Parliamentary debates

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Izabella-Agnes Ambrus.

Doamna Ambrus Izabella-Agnes:

Mulţumesc frumos.

Tema abordată astăzi este: "Învăţământul simultan - între necesitate şi eficienţă".

Art. 45 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale prevede următoarele: "Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii".

Existenţa claselor cu predare simultană este o realitate a zilelor noastre, în învăţământul din România, mai ales în mediul rural, acolo unde numărul copiilor nu este suficient pentru a forma clase omogene, cu efectivele de elevi prevăzute de lege.

Referitor la învăţământul în limba minorităţilor naţionale, legea prevede o excepţie, în sensul că permite funcţionarea claselor de elevi sub efectivul prevăzut de Legea educaţiei naţionale.

În acest sens, putem vorbi despre o discriminare pozitivă, care ar trebui să vină în sprijinul educaţiei în limba minorităţilor, pentru a le asigura aceleaşi drepturi şi acces la un învăţământ de calitate în limba maternă.

Însă realitatea din teritoriu este cu totul alta. În ultimele luni, în judeţul Braşov, a cărui comunitate maghiară o reprezint, ne confruntăm cu o realitate crudă: comasarea claselor cu predare în limba maghiară, chiar dacă aceste clase şi până acum au funcţionat comasate, cu predare simultană cu cel puţin două clase. Motivul este unul simplu: lipsa resurselor financiare, fără însă a avea în vedere drepturile fundamentale ale copiilor la un învăţământ de calitate, în limba maternă.

În aceste condiţii, după noua proiecţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, copiii, din toamnă, vor fi nevoiţi să studieze în clase comasate nu câte două clase, ci chiar câte 4-5 clase.

Mă întreb cum va fi posibil pentru un cadru didactic, în decursul unei ore, să se ocupe eficient de copii care sunt în clasa 0, unii care învaţă să scrie şi să citească, respectiv clasa I, clasele a II-a, a III-a şi a IV-a, care au deja mai multe materii? Probabil la acest lucru nu s-au gândit ministrul învăţământului şi, respectiv, inspectorul şcolar general, când au ajuns la concluzia că în acest mod pot asigura un învăţământ eficient, în localităţile respective.

Nu mai punem la socoteală faptul că, în urma acestui plan, unii copii vor fi nevoiţi să facă naveta într-o altă localitate, pentru a avea acces la educaţie, respectiv la învăţământul gratuit, garantat de statul român, în condiţiile în care nici măcar un autobuz şcolar nu există acolo.

Este revoltătoare această atitudine, fiind o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale copiilor, a accesului la învăţământ gratuit, de calitate, în limba maternă.

Ceea ce pretindem este numai respectarea drepturilor noastre, ca cetăţeni ai acestei ţări, şi asigurarea unui tratament egal, nediscriminatoriu faţă de copiii noştri, în condiţiile în care dreptul de a învăţa în limba minorităţii este un drept fundamental, prevăzut de Constituţie.

Deputat al UDRM, Izabella Ambrus.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, doamnă deputat.