Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Benga şi se pregăteşte domnul deputat Cosmin Necula.

Domnul Ioan Benga:

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte: "România, poziţie consecventă şi coordonată în legătură cu situaţia externă din Ucraina şi Moldova"

Aşa cum urmărim de mai multe săptămâni, escaladarea tensiunilor şi violenţelor concertate din estul Ucrainei ridică mari semne de întrebare la nivelul NATO şi al Uniunii Europene. Putem spune că pacea din Europa este pusă în pericol, dar speranţa o reprezintă în continuare dialogul diplomatic cu Federaţia Rusă.

Implicarea Rusiei în evenimentele din Ucraina este evidentă, iar dorinţa acesteia de a-şi alipi o bucată importantă din Ucraina reprezintă o certitudine. Spre exemplu:

• Forţele separatiste proruse continuă să controleze administraţia regională din Doneţk, în estul Ucrainei, după ce au respins acordul de la Geneva privind detensionarea situaţiei din această ţară. La nivelul populaţiei informaţiile abundă în confuzii. Majoritatea locuitorilor din regiunea Doneţk (estul Ucrainei) se opune alipirii la Rusia, însă consideră nelegitim guvernul prooccidental de la Kiev, manifestându-se pentru federalizare, o federalizare, s-o recunoaştem, cerută pe fondul presiunii rusofone.
• Miliţii proruse au ocupat sâmbătă televiziunea publică din localitatea Kramatorsk, din estul Ucrainei, au întrerupt transmisia posturilor naţionale ucrainene şi au conectat televiziunea rusă.
• "Rusia şi-a suplimentat trupele la frontiera cu Ucraina ca răspuns la instabilitatea din aceasta ţară", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Iertaţi-mă, dar Ucraina este o ţară unde tocmai a avut loc o lovitură de stat militară şi este normal ca orice ţară să ia măsuri de precauţie pentru a-şi asigura securitatea", a declarat cu tupeu Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin.

Aşadar, ce am urmărit cu atenţie la televizor că s-a petrecut în Ucraina nu e adevărat, nu a fost o revoluţie populară - o voinţă în spiritul democraţiei, ci o lovitură de stat militară, iată cum interpretează după bunul-plac Rusia evenimentele democratice din ţara vecină.

Din fericire, la toate nedreptăţile ce scriu istoria Ucrainei în aceste zile, România a avut şi continuă să aibă o poziţie clară, consecventă şi bine coordonată.

Ne-am raliat pe o singură voce şi am rostit ferm că trebuie păstrată integritatea teritorială a Ucrainei, că trebuie sprijinit procesul democratic. Extrem de important pentru România este modul în care sprijinim, în aceste zile, Moldova, pe care trebuie să o protejăm să nu fie prinsă, la rândul său, în aceste conflicte şi să îşi continue drumul european şi democratic pe care l-a ales. Conotaţiile pot deveni dramatice pentru Moldova şi o pot întoarce în trecut la stadiul de enclavă sovietică, în condiţiile în care autorităţile separatiste din Transnistria au trimis, săptămâna trecută, Moscovei o cerere oficială de alipire la Federaţia Rusă.

România rămâne într-o zonă fierbinte, la graniţa cu Ucraina şi cu Moldova, dar trebuie în continuare să ne ridicăm la înălţimea cerinţelor parteneriatului NATO şi celor de ţară membră a Uniunii Europene. Recunoaşterea acţiunilor militare propuse în forţă de Rusia reprezintă o violare flagrantă a dreptului internaţional, după cum bine puncta Victor Ponta.

România a dovedit şi dovedeşte în continuare că este un partener foarte credibil şi serios. Noi suntem la frontiera NATO şi a Uniunii Europene, ne aflăm, din punctul de vedere al poziţionării geo-strategice, la frontiera cea mai fierbinte.

Ca membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, consider că în cazul în care Moscova dă curs solicitării Transnistriei de alipire la Federaţia Rusă, România va avea o poziţie tranşantă, identică cu cea a partenerilor internaţionali din Uniunea Europeană şi din NATO. România susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar şi cea a Ucrainei.

La fel ca şi primul-ministru Victor Ponta, afirm că, în ceea ce priveşte politica de securitate a României, toate instituţiile statului "vorbesc aceeaşi limbă", iar acest fapt benefic nu poate fi pus la îndoială.

Vă mulţumesc.

Deputat Colegiul nr.1 Reşiţa, Ioan Benga.