Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Cristea şi se pregăteşte domnul deputat Virgil Guran.

Domnul Victor Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Am înţeles că fraudarea este la modă, vânzările sunt la modă, aşa că mi-am intitulat declaraţia mea politică: "Învăţământul românesc nu este de vânzare!".

Situaţia învăţământului românesc, rezultatele obţinute la examene arată că şcoala românească trăieşte o dramă. Este rezultatul reformei Funeriu, o reformă care nu s-a dovedit a fi una reală, ci un proiect de supravieţuire politică, fără viziune, lipsit de simţul răspunderii faţă de societate.

Legea s-a dovedit a fi, pentru ministrul în funcţie, o armă de luptă în scopuri politice şi nu o lege care să întâmpine nevoile reale ale copiilor şi profesorilor.

Şansa revenirii este una singură: educaţia. Educaţia este formula viitorului şi presupune un învăţământ elitist. Elitele trebuie apreciate pentru că elita adevărată este, prin definiţie, "slujitoare". Cum au fost apreciaţi profesorii şi elevii premiaţi la concursurile internaţionale? Cu câţiva galbeni. În timp ce torţionarii, care au îngropat elitele culturii româneşti, s-au bucurat sau se mai bucură încă de o substanţială recompensă. Pentru a nu-i mai aminti pe numiţii politici din instituţiile, companiile şi agenţiile statului, care au salarii foarte mari, invers proporţionale cu performanţele companiilor la conducerea cărora se află.

Actele de injustiţie socială, motivarea profesorilor pentru calitatea învăţământului, racordarea învăţământului la piaţa muncii, fraudarea examenelor, toate acestea sunt motive de reflecţie privind viitorul învăţământului. Să nu ne mai jucăm de-a şcoala! Să nu mai începem în fiecare an o reformă a învăţământului! Să nu mai bulversăm şcoala românească, o şcoală cu o tradiţie lăudabilă, cu tot felul de iniţiative nesustenabile, exemple perfecte de formă fără fond!

O astfel de iniţiativă se dovedeşte a fi transferul unor clase de elevi din învăţământul gimnazial, respectiv clasa a V-a, la liceu. În acest transfer, nu se ţine cont de psihologia copiilor de gimnaziu, care îşi vor desfăşura activitate în mijlocul elevilor de clasa a XI-a şi a XII-a. Pe de altă parte, trebuie recunoscută şi diferenţa de abordare a procesului de predare-învăţare-evaluare, o diferenţă întru totul justificată, între profesorii de gimnaziu şi cei de liceu. Asistăm, în mod incontestabil, la discreditarea şi discriminarea elevilor şi profesorilor din învăţământul gimnazial, precum şi la o depopulare a şcolii generale. Despre ce egalitate de şanse vorbim?

O altă iniţiativă, oarecum pripită, a fost introducerea în învăţământ a programului "Şcoală după şcoală". Poate România să susţină, din punct de vedere financiar, logistic derularea acestui program, de altfel cât se poate de bine-venit pentru însănătoşirea învăţământului, dar foarte costisitor? Programul trebuie derulat în diferite localităţi din ţară, în mod experimental şi ulterior legiferat. Cum se bucură în prezent elevii navetişti de acest program, în timp ce la această oră nu sunt manuale pentru clasa pregătitoare şi clasa I? Însă, se vehiculează cu tărie ideea manualelor electronice.

Faţă de cele prezentate, Ministerul Educaţiei are datoria să găsească o soluţionare din punct de vedere pedagogic, psihologic şi financiar a problemelor din învăţământ, un domeniu care, din păcate, nu a constituit prima prioritate naţională. A sosit momentul să nu ne mai jucăm de-a şcoala.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.