Parliamentary debates

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doar o clipă.

De la grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are cuvântul doamna Sonia Drăghici.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la: "Consecinţele socioumane ale violenţei în familie".

Peste câteva zile, pe 25 noiembrie este Ziua internaţională pentru combaterea violenţei împotriva femeilor.

Estimările ONU arată că abuzurile asupra femeilor din întreaga lume nu doar persistă, ci sunt în creştere. În România situaţia este la fel de îngrijorătoare.

Violenţa în familie reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă în prezent omenirea. Ea include toate formele de agresiune care se exercită în cadrul familiei: maltratarea partenerului de cuplu, abuzul asupra copiilor, părinţilor, bătrânilor, incestul, violul marital. Datele statistice arată că femeile reprezintă 83% din cazurile de violenţă fizică în familie. În aceste condiţii, este posibil ca fiecare dintre noi să cunoască cel puţin un caz de violenţă asupra unei femei.

Efectele social-umane ale violenţei în familie se regăsesc atât în modificările vieţii de cuplu şi ale psihologiei partenerilor, cât mai ales în modificările psihocomportamentale ale copiilor care se dezvoltă în acel mediu familial.

Violenţa în familie induce modificări în structura personalităţii tuturor celor implicaţi.

Victima îşi va pierde treptat stima de sine şi va dezvolta indezirabile mecanisme defensive prin care va încerca să facă faţă situaţiei. Cel care domină şi agresează perseverează într-o judecată imatură, nu găseşte rezolvarea firească a frustrărilor sale, iar defulările sale capătă caracter de viciu.

Despre modificările de personalitate ale copiilor sub influenţa atmosferei de violenţă în familie statisticile arată o perpetuare a comportamentelor violente de la o generaţie la alta în proporţie de 75%. Copiii pot prezenta probleme de dezvoltare fizică, probleme emoţionale şi psihologice, dar şi probleme sociale şi de comportament.

Trăsăturile psihologice ale femeii abuzate pornesc de la neîncrederea în sine până la neglijarea propriei persoane sau a sarcinilor de serviciu, ajungând la manifestări de violenţă faţă de copii sau neglijarea familiei. Consecinţele pot fi consumul de droguri şi alcool, nevrozele ce pot declanşa boli psihosomatice - până la depresie sau suicid -, infracţionalitatea sau abandonul familial.

Guvernul României a adoptat în acest an o nouă Lege pentru combaterea violenţei în familie. Trebuie să susţinem acţiunile organizate cu această ocazie de către reprezentanţii societăţii civile, iar împreună cu partenerii instituţionali să contribuim la creşterea conştiinţei civice a cetăţenilor, precum şi la o educaţie şcolară axată pe eliminarea tendinţelor violente din familie sau şcoală.

Lupta pentru eliminarea violenţei în familie trebuie să fie o preocupare permanentă a instituţiilor statului, a sistemului educativ, dar şi a tuturor cetăţenilor, care trebuie să spună un nu hotărât oricăror manifestări de violenţă apărute în familie sau societate.

Vă mulţumesc, deputat Sonia-Maria Drăghici, Colegiul 7 Bihor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.