Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Da. Invit la microfon pe domnul deputat Vasile Gudu şi se pregăteşte domnul deputat Mircea Lubonovici.

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Scrisoarea de intenţie cu FMI, Guvernul USL şi românii".

La sfârşitul anului trecut, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va promulga bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant şi după ce transportatorii au anunţat ca această creştere va fi inclusă în preţul motorinei pe care o folosesc drept carburant, premierul Victor Ponta a anunţat că negociază cu FMI si Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină folosită de către transportatorii de marfă şi aplicarea acesteia doar la benzină.

Ulterior, după o discuţie cu preşedintele Băsescu, premierul a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei şi la benzină, nu doar la motorină, iar şeful statului a precizat că în aceste condiţii poate promulga bugetul. Premierul Victor Ponta a declarat că guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă. Guvernul USL vrea ca board-ul FMI să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultimul memorandum, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi, document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de Fondul Monetar Internaţional.

Misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au revenit la Bucureşti pentru discuţii cu autorităţile române în cadrul primei evaluări a noului acord aprobat în septembrie, iar principalele discuţii s-au concentrat pe execuţia bugetară, măsurile fiscale şi bugetul pe anul viitor. Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a aprobat pe 27 septembrie 2013 scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde de euro, care va fi tratat ca preventiv.

Acordul a început însă cu o derogare pe cel mai important criteriu cantitativ, cel al deficitului bugetar, ţinta pentru septembrie fiind majorată cu un miliard de lei, de la 8,1 miliarde de lei la 9,18 miliarde de lei, ca urmare a unei performanţe slabe în ceea ce priveşte veniturile bugetare, care s-au plasat după opt luni sub nivelul programat. La mijlocul anului, diferenţa între programat şi realizat era de 400 de milioane de lei (fără PNDI), iar la opt luni a depăşit un miliard de lei. Guvernul USL s-a angajat în acelaşi timp să ia măsuri suplimentare în cazul în care încasările nu vor fi revigorate în următoarele trei luni, pentru a se încadra în deficitul negociat pentru acest an, de 14,7 miliarde de lei. Discuţiile s-au axat în principal pe măsurile fiscale pe care Guvernul USL le are în vedere pentru a compensa eventuale relaxări, precum promisa reducere a CAS cu trei puncte procentuale. Prognoza actuală a FMI pentru creşterea economică este de 2,2% în pentru acest an.

O delegaţie a Partidului Democrat Liberal a avut o întrevedere de o oră cu reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene aflaţi zilele acestea la Bucureşti pentru definitivarea scrisorii de intenţie. La finalul întrevederii, preşedintele Vasile Blaga a anunţat că PDL a înaintat misiunii FMI, BM şi CE pentru România o scrisoare în care au fost adresate o serie de întrebări referitoare la modul în care decurg discuţiile cu Guvernul României, dar şi soluţiile pe care PDL le vede pentru rezolvarea problemelor economice şi sociale: "PDL susţine un acord cu FMI, BM şi CE. Dar le-am spus că privim cu toată atenţia semnarea acestui acord într-un stat de drept. Premierul spune că va pune în aplicare o scrisoare de intenţie chiar dacă nu poartă semnătura preşedintelui României. Nicicând o astfel de scrisoare nu a fost semnată de preşedinte, ci de ministrul finanţelor şi Guvernatorul BNR. Dar Guvernul României are, potrivit Constituţiei, nevoie de mandat de negociere din partea şefului statului pentru că avem de a face cu un acord internaţional. În 2013 guvernul USL a aprobat un buget bazat pe noi taxe şi impozite fără nici un studiu de impact". Am avut un număr mare de taxe şi impozite şi totuşi încasările statului au scăzut cu 10 miliarde de lei în 2013. Acest lucru a condus la o situaţie paradoxală - avem creştere economică de peste două procente, dar rectificări bugetare în minus şi mai puţine locuri de muncă. FMI a fost de acord şi cu bugetul pe 2014 fără niciun studiu de impact pe taxa de construcţii speciale. Iar azi avem miniştri, precum cel al agriculturii care realizează că agricultorii, nu vor putea plăti aceste taxe. În plus, nici nu se pune problema eliminării taxei de şapte eurocenţi cu care PDL nu este de acord.

Preşedintele PDL Vasile Blaga a transmis delegaţiei FMI, BM şi CE că Guvernul Ponta nu a făcut nimic în ce priveşte managementul companiilor de stat. "Ba chiar avem un preşedinte al ASF care are venituri mai mari decât trezorierul SUA şi de patru ori mai mari decât omologul polonez. "Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat la rândul său că "din discuţiile cu FMI, BM şi CE nu a rezultat clar care este strategia care poate accelera creşterea economică din România". În nici un caz această strategie nu poate fi bazată pe multiplicarea impozitelor şi taxelor. Iar impozitul nou pe construcţii speciale afectează agricultura, una din puţinele şanse ale României de a se dezvolta, şi sectorul energetic, care are nevoie de investiţii masive. FMI ne-a spus azi că un astfel de impozit există în SUA, Marea Britanie şi Polonia. România nu se poate compara însă cu niciuna dintre aceste ţări dezvoltate. Noi avem nevoie de investiţii masive în infrastructură.

Lovind sistematic în statul de drept, în justiţie, în instituţiile statului, încrederea în România este distrusă prin acţiunile Guvernului Ponta. Guvernul Ponta nu îşi poate acoperi incompetenţa şi lipsa de voinţă politică în a sprijini mediul de afaceri şi statul de drept. Dezvoltarea economică, creşterea naturală a mediului de afaceri, nu pot fi stimulate în absenţa unor politici economice. Domnul Ponta şi guvernul USL sunt total rupţi de realitate şi trăiesc într-o altă lume.

În România oamenii o duc din ce în ce mai greu, sunt din ce agresaţi de taxe, de birocraţie, de corupţie, de interesele baronilor locali. Îndeplinirea unor parametri macroeconomici nu va rezolva tensiunea din societatea românească indusă de contradicţia dintre interesele cetăţenilor şi interesele baronilor locali din guvernul condus de premierul Victor Ponta.

Vă mulţumesc.

Vasile Gudu, deputat PDL - Tulcea.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc mult, dar altă dată, vă rog frumos să nu mai depăşiţi cele trei minute.