Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Mircea Irimescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Daţi-mi voie să vă spun, până vine domnul Irimescu, şi colegii de la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal care au depus în scris: domnii Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, George Ionuţ Dumitrică, Mihai Donţu, Călin Potor, Cornel Pieptea, Cristian Buican, Titi Holban, Viorel Palaşcă, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Florin Ţurcanu, Liviu-Bogdan Ciucă, Tudor Ciuhodaru unde e celebrul... globetrotterul politic,... Iaşiul? dumneavoastră vreţi să vorbiţi, domnule Ciuhodaru, da, am înţeles, ca întotdeauna, mi-am dat eu seama - doamna Lucia-Ana Varga, Bogdan Ţîmpău, doamna Mariana Câmpeanu, Gigel-Sorinel Ştirbu, Octavian Bot, Horea-Dorin Uioreanu, Ioan Ţintean, Mihăiţă Calimente, Dan Bordeianu, Victor Paul Dobre, Ionuţ Stroe, Relu Fenechiu, Radu Stroe, Vasile-Viorel Buda, Dan-Ştefan Motreanu şi Ciprian Minodor Dobre.

99,9% dintre liberali, săptămâna aceasta, au luat cuvântul sau au depus în scris.

Domnule deputat, aveţi 3 minute, vă rog.

Domnul Mircea Irimescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Primarii"

Stimaţi colegi,

Există în memoria comunităţilor cazuri de conducători locali care au intrat în legendă. Mulţi sunt conştienţi de importanţa cinstei, priceperii şi jertfei aleşilor locali în uşurarea vieţii lor şi, evident, sunt oameni care le mulţumesc. Primari de altădată sunt nume de străzi în numeroase localităţi ale României.

Şi cei de astăzi se dovedesc personaje de primă mărime ale timpurilor pe care le trăim. Nu numai că funcţiile ce le exercită nu sunt nici pe departe doar onorifice şi reprezentative, ca prin alte părţi, dar puterea lor de decizie locală, în multe cazuri, practic, este unică. Ba, mai mult, prin poziţiile privilegiate dobândite în ultimii ani, primarii pot influenţa decisiv rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. Ultimele scrutine au demonstrat această stare de fapt şi nu se îndoieşte nimeni de rolul major pe care-l vor avea şi la viitoarea selecţie a parlamentarilor.

Avantajaţi de necesitatea modernizării urbane şi rurale, reclamată de secolul în care trăim, în plină perioadă de accesare a fondurilor furnizate de Uniunea Europeană, în baza acordului de aderare, importanţa socială a acestei categorii de oameni politici a crescut considerabil. Cum spiritul gregar al comunităţilor locale, cultivat secole în şir, este departe de a fi înlăturat, primarul, a cărui mână semnează actele existenţei de zi cu zi a majorităţii instituţiilor locale, concentrează o putere disproporţionată, departe de cea preconizată de legiuitor, când i s-a asigurat statutul juridic. De la transformarea acestei puteri locale în forţă de influenţă era doar un pas, care a fost făcut demult.

Cum, nu-i aşa, banii sunt decisivi în lumea capitalismului şi "costul" votului în România este scăzut, într-un covârşitor număr de cazuri, cei ce au bani, câştigă alegerile, indiferent de tipul acestora. Discuţiile despre mita electorală, deşi au o vechime apreciabilă, nu au dat rezultate. Asta încurajează pe cei din fruntea bucatelor să se asigure iar şi iar cu fonduri pentru alegeri. Sursa cea mai îndemânoasă este cea a lucrărilor publice. O colaborare "potrivită" cu executanţii lucrărilor poate da rezultate îndestulătoare pentru toţi cei implicaţi.

Deşi se cunosc şi astfel de cazuri, nu toţi primarii erau deja bogaţi când au avut acces la scaunul diriguirii. Însă, gestionari ai lucrărilor publice locale, majoritatea dintre ei au dobândit o stare materială mult peste media contemporanilor. Resursele financiare cu care se asigură cheltuielile electorale ale partidelor se formează substanţial prin implicarea primarilor. Prin asta, puterea lor în interiorul formaţiunilor politice din care fac parte a crescut substanţial. Dacă rolul consilierilor locali şi al parlamentarilor scade continuu şi simţitor, importanţa primarilor pare a creşte exponenţial. Sunt des întâlnite locurile în care primarii, indiferent dacă au sau nu majoritate în deliberativele locale, au control discreţionar asupra consiliilor locale.

Pentru a-şi creşte mai mult puterea, titularii primăriilor caută cu orice preţ noi resurse financiare. De multe ori angajează lucrări de construcţii, nu din necesităţi imperative, ci după cum găsesc resurse de finanţare. Exemplele care-mi sunt la îndemână se referă la stricarea unor parcuri şi reamenajarea lor în forme mai proaste decât cele iniţiale, în "modernizarea" de grădini zoologice, în promovarea (formală!) a valorilor etnoculturale etc. Asta în localităţi în care nu sunt instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, iar drumurile sunt impracticabile. Nimeni nu pare a fi preocupat de nivelul pagubelor care se aduc statului prin promovarea unor lucrări inoportune. Chiar dacă cotele de participare ale bugetelor locale la lucrările finanţate din fonduri europene sunt mici, risipa produsă de lucrările inutile promovate de primari este importantă în contextul economico-social pe care-l traversăm.

În pofida faptului că sunt cunoscute carenţele şi ilegalităţile sistemului de promovare şi execuţie a lucrărilor publice din România, nu sunt "vânate" cum se cuvine de organele îndrituite ale statului. Cum, pe de o parte, posibilităţile de control ale UE sunt limitate, iar pe de alta, perfecţionarea modului de fraudare este continuă, probabilitatea dării în vileag a presupuselor infracţiuni comise în acest domeniu este redusă. Asta face ca atmosfera de suspiciune din viaţa publică să nu se mai termine, corupţia să înflorească, încrederea în instituţiile statului să scadă în continuare, iar modernizarea ţării să se amâne.

Se cere o acţiune energică de combatere a acestor tendinţe dăunătoare. Numai că cei care trebuie să o susţină, trec şi ei prin alegeri şi, cum spuneam, rolul primarilor este important...

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule Irimescu.