|
Domnul Antal István: Declaraţia mea se numeşte: "Timbrul de mediu." Şi având în vedere faptul că, până la urmă, Guvernul, săptămâna trecută, n-a mai aprobat, în şedinţa de guvern, forma proiectului de lege, e cu atât mai bine-venită declaraţia, ca un semnal pentru cei care urmează să finalizeze acest proiect de lege. Un proiect de lege controversat, fiindcă acesta, după părerea mea, vine în antiteză cu ce s-a făcut până acum - taxa de primă înmatriculare şi Programul "Rabla" - şi cu ceea ce ar trebui să facem acum - standarde de mediu din ce în ce mai stricte care ne aşteaptă într-un viitor nu foarte îndepărtat. Conform tabelelor de calcul al impozitului şi realizând o comparaţie cu taxa de primă înmatriculare, reiese că cei care îşi cumpără maşini non-euro sau cu motorizare euro 1 şi euro 2 vor face o alegere înţeleaptă. Din zisele doamnei ministru, acest algoritm are la bază ideea că oricum importurile de maşini non-euro reprezintă un procent mic din total şi că vor polua mai puţin, dat fiind faptul că vor ieşi rapid din circulaţie. Acum, aruncând un ochi pe statistică, ce constatăm de fapt? 1. Într-o singură lună, din noiembrie 2012 până în decembrie 2012, importul de autovehicule mai vechi de zece ani a fost de 8000 de bucăţi. Asta în condiţiile în care până în noiembrie, în medie, s-au adus în ţară 5500 de maşini mai vechi de zece ani, adică 45% din acestea au vârste venerabile de peste zece ani. 2. Faţă de 2011, în 2012 importurile de maşini second-hand au crescut cu 82% la autoturisme şi cu 43% la vehicule comerciale. 3. În anul 2012 vânzarea de autovehicule s-a desfăşurat după raportul unul nou la două rulate. Aşadar, argumentul despre procentul mic de importuri de maşini vechi nu prea ţine. În plus, din antiteza de care pomeneam mai înainte putem concluziona că banii alocaţi Programului "Rabla" au fost aruncaţi pe geam, scopul său fiind retragerea din circulaţie a autoturismelor vechi şi poluante şi înlocuirea lor cu altele noi, ceva mai prietenoase cu mediul înconjurător. Sau, şi mai bine, în anii ce vin vom finanţa indirect programele tip "Rabla" din ţările occidentale, unde reprezentantul clasei mijlocii din Vest îşi poate vinde liniştit maşina veche unui român prea amărât ca să îşi poată permite luxul unei maşini noi, fie ea din producţie indigenă, şi îşi cumpără un autoturism nou din producţie indigenă, doar că aceea e nemţească sau franţuzească, sau italiană. Un alt raţionament la baza stabilirii tabelelor de aplicare a timbrului de mediu este "poluatorul plăteşte". Păi cum se respectă aceasta dacă maşinile mai vechi sunt taxate mai puţin decât modelele mai noi? Mai mult, cei care au reuşit cu greu să îşi recupereze taxa de primă înmatriculare plătită pentru maşini euro 3 şi 4 vor plăti acum o taxă de timbru mai mare decât ce au plătit şi recuperat. Cum nici "poluatorul plăteşte" şi nici reducerea gradului de poluare în România nu sunt respectate în noul proiect de lege, la ce aplicăm timbrul de mediu? Pe ce principii s-a construit şi ce scop are noua reglementare? La finalul intervenţiei mele, pentru o mai corectă ilustrare a celor spuse mai devreme, vin cu două exemple în proiectul nou, care va fi aprobat odată şi odată de Guvern, dacă nu se răzgândesc actualii guvernanţi: pentru un autoturism euro 4 de cinci-şase ani, taxa de timbru va fi de 2805 euro, în timp ce taxa de poluare, conform legii vechi, Legea nr. 9/2012, era de 1.435 de euro. În linii mari, taxa se dublează pentru maşinile mai noi. În schimb, pentru un autoturism non-euro, având venerabila vârstă de 21 de ani, taxa de poluare era de 9.000 euro, acum va fi de 1.435. În linii mari, taxa se dublează. Adică, în linii mari, taxa de timbru va avea o reducere de 6,8 ori. Vă mulţumesc pentru atenţie.
|