Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Domnul Dragoş Zisopol.

Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "9 februarie - Ziua Mondială a Limbii Elene".

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi invitaţi,

În conformitate cu Decizia nr. 17.889 a miniştrilor de interne, de externe şi al educaţiei, cercetării şi cultelor din Republica Elenă, publicată în Monitorul Oficial al Greciei la data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie - ziua comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos - a fost declarată Ziua Mondială a Limbii Elene.

"Limba noastră are o zi mondială a ei. Poate să îmbogăţească zilnic cele mai multe limbi ale planetei, cuvintele ei pot fi uzuale sau de bază în ştiinţe, precum în medicină, însă Elenofonia trebuia să-şi dobândească o zi în care anual şi oficial să fie sărbătorită", declara acum un an în discursul său ţinut în Comisia Permanentă Specială a Grecilor din Diaspora, domnul Terence-Nikolaos Quick, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Elenă.

Prin instituţionalizarea acestei sărbători mondiale anuale, se promovează rolul îndeplinit de limba elenă de-a lungul secolelor, limbă care a contribuit şi contribuie esenţial la consolidarea atât a civilizaţiei europene, cât şi a celei mondiale.

În antichitate, limba elenă a fost un factor de educaţie şi transmitere a teoriilor ştiinţifice, a viziunilor filozofice şi a textelor literare.

În limba greacă au fost scrise nenumărate texte ale creştinismului, texte care au fost răspândite în întreaga lume.

De-a lungul secolelor, contribuţia limbii elene a fost decisivă pentru tezaurizarea şi promovarea culturii greceşti. Limba elenă a supravieţuit până în zilele noastre, alăturându-se astfel celor mai vechi limbi vii din lume.

Limba greacă reprezintă nu numai singura limbă europeană ce are mărturii scrise de peste patru milenii, nu doar limba în care s-au scris opere nemuritoare precum literatura greacă veche şi Evanghelia, ea reprezintă un întreg tezaur de simboluri fără de care e greu să ne imaginăm Europa de astăzi.

Printr-o sugestivă comparaţie, scriitoarea americană Helen Keller scria că "dacă vioara este un instrument muzical desăvârşit, atunci limba greacă este vioara cugetării umane". Cunoaşterea importanţei limbii elene ne permite să înţelegem esenţa culturii greceşti şi contribuţia multidimensională a acesteia la crearea culturii mondiale.

În discursul său de anul trecut, referitor la Ziua Mondială a Limbii Elene, domnul Terens Quik, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Elenă, a accentuat importanţa diasporei şi a Bisericii greceşti în conservarea limbii elene, subliniind că, în multe ţări, cunoaşterea acesteia a ajuns la a şasea şi chiar a şaptea generaţie de greci.

În acest context, consider ca fiind de bun augur şi modestele contribuţii ale Uniunii Elene din România, dintre care menţionez:

1. Predarea limbii elene de către dascăli din Grecia şi România, în toate filialele organizaţiei noastre, începând cu anul 1990 - anul înfiinţării acesteia;

2. Organizarea în regie proprie a unor concursuri naţionale de limba greacă, în perioada 2002-2009;

3. Predarea limbii elene, ca limbă maternă, din anul 2009 şi modernă, din anul 2011 până în prezent, în toate şcolile din România -acolo unde sunt solicitări -, cu note în catalog, după o metodologie concepută de deputatul Uniunii Elene din România şi aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale;

4. Organizarea anuală a Olimpiadei Naţionale de Limba Elenă, începând din 2009, în parteneriat, cu recunoaşterea şi cofinanţarea Ministerului Educaţiei Naţionale;

5. Organizarea în premieră mondială, în Parlamentul României, în perioada 10-14 septembrie 2014, a Olimpiadei Internaţionale de Limba Greacă, în anul 2019 urmând a fi organizată cea de-a VI-a ediţie.

Şi, în fine, ultimul punct - iniţierea în anul 2018, de către deputatul Uniunii Elene, a Propunerii legislative privind instituirea Zilei Limbii Elene, care a fost legiferată ca zi festivă în România, prin Legea nr. 204 din 20 iulie 2018.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi invitaţi,

Un rol important în ecuaţia promovării limbii elene îl joacă ministerele de resort din cele două ţări, Grecia şi România, Ambasada Republicii Elene din Bucureşti, Departamentul de Filologie Clasică şi Neogreacă din cadrul Universităţii Bucureşti şi Lectoratul de Neogreacă din Iaşi, dar, mai presus de toate, cei care, în mod direct - cadre didactice, părinţi şi copii - sunt implicaţi în actul educaţional.

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale a Limbii Elene, organizaţia pe care o coordonez, în calitate de preşedinte şi deputat, va desfăşura o serie de acţiuni:

• informări cu privire la rolul şi importanţa limbii elene, istoria acesteia, relaţia cu alte limbi - vechi sau moderne -, valoarea educaţiei lingvistice, modalităţile de îmbogăţire a vocabularului, jocuri lexicale;
• ateliere literare creative cu subiecte legate de diacronicitatea şi sincronicitatea limbii elene;
• întâlniri cu oameni de literatură şi artă, pentru abordarea multilaterală...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

... a diferitelor aspecte ale limbii elene şi a modalităţilor ei de utilizare;

• lecturi publice, prezentări de carte, spectacole de teatru;
• dezbateri, cu scopul de a evidenţia limba elenă vorbită şi de a dezvolta multiple forme de valorificare a acesteia într-o varietate de situaţii de comunicare etc.

Stimaţi invitaţi, vă aşteptăm, alături de membrii Uniunii Elene din România, pentru a sărbători împreună Ziua Mondială a Limbii Elene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să vă încadraţi totuşi în trei minute, stimaţi colegi.