Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi.

Vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi parlamentari,

Bună dimineaţa!

În spaţiul public, în mass-media se vorbeşte în ultima perioadă despre un nou model fiscal în România; despre impozitul progresiv, despre taxa de solidaritate şi despre alte formule de reconfigurare a sistemului fiscal.

În opinia mea, cred că discuţia despre fiscalitate este mult mai amplă şi nu se rezumă doar la fiscalitate. În realitate, discuţia este despre ce fel de societate ne dorim să avem. Vrem să încurajăm dezvoltarea unei clase de mijloc sau să continuăm să avem o mână de bogaţi şi foarte mulţi săraci? Ne dorim să introducem principii de justiţie socială sau lăsăm lăcomia sau aşa-zisa mână invizibilă a economiei să regleze societatea?

Din punctul meu de vedere orice discuţie despre fiscalitate sau despre orice arhitectură economică şi instituţională trebuie să pornească de la principiile de bază, de la scopurile cele mai importante pe care trebuie să le urmărim.

M-am uitat pe datele EUROSTAT şi am constatat că avem printre cele mai mari decalaje sociale din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria ne mai depăşea în urmă cu un an, dar cred că lucrurile se vor schimba, în dezavantajul României, având în vedere că Bulgaria s-a înscris deja în calendarul aderării la moneda euro.

Primii 20% cei mai bogaţi români acumulează venituri de peste şapte ori mai mari decât veniturile ultimilor 20% dintre cei mai săraci români. Adică bogaţii cei mai bogaţi au venituri de peste 7 ori mai mari decât săracii cei mai săraci. Media Uniunii Europene la acest indicator este de 5, dar sunt multe state în care raportul veniturilor celor mai bogaţi este doar de două sau de 3 ori mai mare comparativ cu veniturile celor mai săraci.

Este evident că trebuie să intervenim pentru a schimba ceva, pentru că direcţia nu este bună.

De aceea, în opinia mea, discuţia despre fiscalitate trebuie să aibă la bază următoarele trei principii esenţiale care vor defini modul în care ne dorim să arate societatea noastră.

În primul rând, echitate socială - în care fiecare să contribuie la buget după o justă proporţie, astfel încât fiecare să poată aspira la o viaţă decentă.

2. Solidaritate - adică cei foarte bogaţi să fie solidari cu cei vulnerabili, mai ales în condiţiile economice foarte grele, cu o inflaţie accelerată care afectează în mod dramatic puterea de cumpărare a celor cu venituri mici.

3. Echilibru între impozitarea muncii şi impozitarea capitalului - ceea ce, în cuvinte mai simple, înseamnă sarcina fiscală să fie împărţită în mod echitabil între angajaţi şi angajatori.

Şi nu în ultimul rând, noul model fiscal mai trebuie să aibă în vedere un obiectiv extrem de important: stimularea economică. Veniturile obţinute la bugetul de stat trebuie să fie direcţionate către dezvoltarea şi stimularea sectoarelor de producţie foarte eficiente.

Banii de la buget trebuie să aibă în general două destinaţii: pe de o parte, asigurarea serviciilor sociale garantate prin Constituţie, respectiv sănătatea, educaţia, ordinea publică. Dar pe de altă parte, banii publici trebuie folosiţi pentru investiţii şi pentru stimularea economică, astfel încât să se asigure creşterea nivelului de trai, dezvoltarea economică şi implicit creşterea veniturilor la buget.

Deci, înainte de a critica o măsură sau alta, o propunere de taxe sau de modificare a sistemului fiscal, vă propun să reflectăm puţin asupra principiilor enunţate aici şi asupra modului în care ne dorim de fapt să arate societatea românească.

Vă mulţumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.