Parliamentary debates

Domnul Eduard Raul Hellvig:

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna deputat Sonia Drăghici.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vă declar că promovarea campaniilor de vaccinare în România reprezintă o prioritate.

România, din nefericire, se situează pe un loc codaş în Uniunea Europeană privind implementarea sistemului vaccinal, după cum ne comunică ultimele informaţii de presă după afirmaţiile unor oficiali europeni. Situaţia este alarmantă, deoarece se cunoaşte istoricul medicinei de dinaintea descoperirii vaccinurilor. Boli grave, precum poliomielita, variola, difteria, rabia, febra galbenă sau tetanosul, evoluau epidemic sau pandemic.

S-a creat o adevărată isterie mediatică şi se poartă polemici aprinse în presă sau în mediul virtual, cele mai multe generate de nespecialişti, care conduc la un final negativ: refuzul părinţilor de a-şi vaccina copiii.

Cele mai controversate vaccinuri sunt ROR-ul, ce oferă protecţie împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului şi vaccinul pentavalent, care protejează împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B şi poliomielitei. Ele au fost asociate cu explozia de autism din anii '50-'60, perioadă care se corela cu începutul campaniei de imunizare în Statele Unite ale Americii. În Japonia, primul copil diagnosticat cu autism s-a născut în 1945, perioadă ce a coincis cu programul obligatoriu de vaccinare impus de americani.

În 1962 ia naştere la Londra prima asociaţie a părinţilor cu copii autişti. Acolo, numărul bolnavilor era mai mic decât în Statele Unite ale Americii, explicaţia fiind aceea că, în Anglia, vaccinul nu era obligatoriu. Efectele au fost puse pe seama a două substanţe: tiomersalul (mercur) şi aluminiul. Studiile au dovedit că în părul copiilor autişti concentraţia de mercur era mai mare decât la cei sănătoşi, semn că metalul se acumula în organism. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a interzis utilizarea tiomersalului în producţia de vaccinuri, multe dintre ele suferind, însă, ulterior, mari îmbunătăţiri tehnologice.

Se discută că stimularea excesivă a imunităţii prin vaccinuri ar fi responsabilă pentru rata mare de boli autoimune. Cel mai recent scandal a fost cel legat de vaccinul împotriva tuberculozei (BCG), importat din Danemarca.

De la începutul anului 2011 au fost raportate peste 100 de reacţii adverse severe, mult mai multe decât în anii în care s-a folosit vaccin produs la Institutul Cantacuzino.

În ciuda avertizărilor, românii, inclusiv personalul medical, nu mai sunt interesaţi să se vaccineze împotriva gripei. Oamenilor le este frică de reacţii adverse sau, pur şi simplu, consideră că vaccinul nu are niciun efect.

Deşi beneficiile imunizării cu vaccin anti HPV sunt mai mari decât riscurile, contribuind la scăderea îmbolnăvirilor şi a deceselor prin cancer genital, mulţi părinţi refuză să-şi vaccineze fiicele.

Toate acestea...

Vă rog frumos, nu pot să îmi susţin discursul ...

Toate acestea constituie motive de îngrijorare pentru specialiştii epidemiologi şi infecţionişti, care cunosc cel mai bine riscurile la care se expun persoanele nevaccinate. Posibilitatea reapariţiei bolilor pestilenţiale sau a pandemiilor devastatoare planează sumbru asupra viitorului umanităţii.

De aceea, pledez pentru intensificarea campaniilor de educaţie sanitară organizată de Direcţiile de Sănătate Publică în ceea ce priveşte campaniile de vaccinări, pledez pentru menţinerea acestor instituţii şi asigurarea continuităţii activităţilor pe care le desfăşoară, pentru a ne asigura un viitor sănătos generaţiilor viitoare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.