Parliamentary debates

Doamna Rodica Nassar:

Am să-i dau cuvântul în continuare doamnei deputat Andreea Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună dimineaţa!

Declaraţia politică pe care am pregătit-o pentru astăzi vizează perspectiva şi riscul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Aşadar, voi face o analiză nepartizană despre Brexit şi fără mânie.

Votul britanicilor de la referendumul de pe 23 iunie trebuie analizat fără mânie sau părtinire.

Gestul Marii Britanii de a atrage atenţia asupra marilor probleme ale viziunii tactice şi strategice a Uniunii Europene trebuie luat foarte în serios. Cu sau fără succesul ieşirii englezeşti din arena europeană, Uniunea va trebui să regândească modul propriu de funcţionare şi de gestionare a problemelor curente şi a crizelor, iar această regândire nu ar trebui să reechilibreze numai situaţia mamuţilor Uniunii, ci şi românii ar trebui să beneficieze din plin de un nou suflu strategic european.

România nu are de ales. Chiar fără să fim în Schengen încă, fără să fim conectaţi la sistemul bancar european al sistemului euro, nu avem spre altundeva să ne îndreptăm. Trebuie să ne pregătim de schimbări europene, făcând în continuare schimbări naţionale: adaptarea legislaţiei, elasticizarea economiei, absorbţia inteligentă de fonduri europene şi nu numai, eliminarea eficientă a corupţiei.

Pe toate canalele de comunicare se înşiruie de ceva timp avantajele şi dezavantajele economice, politice, sociale ale ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să se restructureze drastic, în cazul ieşirii britanice din scenă, devenind mai săracă şi mai puţin abilă comercial, ar surveni succesiv pericolul excentrizării similare în cascadă a altor ţări.

Dezavantaje mari pentru Marea Britanie există: monedă prăbuşită, proiecte comune suspendate şi nu numai. Dezavantajele ar fi diminuate potenţial de independenţa politicilor proprii, ulterioare Brexit-ului, şi de gândirea unei eventuale asocieri unionale cu Statele Unite, chestiune însă pe care preşedintele Obama a negat-o cu claritate. Cine ştie, însă, ce ne va aduce propria perspectivă electorală americană?

Frustrările britanicilor sunt de înţeles, mai ales după salvarea economică a Greciei. Este de înţeles şi tendinţa de autonomizare a Marii Britanii, ca ţară creatoare a liberalismului politic şi economic.

Totuşi, Marea Britanie şi-a atenuat criza postbelică, generând conceptul istoric de uniune de ţări, ca pionier al Comunităţii Europene.

Britanicii sunt apoi cei care au diseminat pe glob ideea de echipă, de grup de persoane, care împreună joacă rugby, fotbal sau cricket, care fac o afacere sau structurează o reţea comercială undeva în lume. De ce vor atunci, acum, să iasă din Uniunea Europeană? Cum vor acum englezii să aplice un liberalism purist, într-o situaţie economică mondială de o asemenea complexitate? Cât din referendumul pentru Brexit de pe 23 iunie este populism şi cât politică? Cât din frustrările insulare au inflexiuni de iluzii de secol XIX, mai ales ale politicienilor?

Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări, care ţin atât de obscur, cât şi de tendinţele naturale, peste o săptămână, referendumul britanic va produce efecte.

O astfel de tentativă a britanicilor a mai avut loc la doar doi ani de la aderarea la Comunitatea Europeană, în 1975. La referendumul de atunci aproape 70% dintre britanici au răspuns cu "da" la întrebarea dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în Comunitatea Europeană. Trendul ascendent al euroscepticismului, de atunci încoace, nu trebuie neglijat. Implicaţiile sunt majore.

Astăzi, unul din zece europeni este britanic. Brexit-ul ar putea diminua populaţia Uniunii Europene cu aproape 13 procente, respectiv cu aproape un procent ponderea cetăţenilor europeni în totalul populaţiei mondiale. Aceasta înseamnă că ieşirea britanicilor din Uniunea Europeană ar duce la un regres de 10 ani. Populaţia Marii Britanii echivalează cu populaţia statelor care au aderat în anul 2004 la Uniunea Europeană, mai puţin Cehia.

Suprafaţa Uniunii Europene s-ar putea reduce cu aproximativ 250.000 de km pătraţi, aşadar cu peste 5% din spaţiul terestru al Uniunii Europene, pierzând totodată şi o potenţială rută maritimă şi al doilea cel mai mare port, ca şi cantitate de bunuri transportate.

Uniunea Europeană riscă să piardă a doua cea mai mare economie după Germania. Marea Britanie a contribuit cu 2,6 trilioane euro la PIB-ul european în anul 2015. Prin urmare, ar suferi o scădere cu peste 17 procente, care poate crea un şoc asupra economiei europene, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a reuşit azi să depăşească nici măcar criza din anul 2008, când PIB-ul european a scăzut cu aproximativ şase procente.

Dincolo de riscul de destabilizare a economiei, Uniunea Europeană îşi poate pierde poziţia de lider economic global. Bugetul Uniunii Europene se va reduce cu peste 13 procente, europenii fiind nevoiţi să suplinească aceste pierderi sau să reducă investiţiile.

Potrivit informaţiilor furnizate de Comisia Europeană, Marea Britanie este astăzi al treilea contributor la bugetul comunitar. Comerţul intracomunitar va fi afectat.

Conform datelor Eurostat, în anul 2015 Marea Britanie ocupa locul al treilea în ceea ce priveşte ponderea în totalul importurilor intracomunitare, cu o valoare de peste 300 de miliarde de euro, reprezentând 10% din total. Totodată, a avut o pondere de 6% în totalul exporturilor comunitare, cu o valoare de 184 de miliarde de euro.

Uniunea Europeană riscă să piardă principalul stat care atrage cele mai multe investiţii străine directe din spaţiul comunitar. Potrivit World Investment Report pentru anul 2015, realizat de UNCTAD, Marea Britanie a fost clasată pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte intrările de investiţii străine directe, în valoare de peste 72 de miliarde de dolari.

Nu doar Uniunea Europeană va retrograda, ci şi Marea Britanie, iar efectele acestei incertitudini politice deja se resimt: lira sterlină a scăzut de la începutul anului cu aproape 1,5 procente, la 1,25 euro în prezent.

Concret, euro câştigă teren în faţa lirei. Pesemne că, în ciuda acestei retorici, Marea Britanie nu va părăsi Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte România, riscul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană înseamnă condiţii riguroase pentru cei aproape 180.000 de muncitori români, înregistraţi oficial în statistica britanică, dar înseamnă şi taxe suplimentare pentru cele 5% din totalul exporturilor româneşti care ajung în prezent în Marea Britanie.

Independenţa pe care britanicii vor să o afişeze azi este specifică secolului XIX, care deşi a dus la un succes remarcabil în acele vremuri, azi singura posibilitate ca Marea Britanie să devină un lider mondial este doar în interiorul Uniunii.

În faţa ascensiunii Chinei, Indiei, Braziliei sau a altor state, chiar şi Statele Unite ale Americii au ales să aplice o strategie a interdependenţei, nu a independenţei, prin semnarea sau negocierea unor acorduri economice, politice şi chiar militare, capabile să facă faţă acestor noi competitori globali.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi, doamnă deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul (din sală):

Dacă mai e timp, aş mai face una...