|
Domnul Horia Grama: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea se numeşte "Liderii politici maghiari şi boala separatismului". Tema autonomiei teritoriale pe criterii etnice a revenit în forţă în discursul electoral al politicienilor maghiari, în special al oficialilor din Ungaria. În încercarea de a atrage voturile conaţionalilor lor cu dublă cetăţenie aceştia uzează de un subiect anacronic, folosind ca strategie manipularea emoţională a electoratului. Într-o ţară ca România, care are cea mai bună şi permisivă legislaţie pentru minorităţi, ar trebui să aibă mai multă grijă şi să cultive apropierea de români, având respect faţă de valorile acestora. Pentru iredentişti, Ziua maghiarilor de pretutindeni a fost şi în acest an un bun prilej pentru a aduce pe tapet tema separatismului, sfidând Constituţia României, simbolurile şi valorile româneşti. Totuşi, nu pot să nu constat că de această dată au fost luate măsuri mai drastice şi Ministerul Afacerilor Interne a cerut interdicţie de a intra în România pentru patru persoane. Consider că a fost o acţiune normală. Toată lumea ştie că în Covasna şi Harghita există nişte curente ale unor ramuri ale Gărzii Maghiare ale Partidului Jobbik, iar membrii acestei organizaţii profund extremiste şi antieuropene încearcă să-şi facă adepţi aici, promovând un discurs periculos, contaminând etnicii maghiari cu boala separatismului. Este adevărat că Ungaria are alegeri, iar calendarul oficialilor maghiari arată clar că şi-au început campania în România, adresându-se cetăţenilor cu dublă cetăţenie. E normal să-şi facă campanie, dar nu pe teme care contravin Constituţiei României şi care lezează şi contravin valorilor româneşti. Cred că toate activităţile care nu respectă valorile şi legile româneşti trebuie să fie declarate indezirabile, la fel ca persoanele care le iniţiază. Garda Maghiară este interzisă în Ungaria, dar, paradoxal, funcţionează în România. Stimaţi colegi, Aici nu mai vorbim de toleranţă, ci de atitudinea care se cere faţă de o organizaţie ce încalcă legile româneşti şi europene. De 20 de ani liderii maghiari din Covasna nu au venit cu vreo iniţiativă de colaborare, de acţiuni comune sau de dialog cu românii. În schimb, îşi concentrează energia pe revendicarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Cred că sunt probleme comune pe care le înfruntă românii şi maghiarii din această zonă, probleme sociale şi economice, iar rezolvarea lor cere înţelegere reciprocă şi dialog. Liderii politici ai maghiarilor trebuie să renunţe la limbajul dublu, cel cu ton instigator faţă de electorat şi cel ponderat, european, afişat la vedere în faţa mass-media şi la Bucureşti. Respectarea identităţii minorităţilor nu este nicidecum o problemă în România, sub niciun aspect, nici al educaţiei, nici al drepturilor de orice fel. Aşadar, îmi pun întrebarea firească: ce urmăresc propagatorii ideii de autonomie pe criterii etnice? La fel de firesc vine şi răspunsul: dispariţia statului naţional. Sper ca liderii politici ai maghiarilor din Covasna şi Harghita să se trezească măcar în al doisprezecelea ceas şi să-şi concentreze forţele pentru construirea unei Românii puternice, din care şi ei fac parte, în care trăiesc şi prosperă. Vă mulţumesc. Horia Grama, deputat, Colegiul nr.4, Circumscripţia electorală nr.15 Covasna.
|