Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Invit la tribună pe domnul deputat Kereskényi Gábor şi se pregăteşte domnul deputat Borbély László.

Domnul Kereskényi Gábor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Solidaritate între români şi maghiari în lupta anticomunistă."

Acum 57 de ani, în 23 octombrie 1956, a izbucnit la Budapesta Revoluţia maghiară împotriva dictaturii comuniste şi ocupaţiei sovietice.

Totul a început prin demonstraţia paşnică a studenţilor, care s-a transformat în revoluţie, iar apoi a fost înăbuşită în sânge prin masacrul comis de trupele sovietice. Pierderile de vieţi s-au estimat la circa 2.700 maghiari şi 700 soldaţi sovietici. După revoluţie au urmat represaliile: peste 400 de persoane au fost condamnate la moarte şi executate, 22.000 de persoane condamnate la închisoare, 18.000 de persoane internate în lagăre, iar alţi aproximativ 250.000 de locuitori au părăsit Ungaria, refugiindu-se în Occident.

Cu toate că poziţia oficială a partidului comunist din România în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej era negativă, evenimentele fiind catalogate ca şi "contrarevoluţia bandelor de terorişti", societatea românească a simpatizat cu revoluţionarii. Studenţii de la Timişoara, Cluj, Braşov, Bucureşti, Târgu Mureş şi Iaşi au organizat mitinguri de solidaritate. Securitatea însă a ţinut în frâu evenimentele, fiind arestaţi mii de studenţi, tinere cadre universitare şi intelectuali.

Potrivit unor rapoarte, în perioada octombrie 1956-decembrie 1962 au fost arestate în România peste 28.000 de persoane, dintre care doar în perioada ianuarie 1957-mai 1959 au fost pronunţate 10.000 de condamnări.

Care este concluzia acestor evenimente? Concluzia este că, aşa cum s-au găsit puncte comune şi acum 57 de ani, relaţia între România şi Ungaria, dar şi relaţia interetnică între societatea românească şi societatea maghiară din România trebuie să fie bazată pe principiul solidarităţii. Astăzi nu mai există Uniunea Sovietică, există însă Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială, care încearcă să impună aceleaşi condiţii, aceleaşi reguli ţărilor din Bazinul Carpatic.

Şi dacă acum câteva decenii interesul comun era să scăpăm cât mai repede de regimul comunist, astăzi interesul comun este să scăpăm cât mai repede de datorii şi să ieşim cu toţii din criza economico-financiară.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Kereskényi Gábor, deputat de Satu Mare.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.