Parliamentary debates

Doamna Rodica Nassar:

Urmează domnul deputat Vasile Gudu.

Vă ascultăm.

Domnul Vasile Gudu:

Am două declaraţii politice astăzi.

Prezint în faţa dumneavoastră doar una dintre ele, cealaltă o voi depune la secretariat. Am intitulat-o "Incompetenţa Guvernului Ponta - confirmată de raportul Curţii de Conturi".

Dispreţul premierului Victor Ponta şi al actualei guvernări faţă de banul public se vede cu ochiul liber din raportul anual pentru 2013 al Curţii de Conturi a României, din care rezultă că, prin nu mai puţin de 38 de hotărâri de guvern, au fost alocate fonduri uriaşe în mod netransparent, singurul criteriu fiind cel politic. Din conţinutul acestui raport, rezultă că nu s-a putut identifica modul în care au fost utilizate aceste fonduri de către baronii locali.

Curtea de Conturi confirmă proasta guvernare Ponta: bugetul public, păgubit cu peste 1,1 miliarde de euro în 2013. Raportul Curţii de Conturi pe anul 2013 confirmă, din păcate, o tristă realitate: modul iresponsabil, ineficient şi discreţionar în care sunt cheltuiţi banii publici de către premierul Victor Ponta şi actuala guvernare. Potrivit Curţii de Conturi, bugetele publice au fost păgubite în 2013 cu peste 1,1 miliarde de euro, adică cu aproape o treime mai mult decât în anul anterior. În acest sens, cităm din raportul Curţii de Conturi: "Impactul financiar al neregulilor constatate (...) în anul 2014, comparativ cu cel înregistrat în anul 2013, este mai mare cu 1.186,8 milioane de lei, respectiv cu 30,4%, şi anume: 422,5 milioane de lei veniturile suplimentare şi cu 764,3 milioane de lei prejudiciile".

Incompetenţa actualilor guvernanţi reiese din fundamentarea nerealistă a proiectului de buget, precum şi din rectificările operate, care au dus la diminuarea veniturilor bugetului de stat, la reducerea creditelor bugetare şi la majorarea deficitului bugetar. Una dintre practicile cele mai nocive a fost alocarea de sume importante din Fondul de rezervă bugetară fără criterii clare şi transparente, acest fond funcţionând practic ca un buget paralel, fără control parlamentar.

Deşi Legea finanţelor publice locale stabileşte că banii din Fondul de rezervă bugetară pot fi acordaţi doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, Guvernul a aprobat numeroase derogări pentru a aloca bani din această sursă, în special primarilor săi. Sumele au fost repartizate prin ordin al vicepremierul Liviu Dragnea şi fără ca lista primăriilor beneficiare să mai fie publicată în Monitorul Oficial.

În practică, nu a existat nici măcar un control al Ministerului Finanţelor prin care să fie verificat dacă obiectivul final prevăzut în documentul de alocare a sumelor respective a şi fost îndeplinit. Instituţia care a prejudiciat însă cel mai mult bugetul de stat a fost ANAF, prin lipsa de performanţă a administraţiei fiscale şi incapacitatea de a contracara fenomenul de evaziune fiscală.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât alimentarea Fondului de rezervă a fost făcută la rectificările bugetare prin tăierea banilor pentru investiţii publice, care a implicat tăierea efectivă a locurilor de muncă din sectorul privat. Responsabilitatea utilizării banilor din Fondul de rezervă revine prim-ministrului, deoarece acest fond este la dispoziţia Guvernului, în sensul art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, şi nu este un fond la dispoziţia miniştrilor.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale de stat, în mare parte acesta a fost subvenţionat de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că un sfert din fondurile necesare plăţii pensiilor s-a asigurat de la bugetul de stat. Principala cauză a fost gradul scăzut de colectare a contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori şi angajaţi.

Din raportul Curţii de Conturi reiese o insuficientă preocupare din partea entităţilor publice pentru asigurarea acurateţei datelor din situaţiile financiare şi pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiară. Fondurile şi patrimoniul public al statului sunt gestionate într-un regim în care performanţa utilizării lor nu este un criteriu prioritar.

Situaţia reieşită din raportul Curţii de Conturi frânează în mod grav şi nepermis dezvoltarea şi modernizarea ţării. România are nevoie de o schimbare de paradigmă, prin care administraţia publică să devină una eficientă, transparentă, gândită pentru a răspunde nevoilor reale, cerinţelor şi aşteptărilor cetăţeanului contribuabil. România are nevoie de un guvern capabil care doreşte şi poate să-şi asume acest obiectiv. Un viitor guvern al Partidului Naţional Liberal va duce la îndeplinire acest deziderat.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.