Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Victor Cristea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Şi o să-mi permiteţi pe urmă să iau eu cuvântul, ca şi opoziţia, într-un fel sau altul, să fie reprezentată.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Cristea:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică este inspirată din realităţile de zi cu zi pe care le trăim. Se intitulează "Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună...".

În România, ca urmare a aşezării sale geografice, clima este temperat-continentală, cu patru anotimpuri. Fenomenele meteorologice specifice unei astfel de clime - ploi, zăpezi, inundaţii, viscole - prin efectele lor, pot fi benefice, dar şi păguboase.

Conform Constituţiei, obligaţia statului, a Parlamentului, a cetăţenilor este de a veghea permanent la diminuarea efectelor distructive ale situaţiilor de calamitate, prin măsuri pragmatice, ştiinţifice, ridicate la rang de politică de stat. După 24 de ani, realitatea românească prezintă anul 2014 ca fiind expresia unei democraţii politice şi economice înţelese "original" de către guvernările anterioare: reprezentanţii acestor guvernări au dobândit libertatea şi dreptul de a face orice, au consolidat ca societate un model economic şi social bazat pe principiul bunului-plac, excluzând cetăţeanul din actul de guvernare, diminuând rolul şi eficienţa Parlamentului.

Această stare de lucruri a dus la eşecul tuturor aşa-ziselor reforme, care nu au vizat trebuinţele primare ale românilor, ci erau proiecte fără viziune, produse de un număr restrâns de lideri politici fără vocaţie constructivă, proiecte de supravieţuire politică. Elocventă în acest sens este tragedia prin care au trecut românii cu ocazia inundaţiilor sau înzăpezirilor. Nu s-a învăţat nimic...

De fiecare dată există aceleaşi probleme: lipsa digurilor, amenajarea râurilor şi pârâurilor, lipsa utilajelor eficiente de deszăpezire, lipsa perdelelor vegetale de protecţie. Pe scurt, lipsa de preocupare pentru siguranţa cetăţenilor, pentru calitatea vieţii lor, investiţii insuficiente în domeniul mediului şi transporturilor. Lipsa de experienţă şi profesionalism au adus mai multe pagube decât criza economică.

Semnificativă în acest sens este "criza meteorologică", "criza albă" din zonele calamitate de zăpadă abundentă şi viscol, declanşată în februarie 2012 şi ianuarie 2014. Criza din 2012 a înregistrat 80 de morţi, iar în 2014, 13 persoane până în prezent. În consecinţă, tot cetăţeanul român este cel care plăteşte factura crizei: cu vieţi omeneşti, cu bunuri materiale agonisite.

Toate efectele distructive ale calamităţilor care s-au abătut asupra României au scos la iveală două aspecte: calitatea precară a vieţii oamenilor, fără sursă de încălzire, apă, alimente, iluminat, oamenii s-au simţit fără ajutor sub troiene; instituţiile statului, fără organizare şi fără tehnologie modernă, fără investiţii în realizarea unor plantaţii de protecţie, s-au dovedit incapabile de a diminua efectele viscolului, de a readuce viaţa la normal.

Aceasta este moştenirea păguboasă pe care a preluat-o actualul guvern.

Tragedia prin care trece poporul român trebuie să fie un subiect de reflecţie pentru toţi factorii de decizie. Experienţa ne-a demonstrat că:

- rolul liderilor s-a diminuat, iar echipa trebuie să aibă un rol important ca factor decident în spaţiul politic şi nu numai;

- se impune o socializare substanţială a proiectelor politice, prin implicarea, în egală măsură, a Parlamentului, Guvernului, societăţii civile, consiliilor judeţene, primăriilor şi cetăţenilor în elaborarea Programului economico-social pentru România;

- şi, nu în ultimul rând, trebuie eliminată din practica ministerelor o anumită aversiune manifestată la adresa ideilor şi a modului de abordare din partea parlamentarilor.

Faţă de toate aceste practici trecute, care şi-au demonstrat ineficienţa, într-un larg consens, se impune de urgenţă:

- elaborarea unui Program naţional de protecţie a drumurilor, căilor ferate şi localităţilor rurale prin plantarea de perdele vegetale, având ca factori direcţi Ministerul Mediului şi Pădurilor, ROMSILVA;

- elaborarea unui program pentru achiziţionarea unor utilaje de deszăpezire performante, de ultimă generaţie, de către Ministerul Transporturilor şi consiliile judeţene;

- revizuirea bugetelor ministerelor, prin eliminarea cheltuielilor de imagine în favoarea implementării programelor amintite.

Peisajul sinistru, dezolant, al României sub troiene este oglinda realităţii politice, economice şi tehnologice din 2014, ca o reflectare a moştenirii guvernărilor anterioare. A sosit însă momentul să nu ne mai jucăm cu natura pentru a o subordona. Trebuie să colaborăm cu natura. Natura se răzbună, românul plăteşte!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.