Parliamentary debates

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Urmează Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Florica Cherecheş nu este.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi - "Situaţia politică din Republica Moldova, un lucru de interes pentru România".

Deşi ne aflăm acum într-o perioadă de campanie electorală, la sfârşitul primului tur al alegerilor prezidenţiale, putem vedea fără vreun mare efort criza politică, foarte previzibilă nu de mult timp, care se adânceşte tot mai puternic la Chişinău, în cadrul coaliţiei de la guvernare.

Eu cred că trebuie să mergem în profunzime şi să vedem care sunt cauzele acestei situaţii.

În primul rând, faptul că România de foarte mult timp a investit în Republica Moldova, în forţe politice care nu au promovat nici măcar acel pro-europenism despre care se vorbeşte, ci, pur şi simplu, au mizat pe o politică mai relaxată şi mai lejeră a statalismului moldovenesc.

Absenţa României din toate dezbaterile regionale, pe care o vedem de mulţi ani - şi faptul acesta este foarte vizibil atât în Balcani, în Europa de Sud-Est, în Europa Centrală, cât şi în acest spaţiu din vecinătatea estică, cu Republica Moldova şi Ucraina.

Şi, nu în ultimul rând, toleranţa pe care o serie de instituţii şi de forţe politice din Europa Occidentală o manifestă faţă de interesele ruseşti în Basarabia, şi nu doar în Basarabia, ci pe întreaga graniţă de est a Uniunii Europene.

Alianţa dintre Blocul ACUM şi socialişti se află într-o criză. Ea este în pragul prăbuşirii. Acest lucru nu trebuie să ne mire. Este o alianţă împotriva naturii, o alianţă care vine să ne aducă aminte de veşnicele înţelegeri pe sub masă dintre ruşi şi germani şi de compromisurile care au dus, pur şi simplu, în ultimii 30 de ani, aproape, la transformarea Republicii Moldova, dintr-o parte din România, care ar fi trebuit deja să se reunească cu Patria-mamă, într-un stat eşuat, undeva la marginea Europei, într-o zonă în care toţi vin să-şi spele rufele murdare, să-şi spele banii şi să aibă loc tot felul de asocieri şi combinaţii obscure.

Faptul că astăzi, în loc să avem la Chişinău o direcţie pro-europeană şi pro-românească, avem, de fapt, o criză statală şi avem aceleaşi lupte între oligarhi, aceleaşi interese, pur şi simplu, obscure şi opuse între grupurile de putere de acolo, care mai curând reprezintă mize de natură financiară decât mize de natură identitară, este, din păcate, şi eşecul şi frica pe care noi am manifestat-o, în aceşti 30 de ani, faţă de reunire şi faţă de readucerea Republicii Moldova pe calea democratică, pe calea consensuală şi pe calea... evident în acord cu toate reglementările din dreptul internaţional, aflate în vigoare, în ceea ce înseamnă România. Şi odată cu România înseamnă şi Europa. Pentru că această ruptură, între proiectul pro-european şi linia pro-românească de la Chişinău, reprezintă un mare dezastru pentru ceea ce înseamnă viitorul naţiunii române.

În concluzie, cred că este evident că nu pot fi făcute compromisuri şi nu pot fi făcute înţelegeri pe sub masă, de tipul acceptării Planului Kozak, despre care s-a vorbit, şi al transnistrizării Republicii Moldova, aşa cum, iată, sunt anumite forţe dinspre Moscova care încearcă în această perioadă.

România trebuie să se implice puternic în Republica Moldova şi să fie mereu alături de cetăţenii acestei ţări, care este o parte din România, acest al doilea stat românesc, parte integrantă a spaţiului de cultură, identitate, civilizaţie românească.

Obiectivul fundamental pentru noi, românii, trebuie să fie reunirea şi aducerea Basarabiei acasă şi nicidecum cultivarea acolo a unor forţe politice care pot servi Moscova, care pot servi interese de grup, interese oligarhice, ori care, pur şi simplu, vizează cultivarea aceluiaşi statalism moldovenesc, o invenţie toxică a regimului bolşevic şi a regimului de ocupaţie sovietică.

Să nu uităm că Basarabia este România, iar întotdeauna, când vorbim de relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău, pe primul plan trebuie să fie proiectul unirii, iar apoi tot felul de jocuri, pur şi simplu, care nu au nicio relevanţă în ceea ce înseamnă perspectiva noastră identitară, naţională şi de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

Republica Moldova este o parte integrantă a spaţiului de simţire românească, iar acest lucru trebuie evidenţiat prin toate puterile şi prin toate formele de expresie pe care noi, românii, le avem de ambele maluri ale Prutului.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnule deputat, având în vedere că nu este aglomerată sala, dau voie tuturor colegilor să-şi exprime punctul de vedere în timpul pe care îl consideră rezonabil.