|
Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. "Republica Moldova trebuie să îşi împlinească destinul european" În declaraţia politică din această săptămână vreau să vă vorbesc despre o temă care ar trebui să fie permanent în atenţia noastră, nu doar în contextul sărbătoririi zilei naţionale sau atunci când interesele politice ori electorale de moment o readuc pe agendă. Şi mă refer aici la relaţia României cu Republica Moldova. Stimate colege, Stimaţi colegi, Republica Moldova a fost şi va rămâne mereu pentru noi mult mai mult decât un stat vecin. Şi tocmai această relaţie specială ne obligă la asumarea unui rol aproape matern în ghidarea paşilor Republicii Moldova, inclusiv spre împlinirea visului său european. Astfel, eforturile de consolidare democratică şi de adaptare legislativă ale Republicii Moldova şi ale altor state aflate pe drumul ireversibil, sper eu, spre structurile europene şi euro-atlantice, au fost şi vor fi mereu susţinute de România. Rădăcinile comune cu Republica Moldova fac ca mesajele publice faţă de fraţii noştri de peste Prut să aibă un puternic caracter emoţional şi, în consecinţă, să comporte un important capital politic. Acesta este, poate, şi motivul pentru care discuţiile despre Republica Moldova se nasc în spaţiul public, cu precădere în anii electorali, fie de Ziua Naţională a României. De aceea, cred că este necesară o schimbare de atitudine. Este important să lăsăm la o parte abordările superficiale şi să ne asumăm cu seriozitate şi consecvenţă datoria de a sprijini eforturile Chişinăului de a accede şi de a se integra în structurile europene şi euro-atlantice. În ultimii ani, am depăşit faza simbolică a relaţiei cu Moldova şi am intrat într-o etapă a acţiunilor şi evoluţiilor concrete. Un exemplu concret este Gazoductul Iaşi-Ungheni, un proiect cheie, care reduce semnificativ dependenţa Republicii Moldova de gazele ruseşti. La acesta se adaugă Acordul privind asistenţa financiară rambursabilă pentru dezvoltare, în valoare de 150 milioane de euro, asistenţă promisă Chişinăului, în condiţiile modernizării şi asigurării unui guvern stabil care să poată gestiona eficient banii primiţi de la Bucureşti. Un alt proiect de succes, dezvoltat încă din anii 90, este cel al burselor oferite tinerilor moldoveni, prin care aceştia au acces la învăţământul superior românesc. Nu întâmplător, numeroşi absolvenţi ai facultăţilor din România au pus cunoştinţele asimilate aici în slujba progresului Republicii Moldova. Totodată, nu pot fi excluse din această enumerare nici proiectele punctuale sprijinite sau finanţate de statul român prin care s-a urmărit promovarea spiritului european şi a valorilor care stau la baza culturii democratice. Sunt exemple de cărămizi, pe care le-am zidit la consolidarea Republicii Moldova, misiune pe care nu numai că nu trebuie să o abandonăm, dar pe care avem obligaţia să o continuăm şi cu o mai mare implicare din ambele părţi. România are marele avantaj de a fi trecut deja prin procesul de aderare la Uniunea Europeană şi prin etapele de armonizare legislativă şi de consolidare democratică şi instituţională, iar această experienţă preţioasă poate fi împărtăşită fraţilor noştri de peste Prut, astfel încât reformele care se impun în Republica Moldova să fie facilitate şi mai uşor îndeplinite. Tot în sprijinul Chişinăului - şi cu această ocazie reiau apelul meu public - să punem bazele unui Fond de Investiţii România-Republica Moldova, în vederea implementării strategiei şi a programelor de asistenţă tehnică şi financiară, în baza ajutoarelor financiare nerambursabile acordate de Bucureşti. Desigur, va fi cel mai probabil un drum presărat cu încercări şi cu greutăţi, o cale ce nu poate fi însă abandonată, fiindcă este singura şansă a Republicii Moldova. Trebuie apreciat, în acelaşi timp, faptul că apropierea de Uniunea Europeană a determinat Chişinăul să demareze un proces complex de modernizare şi democratizare instituţională, precum şi ample reforme economice. Astfel, sprijinul şi expertiza românească sunt importante în susţinerea reformelor structurale din Republica Moldova, în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. În egală măsură, este deosebit de important ca autorităţile de la Chişinău să asigure acum un mediu politic stabil care să susţină constant procesul de democratizare şi de apropiere de spaţiul european. Stimate colege, Stimaţi colegi, Din momentul în care, printr-o decizie nedreaptă a istoriei, Republica Moldova a fost ruptă de ţara-mamă, românii de pe ambele maluri ale Prutului au visat la întregirea neamului. De prea multe ori ni s-a spus că nu e momentul şi de prea multe ori ni s-a spus că anumite interese, poate şi interese obscure, aş putea spune eu, s-au opus visului unirii tuturor românilor. Însă aceeaşi istorie, care altădată a fost atât de nedreaptă şi de dură, poate fi de partea noastră. Graniţele, fie ele fizice sau simbolice, vor dispărea odată pentru totdeauna, după ce Republica Moldova se va fi integrat în marea familie europeană, obiectiv pe care noi, ca români, avem datoria de a-l sprijini şi de a-l promova cu fiecare ocazie, cu perseverenţă. Vă mulţumesc. Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5 Vaslui.
|