Parliamentary debates

Domnul Cătălin Drulă:

Dau cuvântul domnului Muşat.

Se pregăteşte domnul Tilea.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Pământul nostru gaze poartă, noi cerşim din poartă-n poartă"

De la lovitura de stat din ’89, toate Guvernele României, cu mici excepţii, au fost antiromâneşti pe toate planurile. În 36 de ani de democraţie şi capitalism sălbatic, în care au vândut sau au distrus toată industria, resursele, companiile strategice şi ne-au îndatorat cu 230 de miliarde de euro, astăzi, în anul 2026, aproape 60% din populaţia României nu este conectată la reţeaua de gaze, deşi România este printre ţările cele mai bogate în această resursă din întreaga UE.

Ce se întâmplă cu gazul nostru atunci, dacă la populaţie nu ajunge şi nici industrie petrochimică nu mai avem?

Un răspuns ni l-a oferit, în 2018, un oficial maghiar, un anume Kristóf Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, care efectiv a scuipat pe tot statul român şi pe toţi politicienii de carton care au condus ţara când, la o conferinţă despre gazele româneşti din Marea Neagră, a spus aşa, citez: "Ce să faceţi voi cu gazul din Marea Neagră, un foc mare?".

Se pune întrebarea evidentă: oare Austria şi Ungaria, ţări unde se tranzacţionează şi care beneficiază cel mai mult de resursele noastre, vechiul şi noul Imperiu Austro-Ungar, nu şi-au pus la conducerea României cozi de topor care să le facă jocurile, în detrimentul României? Cel mai recent exemplu este reprezentat de prelungirea pe ascuns, anul trecut, de către Ilie Bolojan, a licenţelor de exploatare ale celor de la OMV cu încă 15 ani, practic o a doua privatizare a Petrom, în continuare pentru cele mai mici redevenţe, acţiune pentru care, sper eu, Bolojan să şi plătească, la un moment dat, penal.

Revenind la gazele noastre şi, ca urmare a unor întâlniri cu primari din judeţul Sălaj, vreau să vă dau un exemplu care susţine supoziţia mea, că gazul românesc nu trebuie să rămână în România, ci trebuie să ajungă în Ungaria şi Austria.

Începând cu anul 2020, comunele Boghiş, Camăr, Carastelec, Halmăşd, Ip, Măerişte, Nuşfalău, Plopiş, Valcău de Jos s-au unit într-un demers însumând 9.878 de branşamente şi 383.594 de metri de conducte, pentru a aduce reţeaua de gaze în comunităţile lor. Au făcut toate demersurile, iar cererea de finanţare a fost înregistrată la Ministerul Dezvoltării, în 22.04.2022, cu un buget total de aproximativ 73 de milioane de euro, cu TVA inclus. De 4 ani, atâtor mii de oameni li se refuză gazul românesc, pentru că întreg Guvernul României şi Consiliul Judeţean Sălaj nu găsesc 70 de milioane de euro.

De ce ar mai trebui respectivii oameni să plătească impozite pe locuinţe, dacă statul nu e capabil să le ofere condiţii de secol XXI? În acest sens, am depus, săptămâna trecută, o lege care exonerează de la plata impozitelor pentru locuinţe unde nu există, cumulat, gaze, apă şi canalizare. Poate aşa mai forţăm acest stat obez să mai şi facă ceva pentru români!

Somez instituţiile statului să dea curs acestei cereri de finanţare (Arată documentul.) şi anunţ că voi fi lângă acele comunităţi sălăjene, în toate demersurile lor pentru a li se face dreptate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.