Parliamentary debates

Domnul Alexandru Rafila:

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Ar trebui să se pregătească domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, care nu e prezent.

Şi o să-l rog pe domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Oare vedem în România un război hibrid?".

Spun acest lucru deoarece, iată, de doi ani încoace, de când omenirea se confruntă cu acest virus provenit din China, vedem o serie de elemente, o serie de chestiuni care ţin de un instrumentar care poate să ne amintească de ceea ce înseamnă războiul hibrid.

Ce înseamnă războiul hibrid? Înseamnă în primul rând capacitatea unei puteri de a exercita o agresiune asupra unei alte puteri sau a unui grup de interese nonstatal, asupra unei entităţi de orice tip, statal sau nonstatal, prin mijloace care ţin de dezinformare, ştiri false, aşa-numitele fake news, manipulare psihologică şi tehnologii care au impact asupra mijloacelor de comunicaţii şi inclusiv asupra reflexelor de natură psihologică pe care le vedem la nivelul unei mase de cetăţeni. Şi iată că în trecut am văzut o serie de astfel de agresiuni. De exemplu, Rusia, în Ucraina, a folosit mijloace de tip război hibrid, sau chiar putem vedea scandalul legat de manipularea reţelelor de Internet şi a reţelelor de socializare, în timpul Referendumului pentru Brexit din Marea Britanie.

Asupra României, o ţară vulnerabilă şi aflată la întretăierea mai multor interese geopolitice, nu ar trebui să ne mire deloc, dacă apar astfel de ameninţări ori astfel de agresiuni asimetrice nespecifice, ceea ce înseamnă războiul clasic şi ceea ce înseamnă o competiţie pe forţă, să spunem, între mai multe puteri sau, repet, elemente care nu ţin de un actor statal.

Şi ca să vă dau câteva exemple, de doi ani încoace vedem tot felul de teorii, vedem o avalanşă pe reţelele de socializare de dezinformări şi de teorii conspiraţioniste, vedem tot felul de acuzaţii care se fac şi care sunt diseminate foarte abil psihologic în mediile sociale.

Şi vă dau acum, în încheiere, un simplu exemplu. Se vorbeşte nu despre pandemie, ci despre plandemie, se vorbeşte de o aşa-zisă "dictatură sanitară", se culpabilizează medicii şi se fac tot felul de acuzaţii.

Iar aceste lucruri unde pot să ducă? Pot să ducă doar la dezbinare, pot să ducă la scindarea societăţii şi mai ales la slăbirea oricărei forme de autoritate legitimă în România.

Şi stau şi mă întreb, oare cum ar fi, de exemplu, astăzi, să ne trezim în faţa unei agresiuni din partea unei alte puteri, să spunem, şi să vedem informaţii gen "Războiul nu există, s-a bombardat doar o localitate, s-a ocupat doar un judeţ", ori poate să vedem unele persoane cum ar spune: "Mai bine cu dictatorul lor decât cu corupţii noştri!".

De aceea, trebuie să fim foarte atenţi şi să înţelegem că suntem într-o perioadă în care manipulările şi agresiunile de tip asimetric sunt la ele acasă.

De aceea, cred că este foarte important ca în spaţiul public să existe o responsabilitate a comunicării, iar România să îşi menţină, să spunem, verticalitatea în ceea ce priveşte capacitatea de a combate fake news-urile, dezinformările şi informaţiile care pot duce chiar la tragedii şi dezastre naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.