Parliamentary debates

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Continuăm cu deputaţii neafiliaţi.

Cristina Camelia Rizea, vă rog.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre tunurile imobiliare de pe litoralul românesc.

Un an. Atât durează să obţină un cetăţean un document de interes public, realizat din bani publici. Un an de presiune publică, un an de acţiuni în instanţă. Vi se pare normal?

De 30 de ani, ne plângem de dezorganizarea şi haosul urbanistic care au acoperit litoralul românesc. De 30 de ani, se construieşte direct pe plajă, în zonele de protecţie ale lacurilor riverane Mării Negre, se distrug habitate şi zone sălbatice, fără nicio reglementare, în timp ce autorităţile centrale şi locale, într-un ping-pong continuu, plasează responsabilitatea de la unii la alţii.

După un an întreg de solicitări, de acţiuni în instanţă, de presiuni publice, justiţia mi-a dat dreptate şi am reuşit să obţin un document esenţial, de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, în desluşirea vânzărilor ilegale de terenuri de pe falezele Mării Negre.

Studiul geologic şi morfologic de delimitare a falezelor Mării Negre, realizat de Institutul "GeoEcoMar" în urmă cu 8 ani, ne clarifică tocmai această controversă între domeniul UAT-urilor riverane Mării Negre, pe care se poate construi, şi domeniul statului, zonele de protecţie, unde nu se poate construi - cel puţin, legal.

Dar chiar dacă titlul studiului spune că teritoriul acoperit este de la Capul Midia, în fapt, din studiu lipsesc zonele cele mai importante din punctul de vedere al tunurilor imobiliare, şi anume Mamaia şi Mamaia Sat. Am trimis o adresă la GeoEcoMar, pentru a afla care a fost caietul de sarcini şi dacă au fost vizate şi zonele acestea sau dacă studiul a fost trunchiat de către ABADL la momentul comunicării. Totodată, am întrebat şi Ministerul Mediului dacă cei de acolo ştiu de practicile ABADL de a ţine ascunse, în sertarele instituţiei, documente de interes public.

Ceea ce este realmente absurd este faptul că, deşi aveau la dispoziţie această documentaţie, instituţiile statului au continuat să dea avize şi autorizaţii în zonele protejate. Construcţiile de pe plaja Corbu, în Rezervaţia "Delta Dunării", sunt un astfel de exemplu. Nu singurul, din păcate. Potrivit legii, "plajele şi falezele Mării Negre aparţin domeniului public al statului". Cu toate acestea, păduri de betoane au răsărit unde altădată erau plaje sălbatice, pentru că sute de terenuri de pe faleze, taluzuri şi plaje au fost înstrăinate abuziv.

Astfel de documente nu trebuie ascunse publicului, cu atât mai mult cu cât ele sunt plătite din banii noştri, din banii tuturor contribuabililor, ci, din contră, trebuie aduse la cunoştinţa tuturor, pentru informare. Şi încă sper că este o simplă eroare faptul că cele mai importante zone nu se regăsesc în acel studiu, deşi titlul indică acest lucru.

Mulţumesc.

Cristina Rizea, deputat de Constanţa.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.