Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Invit la microfon pe domnul deputat Toader Dima. Se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş.

Domnul Toader Dima:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În declaraţia politică de astăzi voi vorbi despre "Riscul de sărăcie redus prin educaţie, mai ales în agricultură".

Revin asupra unei chestiuni pe care nu o dată am abordat-o, cea a fermelor de familie, despre care toată lumea susţine că reprezintă viitorul agriculturii.

De altfel, doamnelor şi domnilor deputaţi, chiar Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite a anunţat că siguranţa alimentară nu mai este dată de marile exploataţii agricole, ci de micile ferme mai aproape de comunităţi. Acest lucru poate fi privit direct ca un trend pentru schimbarea modului în care se face agricultură, care va duce la creşterea numărului de tineri care se stabilesc la ţară.

Uniunea Europeană a învăţat din experienţa în acest domeniu a altor state, unde numărul membrilor de familie este foarte mare, chiar dacă e vorba de ţări mai sărace, aşa cum sunt India şi China. Iar o dovadă în acest sens este noua Politică Agricolă Comună care se va axa pe protecţia mediului, o distribuţie mai echilibrată a fondurilor europene, dar mai ales mai mulţi bani pentru micii fermieri.

Cei care se ocupă cu statistica anunţă că la nivel mondial aproximativ 50% din producţia agricolă provine din micile ferme de familie. Aşa că nici România nu poate merge în altă direcţie.

Uniunea Europeană are în viitor planuri mari cu micii fermieri, după cum arată chiar comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş. Vă amintesc, stimaţi colegi, că e vorba de susţinerea directă a veniturilor agricole, cu plăţi prioritare pentru cei tineri şi încurajarea micilor fermieri, astfel încât ei să poată face faţă concurenţei de pe piaţă.

Toate acestea pentru că fermele mici de familie sunt mai aproape de nevoile pieţii, sunt mai dinamice şi se adresează mult mai rapid cerinţelor din agricultură. Să nu uităm de asemenea că micile ferme de familie, şi nu industria, sunt cele care asigură promovarea produselor tradiţionale, iar fermele de familie sunt şi locul spre care s-ar putea îndrepta o bună parte din cei care cândva au plecat în alte ţări, iar acum, într-o Europă în criză, mulţi se întorc în România. În mod sigur ei vor căuta salarii cât mai aproape de cele pe care le aveau în ţările vestice, aşa că o bună parte se va îndrepta spre oraşe. Dar nu toţi. Aşa că sunt sigur că mulţi se vor întoarce către sate, de acolo de unde au plecat. Iar la sat, una din afacerile de viitor o reprezintă tocmai ferma de familie. Aceasta va fi ocazia, stimaţi colegi, în urma căreia vom vedea apărând noi meserii, sau vor fi reînfiinţate unele mai vechi, în urma schimbărilor relaţiilor de muncă. Am putea vorbi chiar de o adevărată revoluţie, dar una culturală, paşnică, pe care o văd ca singura cale viabilă de ieşire din criză.

De asemenea, doamnelor şi domnilor deputaţi, spun că formarea profesională continuă a devenit din ce în ce mai importantă, odată cu schimbările apărute în piaţa muncii. Pentru o agricultură modernă, aşa cum trebuie să fie şi cea de fermă de familie, e nevoie de o bună pregătire. Numai că învăţământul agricol a fost neglijat în ultima vreme şi asta nemeritat. E nevoie, în afară de şcolile teoretice şi de cele profesionale, şi de multe şcoli şi licee agricole. Înfiinţate acum aproape 50 de ani, liceele agricole au devenit, din păcate, cenuşăreasa sistemului de educaţie din România. Din 160 de şcoli şi licee agricole, câte erau în 1990, astăzi mai sunt doar 40, multe dintre ele cu o dotare mult mai săracă.

Vorbesc mereu de viitorul agriculturii în centrul căreia Uniunea Europeană pune mica fermă de familie. Dar cine să se ocupe de ele? Cine să facă agricultură eficientă dacă nu ştie cum? Fermele de familie ar fi cu adevărat o a doua şansă dacă ar fi înfiinţate şi conduse de absolvenţi ai învăţământului agricol de calitate. O astfel de fermă de familie ar beneficia şi de un ajutor generos din partea Uniunii Europene, aproximativ 13 mii de euro, bani cu care pot fi făcute multe lucruri bune în agricultură.

Pe lângă revigorarea învăţământului agricol, e timpul ca centrul de greutate să se mute de la sprijinirea fermelor mari şi foarte mari către susţinerea concretă şi constantă a fermelor mici şi medii.

Vă mulţumesc.

Deputat Toader Dima, Colegiul uninominal nr.6, Huşi, Vaslui.