|
Doamna Tamara-Dorina Ciofu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi: "Democraţia în România - încotro?". Alegerea şi instalarea unui nou guvern şi mai ales a unui guvern de tehnocraţi a stat sub imperiul nevoii de democraţie, de alegere a poporului care a ieşit în stradă după tragedia de la "Colectiv" şi a dus la îndepărtarea elitelor politice, insistându-se pe integritate în politică şi viaţă publică a ţării. Democraţia, statul de drept, transparenţa în viaţa publică şi politică sunt valori fundamentale şi, desigur, democraţia se construieşte pentru popor, prin acesta şi de către popor, dar şi prin participarea unor actori importanţi: partidele politice. După cum este unanim acceptat, definiţia clasică privind democraţia afirmă că ea este un sistem politic în care voinţa poporului şi binele comun sunt reflectate de deciziile pe care le iau reprezentanţii aleşi de către populaţie. Ca urmare, politicienii trebuie să înţeleagă că succesul lor depinde de apropierea lor de alegători, de profesionalismul lor şi de credinţa că destinul unui popor, al unei naţiuni, depinde de ei, de preocuparea pe care o manifestă pentru omul obişnuit. Nu întâmplător Schön Peter propunea ca democraţia să fie o metodă de selectare a unui guvern, o metodă bazată pe libera competiţie a indivizilor şi a partidelor pentru putere. Din moment ce democraţia este o formă de conducere exercitată de un politician, politica ar trebui să fie o ocupaţie care să producă cele mai bune rezultate şi cel mai bine pregătiţi politicieni. Instituţiile democratice apar prin negocieri şi compromisuri între elitele politice, care pot genera alegeri hotărâtoare pentru evoluţia naţiunii. Elitele guvernante şi tehnocrate trebuie să pornească de la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi, în concret, de la asigurarea serviciilor publice fundamentale necesare lor, a securităţii energetice, dar şi a protecţiei teritoriului unde locuiesc, pornind de la protejarea întregii ţări şi a cetăţenilor împotriva terorismului şi a altor acţiuni care ar duce la pierderea de vieţi omeneşti. Chiar dacă noul Guvern este tehnocrat, strategia lui trebuie să vizeze şi continuitatea unor acţiuni şi proiecte demarate de fostul guvern de politicieni. Şi aici aş enumera câteva, pe care eu, ca parlamentar ales al Partidului Social Democrat, le consider necesare: funcţionarea statului de drept; asigurarea resurselor financiare pentru ca instituţiile statului să-şi desfăşoare activitatea în condiţii bune; respectarea şi menţinerea angajamentelor privind pensiile, salariile şi subvenţiile pentru căldură; continuarea acţiunilor de reformă începute în educaţie şi sănătate de Guvernul Ponta. Iar aici aş vrea să subliniez că măsurile luate de fostul Guvern şi de Parlament privind majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, precum şi majorarea cu 25% a salariului personalului din sănătate au fost măsuri corecte din punct de vedere economic şi atât de necesare populaţiei, de aceste măsuri urmând să beneficieze mai mult de 200.000 de angajaţi. Iar ieri, ca o dovadă concretă a celor expuse, Preşedintele a promulgat această Lege a majorării salariale a bugetarilor, care va intra în vigoare pe data de 1 decembrie, odată cu Ziua Naţională a României. Aş încheia şi mi-aş dori ca noul Guvern tehnocrat să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor, să facă eforturi pentru ca şi anul 2016 să fie un an al creşterii economice. Astfel că solicit ca adoptarea Legii bugetului de stat pe 2016 să se facă până la 15 decembrie. Vă mulţumesc.
|