Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Urmează domnul deputat Ovidiu Ganţ. Aveţi cuvântul.

Între timp, daţi-mi voie să citesc şi numele colegilor de la PDL, care au depus în scris: domnul deputat Silviu Prigoană, doamna deputat Monica Iacob Ritzi, domnul deputat Marius Rogin, doamna deputat Sanda Maria Ardeleanu, domnii deputaţi Petru Călian şi Daniel Buda.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La 21 aprilie 1992 s-a semnat tratatul privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa dintre Republica Federală Germania şi România. Am sărbătorit, deci, recent, 20 de ani de la acest eveniment, care ar putea fi privit ca un simplu document, oarecum normal în Europa. La o privire mai atentă ar trebui să vedem ce a însemnat punerea lui în practică.

Posibilitatea unui astfel de tratat a fost creată de căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia Română din Decembrie 1989. Deja în ianuarie 1990 ministrul de externe german, Hans-Dietrich Genscher (chiar semnatarul tratatului), era prezent la Bucureşti, Sibiu şi Timişoara, pentru a da un semnal de solidaritate şi susţinere către România, dar şi explicit către minoritatea germană, care va ocupa ulterior un loc important în textul tratatului de prietenie, ea asumându-şi rolul de punte de legătură dintre cele două ţări.

Această minoritate s-a implicat prin reprezentanţii săi în extinderea colaborării politice, economice, culturale, pe planul educaţiei, sănătăţii, serviciilor sociale etc. Totodată, ne-am bucurat de sprijinul ambelor state în ceea ce priveşte viaţa comunităţii, păstrării identităţii lingvistice şi culturale, a învăţământului în limba maternă, a instituţiilor sociale pentru oameni în vârstă, activităţi economice. Pentru acest sprijin doresc să mulţumesc României şi Germaniei, în numele germanilor din ţara noastră, pe care îi reprezint în Parlament.

În baza tratatului, Germania a susţinut cu consecvenţă România în eforturile sale de reformă, de trecere de la societatea socialistă la o democraţie bazată pe economia socială de piaţă. Cu sprijinul Germaniei, România a devenit membră a NATO şi a Uniunii Europene, producându-se revenirea noastră la valorile civilizaţiei apusene, după care am tânjit atâţia ani.

La rândul său, România a fost şi este un prieten al Germaniei, susţinând demersurile iniţiate de aceasta în UE. Am ratificat unanim proiectul tratatului Constituţional European, practic, la fel, Tratatul de la Lisabona, şi am semnat tratatul multilateral de guvernanţă fiscală (am încredere că va fi ratificat cu largă majoritate). Aceste trei demersuri amintite au avut ca principal motor Germania, în dorinţa de continuare a integrării europene, pentru pace, securitate şi bunăstare.

Astăzi, Germania este principalul nostru partener economic, mii de germani lucrează în România şi viceversa. Tot de ordinul miilor este numărul studenţilor români care studiază la universităţi germane. Investiţiile cu capital german asigură la noi zeci de mii de locuri de muncă. Industria auto germană este cea mai puternică pe plan mondial şi datorită furnizării de piese din România. Practic nu există o maşină germană fără piese de la noi.

Industria IT & C reprezintă un alt domeniu de excelenţă în relaţia economică bilaterală.

Pentru extinderea şi adâncirea relaţiei dintre România şi Germania mai există mult potenţial care trebuie valorificat. Stă în puterea noastră să o facem, în prietenie şi colaborare, aşa cum prevede tratatul al cărui bilanţ la 20 de ani de la semnare este unul foarte bun.

Ovidiu Ganţ,deputat FDGR.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Daţi-mi voie să mai citesc un coleg care a depus în scris, în afară de Sorin Stragea şi Cristea Victor, la Grupul parlamentar al PSD, domnul Eugen Uricec.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, au mai depus în scris: doamna deputat Roberta Alma Anastase, domnii deputaţi Cosmin Popescu, Constantin-Severus Militaru, Florian-Daniel Geantă, Stelică Iacob Strugaru şi Ioan Bălan.

Doamnelor şi domnilor,

Distinşi ziarişti,

Daţi-mi voie să închid şedinţa de astăzi, "tumultoasă", a dezbaterilor şi declaraţiilor politice.

Vă urez o săptămână frumoasă, şi votaţi cum trebuie la moţiunea de cenzură de vineri.

Doamne ajută!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)