|
Domnul Ion Eparu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Şi în spiritul celor cu care am încercat să obişnuiesc colegii, sper să mă încadrez în cele 3 minute alocate unei declaraţii politice, pe care astăzi am intitulat-o "21 februarie - Ziua Internaţională a Limbii Materne". Începând cu anul 2000, pe data de 21 februarie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Limbii Materne. Este evident că scopul desemnării acestei sărbători a fost accentuarea rolului limbii materne în conservarea şi dezvoltarea patrimoniului unei etnii. Ca reprezentant al unui colegiu, Colegiul 10, Circumscripţia 31 Prahova, Colegiul 10 Ploieşti, cu o structură pronunţat neomogenă, vreau să subliniez faptul că singurul mod de a contracara violenţa generală cu care ne confruntăm - verbală, fizică, emoţională, economică, comunitară - este să punem accent pe înţelegere, toleranţă şi dialog. Iar dialogul nu este posibil decât prin respectarea particularităţilor şi integrarea lor în generalul cotidianului. Limba maternă este indubitabil una dintre dimensiunile fundamentale ale fiinţei umane, este legătura prezentului cu trecutul şi tradiţiile. Tocmai pentru a-i sublinia importanţa şi implicaţiile, s-a decis desemnarea unei zile sărbătorite la nivel mondial. Dar să nu uităm că lucrurile mari încep tot cu paşi mici, paşi făcuţi în primul rând în proximitate. Astfel, cred că programul de o oră pregătit minuţios la şcoala din cartierul Bereasca, şcoală din colegiul meu, de exemplu, este la fel de important, ca efect generat, ca toate mesele rotunde, dezbaterile, atelierele de lectură şi creaţie, concursurile de ortografie, recitări sau eseuri, expoziţiile de carte sau desene, vizionările de filme, programele de muzică şi dans tradiţional, prezentările de obiceiuri şi tradiţii, atelierele de conversaţie sau prezentările organizate la sediile UNESCO din întreaga lume, ca realizare a bibliotecilor auditive ale limbilor pe cale de dispariţie sau ca pregătire a proiectelor-pilot de software pentru includerea digitală a limbilor indigene. Spun asta pentru că amprenta lăsată asupra copiilor de romi din cartier, implicaţi în programul şcolar amintit, va genera cu siguranţă efectele scontate. Ei îşi vor putea defini mai exact locul integrat în societate, înţelegând specificul limbii şi al obiceiurilor proprii, pentru că, evident, limbile îngrijite şi promovate prin standardizare, prin scriere, prin administraţie, şcoli şi mass-media au şanse mai mari de supravieţuire decât cele minoritare, în care primează limba vorbită, cea scrisă, administrativă, fiind foarte slab dezvoltată. Din punct de vedere istoric, data de 21 februarie a fost aleasă ca Zi Internaţională a Limbii Materne în memoria celor 5 studenţi ucişi de către poliţie la Dacca, pe data de 21 februarie 1952, în timp ce demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor materne, bengali, ca limbă oficială pe teritoriul statului Pakistan, stat care cuprindea pe atunci şi Bangladesh-ul. La nivel mondial există în prezent aproximativ 7.000 de limbi materne, conform Atlasului limbilor în curs de dispariţie editat de UNESCO în anul 2001, pe parcursul a câteva generaţii, mai mult de 50% din aceste limbi sunt ameninţate cu dispariţia, 96% dintre ele fiind vorbite doar de 4% din populaţia globului. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie. Ion Eparu, deputat Colegiul 10, Circumscripţia 31, Prahova.
|