|
Domnul Florian-Claudiu Neaga: Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Ca deputat de Sălaj, consider că este datoria mea comemorarea în Parlamentul României a 84 de ani de la masacrele antiromâneşti comise de trupele horthyste în localităţile sălăjene Treznea, la data de 9 septembrie 1940, şi respectiv Ip, în noaptea dintre 13 şi 14 septembrie a aceluiaşi an. Aceste masacre comise cu sânge rece de armata horthystă în Transilvania au fost induse de concepţiile revizioniste ale Guvernului Ungariei din acea vreme, care, după semnarea Tratatului de la Trianon, din 4 iunie 1920, a continuat propaganda antiromânească, revizionismul devenind o politica oficială a guvernelor horthyste. În urma Dictatului de la Viena, din 1940, România a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori. Au fost cedate, total sau parţial, judeţele Bihor, Câmpulung Moldovenesc, Ciuc, Cluj, Maramureş, Mureş, Năsăud, Odorhei, Sălaj, Satu Mare, Someş, Târnava Mare, Târnava Mică şi Trei Scaune. Ocuparea militară a teritoriului cedat şi instalarea administraţiei militare horthysto-maghiare a început la 5 septembrie 1940. În loc să asigure ordinea de drept, Guvernul horthyst a încurajat un adevărat potop de atrocităţi, asasinatele în masă de la Ip, Treznea, Camăr, Ciumărna, Zalău, Dragu, Hida, Cluj, Huedin şi din alte locuri rămânând pentru totdeauna acte de gravă acuzare la adresa horthysmului. Românii au fost schingiuiţi şi bătuţi, arestaţi şi închişi în lagăre, închisori şi detaşamente de muncă forţată, expulzaţi şi excluşi din administraţie. A fost inaugurat un regim de teroare şi asasinat contra populaţiei române, regim care a comis un adevărat genocid asupra românilor din Transilvania. Treznea este o aşezare românească veche, situată în apropierea Zalăului şi atestată arheologic încă din Neolitic. Aici, la 9 septembrie 1940, 86 de oameni de toate vârstele, români, dar şi evrei, au fost ucişi cu o fără de seamăn cruzime. Mulţi alţii au fost grav răniţi, iar gospodăriile sătenilor au fost incendiate. Ulterior, a urmat comuna Ip, unde, în 13 şi 14 septembrie 1940, 157 de români au fost ucişi şi aruncaţi într-o groapă comună, inclusiv zeci de copii, de către militari din armata horthystă. Aceste trupe, alături de unii localnici maghiari dominaţi de ură şi lipsa raţiunii, au compus 6 echipe de asasini, care au luat cu asalt fiecare gospodărie de români din comuna Ip, omorându-i pe toţi cei găsiţi acasă, foarte puţini scăpând cu viaţă. Este adevărat însă că drama românilor căzuţi sub ocupaţie horthystă a provocat indignarea majorităţii oamenilor cinstiţi din rândul populaţiei maghiare, nu rare fiind cazurile când aceştia, cu preţul libertăţii şi vieţii lor, au salvat viaţa vecinilor, consătenilor, prietenilor români cu care, de veacuri, îşi duceau traiul comun, la bine şi la rău. În memoria eroilor căzuţi sub teroarea horthystă, în comunele Treznea şi Ip au fost ridicate monumente care să comemoreze victimele acestor atrocităţi. În acest sens, în încheiere, doresc să fac un apel către reprezentanţii Ministerului Culturii, ai altor autorităţi centrale şi locale responsabile. Avem nevoie să reabilităm aceste monumente istorice, împreună cu locurile de veci ale acestor eroi, comunităţile din Treznea şi Ip meritând respectul şi sprijinul autorităţilor statului român. Veşnică pomenire şi recunoştinţă...
|