|
Doamna Sonia-Maria Drăghici: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sărbătorim azi Ziua internaţională a drepturilor omului, când se împlinesc 65 de ani de la data adoptării de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, document fundamental în lupta popoarelor lumii pentru înfăptuirea principiilor şi idealurile consemnate de Carta Naţiunilor Unite. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptată în 1950 de către Consiliul Europei, stipulează drepturile pe care umanitatea trebuie să le garanteze, reflectând valorile civilizaţiei şi democraţiei: dreptul la viaţă, interzicerea torturii, a sclaviei şi a muncii forţate, dreptul la libertate şi securitate, dreptul la un proces echitabil, respectarea vieţii private şi de familie, libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire şi de asociere, dreptul la căsătorie, dreptul la o cale de atac eficientă şi interzicerea discriminării. Ziua Internaţională a Drepturilor Omului a fost declarată în 1948, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, fiind sărbătorită de atunci pe 10 decembrie a fiecărui an. În această zi se organizează în întreaga lume manifestări menite să omagieze lupta pentru demnitate şi libertate, fiind aniversaţi cei care au fost persecutaţi, precum şi cei care se declară împotriva încălcării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Pentru anul 2013 tema Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului este "20 de ani în slujba drepturilor omului", iar în mesajul adresat cu această ocazie de Secretarul General ONU, Ban Ki-Moon, se afirmă: "Acum, la a 20-a aniversare a Declaraţiei şi Programului de acţiune adoptat la Viena, să ne intensificăm eforturile pentru a ne îndeplini responsabilităţile colective pentru promovarea şi protecţia drepturilor şi demnităţii oamenilor de pretutindeni". S-au făcut şi se fac eforturi şi sacrificii enorme pentru instituirea şi respectarea drepturilor omului, pentru care unii au suferit sau chiar şi-au dat şi viaţa. Maxima lui André Malraux "Moartea transformă viaţa în destin" este astăzi impresionant de actuală şi plină de conţinut, mai ales acum, când s-a stins din viaţă Nelson Mandela, un simbol al luptei anti-apartheid. Mandela a fost unul dintre cei mai importanţi luptători pentru drepturile omului din a doua jumătate a secolul al XX-lea. El a petrecut 27 de ani în închisoare ca deţinut politic al guvernului sud-african şi a fost omagiat în întreaga lume pentru curajul cu care a luptat întreaga viaţă pentru o societate liberă şi democratică, în care toţi să trăiască în armonie şi cu şanse egale. Nelson Mandela a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1993, fiind primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, ales prin vot universal (între 1994-1999). Biografia oficială a lui Nelson Mandela, apărută în limba engleză sub titlul "Long Walk to Freedom" ("Lunga cale către libertate"), a fost redactată de Richard Stengel, care a petrecut câţiva ani în preajma lui Mandela, însoţindu-l în numeroasele deplasări oficiale şi realizând mii de interviuri cu liderul sud-african. În această zi aniversară putem afirma că modestia şi simplitatea comportamentului şi vieţii sale, însufleţirea mesajelor sale antidiscriminare, respectul pentru umanitate şi respectarea valorilor ei fac din Nelson Mandela o personalitate contemporană de excepţie şi un exemplu pentru posteritate. Destinul lui generos ne motivează pe toţi să menţinem vie flacăra luptei pentru drepturile omului. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Sonia Drăghici, Circumscripţia nr.5, Bihor-Oradea.
|