Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2019
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.144/2019
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2019 |
Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2019
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.2 | Andrei Daniel Gheorghe - declaraţie politică având titlul "Apelul Academiei Române - un semnal de alarmă pentru învăţământul românesc"; | ![]() |
||
| ................................................ | |
|
|
Mai avem declaraţii depuse în scris: Lungu Tudoriţa de la Grupul PNL, Florică Ică Calotă, Adrian Mocanu şi Constantin Avram, de la Grupul ALDE. Şi de la Grupul PSD: Petru-Bogdan Cojocaru, Nicu Niţă, Laurenţiu Nistor, Tamara-Dorina Ciofu, Costel Lupaşcu, Natalia- Elena Intotero, Răzvan-Ilie Rotaru, Marius-Constantin Budăi, Elvira Şarapatin, Eugen Bejinariu, Viorel Stan, Anişoara Radu, Eliza- Mădălina Peţa-Ştefănescu, Ciprian-Constantin Şerban, Claudiu- Augustin Ilişanu, Tîlvăr Angel, Daniela Oteşanu, Alina-Elena Tănăsescu, Alexandra Presură şi Aurel Căciulă. Dau cuvântul, de la Grupul PNL, domnului Gheorghe Andrei Daniel. Vă rog. |
|
|
Domnul Andrei Daniel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, "Apelul Academiei Române - un semnal de alarmă pentru învăţământul românesc" Mă bucură faptul că, în sfârşit, Academia Română, după o perioadă foarte lungă de ezitări, a luat o poziţie fermă cu privire la ultimele desfăşurări din ultimii ani, aş spune din ultimii mulţi ani, în ceea ce înseamnă învăţământul românesc şi ceea ce înseamnă această sete cronică de a reforma la nesfârşit învăţământul şi de a scoate din el însăşi principiile fundamentale ale învăţământului românesc clasic, cele care au făcut ca şcoala românească să fie respectată peste tot în lume. Chiar actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, spunea cândva că suferă învăţământul românesc de reformită. Păi, asta se întâmplă cam de 20 de ani. Iar în aceşti 20 de ani, învăţământul românesc a fost relativizat, a fost transpus într-o cheie corect politică, a fost fragmentat şi a fost pur şi simplu supus unor experimente dintre cele mai aberante, pe care le-au repetat la rând miniştri ai educaţiei de dreapta, de stânga, de centru, politici, apolitici, tehnocraţi, afiliaţi sau neafiliaţi unor forţe politice mai mari ori mai mici. Şi este esenţial de înţeles că învăţământul românesc, aşa cum a fost el gândit, pe bazele puse de Spiru Haret, acum deja peste 100 de ani, reprezintă una din principalele forţe pe care această naţiune le are şi reprezintă un capital strategic pentru România. Aşadar, mi se pare complet binevenit faptul că Academia Română pune problema a ceea ce înseamnă învăţământul teoretic, a ceea ce înseamnă faptul că învăţământul românesc a fost decăzut undeva într-o zonă strict utilitaristă, într-o zonă conjuncturală, au fost inventate tot felul de pseudomaterii de învăţământ care n-au nicio legătură nici cu realitatea, şi nici cu valorile pe care trebuie să le cultivăm copiilor şi tinerilor în şcoală, şi în tot acest timp calitatea morală şi calitatea intelectuală a celor care au plecat de pe băncile şcolii, deşi au plecat cu mult mai multe diplome decât anterior, nu reuşesc să se ridice la nivelul generaţiilor care au avut posibilitatea unui învăţământ unde şi teoria a avut rolul său. Şi aici mă gândesc atât la materiile din zona umană, din zona social-umană, din zona de real, de la istorie până la matematică, de la limba şi literatura română până la biologie, de la economie şi filosofie până la geografie, avem de-a face cu o întreagă relativizare a şcolii româneşti şi a metodei de studiu din şcoala românească. De asemenea, este esenţial să cultivăm memoria. Dacă nu cultivăm memoria, memoria istorică, memoria ştiinţifică, memoria culturală, memoria identitară, riscăm ca pe termen mediu şi lung să devenim o naţiune care nu ştie cine este şi nu ştie încotro merge. Iar dacă dorim să trăim într-o ţară liberă, într-o ţară democratică, într-o ţară în care să avem drepturi şi libertăţi respectate şi într-o ţară în care să ne respectăm unii pe alţii, este esenţial să ne cunoaştem trecutul, să ne cunoaştem bazele identitare şi este esenţial ca întreg mecanismul de învăţământ să fie pus pe o armătură morală deosebit de solidă. De aceea, să nu uităm că mai presus de orice şcoala trebuie să cultive valori, şcoala trebuie să construiască conştiinţe, iar şcoala românească trebuie să rămână o forţă pe baze extrem de solide, pe temelii cu rădăcini puternice, implantate în solul acestei naţiuni şi în solul culturii, civilizaţiei şi istoriei româneşti. Vă mulţumesc. |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. |


