Parliamentary debates

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Parlamentul României declară solemn că referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forţa în cadrul fostei URSS - respectiv în Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei - este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia".

Acest paragraf face parte din Declaraţia Parlamentului României din 28 noiembrie 1991, adoptată în unanimitate, cu privire la Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991.

Prin acest act istoric, patriotic, Parlamentul României a afirmat atunci, fără echivoc, un adevăr esenţial: Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei au fost rupte prin forţă din trupul României, iar Pactul Ribbentrop-Molotov, actul criminal care a stat la baza acestui rapt teritorial a fost declarat nul şi neavenit ab initio atât de URSS, în 1989, cât şi de Parlamentul României, în 1991.

Profit de acest moment pentru a atrage din nou atenţia asupra situaţiei comunităţii româneşti din Ucraina, supusă unui proces violent de deznaţionalizare de către statul ucrainean.

România a demonstrat constant solidaritate, sprijin şi deschidere faţă de statul ucrainean, într-un moment dificil al istoriei sale. Cu toate acestea, relaţia bilaterală trebuie să se bazeze nu doar pe sprijin politic şi militar, ci mai ales pe respectul ferm pentru drepturile fundamentale ale minorităţii româneşti.

În ciuda sprijinului foarte generos oferit Ucrainei de România, autorităţile de la Bucureşti sunt incapabile să obţină drepturi elementare pentru cei aproximativ 500.000 de etnici români din Ucraina, o situaţie care probează incompetenţa, dar şi ticăloşia unor personaje care au condus sau conduc destinele ţării.

Bolojan, Nicuşor, Oana Ţoiu sunt muţi în faţa gravelor probleme privind identitatea lingvistică şi culturală a românilor din Ucraina. Noile prevederi legislative ucrainene reduc drastic accesul la educaţie în limba maternă, limitează utilizarea limbii române în spaţiul public şi subminează moştenirea culturală a unei comunităţi care trăieşte pe aceste teritorii, de secole.

O situaţie deosebit de îngrijorătoare, complet ignorată de PSD, de PNL sau USR o reprezintă şi dubla măsură aplicată în privinţa cetăţeniei. În timp ce românii din Ucraina nu beneficiază de recunoaşterea dublei cetăţenii, recent statul ucrainean a permis această facilitate pentru cetăţeni ai altor ţări. O asemenea diferenţă de tratament este inacceptabilă şi creează un precedent discriminatoriu ce nu poate fi ignorat.

Alianţa pentru Unirea Românilor nu cere privilegii pentru românii din Ucraina. Cere doar respect pentru libertatea religioasă, dreptul la educaţie în limba maternă, protejarea identităţii culturale şi egalitate de tratament. Toate acestea reprezintă valori fundamentale ale Uniunii Europene, pe care Ucraina aspiră să o îmbrăţişeze.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.