea, dacă procedura de suspendare ajunge în Parlament, datoria fiecăruia dintre noi este să voteze pentru. Fiecare parlamentar din această sală are obligaţia să trimită decizia acolo unde îi este locul: în mâna cetăţenilor.

Se spune că, atunci când conducătorilor începe să le fie frică de popor, abia atunci avem democraţie.

Cei care vor refuza să voteze suspendarea, cei care vor încerca să blocheze acest demers prin jocuri de culise, arată un singur lucru: le este frică de oameni. Le este frică de ce va spune poporul la urne. Dar nouă nu trebuie să ne fie frică de români. Suntem o ţară serioasă, o democraţie vie. Poporul l-a pus în funcţie prin vot, poporul trebuie să decidă dacă îl demite. Dacă românii la referendum decid că trebuie să plece, atunci valiza este făcută şi drumul e liber.

Nu avem dreptul să ne punem de-a curmezişul voinţei naţionale. Soluţia este una singură: deschidem urnele, mergem la popor şi lăsăm oamenii să vorbească.

Vă mulţumesc.

Cu stimă şi respect, Gheorghe-Petru Pîclişan, deputat al Partidului UNIT.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, neafiliaţi.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Iată de ce este inacceptabilă includerea USR în orice formulă de guvernare!"

Art. 40 din Constituţia României - partidele sau organizaţiile politice care, prin scopurile lor încalcă pluralismul politic, principiile statului de drept şi suveranitatea şi integritatea statului român sunt neconstituţionale.

De ce dăm citire astăzi acestui text constituţional?

Astăzi suntem martorii unei iniţiative legislative cu efecte profund îngrijorătoare pentru sistemul de justiţie din România. Această iniţiativă este promovată într-un pachet de 11 proiecte de lege aflate în prag de aprobare tacită. Sunt demersuri care ridică serioase semne de întrebare. De ce? Pentru că aici nu vorbim de o critică a unei legi, nu vorbim de o insuficienţă legislativă; aici vorbim de un atac concertat pentru preluarea puterii şi controlul asupra justiţiei de către acest partid pe care eu îl numesc o structură antidemocratică, pentru că încalcă chiar obligaţiile europene asumate prin PNRR.

În 2023, în urma reformelor realizate în Justiţie, Comisia Europeană a închis Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi a spus, stop, v-aţi îndeplinit reformele, este bine ce se întâmplă în justiţie.

Astăzi se reia exact acelaşi pachet legislativ iniţiat de USR în 11 legi şi ne punem întrebarea: de ce? Pentru că vor să schimbe din temelii infrastructura şi arhitectura actului de justiţie.

Ce se urmăreşte?

Am să spun punctual 3 direcţii:

- modificarea numirilor la Înalta Culte de Casaţie şi Justiţie;

- intervenţii asupra componenţei completurilor de judecată; şi

- desfiinţarea sau modificarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor cu magistraţi.

Stimaţi colegi,

Justiţia nu poate fi supusă unor experimente politice sau de altă natură.

Vreau să vă amintesc de raportul Inspecţiei Judiciare din 2020 asupra modului în care au fost respectate legile şi actul de justiţie privind magistraţii.

Au fost peste 2.000 de magistraţi interceptaţi sub presiune, prin sesizări din oficiu, au fost dosare politice.

Vreţi din nou dosare politice? Veţi avea. În campania electorală din 2028. De ce? Pentru că SRI-ul va reintroduce în Justiţie Serviciile de Informaţii şi veţi avea dosare pe bandă rulantă. Nu contează că veţi fi achitaţi, nu contează că veţi avea 4 ani deschise dosare fără soluţie. Asta se va întâmpla, stimaţi colegi.

Noi nu putem să permitem aşa ceva. Justiţia trebuie să fie independentă şi noi trebuie să luptăm pentru asta. Nu putem acum prelua din nou această retorică a Justiţiei, după ce aţi aruncat efectiv în piaţa publică Justiţia.

Astăzi se închid două instanţe, pentru că nu se deblochează posturile din Justiţie.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Coaliţia distrugerii României şi a sărăcirii populaţiei, formată din PNL, PSD, USR şi UDMR, a reuşit să atingă un nou obiectiv al dezastrului naţional planificat, organizat şi desfăşurat la comandă. Este vorba despre depăşirea limitei maxime privind îndatorarea unei ţări din Uniunea Europeană. Datoria României a depăşit 62% din produsul intern brut, în ciuda tratatelor Uniunii Europene care impun o limită maximă de exact 60%.

La sfârşitul anului trecut, nivelul datoriei României era de 59% din PIB. Însă, în primele trei luni din 2026, datoria a crescut cu câte un miliard de euro în fiecare lună şi cu câte un procent din PIB. Astfel, la data de 31 martie, datoria României atingea deja suma uriaşă de 231,5 miliarde de euro. Iar nenorocirea continuă: în aprilie şi în prima jumătate a lunii mai, statul şi ţara s-au împrumutat masiv, fapt care va mări şi mai mult acest nivel catastrofal.

Acesta este cel mai grav şi mai galopant ritm de îndatorare din istoria ţării noastre. Iar totul se petrece pe fondul declamaţiilor ţâfnoase ale guvernanţilor, care tot bifează reuşite şi performanţe existente doar în capul lor şi în statisticile lor mincinoase. Realitatea este însă cruntă. Coaliţia asasinilor economici ne-a îndatorat nepoţii şi strănepoţii. Ne-a sărăcit şi ne-a înrobit pe toţi, raportarea la PIB reprezentând o evoluţie economică extrem de gravă şi de toxică pentru România.

Mai mult, Banca Naţională a României ascunde valoarea dobânzilor pe care ţara noastră le plăteşte lună de lună pentru datoria de 231,5 de miliarde de euro. Îi protejează politic pe făcătorii ei îndârjiţi şi iresponsabili, ca noi să nu ne îngrozim de sumele imense care se duc în conturi străine, în loc să fie folosite pentru autostrăzi, drumuri, creşe sau spitale.

Însă, cu tot ascunzişul, putem să facem un calcul aritmetic simplu, folosind chiar datele oficiale oferite de ei, cu privire la nivelul ridicat, de minimum 7%, cu care se împrumută România, după ce au azvârlit ţara în stadiul de junk. Astfel, pentru un credit de 231 de miliarde de euro, cu o dobândă anuală de 7%, dobânda pentru o singură lună este de 1,35 de miliarde de euro! Să ne imaginăm cât de frumoasă am putea face România dacă am putea folosi aceşti bani acasă!

Şi să ne amintim că ţara noastră a fost singura ţară din lume care, în ianuarie 1990, nu datora nici măcar un dolar cuiva, fiindcă părinţii şi bunicii noştri au suferit şi au muncit din greu ca să plătească întreaga datorie a ţării. Ştiau foarte bine că dacă eşti dator, eşti rob! Îndatorarea masivă este singurul obiectiv îndeplinit cu brio de aceşti politicieni proeuropeni şi antiromâni. Ne-au înrobit în drept şi în fapt următoarele generaţii, iar pentru asta nicio pedeapsă nu va fi prea mare pentru ei.

Deputat Tasica Simu, preşedintele Partidului UNIT.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Iată că suntem într-o perioadă în care, din 14 mai până mâine, 21 mai, suntem mai atenţi şi ne amintim, mai conştienţi poate ca în alte perioade ale anului, de martirii şi eroii neamului.

În acest context, ziua de 14 mai reprezintă un moment de profundă reculegere naţională, fiind data la care onorăm memoria miilor de români care au transformat suferinţa din spatele gratiilor în cel mai pur act de rezistenţă. Legea nr. 127/2017 a consfinţit această zi drept un reper al recunoştinţei faţă de cei care s-au opus dictaturii comuniste atee, marcând simbolic începutul celui mai mare val de arestări politice din istoria noastră. În noaptea de 14 spre 15 mai 1948, peste 10.000 de destine au fost frânte sub tăvălugul represiunii, dând startul unei perioade în care libertatea de gândire a fost pedepsită cu ani grei de carceră.

Regimul comunist a vizat în mod programatic distrugerea coloanei vertebrale a naţiunii, lovind cu ferocitate în intelectualitatea română. Universităţile, academiile şi parohiile au fost golite de elite, iar minţile cele mai luminate ale ţării au fost aruncate în centre de exterminare precum Sighet, Aiud, Gherla sau Piteşti. Profesorii, scriitorii, teologii şi studenţii acelor vremuri au înţeles că un popor fără repere este un popor uşor de îngenuncheat. Prin urmare, au îndurat "reeducarea" prin tortură, foamea şi izolarea, transformând celulele în spaţii ale rugăciunii şi ale rezistenţei.

Figuri monumentale precum sfinţii părinţi Dumitru Stăniloae, Arsenie Boca, Sofian Boghiu sau Iustin Pârvu au păstrat flacăra credinţei aprinsă în întunericul temniţelor. Jertfa lor a salvat onoarea acestui neam, demonstrând că spiritul uman rămâne liber chiar şi atunci când trupul este încătuşat. În închisori s-au scris poezii pe coajă de săpun şi s-au susţinut cursuri de filosofie prin codul Morse, dovezi clare că lumina cunoaşterii nu poate fi stinsă de nicio ideologie totalitară.

Avem datoria morală de a păstra vii aceste nume, nu doar ca pe nişte simple cifre statistice, deoarece ele sunt adevărate lecţii de viaţă necesare prezentului. Respectul faţă de aceşti martiri trebuie să se reflecte în modul în care apărăm valorile democratice şi în curajul de a spune adevărul, indiferent de presiuni. Să onorăm memoria acestor caractere de fier, asumându-ne misiunea de a transmite generaţiilor viitoare moştenirea lor de demnitate şi iubire de ţară.

Dumnezeu să odihnească în pace pe toţi martirii neamului şi pe toţi eroii neamului!

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Rodica Nassar, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat, Grupul parlamentar al PSD. (Vociferări.)

Am rugămintea, domnilor, puţină linişte!

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în atenţie că România traversează o perioadă în care decalajele dintre regiuni nu doar că persistă, dar în unele cazuri se adâncesc. În timp ce unele zone se dezvoltă accelerat, există încă regiuni unde problemele fundamentale de infrastructură, acces la utilităţi, mediu şi sănătate publică rămân nerezolvate de ani de zile.

Responsabilitatea şi respectul pentru comunităţile locale înseamnă să acţionăm astfel încât dezvoltarea economică, socială sau personală să nu afecteze negativ oamenii, cultura, educaţia, sănătatea şi mediul din jur. Acest principiu este important în domenii precum afacerile, turismul, educaţia, voluntariatul sau proiectele de infrastructură. Câteva aspecte esenţiale au în vedere:

- Sprijinirea economiei locale - colaborarea cu producători, meşteşugari şi afaceri locale pentru ca beneficiile economice să rămână în comunitate;

- Dialog şi implicare - consultarea comunităţilor înaintea luării unor decizii care le afectează viaţa sau spaţiul;

- Echitate şi incluziune - tratarea tuturor membrilor comunităţii cu demnitate şi fără discriminare;

- Respectarea culturii şi tradiţiilor locale - aprecierea obiceiurilor, limbii şi valorilor comunităţii, fără a le judeca sau exploata;

- Protejarea mediului - reducerea poluării, gestionarea responsabilă a resurselor şi conservarea patrimoniu natural.

Maramureşul este una dintre aceste regiuni. Un judeţ cu o identitate puternică, cu oameni gospodari şi resurse importante, dar care continuă să se confrunte cu lipsa investiţiilor strategice şi cu proiecte de mediu rămase în aşteptare.

Proiectul esenţial al Maramureşului este necesar pentru conectarea judeţului la infrastructura naţională de transport Drumul Expres Baia Mare - Satu Mare şi Axa de mobilitate Nord-Sud, Sighetu Marmaţiei -Baia Mare.

Un alt exemplu grav îl reprezintă situaţia haldelor şi iazurilor de steril de la Tăuţii de Sus şi Bozânta Mare. Vorbim despre obiective cu impact ecologic semnificativ, cunoscute de mult timp ca fiind vulnerabile şi periculoase pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Cu toate acestea, ritmul intervenţiilor şi al finanţării este mult prea lent, iar comunităţile locale resimt direct consecinţele.

Consider că statul român are obligaţia de a trata aceste situaţii ca priorităţi naţionale, nu ca simple capitole bugetare amânabile de la un an la altul. Este nevoie de transparenţă totală în privinţa finanţărilor, de un calendar clar al lucrărilor şi de asumarea fermă a responsabilităţii instituţionale.

În acelaşi timp, este esenţial ca dezvoltarea regională să nu rămână doar un concept teoretic. Fiecare judeţ, fiecare comunitate are dreptul la condiţii decente de trai, la un mediu curat şi la investiţii care să aducă locuri de muncă şi stabilitate.

Maramureşul nu cere privilegii. Cere echitate, atenţie şi respect.

Crina-Fiorela Chilat, deputat al PSD de Maramureş.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cristian-Emanuel Cîmpan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România are nevoie de stabilitate!"

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

România traversează una dintre cele mai tensionate perioade politice din ultimii ani. În timp ce românii se confruntă cu scumpiri, instabilitate economică, blocaje administrative şi lipsa investiţiilor reale, la vârful statului asistăm la negocieri interminabile, calcule politice şi lupte pentru putere.

Consultările de la Palatul Cotroceni ar fi trebuit să reprezinte un moment de responsabilitate naţională. Românii aşteaptă soluţii clare, direcţie, asumare şi un mesaj de unitate. În schimb, au văzut incertitudine, tensiuni şi lipsa unei viziuni comune pentru România.

Criza guvernamentală nu mai este doar o problemă politică. Ea produce efecte directe asupra economiei, asupra mediului de afaceri şi asupra încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.

Investitorii aşteaptă stabilitate. Administraţiile locale aşteaptă finanţări. Companiile aşteaptă predictibilitate fiscală. Românii aşteaptă un stat care funcţionează.

România nu îşi permite să rămână blocată într-o perioadă în care deficitul bugetar creşte, fondurile europene trebuie atrase rapid, iar economia are nevoie de măsuri coerente şi urgente.

În astfel de momente, conducerea statului are obligaţia constituţională şi morală de a pune interesul naţional deasupra interesului politic.

Consultările trebuie să fie reale, transparente şi orientate către soluţii, nu către împărţirea funcţiilor, nu către supravieţuirea unor coaliţii fragile.

Românii nu mai acceptă spectacol politic. Românii vor rezultate, vor reforme reale, vor respect, vor stabilitate.

România are nevoie urgentă de un guvern funcţional, legitim şi capabil să ia decizii ferme. Orice zi pierdută în conflicte politice înseamnă costuri mai mari pentru fiecare român.

Este momentul responsabilităţii, este momentul maturităţii politice şi este momentul ca interesul României să devină prioritatea absolută.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat al PSD de Bihor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Antonio-Gabi Popescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

"Evaluarea naţională, de la instrument de reformă la mecanism de colectare de date"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În 2011, România a introdus evaluările naţionale la clasele mici, cu un obiectiv clar - să măsurăm devreme, ca să intervenim la timp.

După mai bine de un deceniu, realitatea este alta. România a rămas la partea cu măsuratul. A abandonat partea cu intervenţia.

Evaluarea naţională nu mai este un instrument de reformă, este un mecanism de colectare de date şi atât.

Sistemul testează, centralizează, raportează şi apoi nu schimbă absolut nimic. Între timp, rezultatele sunt cunoscute. Datele PISA din 2022 arată că România se află în coada clasamentului european, aproape jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competenţe, iar analfabetismul funcţional a devenit o realitate a şcolii româneşti. Iar diferenţele dintre mediul rural şi mediul urban sunt printre cele mai mari din Europa.

Şi atunci întrebarea este simplă şi directă: ce a făcut statul român cu datele pe care le colectează de peste zece ani? Pentru că în alte state evaluarea declanşează după ea şi intervenţie.

În România, evaluarea naţională rămâne doar o evidenţă bine organizată a eşecului.

Avem date. Ne lipsesc deciziile, iar fără decizii rezultatele nu se vor schimba niciodată.

Vă mulţumesc.

Deputat Antonio-Gabi Popescu, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Doamna Andra-Claudia Constantinescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Parteneriatul civil şi riscul redefinirii familiei".

Stimaţi colegi,

În spaţiul public se discută tot mai des despre introducerea parteneriatului civil, prezentat ca o simplă formulă administrativă sau ca o reglementare tehnică. În realitate, vorbim despre o temă cu efecte juridice şi sociale tot mai profunde.

Parteneriatul civil nu trebuie judecat după ambalajul administrativ în care este prezentat, ci după consecinţele sale juridice. Dacă ajunge să producă efecte apropiate de cele ale căsătoriei, atunci nu mai vorbim despre o simplă reglementare tehnică, ci despre crearea unei instituţii paralele cu familia.

Nu putem accepta ca, prin parteneriat civil, statul să ajungă să pună pe acelaşi plan căsătoria dintre un bărbat şi o femeie şi relaţiile dintre persoane de acelaşi sex. Familia, în sensul ei firesc, se întemeiază pe uniunea dintre un bărbat şi o femeie, căsătorie, natalitate şi continuitatea firească a societăţii. Respectul faţă de viaţa privată nu înseamnă obligaţia statului de a schimba sensul familiei.

Există o diferenţă esenţială între respectarea vieţii private şi transformarea vieţii private într-o instituţie juridică recunoscută şi susţinută de stat. Statul nu trebuie să controleze viaţa privată a oamenilor, dar nici nu trebuie să transforme orice formă de convieţuire într-un echivalent al familiei întemeiate pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.

Într-un moment în care România se confruntă cu scăderea natalităţii, cu tineri care nu îşi permit o locuinţă şi cu părinţi care nu au acces suficient la creşe şi servicii de sprijin, prioritatea statului nu trebuie să fie inventarea unor instituţii paralele cu familia, ci sprijinirea familiilor tinere care vor să se căsătorească, să aibă copii şi să îşi construiască un viitor aici, în România.

România nu are nevoie de artificii legislative care slăbesc instituţia familiei. România are nevoie de politici clare pentru natalitate, pentru părinţi, pentru copii, pentru locuinţe accesibile, pentru creşe şi pentru stabilitate economică.

Pentru noi, familia protejată de stat trebuie să rămână familia întemeiată pe uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Familia nu se negociază. Familia se apără.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Doru-Lucian Muşat, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Câţi ani cu executare se vor primi pentru furtul din SAFE?"

Programul SAFE, pentru care România se împrumută cu 17 miliarde de euro, pe o perioadă de 45 de ani, ca să cumpere echipamente militare de la francezi şi nemţi, încă poate fi oprit în 11 zile, dacă, totuşi, nimeni nu semnează din partea României acest furt legalizat, pentru că, se pare, nimeni nu prea mai vrea să-şi asume acest tun dat României, de frica unor ani grei de puşcărie.

Nimeni din Cancelaria prim-ministrului, nimeni din Guvern nu este în stare să explice de ce aceste sume nu sunt investite în industria noastră de apărare, de ce, cu aceste împrumuturi pe care copiii noştri le vor plăti, nu putem crea noi locuri de muncă în producţie şi cercetare la noi în ţară şi de ce trebuie să dăm toate aceste miliarde "coloniştilor".

Sigur că mulţi dintre noi cunoaştem răspunsul şi este evident pentru toată lumea că şi acesta a fost unul dintre motivele pentru care au existat interferenţe la alegerile prezidenţiale din 2024 şi 2025, când "colonia" România a trebuit să aibă un preşedinte impus, pentru a executa la milimetru ceea ce decid stăpânii. De asta avem la guvernare USR şi PNL, de asta Bolojan este prim-ministru, de asta Gheorghiu este vicepremier - pentru ca interesele României să nu conteze în nicio ecuaţie.

Nu uitaţi că Bolojan, printre altele, a prelungit pe ascuns licenţele de exploatare, celor de la OMV, cu încă 15 ani, practic o a doua privatizare a Petrom, prelungire care a avantajat net alt stat "colonist", în speţă Austria, care, de asemenea, nu şi-a dorit şi nici nu îşi doreşte ca la Bucureşti să existe o putere proromânească. Ţineţi cont că, dacă Guvernul Bolojan nu cădea, tot ce avea România mai de preţ ar fi fost scos la mezat.

Lupta pentru România este dusă pe toate palierele şi toţi cei care au fost sau încă sunt în funcţii, care au adus prejudicii statului român, care au trădat, care au pus interesele altui stat mai presus decât cele ale statului român vor fi judecaţi, pentru că victoria este aproape şi atunci va trebui să contabilizăm juridic, încă de la lovitura de stat din ’89, toate tunurile şi trădările aduse României de către unii care au nume şi prenume.

Cereţi renegocierea Programului SAFE şi urmaţi exemplul Poloniei, care a direcţionat peste 90% din acei bani către industria domestică, creând locuri de muncă şi plusvaloare în Polonia.

Nu mai fiţi părtaşi la sărăcirea României!

Nu mai fiţi trădători!

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Cine se teme de transparenţă, se teme de adevăr"

Stimaţi colegi,

Transparentizarea finanţării ONG-urilor este o măsură necesară pentru sănătatea democraţiei româneşti. Nu vorbim despre o lege împotriva societăţii civile, ci despre o lege împotriva intereselor ascunse şi a influenţei exercitate din umbră.

Românii au dreptul să ştie cine finanţează organizaţiile care apar în spaţiul public, pun presiune pe instituţii şi pretind că vorbesc în numele societăţii. Este o întrebare simplă: cine plăteşte? Iar cine lucrează cinstit nu ar trebui să se teamă de răspuns.

Transparenţa nu afectează ONG-urile corecte. Dimpotrivă, le întăreşte credibilitatea. Un ONG care primeşte bani legal, transparent şi acţionează în interes public nu are nimic de ascuns. Problema apare atunci când în spatele unor organizaţii pot sta finanţări obscure, interese politice şi economice.

Trăim vremuri în care influenţa străină nu mai vine doar prin metode clasice. Poate veni prin campanii bine finanţate, prin propagandă mascată şi prin organizaţii folosite ca paravan. Nu putem exclude riscul ca anumite entităţi rău intenţionate, inclusiv actori apropiaţi unor regimuri ostile, precum Federaţia Rusă, să încerce să folosească astfel de mecanisme, pentru a influenţa opinia publică şi decizia politică din România.

De aceea, această lege este un instrument de protecţie. Protejează cetăţeanul, protejează statul român.

Românii trebuie să ştie cine finanţează demersurile prin care sunt blocate proiecte strategice pentru România. Cine plăteşte procesele şi campaniile prin care sunt întârziate hidrocentrale, baraje, autostrăzi sau investiţii în infrastructură critică?

Românii trebuie să ştie cine finanţează procesele împotriva Hidrocentralei Răstoliţa, împotriva Hidrocentralelor de pe Jiu sau împotriva unor obiective energetice esenţiale, precum cariera de la Roşia, una dintre cele mai mari cariere de lignit din Uniunea Europeană. Nu putem accepta ca dezvoltarea României să fie blocată din umbră, fără ca cetăţenii să ştie cine stă în spatele acestor presiuni şi blocaje.

Cei care se opun transparenţei trebuie să explice românilor un lucru simplu: de ce îi deranjează ca cetăţenii să afle cine îi finanţează?

AUR susţine această lege, pentru că România nu trebuie să fie condusă din umbră. Democraţia are nevoie de lumină, iar adevărul începe cu transparenţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

"Diaspora României nu trebuie să fie doar o statistică electorală!"

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Hristos a înviat!

Astăzi vorbim despre aproape 9 milioane de români plecaţi peste hotare, români care au lăsat în urmă familii, copii, părinţi şi o parte din sufletul lor, pentru a putea munci cinstit şi pentru a le putea oferi un trai mai bun celor rămaşi acasă.

Diaspora românească trimite, anual, miliarde de euro în România. Aceşti bani au ţinut în viaţă sate întregi, au construit case, au plătit educaţia copiilor şi au susţinut economia ţării în cele mai grele momente. Şi, totuşi, de prea multe ori aceşti români sunt căutaţi doar în campaniile electorale, sunt ascultaţi doar înainte de vot şi uitaţi imediat după alegeri.

Românii din diaspora nu cer privilegii, cer respect, cer legături reale cu ţara lor, cer să simtă că România nu i-a abandonat. De aceea, consider că statul român trebuie să construiască programe concrete dedicate diasporei: vouchere sau facilităţi pentru vacanţe în România, pentru ca românii plecaţi să-şi poată aduce copiii mai aproape de rădăcini; tabere şi programe culturale pentru copiii născuţi în diaspora, să nu-şi uite limba şi identitatea; sprijin real pentru cei care vor să se întoarcă acasă şi să investească în România; servicii consulare moderne şi respect pentru cetăţeanul român, indiferent unde trăieşte.

Trebuie să înţelegem un lucru simplu: diaspora nu este doar o forţă de muncă şi doar un bazin electoral, diaspora este parte din sufletul acestei naţiuni.

România are datoria morală să-şi respecte copiii plecaţi în lume, pentru că aceşti oameni nu au uitat România niciodată. Ei continuă să o ajute, să o susţină şi să o iubească, chiar şi de la mii de kilometri distanţă.

Este timpul ca şi statul român să le întoarcă respectul, grija şi recunoştinţa pe care le merită!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Situaţia în care se află România, prinsă în vârtejul crizelor globale, dar şi în menghina unei crize politice care ar fi putut să fie evitată, ne pune pe toţi, ca decidenţi, în faţa unui test de maturitate. Românii şi-au dat seama cine face calcule pentru ţară şi cine vrea să fie "Miss Popularitate", iar după consultările politice de la Cotroceni am văzut şi mai clar care sunt intenţiile putiniştilor de la AUR: vor să bage România forţat în carantină diplomatică.

Planul cu care AUR vrea să intre la guvernare dinamitează toate acordurile şi parteneriatele internaţionale construite în timp, cu mari eforturi, de ţara noastră. Sub pretextul că vor să scoată ţara din criză, proruşii din Parlamentul României propun sistarea acordării oricărui ajutor financiar internaţional, până la momentul în care am atinge un deficit bugetar de 3% din PIB. Nu e cu putinţă să ne imaginăm ce ar însemna 5-6 ani în care România ar deraia de la parcursul european şi s-ar decupla total de la lumea liberă.

Cu bocancii pe parteneriatele strategice ale României, AUR ne-a anunţat în scris că vrea să ne scoată din circuitul economic şi politic occidental, inclusiv printr-o blocadă a produselor agroalimentare străine. Toată această logică nu are nicio urmă de patriotism. Are, însă, un iz puternic de propagandă rusă, pentru că, practic, AUR vrea să tragem obloanele peste România şi, prin neparticipare, să abandonăm sprijinirea fraţilor noştri de peste Prut şi a Ucrainei şi să punem pe tavă Rusiei securitatea regională de la Marea Neagră.

Dragi colegi,

Este o glumă sinistră ca un partid care s-a opus apărării României şi a votat împotriva doborârii dronelor ruseşti care intră în spaţiul nostru aerian să vină cu experimente putiniste de guvernare, prin care exploatează vulnerabilităţile şi frustrările românilor.

Tot din cadrul aceluiaşi experiment fac parte aşa-zisele măsuri de eficientizare a statului. Pentru cine mai ţine minte planul lui George Simion de a concedia 500.000 bugetari, noutatea e că AUR propune acum tăierile cu drujba, până ajungem la 20 de agenţii şi autorităţi. Nu ni se spune după ce criterii ar trebui să fie făcute comasările şi concedierile de personal, însă, în condiţiile în care România are 14.000 de instituţii publice, dintre care peste 2.500 de structuri în administraţia centrală, putem deduce singuri concluzia. George Simion ori nu înţelege ce înseamnă să faci o reformă de substanţă, protejând cât mai mult oamenii care muncesc, de la medici la profesori şi de la funcţionari la pompieri, ori crede că marketingul este reţeta universal valabilă când nu ai nicio soluţie şi nici nu te ţin "balamalele" să intri la guvernare.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Evaluarea pozitivă a Comisiei Europene pentru cea de-a patra cerere de plată a României din cadrul PNRR".

România primeşte un nou semnal important de încredere din partea instituţiilor europene, care confirmă continuarea parcursului nostru de modernizare şi consolidare instituţională.

Recent, săptămâna trecută, Comisia Europeană a emis evaluarea preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 de miliarde de euro, din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, principalul instrument al Programului european NextGenerationEU. Totodată, Comisia a constatat îndeplinirea a 38 de jaloane şi 24 de ţinte, într-un context european şi economic marcat de presiuni bugetare, transformări tehnologice accelerate şi nevoia unei adaptări rapide la noile realităţi energetice şi economice.

Această decizie are relevanţă atât din perspectiva absorbţiei fondurilor europene, cât şi din perspectiva continuării reformelor şi investiţiilor asumate de România în cadrul Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă.

Măsurile incluse în această cerere de plată vizează domenii importante pentru funcţionarea administraţiei publice şi procesul de modernizare instituţională şi economică, precum implementarea infrastructurii de cloud guvernamental, proiect care urmăreşte îmbunătăţirea interoperabilităţii dintre instituţiile publice şi dezvoltarea serviciilor digitale oferite cetăţenilor şi mediului economic.

Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, peste 30 de instituţii publice sunt deja conectate la această infrastructură.

În ceea ce priveşte componenta de tranziţie verde, cererea de plată include măsuri de decarbonizare a sectorului transporturilor şi a sectorului energetic. Aceste măsuri vizează reducerea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră şi alinierea la obiectivele asumate la nivelul Uniunii Europene în domeniul climei şi energiei. Sunt avute în vedere politici publice şi investiţii care susţin tranziţia către surse de energie mai puţin poluante şi creşterea eficienţei energetice.

În plan fiscal, sunt incluse măsuri de revizuire a cadrului de administrare fiscală, cu scopul de a îmbunătăţi colectarea veniturilor la bugetul de stat, de a simplifica anumite proceduri administrative şi de a creşte gradul de conformare voluntară. Aceste măsuri fac parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a sistemului fiscal şi de consolidare a capacităţii administrative a statului.

Totodată, această etapă include reforme şi investiţii în domenii precum sănătatea, educaţia, infrastructura socială, sistemul de protecţie socială, digitalizarea administraţiei publice şi consolidarea capacităţii instituţionale. Aceste componente sunt integrate în structura PNRR şi au ca obiectiv îmbunătăţirea funcţionării serviciilor publice şi a infrastructurii aferente acestora.

În ceea ce priveşte componenta de guvernanţă a planului, PNRR include o serie de reforme structurale care vizează întărirea capacităţii administrative, creşterea eficienţei instituţiilor publice şi îmbunătăţirea procesului decizional. Aceste elemente sunt condiţii esenţiale pentru implementarea în bune condiţii a investiţiilor finanţate din fonduri europene.

Este important ca experienţa acumulată în cadrul implementării PNRR să contribuie la îmbunătăţirea mecanismelor viitoare de gestionare a fondurilor europene, în special în ceea ce priveşte planificarea, coordonarea interinstituţională şi evaluarea impactului proiectelor finanţate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, subsemnatul, voi susţine o declaraţie politică.

(Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

La 24 mai 1875, lua naştere Partidul Naţional Liberal, partidul care avea să devină una dintre cele mai importante forţe politice din istoria României moderne.

Fondatorul şi primul preşedinte liberal, Ion C. Brătianu, spunea: "PNL a răsărit ca o expresiune a unei mari nevoi a statului şi a neamului nostru, fiind organul de execuţie a necesităţilor vitale; a fost nevoie de el pentru a asigura existenţa naţională a românilor".

Acesta este adevărul istoric al liberalismului românesc. Liberalismul nu a fost impus din afară şi nici copiat după modele străine. El s-a născut din dorinţa românilor de libertate, unitate, progres şi afirmare naţională.

La 24 mai 1875, în casa lui Mazar Paşa din Bucureşti, se uneau, sub acelaşi ideal, mari oameni de stat ai vremii: Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, Constantin Fusescu, Alexandru Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gheorghe Chiţu, C.G. Pescov, N.C. Furculescu şi Manolache Costache Epureanu. Alături de ei s-a aflat şi marele om politic şi publicist C.A. Rosetti, cel care, prin Ziarul "Românul", a transformat presa într-o adevărată tribună a liberalismului şi a luptei pentru drepturi, libertate şi modernizarea statului român.

În paginile "Românului" au fost publicate adeziunile şi programul politic al noului partid, iar vocea liberalismului românesc a început să se audă în întreaga ţară. Ei au pus bazele partidului care avea să construiască România modernă.

Partidul Naţional Liberal a avut un rol decisiv în câştigarea independenţei de stat a României, în proclamarea Regatului României, în adoptarea Constituţiei de la 1923, în consolidarea instituţiilor democratice, în modernizarea administraţiei, în dezvoltarea învăţământului şi economiei naţionale şi în realizarea Marii Uniri.

De numele liberalilor se leagă marile reforme care au schimbat destinul ţării şi care au aşezat România pe drumul dezvoltării şi al demnităţii naţionale.

Din 1875 şi până astăzi, Partidul Naţional Liberal a fost în slujba românilor. Am condus ţara în momente grele, am apărat interesele naţionale şi am avut puterea de a construi atunci când România avea cea mai mare nevoie.

Astăzi, Partidul Naţional Liberal are datoria de a apăra valorile democratice, libertatea şi identitatea naţională, continuând misiunea începută acum 151 de ani... (I se întrerupe microfonul.)

(Revine la prezidiu.)

Vă mulţumesc.

Da, vedeţi, nu mi-am prelungit timpul. Regula e regulă pentru fiecare!

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am făcut parte din delegaţia Partidului SOS România, care a participat la consultările desfăşurate la Palatul Cotroceni, în cadrul discuţiilor privind formarea viitorului Guvern.

Delegaţia Partidului SOS România a transmis că prioritatea nu ar trebui să fie identificarea unui nume pentru funcţia de premier, ci construirea unui program de guvernare care să scoată România din marasmul economic şi social în care lăsat-o Guvernul Bolojan.

Doamna avocat şi eurodeputat Diana Iovanovici-Şoşoacă, preşedintele Partidului SOS România, i-a atras atenţia domnului Nicuşor Dan că a pornit cu stângul la aceste consultări. În loc să ceară fiecărui partid parlamentar soluţii concrete pentru problemele grave ale României, domnul Nicuşor Dan caută doar un nume de prim-ministru.

Iar eu i-am reamintit domnului Nicuşor Dan că, în luna mai 2025, a promis că TVA nu va creşte în mandatul său, după care l-a numit pe domnul Bolojan în funcţia de premier, iar una dintre primele măsuri ale Guvernului Bolojan a fost chiar majorarea TVA.

De aceea, numirea unui premier fără stabilirea prealabilă a unor măsuri economice şi sociale ferme, agreate de majoritatea partidelor parlamentare, este un drum greşit.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale a României, delegaţia Partidului SOS România a subliniat că obiectivul SOS România nu este susţinerea unei anumite persoane pentru funcţia de prim-ministru, ci contribuirea la elaborarea unui program de guvernare clar şi coerent, care să includă propunerile şi soluţiile formulate de Partidul SOS România şi de toate partidele dispuse să contribuie la redresarea politică şi economică a României.

România, dragi colegi, nu mai are timp pentru jocuri de culise, negocieri de funcţii şi combinaţii de partid făcute împotriva interesului naţional.

Ani la rând, clasa politică a procedat exact invers spiritului constituţional: s-a negociat mai întâi persoana premierului, s-au împărţit ministerele, s-au numărat voturile, iar programul de guvernare a fost lăsat la urmă, a fost redactat ulterior, vag şi formal, doar pentru justificarea împărţirii puterii. Rezultatul? Instabilitate, sărăcie, datorii şi degradarea continuă a nivelului de trai al românilor.

Modelul falimentar al guvernării bazate pe interese de grup şi pe obedienţă faţă de marile puteri trebuie să înceteze! România are nevoie de o majoritate parlamentară construită în jurul unui program de guvernare, nu în jurul unei persoane, al unor simpatii personale sau al unor calcule politice de moment.

Parlamentul trebuie să redevină locul apărării interesului naţional, nu piaţa tranzacţiilor politice.

Iar mesajul nostru este limpede: mai întâi programul de guvernare şi apoi omul care îl pune în aplicare. România nu are nevoie de un nou premier de vitrină, ci de un guvern care îşi asumă responsabilitatea reconstruirii economiei naţionale şi ridicării nivelului de trai al românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor. Nu.

Mai departe.

Doamna deputat Elena-Laura Toader, Grupul parlamentar SOS România? Nu este.

Domnul deputat Groza Călin, Grupul parlamentar UPR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe 30 mai, vă invit în Piaţa Constituţiei la un eveniment dedicat dialogului dintre cetăţeni şi reprezentanţii lor din Parlament.

Cred că este esenţial ca oamenii să fie ascultaţi, iar problemele reale ale comunităţilor să fie discutate deschis, fără bariere şi fără distanţă între cetăţeni şi clasa politică. De aceea, această întâlnire îşi propune să fie un spaţiu al comunicării sincere, în care fiecare persoană poate veni cu idei, propuneri sau soluţii pentru dezvoltarea comunităţilor noastre.

Cred cu tărie că, prin dialog constant şi implicare reală, putem construi soluţii concrete şi putem consolida legătura dintre cetăţeni şi instituţiile statului.

Îi invit pe toţi cei care doresc să participe la discuţii şi să contribuie activ cu idei şi propuneri să fie alături de noi.

Vino, vorbim, construim împreună!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice - "Radiografia României de astăzi: oamenii plătesc, statul amână reformele".

Stimaţi colegi,

România de astăzi se vede cel mai clar în bonul de la magazin, în facturile tot mai mari, în salariile care nu mai ajung, în pensiile împărţite între medicamente şi mâncare, în tinerii care se gândesc tot mai des să plece şi în familiile care muncesc, dar ajung să se întrebe ce mai pot amâna şi ce mai pot sacrifica pentru a merge mai departe. Cheltuielile, structurile şi privilegiile rămân în mare parte neschimbate, iar risipa continuă, fără ca oamenii să vadă spitale eficiente, şcoli mai bune sau o administraţie care să funcţioneze mai rapid şi corect.

În aprilie 2026, inflaţia a ajuns la 10,7%, iar România a avut în martie cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană - 9%, faţă de o medie de 2,8%. În acelaşi timp, economia a scăzut, iar investiţiile sunt amânate. Tinerii sunt printre cei mai afectaţi - o rată a şomajului de 28,2% în rândul celor între 15 şi 24 de ani. Nu este doar o statistică, ci semnul unei generaţii care riscă să îşi piardă încrederea că îşi poate construi viitorul aici, acasă, în România.

În judeţe precum Vaslui, această realitate este şi mai dură - venituri mai mici, locuri de muncă puţine, sate care se golesc şi tineri care pleacă. Pentru aceste comunităţi, fiecare scumpire apasă mai greu, iar sentimentul de abandon se adânceşte.

Reducerea deficitului nu se poate face prin presiune continuă asupra populaţiei. Este nevoie de o administraţie mai eficientă, de digitalizare reală, de combaterea evaziunii, de tăierea cheltuielilor inutile şi de eliminarea privilegiilor care nu mai pot fi justificate.

În acelaşi timp, trebuie protejate lucrurile esenţiale - energia, alimentele, locuinţa şi medicamentele.

Când oamenii nu îşi mai permit facturile, când pensionarii aleg între tratament şi hrană, iar tinerii între plecare şi nesiguranţă, statul nu poate răspunde doar cu explicaţii bugetare.

Este nevoie de susţinerea producţiei interne, a agriculturii şi a industriei alimentare, de investiţii şi infrastructură care creează locuri de muncă aici, acasă. Mediul privat are nevoie de stabilitate, nu de reguli schimbate constant, taxe imprevizibile şi birocraţie sufocantă.

Aceasta este radiografia României de astăzi, o ţară în care oamenii muncesc şi rezistă, dar care are nevoie urgentă de reforme reale. Pentru că nu poţi cere loialitate unei populaţii pe care o laşi singură în faţa scumpirilor şi nu poţi construi viitorul pe sacrificiul tăcut al propriilor cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România traversează o perioadă dificilă, în care românii simt în fiecare lună că viaţa devine mai scumpă şi mai nesigură. Facturile cresc, costurile pentru firme explodează, iar economia pierde din competitivitate. În acest context, este evident că statul român are nevoie de o direcţie clară şi de politici care să pună interesul naţional pe primul loc.

Energia poate redeveni unul dintre cele mai importante avantaje strategice ale României. Avem resurse naturale importante, specialişti bine pregătiţi şi o poziţie geografică ce ne poate transforma într-un pol regional de securitate energetică şi dezvoltare economică. Dar pentru asta este nevoie de decizii curajoase şi de investiţii accelerate.

AUR susţine un plan concret pentru reducerea costurilor la energie şi pentru relansarea economiei româneşti. Trebuie să finalizăm marile proiecte energetice abandonate ani la rând: Centralele de la Iernut, Turceni şi Chişcani - Brăila, hidrocentralele începute şi neterminate, precum şi inelul de transport de 400 kV al Transelectrica. Aceste investiţii înseamnă energie mai ieftină, stabilitate şi multe alte locuri de muncă pentru români.

În acelaşi timp, resursele României trebuie valorificate aici, în ţară. Gazele naturale şi ţiţeiul nu trebuie exportate ca materie primă, ci transformate în produse cu valoare adăugată pentru economia românească.

Dezvoltarea industriei de procesare şi sprijinirea unor companii precum Azomureş pot revitaliza atât agricultura, cât şi industria naţională.

Dar dezvoltarea economică nu poate veni fără sprijin real pentru firmele româneşti. Avem nevoie de debirocratizare, de simplificare fiscală şi de reducerea presiunii puse pe antreprenori. Statul trebuie să fie partenerul mediului de afaceri, nu principalul obstacol în calea dezvoltării.

În timp ce românilor li se cere austeritate, actuala guvernare a inventat noi funcţii şi noi structuri birocratice. România are nevoie de un stat mai suplu, mai eficient şi mai responsabil faţă de banul public. Reforma adevărată înseamnă reducerea risipei şi investiţii în sectoarele strategice ale ţării, nu extinderea aparatului administrativ.

România are toate resursele pentru a redeveni puternică economic. Cu investiţii, cu viziune şi cu politici orientate către interesul naţional, energia şi economia românească pot deveni motoarele unei dezvoltări reale, în beneficiul tuturor românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

În mai 2025, începea Programul SAFE pentru securitate europeană. Printre mai multele jaloane, România avea peste 4 miliarde pentru terminarea sau începerea, finalizarea a două autostrăzi strategice pentru România. Este vorba despre Autostrada A8 - Moldova şi respectiv o parte din Autostrada A7 - Paşcani-Siret.

Aşadar, a trecut un an de zile. În acest an, trebuia să punem la punct toată documentaţia tehnică, administrativă, necesară implementării acestor autostrăzi, asta însemnând, pe lângă formele standard pentru realizarea acestor autostrăzi - ne închipuim, de asemenea, o serie de facilităţi necesare, pentru că sunt infrastructuri ce ţin de o componentă de securitate, deci ne închipuim că trebuie să fie însoţite de noduri strategice, logistice, parcuri, sisteme de alimentare energetică, sisteme digitale, sisteme şi componente de branşare sau de legătură cu componenta feroviară, asta însemnând o documentare şi o amplă finalizare din această perspectivă tehnică.

Vedem, în momentul de faţă, că suntem cu întârzieri atât de mari - cu un lucru cumva ne-am obişnuit, cu PNRR, unde deja suntem cu pierderi foarte mari şi acolo, bani foarte mulţi risipiţi sau pe care trebuie să îi returnăm - şi în această lună ar trebui, conform calendarului semnat cu un an în urmă, să finalizăm această componentă, acest jalon, un jalon diferit de altele ce ţin de această infrastructură de armată.

În aceste condiţii, se impune o strategie clară, fermă, a ministerelor implicate - Ministerul Transporturilor, MIPE -, Guvernul, Preşedinţia să poată să negocieze la nivelul Uniunii Europene pentru a respecta aceste termene tehnice angajate sau pentru o negociere, pentru o amânare, eventual, pentru câteva luni.

Este în interesul României ca aceste autostrăzi să fie finalizate, este în interesul Europei, de asemenea.

În această componentă este foarte important şi era important să dezvoltăm, de asemenea, reţeaua feroviară, aşa cum s-a dezvoltat reţeaua din Nord-Est, Rail Baltica, de 800 de kilometri, în valoare de 23 de miliarde de euro. Aceasta trebuie să fie, de asemenea, o componentă strategică pentru zona Moldovei, pentru Iaşi, cu legături înspre Vest şi Est.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR. Nu este.

Domnul deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR? Nu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Felix Bulearcă, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

Dragi cetăţeni,

Românii nu doresc să trăiască în Rusia lui Putin. Dar unii actori politici doresc să aducă aici metodele Rusiei lui Putin. AUR şi PSD s-au coalizat la Senat pentru a susţine o propunere legislativă antidemocratică, menită să intimideze şi să hărţuiască societatea civilă. Dacă va deveni lege, România va intra în compania "ilustră" a unor ţări precum Rusia, Belarus, Georgia, Kârgâzstan, Zimbabwe ori Ungaria defunctului regim Orban.

Propunerea AUR obligă asociaţiile şi fundaţiile să depună anual declaraţii detaliate cu datele personale ale donatorilor, iar numele acestora să fie publicate pe site-ul ANAF. Organizaţiile care nu se conformează vor fi dizolvate automat, fără proces, fără proporţionalitate. Nu e vorba despre transparenţă. Statul are deja acces la toate aceste date prin ANAF, bănci, controale financiare şi Registrul Comerţului. Scopul real este intimidarea cetăţenilor cărora le pasă şi se implică în comunităţile lor.

ONG-urile din România construiesc şcoli, fac spitale, oferă mese calde, susţin bătrânii abandonaţi, salvează copii de la abuz şi sărăcie. Acolo unde statul căpuşat de grupuri de interese a eşuat, societatea noastră s-a ajutat singură.

Doar în judeţul Prahova, Organizaţia Umanitară "Concordia" a construit o şcoală de la zero şi oferă servicii educaţionale şi sociale pentru copii şi tineri vulnerabili. Fondul Ştiinţescu Prahova a finanţat zeci de proiecte educaţionale: cluburi de robotică, laboratoare STEAM, ateliere de imprimare 3D şi spaţii moderne de învăţare. Programul "Fondul Prahova pentru Educaţie" a renovat săli de sport, cantine şi grupuri sanitare. ONG-urile au susţinut cantine sociale şi programe pentru persoane vulnerabile, atunci când statul a fost absent.

Dar pentru baronii locali, pentru sinecurişti şi demagogi, oamenii normali din ţara asta - societatea şi oamenii care se implică reprezintă duşmanul, sunt "agenţi străini" pentru clica lor. Nu le-a fost suficient că au parazitat statul, acum şi-au fixat drept ţintă societatea, românii de rând.

Le reamintesc colegilor din AUR şi PSD că acelaşi articol 40 al Constituţiei României care garantează clar dreptul cetăţenilor de a se asocia liber declară neconstituţionale partidele care militează "împotriva pluralismului politic" şi "a principiilor statului de drept".

România trebuie să rămână o democraţie europeană, nu un stat unde cetăţenii sunt intimidaţi.

Deputat Marius-Felix Bulearcă, judeţul Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Bouda Ştefan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Declaraţia mea politică de astăzi doreşte să aducă în atenţia Executivului şi a opiniei publice o realitate dureroasă din inima Banatului Montan - izolarea infrastructurală a satului Şumiţa, aparţinător comunei Lăpuşnicel din judeţul Caraş-Severin.

Vorbim şi despre o comunitate istorică remarcabilă, un sat fondat şi locuit de o importantă minoritate de etnici cehi - "pemi", cum le zicem noi. Aceşti oameni gospodari continuă să trăiască aici, să-şi păstreze tradiţiile şi să contribuie la diversitatea culturală a României.

Cu toate acestea, în anul 2026, accesul şi deplasarea în interiorul localităţii Şumiţa rămân o provocare demnă de secolele trecute, din cauza lipsei de infrastructură completă, a asfaltului pe uliţele şi drumurile interioare.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Locuitorii din Şumiţa nu cer privilegii, ei cer un lucru elementar - un strat de asfalt care să le asigure un trai civilizat.

Lipsa unei infrastructuri rutiere moderne în interiorul satului afectează dramatic calitatea vieţii de zi cu zi. Accesul serviciilor de urgenţă, o ambulanţă, pompieri, este îngreunat substanţial în perioadele cu precipitaţii, punând în pericol vieţile cetăţenilor.

Potenţialul turistic, cultural şi peisagistic excepţional al acestei zone este complet blocat, deşi comunitatea de cehi ar putea atrage anual mii de turişti români şi străini.

Nu putem vorbi despre dezvoltare regională, despre reţinerea tinerilor la sate sau despre fonduri europene atrase la nivel judeţean în Caraş-Severin, atât timp cât abandonăm comunităţi întregi în praf şi noroi.

Guvernul României şi autorităţile de resort au obligaţia morală şi legală să sprijine primăriile mici de munte care nu dispun de bugete locale suficiente pentru proiecte majore de asfaltare.

Prin această declaraţie politică solicit public Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, precum şi Consiliului Judeţean Caraş-Severin, să identifice de urgenţă sursele de finanţare necesare, fie prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", fie prin fonduri europene sau guvernamentale destinate minorităţilor şi zonelor defavorizate, pentru modernizarea şi asfaltarea completă a drumului şi uliţelor din interiorul localităţii Şumiţa.

Cetăţenii din Şumiţa sunt plătitori de taxe ai acestei ţări şi merită să meargă pe străzi asfaltate. Este timpul ca declaraţiile de susţinere a satului românesc şi a minorităţilor naţionale să devină realitate în teren.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi, în continuare, să dau citire declaraţiilor depuse în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Romeo-Daniel Lungu, Oana Matache, Ion-Alin Tomoescu, Ion Samoilă, Marius-Constantin Budăi, Petru-Bogdan Cojocaru, Mircea-Vasile Govor, Nicolae-Adrian Bara, Mirela Furtună.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Daniel-Răzvan Biro, Tiberiu-Nicolae Boşutar, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu, Andrei-Cosmin Guşă, Cristina-Emanuela Dascălu, Dorel Vulpoiu, Alexandru Bordian, Petre Puşcaşu, Sorin-Titus Muncaciu, Elena Doboş.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Sorin Năcuţă.

Grupul parlamentar al USR: Corina Atanasiu.

Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozália-Ibolya.

Grupul parlamentar al minorităţilor: Varol Amet.

Grupul parlamentar SOS România: Florin Caragaţă, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Verginia Vedinaş, Vasile Nagy, Sorin-George Oltenaşu, Andreea-Petronela Cîmpianu.

Grupul parlamentar UPR: Porumboiu Gabriela.

Stimaţi colegi,

Acestea fiind zise, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice.

Vă mulţumesc şi vă doresc o zi fructuoasă şi bună în continuare!

După o scurtă pauză

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ioana Grosaru, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat. (Probleme tehnice.)

O secundă!

Doamna Ioana Grosaru:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Gândindu-mă că situaţia actuală se va rezolva cât de curând, vreau să prezint o declaraţie politică în legătură cu metodologia de organizare a concursurilor pentru directori, în învăţământ.

Atunci când vorbim despre concursurile pentru directori şi directori adjuncţi, nu vorbim doar despre dosare, punctaje, comisii şi proceduri, ci despre felul în care statul alege oamenii care vor conduce şcoli vii, cu copii, profesori, părinţi, familii, nevoi diferite şi, în unele cazuri, cu o limbă păstrată cu grijă din generaţie în generaţie, care nu poate fi tratată ca un simplu detaliu administrativ într-un proiect managerial.

Această discuţie devine cu atât mai importantă în cazul şcolilor şi secţiilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, pentru că acolo limba nu este doar un mijloc prin care se predau lecţiile, ci este legătura copilului cu familia lui, cu istoria lui, cu identitatea lui şi cu acea parte din România care a fost construită, păstrată şi îmbogăţită şi prin prezenţa minorităţilor naţionale.

Un director care ajunge să conducă o astfel de şcoală nu administrează doar clase, orare, cataloage, documente şi şedinţe, ci trebuie să înţeleagă de ce acea limbă contează pentru copii şi pentru părinţi, de ce profesorii care predau acolo au nevoie de sprijin real.

Un copil care învaţă în limba unei minorităţi naţionale simte repede dacă şcoala lui este privită cu grijă sau dacă este lăsată la marginea preocupărilor, simte dacă directorul ştie ce se întâmplă acolo, dacă vorbeşte cu profesorii acelei secţii, dacă îi ascultă pe părinţi, dacă se interesează de lipsuri, de ore, de materiale.

De aceea, concursul pentru directori nu trebuie să se oprească la răspunsuri corecte şi bine formulate, pentru că un candidat poate afirma uşor că va sprijini toate secţiile şcolii, că va respecta toate nevoile şi că va promova toate formele de învăţământ, însă aceste cuvinte trebuie puse faţă în faţă cu realitatea şcolii pentru care candidează şi cu felul concret în care înţelege oamenii pe care urmează să îi conducă.

Acolo unde o şcoală are predare în limba unei minorităţi naţionale, comisia de concurs trebuie să poată vedea dacă viitorul director înţelege această responsabilitate, nu doar dacă ştie să treacă bine printr-o procedură, iar pentru ca această evaluare să nu rămână formală, trebuie gândite mecanisme prin care specificul acelei şcoli să fie cunoscut şi luat în seamă cu seriozitate.

Având în vedere legătura firească dintre minoritatea naţională şi şcolile sau secţiile cu predare în limba acelei minorităţi, care deservesc copii, familii... o opinie consultativă din partea organizaţiei minorităţii naţionale respective ar fi dacă în... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

O zi frumoasă în continuare!

Declar închisă partea întâi a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice.

O zi bună!