Parliamentary debates

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Urmează, mai departe, de la Grupul minorităţilor naţionale, domnul Ghera Giureci-Slobodan, Minoritatea croată, dacă am înţeles bine.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "25 iunie - Ziua Naţională a Croaţiei".

Situată, încă din secolul VII, pe coasta frumoasei Mări Adriatice, Republica Croaţia, pe 25 iunie, sărbătoreşte Ziua sa Naţională.

Actul de independenţă a statului suveran croat i-a costat pe croaţi, din păcate, o sângeroasă vărsare de sânge şi un război devastator care a durat aproape 4 ani - 1991-1995 - şi în care era să piardă peste o treime din teritoriu.

Agresiunea sârbă, respectiv forţele sârbe, care în acea vreme controlau armata iugoslavă, doreau cu orice preţ, prin forţă, să subjuge Croaţia şi să nu-i permită a deveni un stat suveran, liber şi independent, pe cale paşnică.

Conflictul a fost marcat de numeroase crime şi atrocităţi, bilanţul final ridicându-se la aproximativ 15.000 de morţi, printre care mulţi civili, copii, bătrâni, ale căror morminte, la mulţi dintre ei, nu s-au găsit nici până în ziua de astăzi.

Dr. Franyo Tucman, primul preşedinte al Republicii Croaţia, la a 5-a aniversare a Zilei Naţionale, în 30 mai 1995, spunea în discursul său: "Poporul croat a luptat de secole cu stiloul şi sabia, a suferit şi a pierit, iar în zilele noastre a realizat propria ţară, ca ea să fie pentru poporul croat şi cetăţenii ei, ţara tuturor libertăţilor, a păcii şi fericirii, bunăstării şi demnităţii.

După acea perioadă zbuciumată, marcată de conflicte violente, independenţa Croaţiei a fost recunoscută de forurile internaţionale. În ianuarie 1992, Comunitatea Economică Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite i-au oferit recunoaşterea diplomatică.

Însă 25 iunie a rămas o dată de referinţă în istoria Croaţiei şi a fost declarată Ziua Naţională a ţării.

De la aceste evenimente şi până în prezent, Croaţia a evoluat foarte mult. Acum, într-un context stabil, statul se poate lăuda din nou cu una din cele mai impresionante ţărmuri marine pe care Europa le oferă turiştilor din întreaga lume.

Deşi e văzut ca un stat mic, Croaţia este o ţară frumoasă, deosebită, vizitată de foarte mulţi oameni, tocmai pentru faptul că dăruieşte ceva unic, greu de uitat. Are o mulţime de peisaje naturale şi arhitectonice spectaculoase, este extrem de bogată, din punct de vedere cultural, iar locurile ei au un farmec aparte.

Deşi marile oraşe ale Croaţiei - Bucova, Dubrovnik, Zagreb şi aşa mai departe - au fost bombardate masiv şi au suferit numeroase pierderi, acestea au renăscut din propria lor cenuşă, ajungând destinaţii turistice de referinţă din Europa.

Ce ne leagă de această ţară? În primul rând, România şi Croaţia au o relaţie bilaterală de cooperare foarte bună. Chiar zilele trecute am aniversat 25 de ani de relaţii diplomatice între România şi Croaţia. Pe lângă aceasta, între cele două ţări există şi relaţii economice profitabile, cu potenţial de creştere uriaş. Numai anul trecut, schimburile comerciale dintre România şi Croaţia s-au ridicat la 270 de milioane de euro.

Pentru a intensifica aceste relaţii, săptămâna trecută, s-au semnat Acordul privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate şi Memorandumul de înţelegere privind cooperarea dintre Camera de Comerţ şi Industrii a României şi Camera Economică a Republicii Croaţia.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Vă rog frumos...

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Numai o frază, vă rog, domnule preşedinte.

Însă nu ne uneşte doar partea economică, ci şi cea umană. Românii sunt atraşi de Croaţia, de frumuseţea acelor locuri. Aşa se face că pe parcursul anului 2016, ţara plasată în zona centrală a Europei a fost vizitată de aproximativ 100.000 de turişti români.

Astăzi, cu ocazia Zilei Naţionale, doresc să transmit, de la tribuna Parlamentului României, un sincer la mulţi ani tuturor cetăţenilor din Croaţia, precum şi etnicilor croaţi din România.

Le doresc să trăiască într-o ţară mereu prosperă, care să meargă doar înainte şi le transmit că mă bucur sincer că România şi Croaţia sunt două state prietene, două ţări care se pot baza una pe cealaltă şi care împreună pot realiza lucruri măreţe.

Vă mulţumesc.

Deputat al Uniunii Croaţilor din România.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.