Parliamentary debates

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Din partea Grupului parlamentar UDMR o invit pe doamna Petö Csilla-Mária şi se pregăteşte domnul deputat Gust Florentin.

Doamna Petö Csilla-Mária:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Ce-i aşteaptă pe cei în vârstă" şi aş vrea să-i dau citire, cu ocazia Zilei internaţionale a vârstnicilor, care va fi la data de 1 octombrie.

Din date statistice reiese că în anul 2050 pe Pământ vor trăi 2 miliarde de persoane cu vârsta de peste 60 de ani. În ţările cu o reţea socială bine concepută, nevoile rezultate din această transformare naturală - îmbătrânirea - se iau în considerare de zeci de ani. În Statele Unite, de exemplu, începând încă din anul 1965, vârstnicii primesc un card special care le garantează acestora sprijin social, financiar, alimentar, pentru transport şi îngrijire medicală. În Canada există trei niveluri de susţinere socială pentru persoanele vârstnice: sprijin cu caracter preventiv - informarea şi pregătirea persoanelor vârstnice în legătură cu schimbările intervenite odată cu vârsta, sprijin adaptat nevoilor personale - fizic, financiar şi de intervenţie publică directă, pentru persoanele care necesită îngrijiri de specialitate.

Sistemul social şi de sănătate din ţara noastră tratează problemele vârstnicilor într-un mod superficial şi de multe ori populist. Este inacceptabil, de exemplu, că sistemul de sănătate care a fost supus de nenumărate ori multiplelor programe de reformă, nu are încă centre specializate de geriatrie la nivel local ori de judeţ. Au dispărut chiar şi acele servicii minime implementate pe timpuri de către dr. Ana Aslan în capitală şi ulterior în provincie, de exemplu la Băile Felix. Încă de pe atunci se ştia că ramura medicală geriatrică reprezintă o provocare profesională. Cu toate acestea, nici măcar conceptele de bază ale gerontologiei nu se predau în universităţi, colegii şi şcoli profesionale medicale.

Responsabilitatea societăţii actuale constă în coordonarea adecvată a intervenţiilor medicale, psihologice şi sociale în ceea ce-i priveşte pe vârstnici. Suntem încă în faza de abordare discriminatorie vizavi de populaţie, ceea ce restrânge sau chiar exclude persoanele vârstnice din viaţa socială şi profesională. Această abordare nu ţine cont de abilităţile şi capacităţile personale. În ţările cu adevărat democratice s-a observat demult o schimbare - acolo prevalează atitudinea activistă. Acest lucru îi ajută pe oamenii în vârstă să-şi exprime abilităţile creative, să-şi pună în aplicare experienţa şi capacitatea de muncă. Se observă că persoanele în vârstă sunt, de asemenea, capabile de a crea lucruri de valoare durabilă, în special în domenii artistice. Locurile de muncă adaptate vârstnicilor, angajări cu normă redusă şi mediile de lucru tolerante, care dau dovadă de respect, pot cuprinde persoanele de 65-70 de ani cu o activitate zilnică prin care aceştia pot contribui la creşterea produsului intern brut al ţării, astfel nefiind consideraţi numai consumatorii fondului de rezervă. Din păcate, societatea de consum priveşte bătrânul doar ca pe un consumator. Aceştia ar putea fi plasaţi în prim-plan, dacă cei responsabili şi-ar putea asuma corespunzător situaţia vârstnicilor.

În acest sens, susţin necesitatea înfiinţării unei reţele de geriatrie prin implicarea directă atât a Ministerului Sănătăţii, cât şi a autorităţilor locale, respectiv încurajez încadrarea vârstnicilor în medii de lucru adecvate vârstei şi capacităţilor lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumim mult, doamna deputat.