Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 7.59.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 10 iunie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm:

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - UPR, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi am intitulat-o "Siguranţa gălăţenilor nu este opţională".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În timp ce premierul demis liberalizează sinecuriada din instituţiile guvernamentale şi refuză să răspundă la întrebări esenţiale despre traficul de influenţă din biroul său, la graniţa României explodează drone care distrug case şi rănesc oameni.

Dragi colegi,

Prăbuşirea dronei din Galaţi nu este un incident pe care îl putem trece cu vederea după câteva declaraţii de presă. Cetăţenii României nu au timp să aştepte să termine partidele de împărţit puterea. Ne confruntăm cu o problemă serioasă de siguranţă naţională şi cu o îngrijorare complet legitimă a oamenilor care trăiesc acolo, la graniţă.

Înţeleg că ancheta este în curs, dar gălăţenii nu întreabă cine este vinovat, ci dacă sunt în siguranţă. Oamenii nu vor explicaţii tehnice după ce cade ceva lângă casele lor, oamenii vor să ştie clar ce măsuri concrete luăm ca acest lucru să nu se mai repete.

Comunităţile de la graniţa României trăiesc deja cu o presiune pe care restul ţării o simte mai puţin. Oamenii de acolo nu au nevoie de discursuri, au nevoie să ştie ce proceduri există, cine răspunde în caz de urgenţă şi ce paşi urmează pentru ca intervenţia, prevenţia şi avertizarea să fie consolidate real.

Statul nu trebuie doar să vină cu explicaţii post-factum. Rolul nostru este să fim acolo înainte de a se produce incidentul, nu să constatăm pagubele.

Vreau să fie foarte clar: siguranţa cetăţenilor României nu se negociază. Aici vorbim despre viaţa oamenilor şi despre obligaţia sfântă a statului de a-şi proteja frontierele şi cetăţenii.

Solicit autorităţilor competente să prezinte public o evaluare a măsurilor de protecţie existente în judeţele din proximitatea frontierei şi să comunice transparent ce urmează să fie făcut nu după producerea unui alt incident, ci înainte.

Gălăţenii sunt oameni serioşi, oameni care au demonstrat că au un spirit civic extraordinar şi că ştiu ce înseamnă solidaritatea. Merită respect, iar respectul din partea statului înseamnă un singur lucru: garanţii de securitate de neclintit.

Aştept ca autorităţile competente să vină urgent cu soluţiile pe masă. Avem nevoie de predictibilitate şi de certitudinea că suntem pregătiţi pentru orice scenariu.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Aşa, cu titlu informativ, pentru colegi, pentru că suntem în plenul Camerei Deputaţilor, vă amintesc, să ştiţi, că săptămâna aceasta şedinţa Comisiei pentru apărare nu a fost convocată şi nu s-a dorit convocarea ei.

Trageţi dumneavoastră concluziile. Şi vedeţi cine e preşedintele Comisiei pentru apărare, ca să aveţi toate informaţiile.

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noua Lege a salarizării a generat ample dezbateri publice şi este firesc să fie aşa. Vorbim despre o reformă care priveşte sute de mii de oameni şi care influenţează modul în care statul român îşi recompensează angajaţii şi îşi stabileşte priorităţile.

În spaţiul public, discuţiile s-au concentrat asupra coeficienţilor, grilelor salariale şi diferenţelor dintre diverse categorii profesionale. Dincolo de cifre şi calcule, cred că această dezbatere scoate la iveală o întrebare esenţială: în ce măsură sistemul de salarizare al statului este perceput ca fiind echitabil?

O lege de o asemenea amploare nu trebuie doar să fie corectă din punct de vedere tehnic. Ea trebuie să inspire încredere şi să ofere oamenilor convingerea că munca, responsabilitatea şi contribuţia lor sunt recunoscute în mod just. România are nevoie de o lege a salarizării unitare, de reguli clare, predictibilitate şi eliminarea diferenţelor care nu pot fi explicate în mod obiectiv.

În acelaşi timp, nu putem ignora faptul că reacţiile din societate reflectă o preocupare reală. Pentru mulţi români, discuţia nu este doar despre salarii, ci şi despre respect, recunoaştere şi locul pe care diferitele profesii îl ocupă în ierarhia valorilor promovate de stat.

Profesorii se întreabă dacă educaţia este cu adevărat o prioritate naţională. Medicii şi întregul personal medical se întreabă dacă responsabilitatea uriaşă pe care o poartă în fiecare zi este reflectată corespunzător.

Educaţia şi sănătatea reprezintă două dintre cele mai importante investiţii ale unui stat, iar profesorii şi medicii sunt cei care poartă, zi de zi, responsabilitatea acestor domenii esenţiale. Unii formează generaţiile viitoare, ceilalţi veghează asupra sănătăţii şi vieţii noastre. Bunăstarea unei naţiuni nu poate fi separată nici de calitatea educaţiei, nici de calitatea actului medical. Tocmai de aceea, este legitim să ne întrebăm dacă ierarhiile salariale care se conturează reflectă pe deplin importanţa şi responsabilitatea acestor profesii.

Nu vorbim despre privilegii şi nici despre competiţii între categoriile profesionale. Vorbim despre respect, despre recunoaşterea unei munci care influenţează direct prezentul şi viitorul societăţii româneşti. Profesorii şi medicii nu cer tratamente preferenţiale, cer ca rolul lor esenţial să fie apreciat la justa sa valoare.

În judeţul Caraş-Severin întâlnesc oameni care îşi fac datoria cu profesionalism şi responsabilitate în fiecare zi, indiferent de profesia pe care o exercită. Ceea ce îi uneşte nu este dorinţa de privilegii, ci dorinţa de a fi trataţi cu echitate şi respect.

De aceea, cred că succesul noii Legi a salarizării nu va fi măsurat doar prin impactul său bugetar sau prin formulele de calcul. Va fi măsurat şi prin capacitatea sa de a genera încredere şi de a convinge oamenii că statul îi tratează corect.

Pentru că, în cele din urmă, o lege a salarizării nu stabileşte doar venituri, ci ea transmite un mesaj despre valorile pe care alegem să le promovăm şi despre importanţa pe care o acordăm celor care servesc interesul public.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Un pas mare pentru tineri, o responsabilitate mare pentru noi".

Finalul clasei a XII-a reprezintă unul dintre cele mai importante momente din viaţa unui tânăr. Este momentul în care se încheie o etapă esenţială de formare, de acumulare, de efort şi de maturizare, dar şi momentul în care fiecare absolvent priveşte spre viitor cu emoţie, cu speranţă şi, de multe ori, cu întrebări fireşti despre drumul pe care îl va urma.

În aceste zile, mii de tineri din întreaga ţară se află la finalul unei etape importante din viaţa lor şi privesc, cu emoţie şi speranţă, spre ceea ce urmează. Printre ei se află şi cei 5.064 de absolvenţi din judeţul Cluj, tineri care au trecut prin ani de muncă, încercări, bucurii, examene, prietenii şi alegeri care i-au format. Pentru fiecare dintre ei, finalul clasei a XII-a nu înseamnă doar o festivitate sau o diplomă, ci începutul unui drum nou, cu întrebări, visuri şi responsabilităţi.

Îi felicit pe toţi absolvenţii pentru parcursul lor, pentru munca depusă şi pentru curajul cu care merg mai departe. Fiecare dintre ei poartă cu sine nu doar rezultatele unor ani de studiu, ci şi vise, planuri, aspiraţii şi potenţialul de a contribui la dezvoltarea comunităţilor noastre. Le doresc încredere, echilibru şi puterea de a face alegeri potrivite pentru viitorul lor.

În acelaşi timp, se cuvine să le mulţumim profesorilor, diriginţilor, directorilor şi tuturor celor care au fost alături de aceşti tineri în anii de şcoală. Educaţia nu se construieşte doar prin programe şi manuale, ci prin oameni dedicaţi, prin răbdare, prin îndrumare şi prin capacitatea cadrelor didactice de a forma caractere, nu doar de a transmite cunoştinţe. De asemenea, trebuie să recunoaştem sprijinul familiilor, care au fost alături de copii în fiecare etapă a acestui drum.

Dar responsabilitatea noastră nu se încheie odată cu festivităţile de absolvire. Dimpotrivă, acum începe o etapă în care statul, şcoala, autorităţile locale, universităţile şi mediul economic trebuie să lucreze împreună pentru a le oferi tinerilor sprijin real. Un absolvent nu are nevoie doar de felicitări, ci şi de orientare, de acces la informaţii corecte, de consiliere profesională şi de oportunităţi concrete.

Pentru unii tineri, următorul pas va fi continuarea studiilor universitare, pentru alţii, va fi alegerea unei şcoli postliceale, a unui program de formare sau intrarea directă pe piaţa muncii. Toate aceste opţiuni sunt legitime şi trebuie tratate cu seriozitate. România are nevoie de tineri bine pregătiţi în universităţi, dar are nevoie şi de meseriaşi, tehnicieni, specialişti, antreprenori şi angajaţi capabili să răspundă nevoilor reale ale economiei.

Îi felicit pe toţi absolvenţii din România şi, în mod special, pe cei 5.064 de absolvenţi din judeţul Cluj. Le doresc succes la examene, inspiraţie în alegerile pe care le vor face şi încredere că viitorul lor poate fi construit aici, acasă, prin muncă, educaţie şi sprijinul unei societăţi care crede în generaţiile tinere!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc în atenţie o problemă care a devenit una dintre cele mai grave preocupări ale comunităţilor din foarte multe zone ale ţării.

Din ce în ce mai des, urşii coboară din habitatul lor natural şi ajung în gospodăriile oamenilor, în localităţi, pe drumuri publice şi, din păcate, asistăm tot mai frecvent la atacuri asupra persoanelor. Mai grav, aceste incidente s-au soldat inclusiv cu pierderi de vieţi omeneşti.

Nu mai vorbim despre situaţii izolate. Vorbim despre un fenomen care a căpătat proporţii alarmante şi care necesită intervenţii urgente şi responsabile.

Consider că este nevoie atât de măsuri concrete din partea Ministerului Mediului, cât şi de iniţiative legislative în Parlament, care să ofere autorităţilor locale şi instituţiilor competente instrumentele necesare pentru gestionarea eficientă a acestei situaţii.

Desigur, sunt de acord că fauna sălbatică trebuie protejată. Protejarea biodiversităţii este o obligaţie pe care o avem cu toţii. Dar, în acelaşi timp, trebuie să avem curajul să spunem un lucru simplu şi evident: în faţa unui animal sălbatic, precum ursul, omul este neputincios. Într-o confruntare directă, cetăţeanul este, de cele mai multe ori, o victimă sigură.

De aceea, atunci când discutăm despre soluţii, prioritatea noastră trebuie să fie protejarea vieţii şi siguranţa cetăţenilor. Nicio strategie nu poate fi considerată un succes dacă oamenii continuă să trăiască în teamă, dacă fermierii îşi văd gospodăriile distruse, iar familiile sunt puse în pericol.

Este momentul să lăsăm deoparte abordările ideologice şi să construim împreună soluţii echilibrate, bazate pe dialog, expertiză şi responsabilitate.

Mă bucur că la propunerea pe care am formulat-o ieri în comisie s-a ajuns la concluzia constituirii unui grup de lucru în care să fie invitaţi toţi actorii relevanţi: reprezentanţi ai autorităţilor, ai asociaţiilor de vânătoare, fermieri, specialişti în domeniu, organizaţii neguvernamentale şi toate părţile interesate. Numai printr-un dialog real şi printr-o colaborare sinceră putem identifica măsurile necesare pentru a gestiona această problemă în interesul cetăţenilor şi al comunităţilor afectate.

Trebuie să găsim împreună o soluţie. Iar această soluţie trebuie să aibă în centrul ei protejarea vieţii omeneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

În doar câteva zile, apărarea României a fost făcută muci. În doar câteva zile, s-a văzut foarte clar cum suntem noi capabili să ne apărăm. Dar ce s-a văzut şi mai clar, cum, dintr-o nefericită întâmplare, de a ateriza pe blocul unui aşa-zis oraş din România - că pentru Nicuşor e o comună, undeva, uitată de lume -, cum la Constanţa ne-am trezit cu o întâmplare întâmplătoare, o mică variabilă într-o ecuaţie pe care încă o rezolvă, cum, între aceste două episoade, ne-am trezit cu o anchetă a şefului Statului Major, fix într-un moment în care avea de dat nişte explicaţii, cum, dintr-o dată, nimic nu mai pare sigur în ţara asta şi cum nu avem nicio explicaţie.

Eu nu am înţeles până astăzi, 10 iunie, cum statul român nu a fost capabil să ceară cele mai simple explicaţii de la statul pe care îl finanţăm de 3 ani, de 4 ani. Nu am înţeles cum, până la acest moment, nu suntem capabili să furnizăm populaţiei un răspuns clar şi concret. Pentru că, dacă ne ducem noi să ne căutăm singuri informaţia, o să ajungem să căutăm pe Google şi o să vedem că Starlink-ul ăla nu e aşa uşor de bruiat, o să vedem că drona aia nu se poate plimba singură, să facă unghiuri de 90 de grade de capul ei, şi s-ar putea să ajungem la concluziile proprii.

Eu nu vreau să cred că un stat pe care îl ajutăm vrea să ne atace. Vreau să cred că primul matematician al ţării este capabil să rezolve această ecuaţie simplă, şi anume să ne explice clar ce s-a întâmplat. Pentru că, dacă ne vom explica noi, s-ar putea să nu vă placă concluzia. Înţeleg că sunt nişte subtilităţi de apărare acolo. Înţeleg că Uniunea Europeană, NATO nu sunt pregătite să se apere de invenţiile ucrainenilor - invenţii pe care le-am finanţat. Înţeleg asta de la primul matematician al ţării.

Ce nu înţeleg - cum în 2026 nu suntem în stare să dăm un telefon lui Zelenski, să ne spună ce s-a întâmplat. Nu înţeleg de ce SRI tace. Nu înţeleg de ce SIE tace. Nu înţeleg de ce Armata Română tace. Nu înţeleg de ce toată lumea tace. Poate acolo, undeva, în tăcerea aia, se află răspunsul.

Eu cred că ei ştiu deja răspunsul. Eu cred că ei ştiu ce s-a întâmplat. Şi mai cred că nu vor să comunice, pentru că dacă ar comunica, ar trebui să dea nişte multe, multe răspunsuri.

Nicule, o vorbă am să-ţi spun: vezi că vine cucuveaua pe gardul tău şi nu ştii cum să te fereşti de ea!

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România, între instabilitate şi nevoia unei guvernări asumate!"

Stimaţi colegi,

România se află într-o perioadă extrem de dificilă, caracterizată de o criză politică, economică şi socială care se adânceşte pe fondul lipsei unei decizii clare privind formarea viitorului Guvern. În acest context, desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcţia de prim-ministru ridică întrebări serioase legate de legitimitatea politică şi modul în care este respectată voinţa exprimată de cetăţeni prin vot.

Alianţa pentru Unirea Românilor îşi menţine poziţia fermă şi constantă: nu vom susţine un Guvern condus de un premier care nu beneficiază de legitimitate politică şi al cărui partid nu a obţinut reprezentare parlamentară la ultimele alegeri.

Respingem ideea unei formule guvernamentale construite artificial, fără o majoritate parlamentară reală şi fără o susţinere democratică solidă. România are nevoie de stabilitate, de un Executiv cu sprijin politic clar şi de lideri cu autoritate şi asumare, nu de soluţii experimentale care pot prelungi această criză.

În acelaşi timp, situaţia actuală arată că instabilitatea politică riscă să genereze efecte directe asupra economiei şi asupra vieţii sociale. Menţinerea aceloraşi configuraţii politice, care au produs dificultăţile de până acum, nu poate conduce la rezultate diferite.

România are nevoie de un Executiv susţinut de o majoritate parlamentară solidă, capabil să implementeze măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, stimularea economiei şi protejarea nivelului de trai al românilor.

Poziţia partidului nostru este una clară şi consecventă. Atâta vreme cât AUR nu va face parte din viitoarea formulă de guvernare şi nu va exista o deschidere reală către soluţiile propuse de reprezentanţii milioanelor de români care ne-au votat, nu există motiv pentru ca AUR să susţină sau să voteze un asemenea guvern. Acest lucru a fost transmis fără echivoc atât în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni, cât şi în toate poziţiile publice.

România are nevoie urgentă de un guvern legitim, de un program economic credibil şi de asumarea responsabilităţii politice.

Democraţia înseamnă respectarea voinţei populare, nu ocolirea acesteia prin formule tehnocrate şi negocieri fără sfârşit.

Dincolo de interesele de partid, există un interes naţional care trebuie să primeze: stabilitatea economică a României.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat, Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Doru-Lucian Muşat, Grupul parlamentar AUR.

Nu este.

Doamna deputat Ariadna-Elena Cîrligeanu?

Nu este prezentă.

Domnul deputat Cosmin Hristu?

Bun. Atunci, vom merge mai departe.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să susţin şi eu o declaraţie politică.

Mulţumesc.

(Coboară la tribună.)

Declaraţia mea politică se intitulează "Ce alt partid, în afară de Partidul Naţional Liberal, a mai demonstrat responsabilitate şi sacrificiu faţă de ţară?"

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În aceste săptămâni, trăim momente de incertitudine şi instabilitate politică, generate de o criză guvernamentală în care România a fost aruncată în urmă cu o lună, în urma moţiunii de cenzură iresponsabile. Şi iresponsabilii veseli care au dat jos Guvernul trebuiau să oficializeze concubinajul şi să preia imediat responsabilitatea guvernării, şi nu să fugă de ea!

În astfel de perioade, românii aşteaptă de la clasa politică românească maturitate, responsabilitate şi capacitatea de a pune interesul naţional mai presus de calculele de partid.

Românii îşi doresc stabilitate şi un Guvern capabil să ia decizii dificile într-o perioadă complicată pentru ţara noastră. Partidul Social Democrat ne-a dus într-o mare fundătură, însă trebuie să ne punem pe picioare, iar misiunea nu este deloc una uşoară.

Viitorul Guvern are nevoie de voturi în Parlament, de o majoritate solidă, pentru a continua proiectele majore ale României, de a duce mai departe reformele începute, de la absorbţia fondurilor europene şi până la consolidarea apărării ţării.

Şi aici aş vrea să fac o paranteză, stimaţi colegi.

Nu m-am putut abţine adineauri şi am spus clar, luni, printr-un mesaj pe Comisia pentru apărare, că solicit convocarea comisiei de urgenţă, ca cei responsabili pentru ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni cu dronele să vină să ne dea socoteală în faţa Comisiei pentru apărare. Nu s-a întâmplat acest lucru. Preşedintele PSD al comisiei, domnul Weber, nu a dorit să convoace şedinţa, a spus că are altă treabă. Asta este realitatea.

Şi nu înţeleg până unde va merge această ipocrizie a unora care vin şi spun că vor să apere România, dar nu vin la serviciu, să convoace şedinţa Comisiei pentru apărare, pentru a vedea exact care sunt problemele şi cine sunt cei responsabili.

Viitorul Guvern are nevoie de voturi în Parlament, şi nu poate fi o aventură.

În acelaşi timp, noul Cabinet trebuie să gestioneze provocări reale - inflaţia, deficitul bugetar şi protejarea veniturilor populaţiei. Aceste probleme nu se rezolvă prin ezitări sau prin fuga de răspundere.

Spiritul Constituţiei României ar fi cerut ca partidul care are cei mai mulţi parlamentari să îşi asume responsabilitatea unei propuneri de prim-ministru. Din păcate, PSD a ales să fugă din faţa acestei obligaţii politice.

Guvernarea nu este un bufet suedez!

Nu alegi doar ceea ce îţi convine. Nu poţi revendica meritele puterii şi să refuzi costurile responsabilităţii. În momente dificile, liderii... (I se întrerupe microfonul.)(Revine la prezidiu.)

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Munca trebuie să redevină o valoare fundamentală a societăţii româneşti!"

În ultimele trei decenii, societatea românească s-a confruntat cu multiple provocări şi răsturnări ale valorilor fundamentale, inclusiv cu falsa idee că munca este ceva învechit, puţin necesară, care nu mai reprezintă singura soluţie corectă pentru a asigura bunăstarea familiei şi a societăţii. Această percepţie profund greşită asupra muncii a fost posibilă şi pentru faptul că angajatul român este supus de prea mulţi ani unei poveri fiscale apăsătoare. La finalul unei luni de muncă, salariatul român rămâne în buzunar cu puţin peste jumătate din valoarea muncii sale. Pe cale de consecinţă, în România avem nu doar una dintre cele mai grele poveri fiscale aplicate salariilor, ci şi printre cele mai mari ponderi ale muncii la "gri" şi la "negru", cu efecte negative în întreaga economie.

Deşi se vorbeşte, de foarte mulţi ani, despre o reaşezare corectă a sarcinii fiscale, astfel încât munca să redevină atractivă prin câştigurile salariale, în loc să avem parte de o relaxare a fiscalităţii pe muncă, ne-am trezit cu măsuri fiscale absurde, precum supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parţial. Această măsură profund greşită nu a adus mai mulţi bani la buget, ci a luat şansa tinerilor sau a mamelor care îşi îngrijesc copiii ca să se încadreze cu normă parţială pe piaţa muncii. Peste 130.000 de contracte de muncă au dispărut în câteva luni, ca urmare a reintroducerii acestei aberaţii fiscale în anul 2022, şi mii de antreprenori s-au văzut în imposibilitatea de a încadra angajaţii în funcţie de nevoile afacerii lor.

Acum, când economia are mare nevoie să fie sprijinită, cred că se impune să adoptăm măsuri curajoase pentru a stimula munca şi performanţa în economie. Un prim pas a fost făcut de PNL, săptămâna trecută, prin adoptarea, în cadrul Comisiei pentru buget, a proiectului care elimină supraimpozitarea muncii part-time. Dar nu trebuie să ne oprim aici. În anii următori, după ce România a fost stabilizată financiar prin măsurile ferme ale Guvernului Bolojan, trebuie să avem în vedere un calendar precis pentru reducerea poverii fiscale asupra oamenilor care muncesc. Munca trebuie încurajată nu numai prin vorbe, ci şi printr-o salarizare atractivă, pentru că este cel mai puternic generator de valoare adăugată, de productivitate, de inovaţie şi de bunăstare în societate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Între patriotism şi populism".

De câţiva ani încoace, vedem o întreagă efuziune a unor idei pretins naţionale, pretins patriotice, care nu vin de fapt decât să creeze polarizare, să ducă la fracturi şi la rupturi în societatea românească. Acest lucru îl vedem de aproximativ 6 ani, ca să spun, din momentul pandemiei, când s-a profitat de situaţia de atunci şi tot felul de personaje, mai mult ori mai puţin loiale României, au început a se desfăşura în spaţiul public şi a crea un climat de polarizare profundă. Iar acest climat, evident, nu are cum să folosească României.

Ce înseamnă oare patriotismul? Mai presus de orice, patriotismul înseamnă simţul ataşamentului faţă de ţara ta, faţă de pământul în care te-ai născut şi ai crescut, faţă de moşi, strămoşi, de familie, de comunitate. Dar înseamnă şi simţul datoriei, datoriei tale, în calitate de cetăţean, în calitate de om care îţi desfăşori activitatea într-un domeniu şi, mai presus de orice, loialitatea faţă de România.

Populismul nu vine decât să creeze o falsă antiteză - unii sunt absolut buni, iar ceilalţi sunt absolut răi. Avem mitologia unui popor pur care este supus opresiunii unor elite, să spunem, care sunt contrare voinţei naţiunii şi întotdeauna mânate de reaua-credinţă.

Nu există aşa ceva. Este, de fapt, un fel de luptă de clasă transpusă într-o sferă care nu corespunde marxism-leninismului, ci corespunde unei dialectici sociale între grupuri sociale care nu sunt animate de ideologie, ci sunt animate de emoţie. Iar această emoţie nu poate fi niciodată una benefică pentru societate, ea nu are cum să aducă nimic bun.

Şi mă uitam, chiar zilele trecute, să văd ce val de admiraţie era, inclusiv la adresa Federaţiei Ruse, din partea unora care cred că sunt patrioţi.

Unii cred că sunt patrioţi, dar, dacă ar fi după ei, poate că ne-am trezi că România de astăzi nu ar mai rămâne nici măcar în hotarele de la 1859.

Cred că, mai mult decât orice, avem nevoie de luciditate, avem nevoie de responsabilitate şi avem nevoie să înţelegem care sunt mizele reale în acest moment. România are nevoie de sobrietate, de respect, de decenţă şi de demnitate. Patriotismul duce la succesul unei naţiuni, iar populismul la dezastrul unei naţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În spaţiul public se vorbeşte tot mai des despre securitate, despre apărare şi despre ameninţările care vin dinspre Est. Sunt discuţii necesare. Dar astăzi vreau să vorbesc despre o altă formă de securitate: securitatea identităţii noastre naţionale.

România nu se termină la Prut.

România există şi în inimile celor care s-au născut dincolo de graniţele actuale ale statului român, dar care nu au încetat niciodată să se simtă români.

Fac parte din generaţia care a crescut în Republica Moldova şi care a privit România nu doar ca pe o ţară vecină, ci ca pe propria ţară. Pentru mulţi dintre noi, România a fost mai întâi un vis şi abia apoi o realitate.

Ne-am dorit să studiem aici, să muncim aici şi să ne construim viitorul aici. Nu pentru avantaje materiale şi nici pentru privilegii, ci pentru că ne simţeam parte a aceleiaşi naţiuni.

Din păcate, vedem, uneori, cum asupra românilor din Basarabia sunt aruncate etichete nedrepte. Există voci care confundă locul naşterii cu identitatea şi care îi privesc cu suspiciune pe cei care au crescut sub ocupaţie şi propagandă străină.

Adevărul este însă altul.

Românii din Basarabia nu au ales contextul istoric în care s-au născut. Dar au ales, în mod liber şi conştient, să rămână ataşaţi limbii române, culturii române şi valorilor româneşti. Au ales România. Iar această alegere trebuie respectată.

De aceea, cred că statul român are obligaţia de a continua sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor, de a investi în educaţie, în cultură şi în programele care îi apropie pe tineri de România.

Pentru că viitorul naţiunii române nu se construieşte doar între graniţele administrative ale statului, ci oriunde există oameni care îşi asumă identitatea românească şi o transmit generaţiilor viitoare.

În încheiere, vreau să spun un lucru simplu.

Pentru unii, România este locul în care s-au născut. Pentru alţii, România a fost visul pentru care au luptat ani întregi.

Să nu uităm niciodată că iubirea de ţară nu se măsoară în kilometri, ci în credinţa şi loialitatea cu care alegi să o slujeşti!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Văduva, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Dumitru Văduva:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Intimidare sub masca transparenţei".

A trecut aproape o lună de când în Senat, cu voturile PSD şi AUR, a fost adoptat un proiect care ne vinde o lege despre transparenţă. În realitate, discutăm despre un proiect periculos. Un proiect care obligă asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile să publice numele celor care donează peste 5.000 de lei. În caz de neconformare, finalul este clar: suspendarea activităţii şi dizolvarea ONG-urilor.

Ce problemă rezolvă însă această lege? Niciuna.

Statul român cunoaşte deja, în detaliu, cine finanţează ONG-urile. Există declaraţii fiscale. Există situaţii financiare anuale. Există controale ANAF. Există obligaţii stricte privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi declararea beneficiarilor reali. Toate aceste informaţii sunt deja în posesia autorităţilor.

Ce interes public justifică însă publicarea numelui unui cetăţean care a donat pentru o asociaţie de mediu, pentru o organizaţie caritabilă, pentru o asociaţie culturală sau pentru o organizaţie care luptă împotriva corupţiei? Niciunul. În schimb, efectele sunt uşor de anticipat: mai puţini oameni vor dona, mai puţini oameni se vor implica, mai puţini oameni vor avea curajul să susţină cauze care deranjează puterea politică sau diverse grupuri de interese. Iar asta afectează direct libertatea de asociere şi dreptul la viaţă privată, drepturi garantate de Constituţia României.

Aşadar, scopul real este altul: expunerea publică a cetăţenilor. Vorbim despre publicarea pe Internet a numelor unor oameni care nu ocupă funcţii publice, care nu administrează bani publici şi care nu au făcut altceva decât să susţină financiar o cauză în care cred. Un argument juridic suprem împotriva proiectului îl reprezintă chiar decizia recentă a Curţii Constituţionale, care spune că în cazul persoanelor cu funcţii publice nevoia de transparenţă privind averile demnitarilor este limitată de dreptul la viaţă privată. Publicarea pe Internet a datelor personale pentru perioade lungi este neconstituţională.

Gândiţi-vă la absurdul situaţiei. Dacă statul este obligat să protejeze viaţa privată a demnitarilor, cu atât mai mult este obligat să protejeze viaţa privată a cetăţenilor simpli.

Mai există şi o contradicţie pe care iniţiatorii nu o explică. Pentru donaţiile către partidele politice, legea stabileşte praguri de publicitate mult mai ridicate. Dar pentru ONG-uri se propune un regim mai sever. Ajungem astfel în situaţia absurdă în care un cetăţean care susţine o organizaţie civică este tratat mai dur decât unul care finanţează activitatea unui partid politic. Cel mai grav aspect rămâne însă sancţiunea. Discutăm strict despre o formalitate administrativă.

Totuşi, pedeapsa aplicată este suspendarea şi dizolvarea organizaţiei. Dizolvarea unei asociaţii este o măsură radicală, pe care doar regimurile autoritare o folosesc împotriva societăţii civile. Aceasta nu este transparenţă, aceasta este intimidare. Democraţia nu se apără prin liste publice... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Cine apără România, când falşii patrioţi îi sabotează apărarea?".

Stimaţi colegi,

În timp ce războiul se poartă la graniţele noastre, în România asistăm la un spectacol periculos: oameni care se declară mari patrioţi, dar care votează constant împotriva intereselor de securitate ale României. Şi atunci întrebarea este simplă: cine apără România, când falşii patrioţi îi sabotează apărarea?

Cei care astăzi strigă cel mai tare despre suveranitate au contestat Programul european SAFE, prin care România îşi poate întări industria de apărare şi capacitatea militară. Aceiaşi oameni au votat împotriva măsurilor care permit armatei române să intervină atunci când drone străine intră în spaţiul nostru aerian.

Cu alte cuvinte, vor o Românie mai slabă, mai vulnerabilă şi mai izolată, în timp ce pretind că o apără. Aceasta nu este suveranitate. Este iresponsabilitate.

Mai grav este că războiul de astăzi nu se poartă doar cu tancuri, drone şi rachete. Se poartă şi cu minciuni, cu manipulare, cu teorii ale conspiraţiei, cu propagandă răspândită zilnic în mediul online pentru a semăna frică, ură şi neîncredere.

Este un război hibrid care încearcă să otrăvească mintea românilor înainte de a le slăbi ţara. Iar extremiştii din România au devenit, de prea multe ori, megafonul perfect pentru aceste mesaje.

Vedem politicieni care repetă propaganda Kremlinului mai convingător decât unii propagandişti ruşi. Vedem politicieni care merg la Moscova să îi aducă elogii lui Putin, iar apoi se întorc acasă şi pozează în mari patrioţi.

Nu poţi să pretinzi că aperi România, în timp ce cauţi aplauze la Kremlin. Nu poţi să te declari suveranist, când întreaga ta activitate politică constă în slăbirea instituţiilor care apără România.

Patriotismul adevărat nu înseamnă să urli, nu înseamnă să inventezi duşmani imaginari, nu înseamnă să transformi minciuna în program politic. Patriotismul înseamnă să întăreşti armata română, să susţii apartenenţa noastră la NATO şi la Uniunea Europeană.

România nu are nevoie de patrioţi de carton care ţin discursuri despre ţară, dar fac servicii propagandei ruse. România are nevoie de lideri care înţeleg că libertatea, securitatea şi democraţia nu se apără cu lozinci. Se apără cu responsabilitate. Iar cei care slăbesc apărarea României, indiferent cât de tare flutură steagul, nu servesc interesul naţional. Îl pun în pericol.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constatăm, în această perioadă confuză şi instabilă, prielnică acţiunilor provocatoare, continuarea şi chiar exacerbarea unor tendinţe primejdioase de contestare a organizaţiilor reprezentative ale minorităţilor naţionale şi de sabotare a credibilităţii şi coeziunii acestora.

Instrumentele preferate de lucru ale arhitecţilor în dezordine rămân, în acest sens, crearea unor asociaţii fictive care nu îndeplinesc condiţiile şi criteriile prevăzute de legislaţia naţională şi mai ales utilizarea eronată şi tendenţioasă a statutului de asociaţie reprezentativă a minorităţilor naţionale.

România pare a cunoaşte, astăzi, o adevărată inflaţie de astfel de asociaţii, care desfăşoară, promovează sau sprijină acţiuni provocatoare împotriva coeziunii comunităţilor aparţinând minorităţilor naţionale, cu obiectivul de a diminua încrederea şi credibilitatea şi de a sabota legăturile puternice şi reciproce dintre aceasta şi comunităţi.

În cazul comunităţii ucrainene din România, Uniunea Ucrainenilor din România este singura organizaţie reprezentativă care promovează comunitatea ucraineană în toate domeniile de activitate, preţuind şi respectând diversitatea, pluralismul, libertatea de opinie, de exprimare şi de asociere, inclusiv religioasă, şi singura care dispune de instrumente şi resurse multiple, reale şi funcţionale pentru a promova şi reprezenta interesele acesteia la nivel local, naţional, chiar, regional şi internaţional.

O altă organizaţie de acest fel nu există şi nu funcţionează decât în planurile şi ambiţiile egoiste ale unor cercuri de interese pentru care banii şi puterea sunt singurele raţiuni de existenţă.

Alte asociaţii, indiferent de natura lor, culturale sau religioase, reprezentative cu adevărat şi recunoscute ca atare sau creditate de comunitate, nu există. Asociaţiile respective - în fapt, grupuri obscure de interese - desfăşoară în realitate acţiuni sistemice exact opuse intereselor comunităţii ucrainene din România, pe care pretind ipocrit şi ilegitim că le-ar reprezenta.

Ele s-au opus, de exemplu, deschiderii noilor grupe de studiu pentru predarea limbii ucrainene materne tocmai în unităţile de învăţământ unde elevii ucraineni studiau limba rusă. Au încercat diminuarea numărului de ore destinate studiului limbii ucrainene materne, au încercat să dezbine comunitatea pe criterii religioase şi să atragă comunitatea ucraineană în primejdioasele jocuri de culise cu nuanţă extremistă. Aceste acţiuni provocatoare par a avea comandă externă şi au loc pe fondul consolidării şi creşterii fără precedent a rezultatelor pozitive obţinute de Uniune pentru comunitate, în toate domeniile: accesul la educaţie, la limbă maternă, reprezentare la nivel central şi local.

Astfel, agresiuni hibride se exercită asupra multor minorităţi naţionale din România şi asupra organizaţiilor lor, reprezentative de câţiva ani, iar ignorarea sau tolerarea acţiunilor ar putea avea efecte toxice pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul deputat Alexandru-Nini Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai-Adrian Ţiu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Guvernul României calcă în picioare Legea salarizării şi condamnă românii la sărăcie!"

Astăzi, România a ajuns ţara în care guvernele se laudă că fac reforme, în timp ce calcă în picioare legile statului român. Românii aud discuţii despre o "nouă lege a salarizării", de fapt, noi promisiuni şi minciuni pentru cei care muncesc cinstit în această ţară.

Românii au ajuns să nu mai creadă nimic din ceea ce spune această clasă politică ruptă complet de realitate. Pentru că România nu duce lipsă de legi, dar duce lipsă de guverne capabile şi dispuse să aplice legile existente.

Legea salarizării nr. 153/2017 a fost blocată, an de an, chiar de cei care vin astăzi şi ne spun că au descoperit "soluţia salvatoare". Sunt aceiaşi oameni care au îngheţat salarii, care au tăiat drepturi şi care au amânat aplicarea integrală a acestei legi, prin ordonanţe peste ordonanţe, aceiaşi oameni care au condamnat milioane de români la sărăcie, în timp ce clientela politică s-a îmbogăţit din contracte câştigate prin licitaţii publice cu statul român.

Cum să mai creadă românii în această nouă lege, când statul român nu respectă nici măcar legile deja adoptate? Vedem exact aceeaşi situaţie şi în ceea ce priveşte Legea pensiilor. Au promis pensionarilor dreptate, echitate, recalculare corectă a pensiilor şi respect. În realitate, avem milioane de pensionari care muncesc şi trăiesc, în continuare, în umilinţă, în timp ce Guvernul găseşte bani pentru orice altceva, mai puţin pentru propriii cetăţeni.

Aceasta este, din păcate, realitatea din România de astăzi: nu lipsa legilor, ci lipsa deciziei politice. Guvernele României au transformat statul într-un mecanism de manipulare socială şi promisiuni. Astăzi vor o nouă lege a salarizării - fără să existe încredere, fără consultare reală şi fără respect faţă de oamenii care muncesc.

Partidul SOS România nu va susţine această lege. Nu vom gira încă o minciună construită pe vorbe goale şi pe cifre scoase din pix de cei care au adus România în pragul colapsului bugetar. Cerem Guvernului României să înceteze politica deciziilor luate în birouri închise şi să meargă urgent la masa dialogului cu sindicatele, cu angajaţii din sistemul public, cu reprezentanţii tuturor categoriilor sociale afectate.

Mulţumesc.

Cu respect, de aici, din Parlamentul României, deputat al SOS România de Olt, Mihai-Adrian Ţiu.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Sâmbătă, 13 iunie 2026, voi participa la Marşul pentru Normalitate, cea mai importantă manifestare publică din România, organizată în sprijinul valorilor familiei tradiţionale.

Zeci de mii de membri şi simpatizanţi ai Partidului SOS România se vor întâlni sâmbătă în Piaţa Victoriei din Bucureşti, la ora 10.30, şi vă invit şi pe dumneavoastră, pentru a spune un nu hotărât legalizării parteneriatelor, căsătoriilor şi adopţiilor homosexuale şi un da la fel de hotărât familiei naturale, întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.

Am luat iniţiativa organizării primului Marş pentru Normalitate în anul 2005, pentru a apăra ceea ce consider a fi fundamentul unei naţiuni puternice: familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie şi responsabilitatea faţă de generaţiile viitoare. De atunci, m-am implicat în fiecare an în organizarea marşului pentru normalitate, care, anul acesta, ajunge la ediţia cu numărul 21, într-un context în care asistăm la o presiune crescând exercitată asupra României şi a statelor europene pentru uniformizarea unor politici care ignoră specificul naţional, tradiţiile şi valorile majorităţii. Tot mai des, instituţii europene sau structuri supranaţionale încearcă să redefinească noţiuni fundamentale, precum familia, educaţia sau autoritatea părintească, fără consultarea popoarelor şi fără respect pentru identitatea culturală şi spirituală a fiecărei naţiuni. Dar pentru noi, românii, familia nu este un concept negociabil, nici un experiment ideologic importat, ci locul unde se nasc identitatea, solidaritatea şi continuitatea neamului românesc. Iar eu cred că România nu poate accepta să devină un simplu executant al unor directive ideologice care intră în contradicţie cu valorile majorităţii românilor.

Suntem un stat suveran, cu o identitate proprie, clădită pe sacrificiul generaţiilor care au apărat credinţa şi unitatea poporului nostru şi resping cu fermitate presiunile menite să reducă la tăcere vocea celor care cred în valorile tradiţionale.

Marşul pentru Normalitate este, deci, o afirmare a convingerilor şi a dreptului legitim de a susţine public modelul familiei tradiţionale. Este vocea celor care spun clar că viitorul unei naţiuni depinde de familii puternice, de copii crescuţi în stabilitate şi de respectul faţă de rădăcinile noastre spirituale şi culturale.

În faţa unei Europe tot mai îndepărtate de valorile care au construit civilizaţia creştină, România trebuie să aibă curajul de a-şi apăra identitatea. Patriotismul nu este un defect, iar apărarea tradiţiilor înseamnă responsabilitate faţă de trecut şi grijă faţă de viitor.

Chem, deci, toţi românii care iubesc familia, credinţa, patria să participe sâmbătă, 13 iunie, la Marşul pentru Normalitate şi să transmită un mesaj limpede: România îşi apără identitatea şi nu tranzacţionează viitorul familiilor şi al copiilor care trebuie să vină pe lume în familii naturale, crescuţi de o mamă şi de un tată, nu de părinte 1 şi de părinte 2.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Călin Groza, Grupul parlamentar al UPR.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În plină vară, România rămâne în continuare în urmă la capitolul infrastructură feroviară. În timp ce alte state europene dispun de mii de kilometri de cale ferată de mare viteză, în ţara noastră viteza medie a trenurilor a scăzut la 42 de kilometri pe oră, pe fondul numeroaselor restricţii. Acest lucru se reflectă direct în viaţa pasagerilor: o călătorie între Baia Mare şi Mangalia durează aproximativ 19 ore, un timp greu de acceptat într-o ţară europeană modernă.

Situaţia poate fi schimbată doar prin măsuri ferme şi asumate: modernizarea accelerată a infrastructurii existente, eliminarea restricţiilor de viteză, prin reparaţii reale, investiţii prioritare în magistralele feroviare, atragerea de fonduri europene şi implementarea unor proiecte etapizate de trenuri rapide pe rutele principale.

De asemenea, este esenţială o planificare coerentă pe termen lung, nu intervenţii punctuale, pentru ca transportul feroviar să devină din nou o alternativă viabilă şi eficientă.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, neafiliaţi.

Doamna Mariana Vârgă:

Declaraţie politică: "Boala cronică a parlamentarismului românesc: când UDMR decide majorităţi în numele unei minorităţi electorale".

De trei decenii, UDMR se comportă ca o metresă a puterii - ca să fim eleganţi -, fiind prezent aproape în fiecare formulă guvernamentală şi adaptându-se rapid la orice schimbare de majoritate, poziţionându-se de fiecare dată acolo unde îi profită.

Solicit partidelor politice să reevalueze rolul UDMR în negocierile privind formarea viitorului Guvern şi să aşeze în centrul deciziilor lor interesul naţional şi voinţa cetăţenilor.

De ce acest lucru? Care este fundamentul acestei solicitări?

Ascultând declaraţiile liderului UDMR, Kelemen Hunor, îmi vine în minte vechea vorbă românească: "S-a găsit cine să ne poarte de grijă!"

Românii nu au nevoie de lecţii despre reprezentarea democratică, pentru că, de peste trei decenii, sunt aproape permanent la masa puterii, deşi sunt o minoritate.

Recent, liderul UDMR, a atras atenţia că preşedintele României n-ar trebui să consulte partidele mici din opoziţie, partidele parlamentare, cum ar fi AUR, SOS şi alţii, pentru că, dacă mergi cu ei în pădure, trebuie să te uiţi în spate, în întuneric, pentru că nu se ştie, trebuie să-ţi porţi de grijă, adică aceşti oameni sunt criminali.

Nu, domnule Kelemen Hunor, boala cronică a parlamentarismului românesc sunteţi voi, UDMR, care decideţi, în afara legii, majorităţi în numele unei minorităţi electorale!

Aceste declaraţii sunt nepotrivite şi ridică mari semne de întrebare cu privire la respectul datorat alegătorilor, care au trimis în Parlamentul României aceşti parlamentari din AUR, SOS şi alte partide.

În altă ordine de idei, există o contradicţie în acest discurs al liderului UDMR. Dacă existenţa unor formaţiuni sau grupuri parlamentare rezultate din realinieri politice este prezentată o problemă de sistem, atunci este legitim să discutăm şi despre rolul UDMR în politica românească, pentru că ei sunt o minoritate şi ar trebui să aparţină Grupului minorităţilor naţionale.

Cu ce drept îşi permite UDMR, însă, să facă majorităţi, când ei sunt o mână de oameni şi au reprezentativitate redusă în Parlament? Jignesc poporul român şi cetăţenii României.

Însă, indiferent de opţiunea politică, respectul trebuie datorat alegătorilor români care au acelaşi drept şi aceeaşi reprezentare în Legislativ.

În loc de final, pentru cetăţenii români jigniţi de liderul UDMR.

Domnule Kelemen Hunor, nu ne mai aflăm în epoca Unio Trium Nationum, atunci când românii nu aveau dreptul să facă parte din puterea publică, să participe la viaţa politică! Reveniţi-vă!

Voi solicita Curţii Constituţionale reevaluarea statutului UDMR şi trecerea lui la Grupul minorităţilor, acolo unde le este locul.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Nedreptatea şi furăciunea salarizării unitare"

Ticăloşia politică "Made in Romania" are o nouă formă de manifestare diabolică. Este aşa-zisa reformă a salarizării unitare, "livrată" ca un baros în maxilarele românilor de către agenţii aşa zişi proeuropeni ai genocidului social.

Bieţii români au avut de suferit, în ultimii 36 de ani, de pe urma multor legi proaste, însă niciuna nu este atât de ticăloasă şi de toxică precum Legea salarizării, moşmondită de domnul Pâslaru, unul dintre cei mai proeuropeni antiromâni din guvernarea coaliţiei toxice pe care o ştiţi cu toţii. Că e cea mai ticăloasă, proastă şi toxică lege din cei 35 de ani de democraţie e dovedit de faptul că, aşa cum le place să zică acestor incompetenţi cu limbă de lemn, toate "familiile ocupaţionale" din România au început să protesteze în stradă. De la profesori, la judecători, medici, grefieri, funcţionari şi asistenţi medicali, cu toţii sunt oripilaţi şi înfuriaţi de nedreptatea şi furăciunea din buzunarul pe care această ticăloasă reformă le comite.

Iar nedreptatea şi furăciunea au devenit insuportabile când oamenii l-au auzit pe Pâslaru cum minte, ca un mitoman, că e obligat de Comisia Europeană să majoreze salariile demnitarilor. Adică, în primul rând, salariul lui de ministru, care se plânge, ca un penibil, că este întreţinut de soţie şi de aceea trebuie să-şi crească salariul cu cel puţin 2.500 de lei. Asta, în timp ce unei doamne asistente medicale din laboratorul de anatomie patologică, de la Cluj, cu peste 20 de ani de vechime, care îşi riscă sănătatea lucrând cu substanţe extrem de nocive, i se vor tăia 2.000 de lei din salariu, de anul viitor.

Aceasta-i aşa-zisa reformă pe care ne-o livrează-n moalele capului agenţii genocidului social din guvernarea proeuropeană antiromânească.

Simţim acut cu toţii că măsurile, hotărârile şi legile acestei guvernări au avut un singur scop: sărăcirea şi demoralizarea oamenilor simpli, pe de-o parte, iar pe de altă parte, mărirea privilegiilor clanurilor politice.

Dovada: în plină criză, guvernarea recesiunii şi falimentului a găsit bani ca să crească salariile miniştrilor, şefului statului şi parlamentarilor cu circa 30%. În timp ce taie salariile oamenilor care asigură funcţionarea statului, a învăţământului, a sănătăţii, a justiţiei şi a culturii.

Din acest sinistru tablou al ticăloşiei şi furăciunii guvernamentale extragem o pată neagră, pe care o lipim pe veci pe fruntea acestor ticăloşi politici.

Voi sunteţi şi veţi rămâne guvernarea care, după ce a tăiat banii mamelor, copiilor cu nevoi speciale şi ale veteranilor, aţi furat şi ora de dirigenţie.

Aşa să vă ajute Dumnezeu, ca să se facă dirigenţie cu voi în Beciul Domnesc!

Deputat Tasica Simu, preşedintele Partidului UNIT.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să aduc în atenţia tuturor modelul absolut al omului de stat, care a transformat fundamental destinele acestei naţiuni: Spiru Haret.

Spiru Haret, ministrul care a ales să facă lumină într-o ţară aflată în umbră, pentru că vorbim zilnic despre reforme, despre strategii europene şi despre viitorul educaţiei, însă de prea multe ori pierdem din vedere că temelia României moderne nu a fost construită prin discursuri sterile, ci prin viziuni pe termen lung, rigoare ştiinţifică şi un curaj politic uriaş.

Spiru Haret s-a născut la Iaşi, pe 15 februarie 1951, într-o familie fără avere şi fără privilegii. Din acel oraş al Moldovei a pornit un băiat care urma să pună România pe harta mondială a ştiinţei.

Pe 18 ianuarie 1878, devenea primul român cu un doctorat în matematică la prestigioasa Universitate Sorbona din Paris. Într-o epocă în care marii savanţi ai lumii credeau că universul funcţionează ca un mecanism perfect, Spiru Haret a demonstrat matematic contrariul: că axele orbitelor planetare suferă modificări lente, dar ireversibile în timp. Prin ecuaţiile sale, a zguduit mecanica cerească şi tot ce se credea anterior.

Însă adevărata măreţie a lui Spiru Haret pentru România a constat în faptul că nu a rămas izolat în turnul de fildeş al ştiinţei pure.

Când Spiru Haret a devenit ministru, aproape 80% din populaţia României era analfabetă. În faţa acestei realităţi dramatice, el nu a căutat scuze, ci a construit soluţii. Bilanţul mandatelor sale este de-a dreptul monumental: a ridicat, din temelii, aproape 2.000 de şcoli în satele României, transformând instituţia de învăţământ în inima comunităţii rurale. A modernizat structura liceelor, introducând secţiile reală şi umanistă, o arhitectură educaţională atât de solidă, încât supravieţuieşte şi astăzi. A dat demnitate statutului de educator. Învăţătorii lui Haret nu au fost doar profesori, ci veritabili pioni ai comunităţilor, cei care au înfiinţat bănci populare, biblioteci şi cooperative, scoţând masele din izolare şi sărăcie.

Lecţia pe care Spiru Haret ne-o lasă peste veacuri este una extrem de actuală. El ne-a demonstrat că educaţia nu este o cheltuială, ci este cea mai sigură şi profitabilă investiţie pe care o poate face un stat. Ne-a arătat că un politician adevărat nu gândeşte în cicluri electorale, ci în cicluri generaţionale. Astăzi, când ne confruntăm cu propriile noastre provocări din sistemul de învăţământ, suntem obligaţi să ne întrebăm: unde este viziunea pe termen lung?

România anului 2026 nu mai poate invoca sărăcia ca scuză. Găsim resurse, avem finanţare europeană, avem legi. Ce ne lipseşte este exact ce a avut Spiru Haret din primul moment: curajul de a gândi pe termen lung, dincolo de calculele politice imediate, şi dedicarea faţă de binele comun, fără compromisuri.

Să ne asumăm moştenirea lui şi să înţelegem că lucrurile nu s-au schimbat, că viitorul copiilor noştri şi viitorul României începe, exact ca acum un secol, din fiecare sală de clasă.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este despre marele patriot Vasile Stroescu, care şi-a găsit locul de onoare în Parlamentul României - un act necesar de reparaţie morală şi recunoaştere istorică.

Ziua de luni, 8 iunie, va rămâne înscrisă în istoria parlamentarismului românesc ca un moment de reparaţie morală şi de supremă recunoaştere instituţională. În incinta Palatului Parlamentului, în zona Muzeului Camerei Deputaţilor, a fost dezvelit bustul turnat în bronz al marelui patriot, jurist şi filantrop basarabean Vasile Stroescu. Acest act simbolic reprezintă readucerea oficială acasă, în Casa Democraţiei Româneşti, a omului care la 1 decembrie 1919 a avut onoarea şi uriaşa responsabilitate de a deschide şi de a prezida prima şedinţă a Parlamentului României Reîntregite.

Timp de decenii, regimul comunist a încercat să şteargă cu brutalitate memoria lui Vasile Stroescu din conştiinţa publică, aplicând o epurare ideologică severă tuturor marilor români din Basarabia şi din Bucovina care au luptat pentru unirea provinciilor cu patria-mamă, din dorinţa de a face pe plac puterii de la Răsărit. Astăzi, prin acest monument deosebit, realizat prin efortul conjugat al asociaţiilor culturale din Transilvania şi din Republica Moldova, demonstrăm că adevărul istoric şi recunoştinţa nu pot fi distruse de nicio ideologie. Ceremonia şi simpozionul care au urmat după dezvelirea bustului au reunit academicieni, istorici şi oficiali de pe ambele maluri ale Prutului, reafirmând că suntem un singur popor, strâns legat prin cultură, limbă şi destin.

Vasile Stroescu a rămas în memoria neamului drept "Mecena românilor", un titan al caracterului care şi-a pus întreaga avere în slujba şcolilor şi a bisericilor, apărând identitatea naţională acolo unde era cel mai greu încercată. El a crezut cu tărie în puterea salvatoare a educaţiei, motiv pentru care prezenţa unei delegaţii de elevi olimpici şi tineri cercetători la acest eveniment a dat o semnificaţie profundă continuităţii ideale între generaţii.

Pentru noi, cei care avem datoria de a reprezenta cetăţenii în acest for legislativ, prezenţa acestui bust în Parlament trebuie să reprezinte o veritabilă busolă morală. Testamentul lăsat de Vasile Stroescu posterităţii rămâne o călăuză fundamentală pentru fiecare demnitar al statului român: "În viaţa noastră, în lucrările noastre, trebuie să avem inimă, gânduri şi mâini curate". Avem, aşadar, obligaţia sacră de a-i cinsti memoria nu doar prin monumente, ci prin fapte zilnice, protejând valorile democratice, suveranitatea şi unitatea de neam pentru care înaintaşii noştri şi-au jertfit întreaga existenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în atenţie o temă care depăşeşte sfera simplelor dezbateri economice şi atinge direct fibra identităţii noastre naţionale, şi anume: protejarea, promovarea şi susţinerea produselor tradiţionale româneşti, cu un accent deosebit pe zestrea unică a Maramureşului, zonă pe care cu mândrie o reprezint.

Maramureşul nu este doar o destinaţie geografică de o frumuseţe rară, este un spaţiu viu al tradiţiei, un loc în care meşteşugul gastronomic şi reţetele moştenite din bătrâni s-au păstrat nealterate de trecerea timpului. De la faimoasa horincă atestată documentar, la balmoşul la ceaun, brânza de burduf, pâinea coaptă pe vatră, plăcintele sau preparatele din carne specifice zonei noastre, produsele maramureşene reprezintă mai mult decât hrană, sunt cultură, istorie şi mândrie locală.

Din păcate, în spatele etichetelor frumoase din pieţe şi magazine se ascunde o realitate dură pentru producătorii noştri locali. Într-o piaţă globalizată, inundată de produse de masă, hiper-procesate şi adesea lipsite de gust, micul producător din Maramureş duce o luptă inegală. Certificarea unui produs ca fiind "tradiţional" este un proces birocratic anevoios, iar accesul la marile lanţuri de magazine rămâne, de cele mai multe ori, un vis îndepărtat pentru gospodarii de la sate.

Păstrarea tradiţiei nu este un act de nostalgie, ci o strategie de supravieţuire economică pentru comunităţile rurale.

Când un producător local din Maramureş îşi închide afacerea sau renunţă la reţeta bunicilor, pentru că nu îşi mai poate acoperi costurile, pierdem de două ori: pierdem locuri de muncă în comunităţile vulnerabile şi pierdem o bucată din patrimoniul nostru imaterial.

Stimaţi colegi deputaţi,

Este datoria noastră politică şi morală să transformăm "Produsul de Maramureş" şi, implicit, produsele tradiţionale româneşti din alte zone, dintr-o nişă de weekend, într-un pilon real al economiei locale. Avem nevoie de măsuri concrete, nu doar de aprecieri declarative în campaniile electorale, şi anume:

- Simplificarea procesului de certificare pentru micii producători, menţinând în acelaşi timp standarde stricte de calitate şi autenticitate;

- Facilităţi fiscale reale pentru cooperativele şi asociaţiile de producători locali care reuşesc să păstreze lanţul scurt de aprovizionare;

- Crearea de programe naţionale de finanţare dedicate exclusiv brandingului şi promovării produselor tradiţionale la nivel european şi internaţional;

- Încurajarea consumului public local, prin introducerea obligativităţii ca unităţile de învăţământ, spitalele sau cantinele publice să se aprovizioneze cu prioritate de la producătorii din regiune.

Maramureşul are capacitatea de a hrăni nu doar propriii cetăţeni, ci de a deveni un ambasador gastronomic al României în întreaga lume. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, statul român trebuie să fie un partener, nu un obstacol birocratic.

Mulţumesc.

Crina-Fiorela... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamna deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Doru-Lucian Muşat, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Mai are rost să mergem la vot?"

După lovitura de stat din 1989, ni s-a spus că România este o democraţie, că votul nostru contează, că serviciile secrete nu se implică în politică şi că, în general, statul lucrează în interesul cetăţeanului.

Toate aceste teze au căzut în 2024, odată cu anularea candidaturii doamnei Şoşoacă, anularea alegerilor prezidenţiale şi, ulterior, în 2025, cu anularea candidaturii domnului Georgescu, precum şi cu implicarea serviciilor, a BNR şi a tuturor instituţiilor de forţă împotriva candidatului AUR, domnul George Simion.

După toate acestea, preşedintele impus, Nicuşor Dan, în urma moţiunii susţinute de AUR, care a dus la căderea Guvernului Bolojan, desemnează ca premier, zilele trecute, un personaj al cărui partid neparlamentar a obţinut sub 2% din voturi, ocolind complet partidele parlamentare şi ignorând Constituţia.

Domnul Tomac, băiatul de casă al sistemului, propune un întreg cabinet de miniştri din afara partidelor parlamentare, mizând pe repetarea experimentului Guvernului Cioloş, un Guvern care a fost total antiromânesc, după cum va fi şi cel al lui Tomac, dacă va primi girul celorlalte partide.

De ce am mai merge la vot, când alegerile ne sunt anulate, iar partidele din Parlament, reprezentanţii direcţi ai alegătorilor, sunt ocolite?

De ce am mai merge la vot dacă, atunci când poporul votează altfel decât "răul cel mai mic", alegerile sunt anulate?

De ce am mai merge la vot când candidaţi incomozi sistemului sunt fie interzişi, fie hăituiţi prin holurile întunecate ale justiţiei, fie opriţi prin toate mijloacele să câştige alegerile?

De ce am mai merge la vot când serviciile noastre, care ar trebui să protejeze interesele naţionale, se implică sau, cel puţin, asistă pasiv atunci când servicii externe ale altor ţări ne impun preşedinţi?

Alegerile locale şi parlamentare din 2028, cele europarlamentare din 2029 şi cele prezidenţiale din 2030 vor reprezenta testul nostru ca societate, iar dacă îl vom pierde, România va fi pierdută.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cosmin Hristu, Grupul parlamentar AUR. (Vociferări.)

Nu-l bruiaţi, vă rog, pe colegul...

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România în bătaia dronelor: statul joacă siguranţa cetăţenilor săi la ruletă"

Doamnelor şi domnilor,

Ne aflăm în faţa unei realităţi inimaginabile pe care cei aflaţi vremelnic la putere refuză să o privească în faţă: securitatea naţională a României e la pământ, iar vieţile cetăţenilor noştri sunt lăsate în voia sorţii. Ultimele incidente de la Galaţi şi Constanţa nu mai lasă loc de interpretări sau scuze protocolare.

Nu vorbim despre simple alerte sau riscuri teoretice, pe hârtie. Vorbim despre drone militare care trec nestingherite prin scuturile de apărare, prăbuşindu-se peste blocuri de locuinţe şi penetrând până în inima Portului Constanţa.

Doar o pură coincidenţă, un noroc chior, a făcut ca această armă să nu lovească un terminal petrolier, o navă comercială sau o instalaţie portuară majoră.

Dacă acel impact avea loc pe o ţintă critică, am fi vorbit astăzi despre o catastrofă economică şi ecologică de proporţii apocaliptice, capabilă să paralizeze România şi să şteargă Constanţa de pe harta comercială a lumii.

Locuitorii din aceste zone trăiesc astăzi sub teroarea cerului şi a mării, cu frica că oricând pot deveni victimele colaterale ale războiului de care autorităţile române par complet depăşite.

Suntem în plină vară, în perioada concediilor, când sute de mii de români din întreaga ţară îşi strâng economiile şi pleacă împreună cu copiii şi familiile spre malul Mării Negre.

Oamenii merg acolo pentru a se relaxa, însă statul român îi trimite într-o zonă de excludere nedeclarată.

Cum le puteţi garanta acestor turişti că se vor mai întoarce vii acasă? Cum să se simtă în siguranţă pe plajă, ştiind că radarele armatei pierd ţintele de pe ecran, iar dronele se plimbă libere pe lângă bazinele portuare şi hoteluri?

Răspunsul cinic al autorităţilor, rezumat prin "bine că nu a murit nimeni", este de o iresponsabilitate criminală. Politica de apărare nu se poate construi pe noroc.

Cetăţenii români care locuiesc în Constanţa şi turiştii de pe litoral au dreptul constituţional la siguranţă în propria ţară. Nu mai acceptăm scuze şi ridicări din umeri în faţa unor catastrofe iminente. Protejaţi România înainte de a fi prea târziu!

De asemenea, cer ca autorităţile române să solicite oficial Ucrainei explicaţii complete şi garanţii ferme privind controlul dronelor militare care operează în proximitatea teritoriului României. Respectul între state presupune transparenţă, responsabilitate şi reacţii proporţionale, nu tăcere diplomatică şi standarde duble.

România are nevoie de un plan real de protecţie pentru litoral, Portul Constanţa, Delta Dunării, Galaţi şi toate zonele expuse efectelor războiului de la graniţă. Avem nevoie de sisteme eficiente de detecţie, avertizare, intervenţie şi neutralizare a unor astfel de drone. Avem nevoie de proceduri clare de informare publică şi protejare a populaţiei civile. Avem nevoie de responsabilitate, nu de improvizaţie.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Galaţi, 28 mai 2026 - o dronă rusească loveşte un bloc. F-16-urile privesc neputincioase.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă rusească de tipul Geran-2 a lovit un bloc locuit din Galaţi şi a explodat la impact, rănind patru persoane. Nu a căzut în câmp sau în Dunăre. A lovit un bloc, într-un oraş românesc, în 2026.

La trei ani de când ştim că astfel de drone survolează în vecinătatea noastră, răspunsul statului român a fost pe măsura pregătirii sale: două avioane F-16 şi un elicopter IAR-330 au decolat în alarmă, fără însă a putea interveni. Avioane cumpărate cu miliarde de euro au urmărit o dronă ieftină de atac şi nu au putut face nimic.

Explicaţiile Ministerului Apărării au adâncit îngrijorarea. Generalul Maxim a declarat că armata nu poate trage cu proiectile care ar putea ajunge pe teritoriul Ucrainei - cu alte cuvinte, deranjează vecinii. O logică care transformă un stat NATO într-o ţintă pasivă. Iar timpul de reacţie disponibil a fost de patru minute, caracterizat chiar de militari drept "prea scurt".

Trei ani de război la graniţă şi încă nu avem un sistem anti-dronă funcţional.

Mai mult decât atât, alte patru done navale s-au autodetonat în zona Constanţa, una chiar în Portul Constanţa, iar alte trei în larg, pe data de 5 iunie. Peste 1.300 de persoane au fost evacuate preventiv, dar nici aici forţele armate nu au intervenit şi nu au interceptat aceste drone.

Acelaşi Guvern care a dotat armata cu sisteme anti-rachetă este cel care a ratat săptămâna trecută contractul de 816 milioane de euro din Programul SAFE. Cercul incompetenţei se închide, iar preţul îl plătesc cetăţenii din bloc.

Premierul Bolojan a recunoscut public că răspunsul a fost limitat de nivelul dotării. Fără ca nimeni să demisioneze sau să fie tras la răspundere.

Noi, reprezentanţii AUR, cerem ministrului apărării, Radu Miruţă, să se prezinte de urgenţă în faţa Parlamentului, cu explicaţii complete privind capacităţile reale de interceptare a dronelor, calendarul de dotare cu sisteme anti-rachetă moderne şi măsuri imediate luate.

România trebuie să-şi apere cetăţenii de la Dunăre, de la sud-estul ţării. Nu mai putem fi lăsaţi la mila incompetenţei guvernamentale. Statul român are o obligaţie faţă de cetăţenii săi.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31, Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să aduc în atenţia dumneavoastră un subiect care priveşte direct viitorul României: modul în care îi selectăm şi îi pregătim pe cei care vor educa generaţiile următoare.

Profesorii nu formează doar elevi. Ei modelează caractere, dezvoltă gândirea critică şi pun bazele viitorului familiilor, comunităţilor şi al întregii societăţi. Cu toate acestea, observăm că, în multe cazuri, accesul la programele universitare care pregătesc viitori educatori sau la unele specializări esenţiale pentru sistemul de învăţământ se face fără o selecţie riguroasă, uneori doar pe baza unui dosar sau prin evaluări minimale.

Nu putem pretinde excelenţă în educaţie dacă nu acordăm aceeaşi atenţie excelenţei în formarea celor care vor urca la catedră. Dacă ne dorim profesori bine pregătiţi, respectaţi şi capabili să răspundă provocărilor unei societăţi moderne, trebuie să începem prin a ridica standardele de admitere şi de pregătire.

Problema nu este că prea mulţi tineri aleg această profesie. Dimpotrivă, avem nevoie de cât mai mulţi oameni valoroşi în educaţie. Problema este că sistemul nu reuşeşte întotdeauna să identifice şi să selecteze cei mai potriviţi candidaţi pentru una dintre cele mai importante misiuni sociale.

De aceea, propun iniţierea unui pachet de măsuri care să includă introducerea unor criterii unitare şi mai exigente de admitere pentru programele de formare a cadrelor didactice, evaluarea aptitudinilor pedagogice şi de comunicare ale candidaţilor, precum şi acordarea de burse atractive pentru cei care obţin rezultate foarte bune şi aleg cariera didactică.

În paralel, statul trebuie să investească mai mult în pregătirea practică, în mentorat şi în dezvoltarea profesională continuă a profesorilor. Exigenţa trebuie însoţită de sprijin şi respect.

Stimaţi colegi,

Viitorul României se construieşte în fiecare clasă şi în fiecare şcoală. Dacă vrem o generaţie mai bine pregătită, mai responsabilă şi mai competitivă, trebuie să începem prin a investi în calitatea celor care o educă.

Educaţia nu poate fi tratată ca o formalitate, iar formarea profesorilor nu poate fi lăsată la voia întâmplării. Este timpul să transformăm această preocupare într-o prioritate naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Semestrul European 2026: provocări şi oportunităţi pentru România".

Comisia Europeană a prezentat recent Pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, document care stabileşte principalele orientări economice şi sociale pentru statele membre ale Uniunii Europene într-un context marcat de instabilitate geopolitică, presiuni economice şi transformări profunde generate de tranziţia verde şi cea digitală.

Pentru România, concluziile acestui exerciţiu anual de coordonare a politicilor economice sunt deosebit de importante, întrucât oferă atât o evaluare a progreselor realizate, cât şi o imagine clară a provocărilor care trebuie abordate în perioada următoare.

Comisia Europeană a subliniat faptul că Uniunea Europeană trebuie să îşi consolideze pe mai departe competitivitatea, autonomia strategică şi rezilienţa economică. În acest sens, sunt încurajate investiţiile în inovare, cercetare şi dezvoltare, digitalizare, energie curată, infrastructură şi dezvoltarea competenţelor necesare economiei viitorului.

Pentru România, aceste obiective sunt cu atât mai relevante cu cât continuăm să beneficiem de resurse europene semnificative, prin PNRR, Politica de Coeziune şi celelalte instrumente financiare europene.

Raportul Comisiei arată şi date mai puţin pozitive, şi anume traversarea unei perioade de încetiniri economice, PIB-ul fiind estimat să stagneze în 2026, dar să-şi revină la 2,3% creştere în 2027.

De asemenea, se constată, din fericire, o scădere a deficitului bugetar, cu o estimare de 6,2% în 2026 şi 5,8% în 2027.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, se estimează o uşoară creştere a şomajului în 2026, dar urmată de o ameliorare substanţială în 2027, pe fondul revenirii economice.

Raportul Comisiei Europene evidenţiază importanţa continuării reformelor care vizează simplificarea procedurilor administrative, digitalizarea serviciilor publice şi îmbunătăţirea mediului de afaceri. Într-o economie europeană aflată într-o competiţie globală tot mai intensă, capacitatea de a atrage investiţii şi de a susţine inovarea devine un factor determinant pentru dezvoltare.

Totodată, Comisia Europeană acordă o atenţie deosebită investiţiilor în capitalul uman, în educaţie şi formare profesională, domenii în care România rămâne sub media Uniunii Europene, dar unde investiţiile sunt esenţiale pentru reducerea decalajelor.

Un alt element important al evaluării din acest an îl reprezintă situaţia fiscal-bugetară a statelor membre. Iar în cazul României, Comisia Europeană apreciază că au fost luate unele măsuri eficiente în cadrul procedurii privind deficitul excesiv şi confirmă faptul că nu mai sunt necesare măsuri suplimentare în acest moment.

De asemenea, România se numără printre statele membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare fiscală de 7 ani, în loc de 4 ani.

Mesajul pentru România este clar: continuarea reformelor, investiţiile productive şi utilizarea eficientă a fondurilor europene rămân condiţii esenţiale pentru o dezvoltare sustenabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Codul penal conţine, la articolul 394, definiţia trădării: "Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acesteia, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, inclusiv prin aservire faţă de o putere sau organizaţie străină".

La Forumul Economic Internaţional, care a avut loc zilele trecute la Sankt-Petersburg, un europarlamentar român a făcut dovada trădării naţionale în direct, în văzul întregii lumi.

Într-un schimb de replici cu Vladimir Putin, preşedintele rus pe numele căruia Curtea Penală Internaţională a emis, acum trei ani, un mandat de arestare pentru crime de război, Diana Şoşoacă a ales să vorbească în numele românilor. A spus că îi admirăm pe ruşi, că vrem apropiere de Rusia, că poporul român priveşte cu simpatie către Kremlin. A rostit aceste cuvinte într-o sală în care propaganda se îmbracă în diplomaţie şi unde agresiunea militară este prezentată drept ordine internaţională.

Îi transmit răspicat: Nu în numele meu! Nu în numele a milioane de români care au înţeles de ce e în stare Rusia, un stat agresor cu pretenţii revanşarde care a transformat Ucraina într-o arenă însângerată, iar sute de comunităţi în rezervoare umane pentru maşinăria de război a Kremlinului.

Nu există cifre oficiale care să descrie dezastrul oraşelor jefuite de cea mai importantă resursă, copiii. Estimări ale unor organizaţii internaţionale arată cifre terifiante: războiul din Ucraina a ucis până acum peste 700 de copii, a rănit peste 2.500, iar aproximativ 35.000 de copii au fost deportaţi sau transferaţi forţat în Rusia, în centre de reeducare.

Dragi colegi,

Durerea unui copil nu opreşte lumea în loc, însă niciun adult n-ar trebui să poată respira liniştit când află despre asemenea atrocităţi. Când un politician român, reprezentant al României în Parlamentul European, îi spune lui Putin: "Vă admirăm pentru forţa voastră", întrebarea legitimă este: ce admiră, de fapt? Forţa care ucide, care desparte copiii de familiile lor, care distruge şcoli şi spitale?

Cer autorităţilor române să nu mai întârzie anchetarea Dianei Şoşoacă pentru cele 11 infracţiuni de care este acuzată şi să reacţioneze cu maximă seriozitate în raport cu acest episod care sfâşie credibilitatea externă a României. România nu stă lângă cei acuzaţi că au deportat copii, stă lângă victime, lângă dreptul internaţional şi lângă adevăr.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Davai ceas, davai palton! Aţi uitat de-acest dicton?".

Am asistat zilele trecute la scene de-a dreptul jenante şi jignitoare la adresa românilor, atunci când Diana Şoşoacă, pardon, marea suveranistă Daiana Şoşoacă, îl asigura pe Putin de o nemărginită prietenie a românilor.

Am văzut la acea întâlnire de la Sankt Petersburg, organizată de către criminalul Putin, la care, de altfel, nu a participat niciun reprezentant al vreunui stat european, cât de josnice pot fi anumite personaje politice care se mai cred şi marii salvatori ai neamului!

Aşa voia să pozeze şi alt rusofil trecut cu acte în regulă în tabăra suveranistă, Victor Ponta, atunci când inunda intenţionat gospodăriile românilor pentru a scăpa de închisoare alt rusofil consacrat, infractorul Sebastian Ghiţă.

La evenimentul sus-menţionat, Diana Şoşoacă sau Daiana, aşa cum s-a autointitulat în suveranitatea ei de mare româncă, s-a gândit să-i pupe muşchii criminalului de război Putin şi să-l elogieze la scenă deschisă, pretinzând, culmea tupeului, că vorbeşte în numele românilor.

Care români? - întreb eu. Că nici măcar cei din partidul ei, "SOS Daiana", partid cu intenţie de vot de 3%-4%, nu se simt reprezentaţi de un astfel de discurs total antiromânesc.

Românii nu au cum să uite toate crimele şi nenorocirile comise de ruşi, de regimul comunist instalat de ei la Bucureşti, de tezaurul ţării furat, de tinerele violate de soldaţii ruşi, de toate crimele comise în alte state europene din zona de influenţă.

A existat, imediat după al Doilea Război Mondial, o perioadă în care artişti consacraţi români au creat acte de cultură în care criticau vehement comportamentul agresiv al ruşilor faţă de români - şi mă gândesc acum la celebrul Constantin Tănase.

Să nu uităm acel celebru catren:

"De la Nistru pân' la Don

Davai ceas, davai palton

Davai casă şi moşie,

Haraşo, tovărăşie!"

care era o radiografie a situaţiei dramatice de atunci şi care mult timp a rămas în mentalul colectiv.

Trebuie să le reamintim românilor, la tot pasul, ce înseamnă pericolul rus ce zace în Umbra Marelui URSS, căci, altfel, "Un popor care nu-şi cunoaşte trecutul e condamnat să-l repete", aşa cum spunea marele Nicolae Iorga.

Mulţumesc.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Felix Bulearcă, Grupul parlamentar al USR.

TaiDomnul Marius-Felix Bulearcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Politicienii care se gudură pe lângă Putin nu reprezintă România"

Dragi colegi parlamentari,

Dragi români,

Ţara noastră se confruntă în aceste zile cu realitatea războiului declanşat de Rusia la graniţele noastre, iar România a devenit punctul în care Kremlinul a ales să testeze unitatea şi solidaritatea Alianţei Nord-Atlantice. Dar, în timp ce românii care-şi iubesc ţara se confruntă aici, acasă, cu ameninţări militare fără precedent în perioada postdecembristă, eurodeputata Diana Şoşoacă a vizitat Rusia pentru a se ploconi în faţa lui Vladimir Putin, la Sankt Petersburg. Şi, din calitatea sa de eurodeputat, doamna Şoşoacă şi-a manifestat obedienţa faţă de Rusia, în numele poporului român.

Cineva trebuie s-o spună: Şoşoacă nu ne reprezintă! Nu reprezintă poporul, nu reprezintă patria, domnia-sa îi poate reprezenta, cel mult, pe acei români care şi-au trădat neamul, de-a lungul istoriei.

În numele nostru, în mod fraudulos, doamna Şoşoacă a felicitat un criminal de război urmărit internaţional - preşedintele Rusiei, statul care generează ameninţările de securitate cu care ne confruntăm. Acum, când Rusia a început să piardă tactic, să piardă economic şi nu mai poate decât teroriza cu drone civili nevinovaţi, aceeaşi doamnă îi transmite viitorului fost dictator Putin că românii îi admiră "puterea".

Nu, doamnă, românii nu au ce admira la o armată eşuată logistic care nu se poate distinge decât prin crime împotriva civililor. Nu au ce admira la dictatorul care a ordonat agresiunea unui stat vecin.

Exprimarea adeziunii faţă de Rusia, statul care ne ameninţă cetăţenii prin războiul nejustificat declanşat în vecinătatea noastră este doar ultimul act josnic, dintr-un lung şir de acte josnice.

Acţiunile doamnei Şoşoacă reprezintă o ruşine pentru ţara noastră. De fapt, simpla participare la Clubul de racheţi urmăriţi penal, proxeneţi, actori rataţi şi oligarhi mafioţi de la Valdai este în sine o mizerie morală. Cu cine ar fi putut acolo să desfăşoare diplomaţie parlamentară? Ei bine, pentru că nu a fost de ajuns să îşi exprime servilismul faţă de fostul ocupant rus în numele nostru, doamna eurodeputat a înţeles să se afişeze şi alături de Ilan Şor, un alt inamic al românilor de pretutindeni, oligarh urmărit pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova.

Aştept cu nerăbdare momentul când astfel de personaje nu vor mai putea clama că reprezintă poporul român. Dar sunt conştient că istoria va consemna acest episod ca pe unul de degradare morală a societăţii noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ani de zile, milioane de români au auzit aceeaşi explicaţie: ratele cresc pentru că aşa funcţionează piaţa. Li s-a spus că ROBOR reflectă realitatea economică şi că nu există altă explicaţie pentru povara tot mai mare care le apăsa bugetele.

Între timp, familii întregi au fost obligate să renunţe la un trai decent pentru a-şi plăti creditele. Tinerii şi-au amânat planurile de viitor, firme româneşti au suportat costuri suplimentare, iar mulţi români au ajuns la limita suportabilităţii financiare.

Astăzi, însă, prin concluziile Consiliului Concurenţei, aflăm că au existat practici anticoncurenţiale chiar în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.

Nu discutăm despre un indicator oarecare. Discutăm despre indicele care a influenţat ani de zile ratele a milioane de români.

Iar în faţa acestei situaţii, întrebarea firească este: cine răspunde?

Cine răspunde pentru prejudiciul suportat de cetăţeni?

Cine răspunde pentru sumele plătite în plus de români?

Cine răspunde pentru pierderea de încredere într-un sistem care ar fi trebuit să funcţioneze în interesul economiei şi al românilor?

Nu este suficient să aflăm că au fost aplicate amenzi. Românii au dreptul să ştie dacă au fost prejudiciaţi, cu cât au fost prejudiciaţi şi ce măsuri vor fi luate pentru repararea acestei situaţii.

Solicit Guvernului României, Băncii Naţionale a României şi tuturor instituţiilor competente să prezinte public o evaluare clară a impactului acestui scandal şi să identifice soluţiile prin care drepturile celor afectaţi să fie protejate.

Într-o perioadă în care românii sunt loviţi de inflaţie, taxe mai mari şi costuri de trai tot mai ridicate, statul nu are voie să se limiteze la constatări şi comunicate. Are obligaţia să ofere răspunsuri.

Pentru că atunci când milioane de oameni plătesc ani de zile rate calculate după un mecanism asupra căruia planează suspiciuni, nu mai vorbim doar despre bănci şi dobânzi. Vorbim despre dreptate.

Iar românii merită să afle adevărul până la capăt.

Vă mulţumesc.

Cu deosebit respect, deputat SOS România, Oltenaşu Sorin-George.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice: "Bănci sancţionate în dosarul ROBOR, clienţii încă aşteaptă răspunsuri".

Stimaţi colegi,

Pentru românii care şi-au plătit creditele lună de lună, problema nu este doar valoarea amenzilor aplicate băncilor, ci dacă au plătit mai mult decât ar fi trebuit şi dacă au dreptul la explicaţii şi despăgubiri.

Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci pentru încălcarea regulilor de concurenţă în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, aplicând amenzi totale de 3,73 de miliarde de lei.

Investigaţia a fost declanşată în anul 2022 şi vizează perioada 2018 până în prezent. Clienţii cu credite legate de ROBOR au resimţit direct efectele, prin creşterea ratelor şi modificarea graficelor de rambursare, fără a avea, până acum, explicaţii individualizate privind impactul asupra propriilor contracte. În acest moment nu există un ghid public pentru consumatori, nu este clar ce perioade pot fi verificate, nu este clar ce documente pot fi solicitate băncilor, nu există un mecanism automat de despăgubire.

ROBOR a fost utilizat la calculul creditelor în lei până în anul 2019 şi continuă să se aplice anumitor contracte active. Indicele este stabilit pe baza cotizaţiilor zilnice transmise de bănci privind dobânzile la care acestea sunt dispuse să se împrumute între ele.

În 2022, ROBOR a depăşit 8%, ceea ce a generat creşteri semnificative ale ratelor pentru debitori.

Consiliul Concurenţei nu a reţinut stabilirea directă a unui nivel fix al ROBOR, ci existenţa unor schimburi de informaţii şi comportamente care au afectat mecanismul de formare a indicelui. Chiar şi variaţiile de fracţiuni de procent pot produce efecte financiare semnificative atunci când sunt aplicate lunar asupra unor credite de valoare mare.

Decizia Consiliului Concurenţei nu calculează prejudiciul individual şi nu stabileşte automat despăgubiri pentru consumatori.

În lipsa unei metodologii publice, fiecare client trebuie să-şi analizeze singur contractul, trebuie să identifice perioada relevantă, trebuie să coreleze evoluţia ratelor cu indicele ROBOR, trebuie să iniţieze eventuale acţiuni în instanţă, pe cont propriu.

Este necesară o intervenţie coordonată a instituţiilor statului pentru clarificarea efectelor deciziei asupra consumatorilor. Se impune, de fapt, publicarea unui ghid oficial pentru clienţii cu credite legate de ROBOR, imediat după comunicarea deciziei motivate clare, să includă toate elementele necesare verificării situaţiei contractuale şi demarării demersurilor legale. Şi se impune, de asemenea, audierea Consiliului Concurenţei - BNR, ANPC -, în Parlament, pentru clarificarea impactului deciziei.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Am ţinut cont, în oferirea cuvântului şi a ordinii, în funcţie de prezenţă, pentru că sunt câţiva colegi care s-au înscris pe listă şi nu sunt prezenţi şi de asta...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Ucraina nu poate bombarda România doar pentru că este ţară atacată"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Faptul că Ucraina se află în război nu îi dă niciun drept să încalce suveranitatea României şi să trimită drone care pun în pericol vieţile românilor. Ţara noastră nu este un câmp de luptă pentru nimeni, nu este zonă de experiment militar şi nu este obligată să accepte orice abuz doar pentru că la graniţă există un conflict.

Ce s-a întâmplat la Constanţa este grav şi umilitor. Patru drone ale Ucrainei au ajuns în apropierea României, au creat un pericol real, iar autorităţile de la Kiev au recunoscut târziu ceea ce trebuia spus imediat.

Mai grav, drona a fost detonată înainte ca statul român să poată avea o investigaţie completă şi clară. Aceasta nu este o colaborare între state partenere, ci o sfidare la adresa siguranţei naţionale a României. Ţara noastră a sprijinit Ucraina enorm - cu bani, resurse, infrastructură şi sacrificii suportate de cetăţenii români.

Dar solidaritatea nu înseamnă supunere. Nu înseamnă să închidem ochii când ne sunt puse în pericol graniţele şi oamenii.

Când a fost vorba despre Rusia, statul român a expulzat un diplomat rus şi a cerut fermitate. Astăzi, când este vorba despre Ucraina, aceeaşi clasă politică tace şi caută scuze. Nicuşor Dan, Guvernul şi Ministerul de Externe se ascund în formule goale, iar România pare din nou o ţară care cere voie înainte să-şi apere demnitatea.

Cer public expulzarea unui consul al Ucrainei, ca reacţie diplomatică minimă şi necesară. Legea trebuie aplicată la fel, indiferent dacă vorbim despre Rusia sau Ucraina. Un stat care reacţionează selectiv nu mai este stat suveran, ci anexă politică. Iar România nu are voie să ajungă o ţară îngenuncheată, care acceptă umilinţa în numele unei solidarităţi prost înţelese.

Vă mulţumesc.

Deputat al Partidului UNIT, Gheorghe-Petru Pîclişan.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"De ce atâta linişte?"

Stimaţi colegi,

Dragi români,

De ce atâta linişte?

Chiar nu ne dăm seama de ce s-a întâmplat la Constanţa?!

Chiar atât de trădători sau incompetenţi sunt cei care conduc această ţară?!

Cum este posibil ca o dronă maritimă să se plimbe prin Portul Constanţa şi să fie blocată, în stilul românesc, de un baraj antipoluare care nu trebuia să fie acolo?

Şi, totuşi, de ce atâta linişte?!

Doar Dumnezeu a făcut să nu asistăm la o tragedie inimaginabilă în Constanţa.

Deci, fie sunteţi incompetenţi şi nu sunteţi în stare, la 4 ani de la începerea războiului, să detectaţi o dronă care intră în Portul Constanţa, fie sunteţi chiar atât de trădători că aţi fost dispuşi să sacrificaţi Portul Constanţa, o bună parte din Constanţa, cu tot cu cetăţenii români care trăiesc acolo!

Vă mai întreb o dată, dragi colegi, de ce atâta linişte? Vreţi să puneţi batista pe ţambal?

Chiar nu înţelegeţi ce s-a întâmplat la Constanţa?

Chiar sunteţi dispuşi să sacrificaţi vieţile a mii de români?

Chiar nu mai avem patrioţi în servicii şi în armată?

Pentru asta aţi anulat alegerile prezidenţiale?

Doar Dumnezeu ne apără, să ştiţi asta!

Dragi români apţi de luptă, mergeţi şi faceţi serviciul de voluntariat din cadrul Armatei Române! Durează patru luni. Veţi fi şi plătiţi. Iar la final măcar veţi şti să ţineţi în mână o armă, pentru că ăştia sunt dispuşi să ne bage în război.

Au mai omorât români, dar astăzi este prea de tot!

Dumnezeu să ne apere, că voi nu doriţi asta, nu sunteţi în stare sau sunteţi dispuşi să sacrificaţi vieţile a mii de români!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Tilea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică este intitulată "Între informare şi glorificare - responsabilitatea televiziunii în faţa societăţii".

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la promovarea intensă de către postul de televiziune PROTV România a documentarului "Cămătarii", producţie centrată pe una dintre cele mai cunoscute familii asociate fenomenului interlop din România. Documentarul este prezentat pe post ca o investigaţie jurnalistică asupra unui fenomen social şi judiciar care a marcat România postdecembristă.

Nu contest dreptul presei şi mass-media de a documenta şi analiza fenomene sociale grave. Dimpotrivă, presa are obligaţia de a informa, însă există o diferenţă fundamentală între informare şi transformarea unor personaje controversate în vedete de televiziune.

În ultimele săptămâni, publicul a fost bombardat cu promouri, interviuri şi fragmente care pun în centrul atenţiei familii cunoscute pentru activităţi asociate lumii interlope.

Mă întreb atunci: ce mesaj transmitem noi tinerilor? Că notorietatea poate fi obţinută şi prin încălcarea legii? Că persoanele care au reprezentat simboluri ale violenţei, ale intimidării şi ale cămătăriei merită campanii publicitare de amploare?

România are nevoie de modele autentice. Avem profesori, avem medici, avem cercetători, avem întreprinzători cinstiţi, sportivi şi artişti care contribuie la dezvoltarea societăţii. Din păcate, aceştia beneficiază rareori de aceeaşi expunere mediatică pe care o primesc persoanele provenite din zona criminalităţii. Mai grav este că, într-o societate în care luptăm cu abandonul şcolar, cu violenţa şi cu influenţa reţelelor infracţionale asupra tinerilor, asemenea producţii riscă să creeze fascinaţie, în loc de respingere.

Nu solicit cenzură şi nu contest libertatea editorială, dar televiziunile naţionale trebuie să înţeleagă faptul că au o influenţă majoră asupra percepţiilor şi valorilor sociale.

În acest sens, fac un apel către Consiliul Naţional al Audiovizualului să analizeze cu atenţie modul în care sunt promovate astfel de producţii şi impactul lor asupra interesului public.

De asemenea, invit toate instituţiile media să reflecteze dacă nu cumva goana după audienţă ajunge uneori să ofere o platformă nemeritată unor personaje care au produs suferinţă şi nesiguranţă în societate.

România are nevoie de exemple care inspiră prin muncă şi onestitate, nu de popularizarea lumii interlope.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Este oare astăzi învăţământul o fantomă care bântuie viitorul României?

Dacă e să ne raportăm la situaţia, la nivelul şi rezultatele elevilor şi la cum protejăm profesorii din ţară, lucrurile par să o ia în această direcţie. Nu mai vorbim despre o subfinanţare, nu mai vorbim despre măsurile strâmbe sau poate deliberat luate, ca să distrugă sistemul de învăţământ, ale guvernelor anterioare, dar vorbim despre probleme care duc la o deteriorare drastică şi la o problemă ce ţine, până la urmă, şi de calitatea sistemului de învăţământ, prin prisma asigurărilor ce ţin de profesori, ce ţin de elevi.

O voce a unor profesori din Iaşi deja se ridică şi reclamă - într-o disperare, aş putea spune eu - problemele clamate din sistemul de învăţământ legate, pe de o parte, de protejarea profesorilor şi elevilor din clase, asupra cărora există o tensiune din ce în ce mai mare şi a unor acte care reclamă o vulnerabilitate şi o problemă care ţine de calitatea sistemului de învăţământ.

Acelaşi grup de profesori din Iaşi reclamă o problemă legată de implicarea Poliţiei, respectiv a DGASPC, legat de o protejare a acestor profesori.

De asemenea, vedem o aberaţie, cumva, în sistemul de învăţământ. În loc să protejăm şi să aducem calitatea în sistemul de învăţământ, printr-o pregătire adecvată a elevilor, încă de la cele mai mici vârste, observăm că, iată, în clasele I şi a III-a nu pot copiii să repete anul, ci doar în clasele a II-a şi a IV-a. Dar vedem că în clasele a V-a mulţi dintre aceşti copii nu ştiu să scrie, nu ştiu să citească. Îi trecem aşa, pe un val, pentru că dă bine în statistici.

Observăm, de asemenea, că săptămâna viitoare, sindicatele, pe bună dreptate, vin şi antrenează aici, în Bucureşti, zeci de mii de profesori care vor fi aduşi din toată ţara, clamând un sistem deficitar. Este vorba de sistemul de salarizare, este vorba de proiectele şi O.U.G.-urile date înainte de Guvern, care au îngrădit şi au adus sistemul într-o stare atât de dificilă.

Vorbim, de asemenea, despre planurile-cadru de învăţământ, strâmbe, care duc şi mai departe, cu atât mai mult la o bulversare a sistemului de învăţământ din România, cumva sistem sau cadru care ar putea să fie implementat din această toamnă - lucruri care trebuie foarte bine cântărite, lucruri care aduc un grav prejudiciu sistemului de învăţământ naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Sebastian-Mihai Rusu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sebastian-Mihai Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Situaţia din România de astăzi este una cât se poate de îngrijorătoare. Nu văd cum ar putea fi votat un Guvern tehnic fără o susţinere politică asumată şi fără un sprijin real din partea românilor.

Nu putem avea un guvern "al meu", un Guvern prezidenţial. Alta este matematica în Parlamentul României şi cifrele nu mint, oricât am vrea să le interpretăm convenabil.

Oamenii văd, oamenii înţeleg şi vor taxa la vot. Mă tem că cel mai mare perdant va fi democraţia noastră fragilă şi, în cele din urmă, întreaga societate.

Faptele sunt clare: PSD şi AUR au depus o moţiune împotriva Guvernului. Au doborât Guvernul Bolojan şi nu au venit cu nimic în loc - niciun program, nicio viziune, nicio alternativă. Ar fi fost firesc să îşi asume un premier, un program de guvernare, să vină la muncă şi să demonstreze că vor cu adevărat să guverneze. Nu au făcut-o. Şi cred că ştim cu toţii de ce: să munceşti şi să îţi asumi reforme este greu. Şi nu oricine poate face lucrul acesta.

Dacă ar fi depus moţiunea din dezacord cu o anumită reformă, aş fi înţeles - ar fi avut şi ei ce să pună în loc. Dar nu aceasta a fost miza. Au ales calea comodă: să apere şi ecourile de partid, să blocheze fără să construiască, să dărâme fără să ridice. Aceasta nu este opoziţie responsabilă, ci este oportunism politic în stare pură.

În încheiere, un Guvern tehnic va fi un Guvern marionetă. Nu vom şti cine îl ghidează din umbră, dar vom şti mereu cine îi poate tăia aripile, brusc şi fără scrupule. PSD nu a avut niciun fel de reţinere să voteze o moţiune împotriva Guvernului din care făcea parte. De ce ar susţine acum un Guvern tehnic, indiferent cum se va numi premierul?

Guvernul trebuie să fie asumat politic, doar astfel se pot face reforme reale. Altfel, fără un executiv curajos şi responsabil, România va bălti în nepăsare, amânând la nesfârşit reformele pe care oamenii le aşteaptă. Iar stagnarea, dragi colegi, nu este neutralitate - este regres.

Nu aşa se construieşte dezvoltarea, nu aşa se ajunge la bunăstare!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"România pierde oameni într-un ritm alarmant"

În doar un deceniu, între recensămintele din 2011 şi 2021, populaţia ţării a scăzut cu peste 1.000.000 de persoane. Astăzi nu mai vorbim despre simple statistici, ci despre sate care se golesc, şcoli care se închid şi comunităţi întregi care îmbătrânesc, de la an la an. Fenomenul are două cauze majore: migraţia şi prăbuşirea natalităţii.

Pe de o parte, milioane de români au plecat, în ultimele decenii, în căutarea unor condiţii de trai mai bune. Tinerii nu îşi părăsesc familiile, prietenii şi ţara pentru că le este prea bine acasă. Ei pleacă pentru că nu găsesc suficiente oportunităţi, pentru că nu au încredere că îşi pot construi aici un viitor sigur şi prosper.

Pe de altă parte, România traversează una dintre cele mai grave crize de natalitate din istoria sa recentă. În ultimii ani, numărul naşterilor a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimul secol, iar sporul natural continuă să fie profund negativ. În anul 2024, diferenţa dintre numărul deceselor şi cel al naşterilor a depăşit 100.000 de persoane. Nici măcar migraţia pozitivă nu a reuşit să compenseze această pierdere.

În spatele acestor cifre se află realităţi pe care le cunosc milioane de familii: costuri tot mai mari ale vieţii, dificultăţi în accesul la locuinţe, nesiguranţă economică şi lipsa unor politici coerente de sprijin pentru tineri şi pentru părinţi.

Stimaţi colegi,

Problema demografică nu este doar o problemă socială, este o problemă de securitate naţională, de dezvoltare economică şi de viitor al statului român. O ţară cu tot mai puţini copii, cu tot mai puţini tineri şi cu o populaţie îmbătrânită va avea dificultăţi tot mai mari în a-şi susţine economia, sistemul de pensii şi serviciile publice.

România are nevoie de politici curajoase pentru susţinerea familiilor, pentru încurajarea natalităţii, pentru accesul tinerilor la locuinţe şi pentru repatrierea românilor din diaspora.

Nu este suficient să constatăm declinul, trebuie să acţionăm înainte ca efectele să devină ireversibile.

Cea mai mare bogăţie a unei naţiuni nu este aurul, nici resursele naturale, nici infrastructura, cea mai mare bogăţie a unei naţiuni sunt oamenii săi. Iar dacă pierdem oameni, pierdem totul.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

În continuare, voi da citire declaraţiilor politice depuse în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Marius-Constantin Budăi, Mircea-Vasile Govor, Oana Matache, Ion Samoilă, Petru-Bogdan Cojocaru, Ion-Alin Tomoescu, Nicolae-Adrian Bara, Romeo-Daniel Lungu.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Lidia Vadim-Tudor, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu, Andrei-Cosmin Guşă, Dorel Vulpoiu, Cristina-Emanuela Dascălu, Nicolae Mîndrescu, Tiberiu-Nicolae Boşutar.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Vetuţa Stănescu, Gabriel Andronache, Sebastian Burduja.

Grupul parlamentar SOS România: Vasile Nagy, Simona-Elena Macovei Ilie, Verginia Vedinaş, Florin Caragaţă, Andreea-Petronela Cîmpianu.

Grupul parlamentar al UPR: Sergiu Matei.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, declar închisă prima parte a şedinţei noastre, dedicată declaraţiilor politice.

Se continuă cu a doua parte a şedinţei.

Să aveţi mult spor!