Parliamentary debates

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Nistor.

Doamna Marioara Nistor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

În această săptămână doresc să vă supun atenţiei un subiect pe care îl consider de importanţă naţională şi care ar putea contribui decisiv la stoparea tăierii abuzive a pădurilor.

În urmă cu doar câteva săptămâni, preşedintele Iohannis a promulgat legea prin care defrişările ilegale de păduri pe suprafeţe mai mari de un hectar sunt considerate printre vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale. Consider că prea puţin s-a discutat despre acest subiect în spaţiul public, având în vedere efectele pozitive pe care le-ar avea pentru România şi pentru mediul înconjurător.

Din punctul meu de vedere, este o decizie care vine în apărarea pădurilor ţării noastre, cele pe care le mai avem, contribuind în acelaşi timp şi la stoparea jafului ca în codru.

Pădurea reprezintă aurul verde al României, o resursă esenţială pentru ţara noastră, dar care, în ultimii 25 de ani, s-a redus simţitor. Avem obligaţia de a nu lăsa această comoară a României pradă celor care urmăresc înavuţirea şi interesul personal, ci trebuie să o tratăm cu atenţia cuvenită.

O avuţie precum pădurea reprezintă o problemă de siguranţă naţională. În România se taie ilegal, anual, 8,8 milioane de metri cubi de pădure, tocmai de aceea ea este o problemă de interes naţional.

Până în anul 1990, pădurile României, prin structură, biodiversitatea speciilor, funcţionalitate, productivitatea superioară şi calitatea lemnului, erau considerate dintre cele mai valoroase păduri din Europa. După anul 1990, a avut loc o continuă degradare şi distrugere a pădurilor, însoţită de abuzuri şi acte de corupţie. Situaţia dezastruoasă a pădurilor din ultimii ani este confirmată de datele instituţiilor naţionale de mediu, dar şi internaţionale.

De asemenea, sutele de articole şi reportaje din mass-media oglindesc tragedia tuturor pădurilor din România. Cu toţii vedem, cam în fiecare an, efectele pe care le are defrişarea haotică a pădurii: calamităţi naturale cu numeroase victime omeneşti şi pierderi de gospodării, animale, drumuri, păduri, poduri ş.a., pagube de mii de miliarde de euro.

Sper ca odată cu promulgarea legii de către preşedintele Klaus Iohannis, situaţii precum cea a Pădurii Stejaru din Brăila să nu se mai repete, deoarece este anormală scoaterea din fondul silvic a suprafeţei de 13 hectare de pădure pentru a o pune la dispoziţia unor întreprinzători dornici de profit cu orice preţ. O astfel de acţiune, dacă ar fi avut loc, ar fi reprezentat o crimă împotriva naturii, pe lângă impactul pe care o are defrişarea de asemenea proporţii asupra calităţii vieţii. Susţinerea mea necondiţionată în demersurile de salvare a Pădurii Stejaru a fost şi este determinată doar de credinţa că oraşele ţării noastre au nevoie de fiecare copac pentru a oferi o garanţie ecologică de viitor generaţiilor următoare. De asemenea, mai cred că harta unei dezvoltări economice a oraşelor noastre se poate baza pe investiţii majore care să nu implice distrugerea mediului ambiant local.

Totuşi, mă bucur că în situaţii precum cea a Pădurii Stejaru, voinţa cetăţenilor şi determinarea lor au făcut ca acest colţ de natură să rămână intact. Eforturile depuse de brăileni pentru a stopa defrişarea pădurii şi-au produs efectele, iar Pădurea Stejaru va rămâne acolo unde îi este locul.

Ar fi bine dacă toată lumea ar conştientiza importanţa pe care pădurea o are pentru mediul în care trăim. Defrişarea acestui patrimoniu natural, doar pentru a satisface interesele unora, nu este o soluţie.

Vă mulţumesc, deputat al UNPR, Colegiul nr. 9 Brăila, Marioara Nistor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.